5

PRELUCRĂRI PE MAŞINI DE GĂURIT- BURGHIERE,

LĂRGIRE, ADÂNCIRE, LAMARE, TARODARE, ALEZARE
5. 1. Definirea procedeelor de prelucrare pe maşini de găurit . Scheme de
principiu
Faţă de prelucrarea suprafeţelor exterioare, la prelucrarea suprafeţelor
interioare se întâmpină unele greutăţi, ţinând cont că: sculele au o rigiditate mai mică,
poziţia de lucru este mai dificilă, aşchiile se evacuează mai greu, procesul de aşchiere
este greu de observat, pătrunderea lichidului de răcire este mai dificilă etc. Pentru
stabilirea unui proces tehnologic corespunzător, alezajele se clasifică după mărimea
diametrului, adâncimea, precizia dimensională şi rugozitatea alezajului. Ţinând
seama de raportul adâncime l pe diametru d, se disting: alezaje scurtecând l/d  0,5;
alezaje normalecând 0,5 < l/d  3; alezaje lungicând 3 < l/d  10; alezaje
adâncicând l / d >10.
Principalele procedee de prelucrare a alezajelor prin aşchiere, ţinând seama de
precizia care se poate realiza sunt: burghierea, lărgirea, adâncirea, lamarea,
alezarea, filetarea, strunjirea interioară, broşarea, rectificarea, honuirea, lepuirea
etc.
Burghierea (fig. 5.1) este operaţia de prelucrare prin aşchiere a unor găuri de
diferite dimensiuni, executate în materialul plin cu ajutorul unor scule numite
burghie, ce efectuează atât mişcarea principală de aşchiere n(vc), cât şi mişcarea de
avans în direcţie axială fax.
Lărgirea (fig.5.2) este operaţia de prelucrare prin aşchiere a găurilor
(obţinute în prealabil prin turnare, deformare plastică, găurire etc.) având drept
scop mărirea secţiunii transversale, efectuată cu ajutorul unor scule numite
lăgitoare. Operaţia este raţională pentru prelucrarea găurilor cu diametre mai mari de
40 mm.
Adâncirea (fig. 5.3) este operaţia de prelucrare prin aşchiere a unor găuri
cilindrice sau conice, la extremitatea altei găuri de diametru mai mic, faţă de care
sunt coaxiale. Operaţia se execută cu ajutorul unor scule numite adâncitoare.
Alezarea (fig. 5.4) este operaţia de prelucrare prin aşchiere a alezajelor având
drep scop mărirea preciziei dimensionale şi îmbunătăţirea netezimii suprafeţelor.
Operaţia se execută cu ajutorul unor scule numite alezoare.
2 Prelucrări pe maşini de găurit-Burghiere, lărgire, adâncire, lamare, tarodare, alezare

n ( vc ) n( vc )
f ( vfax ) f ax ( v )
ax fax
D D

fd fd f

bD bD d

D-d
a p = D/2 ap =
2

Fig. 5.1. Schema de principiu la burghiere: Fig. 5.2. Schema de principiu la lărgire:
n – turaţia burghiului; (n) v c - viteza mişcării D – diametrul lărgitorului; d – diametrul iniţial
principale de aşchiere; f ax (v fax ) - avansul de al găurii; n(vc ) - viteza mişcării principale de
aşchiere; b D - grosimea aşchiei; f d - avansul pe
aşchiere (viteza de avans pe verticală); a p -
dinte.
adâncimea de aşchiere; b D - grosimea aşchiei;
D - diametrul burghiului; f d - avansul pe
dinte.

n (vc )
n (vc ) fax(vfax) n (vc )
n (vc )
D f ax (vfax )
fax(vfax) D f ax (v fax )
D

fd

fd

d
ap =D-d
2 ap
d
D
D
ap =(D - d )/2
d
ap =(D -d )/2
d D
a b
d
a a bb a b
Fig. 5.4. Schema de principiu la alezare:
Fig. 5.3. Schema de principiu la adâncire:
a - cu alezorul; b - cu bară de alezat:
a - cilindrică; b – conică; D - diametrul găurii
d – diametrul iniţial al găurii; D – diametrul
prelucrate; d – diametrul găurii iniţiale; f d -
găurii alezate; fax - avansul axial; f d - avansul pe
avansul pe dinte; a p - adâncimea de aşchiere.
dinte; a p - adâncimea de aşchiere.

Lamarea (fig. 5.5) este operaţia de prelucrare prin aşchiere a unei suprafeţe
plane perpendiculară pe axa unei găuri, operaţie executată cu ajutorul unor scule de
lamat.
Tarodarea (fig. 5.6) este operaţia de realizare a filetelor interioare, cu
ajutorul unor scule speciale numite tarozi.
Prelucrări mecanice 3

n (vc ) n ( vc )
f ax = p Tarod
n (vc ) ( vfax )
fax ap Piesa de prelucrat

D fax A-A
fd

A
fd A

kr ap =(D - d )/2
d
ap d
a b D

Fig. 5.5. Schema de principiu la lamare:
a - suprafaţă exterioară; b - suprafaţă
interioară: D – diametrul lamatorului;
d –diametrul găurii; f v - avansul;
a p - adâncimea de aşchiere; f d - avansul pe
dinte.
Fig. 5.6. Schema de principiu la tarodare:
d – diametrul iniţial al găurii; D – diametrul
exterior al filetului; fax - avansul axial;
a p - adâncimea de aşchiere; p – pasul filetului;
k r - unghiul de atac al părţii active a tarodului;
 - unghiul de aşezare.

5. 2. Echipamentul tehnologic folosit la prelucrarea prin burghiere, lărgire,

adâncire, alezare şi tarodare

Toate operaţiile definite mai sus se pot efectua pe maşini-unelte numite maşini
de găurit. Domeniul de utilizare al maşinilor de găurit este în funcţie de diametrul
maxim al găurii ce se poate executa şi în funcţie de numărul de rotaţii ale axului
principal al maşinii.
Maşinile de găurit de masă (de banc) sunt construite pentru piese de
dimensiuni şi greutăţi mici, putând efectua operaţii de burghiere, adâncire, alezare şi
lărgire a găurilor cu diametre mai mici de 14 mm.
Maşinile de găurit cu coloană sunt destinate prelucrării pieselor mici şi
mijlocii, cu diametrul găurii până la 40 mm. Variaţia turaţiilor la aceste maşini se
realizează de obicei cu ajutorul cutiilor de viteze CV, având 6...12 trepte, iar variaţia
avansurilor cu ajutorul cutiilor de avansuri CA, având 3...4 trepte (fig. 5.7,a). Schema
fluxului cinematic a unei astfel de maşini se prezintă în figura 5.7, b.
Maşinile de găurit cu montant se folosesc la prelucrarea găurilor cu diametru
maxim de 25...80 mm. Constructiv sunt asemănătoare cu maşinile de găurit cu
coloană, cu deosebirea că elementul de susţinere este un montant, care asigură o
rigiditate mai mare decât coloana.
Maşinile de găurit radiale sunt destinate prelucrării pieselor de dimensiuni
mari, greu de manevrat, cum sunt batiurile de maşini-unelte, cazane, rezervoare,
construcţii metalice lungi etc. Caracteristic la aceste maşini este faptul că
semifabricatul este fix pe masa maşinii, iar scula execută, pe lângă mişcarea
principală de rotaţie şi mişcarea de avans vertical, şi mişcările de potrivire a axului
sculei cu axa găurii care se prelucrează.
Schema cinematică de principiu a unei maşini de găurit radială se prezintă în
figura 5.8, a, iar fluxul cinematic în figura 5.8, b.
4 Prelucrări pe maşini de găurit-Burghiere, lărgire, adâncire, lamare, tarodare, alezare

AP 3 2 1
4 CV
CG 5 6 MEA
CA ~
10 7
8
9

fax ( vfax )
S
n( vc ) CR

frc
frv
M

CO

PB

a
MEA -1-2- CV - 3 - 4 - AP - S n ( vc ) - mişcarea principală de rotaţie;
MEA-1-2 -CV-3-4-5-6-CA-7-8-9-10- AP-S fax (vfax ) - mişcarea de avans axial al sculei.
b
Fig. 5.7. Schema de principiu a unei maşini de găurit cu coloană:
a - schema de principiu; b - schema fluxului cinematic:
PB – placă de bază; CO - coloană; M - masa maşinii; P – piesa de prelucrat;
CR – cremalieră de reglare; CG - cap de găurit; AP – arbore principal; S – scula
aşchietoare; CV – cutia de viteze; CA – cutia de avansuri; 1, 2, 3,…, 10 - mecanisme de
transmitere a mişcării; frv - reglare verticală a mesei ; frc - reglare circulară a mesei .
Prelucrări mecanice 5

MEA2
14
13
CG
15
MEA1
AP GBR
16 1
2
3 CV

5
4 CA
frc
frv 9 6 11 12
8 7

10

BR
DPS
fax m
( v fax ) S
CO frr
n ( vc )
P

M
PB

a
MEA1 -1- CV-2-3-AP-DPS-S n(vc) - mişcarea principală de rotaţie;
MEA1 -1- CV-2-3-4-5-CA-6-7-8-9-AP-DPS-S fax ( vfax ) - avansul axial al sculei;
MEA2 -13-14-15-16- BR frv - deplasarea de reglare verticală a braţului rotitor;
m - 10 – 11- 12 frr - deplasarea manuală de reglare radială a capului de găurit.
b
Fig. 5.8. Schema de principiu a unei maşini de găurit radială:
a - schema de principiu; b - schema fluxului cinematic:
PB – placă de bază; M - masa maşinii de găurit; P – piesa de prelucrat;
CO - coloană; BR – braț rotitor; GBR - ghidajele brațului rotitor; CG - cap de găurit;
AP – arbore principal; DPS- dispozitiv prindere sculă; S – scula aşchietoare; CV – cutia de viteze;
CA – cutia de avansuri; 1, 2, 3, …, 16 - mecanisme de transmitere a mişcării; n(v c ) - turaţia(viteza
mişcării principale de aşchiere); f ax (v fax ) - avansul (viteza de avans); frc – mișcare de reglare
circulară a brațului rotitor; frv - mișcare de reglare verticală a brațului rotitor; frr - mișcare de
reglare radială a capului rotitor.
6 Prelucrări pe maşini de găurit-Burghiere, lărgire, adâncire, lamare, tarodare, alezare

5. 3. Principalele dispozitive şi accesorii folosite la burghiere, lărgire, adâncire,

alezare şi tarodare
La prelucrările pe maşinile de găurit se folosesc o serie de accesorii specifice
ca: menghine paralele cu şurub sau cu excentric, bride de fixare, plăci de ghidare,
conuri de reducţie, mandrine, capete multiaxe, dispozitive speciale de filetat cu
tarodul şi altele.
Menghinele paralele cu şurub sau cu excentric şi bridele de fixare se folosesc
pentru prinderea semifabricatelor în vederea prelucrării. Plăcile de ghidare asigură o
conducere corectă şi rapidă a sculei în vederea prelucrării.
Reducţiile sunt bucşe conice de diferite dimensiuni folosite la prinderea
sculelor (burghie, adâncitoare, alezoare etc.) a căror coadă conică este mai mică decât
aceea a alezajului principal (fig. 5.9,b).Reducţiile se construiesc în două variante:
conuri Morse cu un set de şapte bucăţi şi conuri metrice cu un set de cinci bucăţi.
Sculele cu coadă cilindrică se prind într-o mandrină care la rândul ei se fixează în
alezajul arborelui principal (fig. 5.9, c). La prelucrarea succesivă a găurilor cu diferite
scule, sunt foarte utile mandrinele rapide (fig. 5.9, d), care permit schimbarea
sculelor fără a fi necesară oprirea axului principal. Sculele sunt prinse în alezajul
conic al bucşei 1, care primeşte mişcarea de la corpul mandrinei 2, prin intermediul
bilelor 3, care intră parţial în găurile din bucşa 1. Manşonul 4 este deplasat în jos,
pentu a presa bilele în alezajele corespunzătoare din bucşă. La scoaterea sculei se
ridică manşonul 4 şi datorită forţelor centrifuge, bilele se îndepărtează şi bucşa 1 cade
împreună cu scula fixată în ea, după care din mers se introduce o altă bucşă cu scula
următoare.
Arbore principal

Reducţie
4
Mandrina

a b c d
Fig. 5.9. Sisteme de fixare a sculelor:
a - direct pe arbore; b - cu reducţie ; c - cu mandrină; d - cu mandrină rapidă:
1- bucşă rapidă; 2 – mandrină; 3 – bilă; 4 – manşon.

În cazul filetării cu tarozi pe maşina de găurit, se folosesc mandrine

compensatoare care trebuie să asigure:
- avansul liber, egal cu pasul filetului de executat;
- inversarea mişcării la terminarea filetării;
- împiedicarea ruperii tarodului când ajunge la fundul unei găuri înfundate.
Prelucrări mecanice 7

5. 4. Geometria sculelor aşchietoare. Tipuri de scule folosite la burghiere,

lărgire, adâncire, alezare şi tarodare

Pentru operaţia de burghiere se folosesc scule specifice numite burghie. În

funcţie de construcţia lor, burghiele folosite sunt: elicoidale (fig.5.10, a), late (fig.
5.10, b), de centruire (fig. 5.10, c), pentru găuri adânci (fig. 5.10, d). Cel mai des
folosit este burghiul elicoidal, deoarece îşi păstrează diametrul după reascuţire,
asigură o bună ghidare pe faţetele laterale, permite realizarea unor unghiuri de
aşezare şi de degajare corecte şi asigură eliminarea uşoară a aşchiilor formate.
Conducte
de
răcire

Coadă

Gât

Partea utilă
(corp)



p
D

D
a b c d

Fig. 5.10. Diferite tipuri de burghie:

a - elicoidal; b - lat; c - de centruire; d - pentru găuri adânci: D – diametrul burghiului;
 - unghiul de înclinare al elicei; p – pasul elicei.
Pentru operaţia de lărgire se folosesc scule numite lărgitoare (fig. 5.11)
asemănătoare cu burghiele elicoidale, dar prevăzute cu trei, patru sau chiar mai mulţi
dinţi, pentru a realiza o mai bună ghidare. Lărgitoarele pot fi cu coadă (fig. 5.11, a),
cu alezaj şi dinţi monobloc (fig. 5.11, b) sau cu alezaj şi dinţi demontabili.
Lărgitoarele elicoidale cu coadă au o geometrie asemănătoare cu cea a
burghielor elicoidale, cu deosebirea că tăişurile principale nu merg până la centru,
dispărând tăişul transversal, au o rigiditate mai mare şi pot lucra cu avansuri mai
mari.
8 Prelucrări pe maşini de găurit-Burghiere, lărgire, adâncire, lamare, tarodare, alezare

A-A

A-A

 

 
A M

A M M
A
M a b
A
a b

Fig. 5.11.Tipuri de lărgitoare:

a - cu coadă; b - cu alezaj şi dinţi monobloc.

Operaţia de adâncire se execută cu scule specifice numite adâncitoare. În

funcţie de tipul suprafeţei de prelucrat adâncitoarele sunt cilindrice, conice sau în
trepte. Adâncitoarele conice se mai numesc şi teşitoare, iar operaţia respectivă -
teşire. Pentru o mai bună ghidare a adâncitoarelor faţă de alezajul iniţial acestea sunt
prevăzute cu cepuri de ghidare.
Operaţia de alezare a găurilor se execută cu scule numite alezoare. Alezoarele
se deosebesc de lărgitoare prin faptul că au un număr mai mare de dinţi (de regulă
6...18). Câteva tipuri de alezoare se prezintă în figura 5.12.
Filetarea găurilor interioare de diametre mici şi mijlocii, în producţia de serie
mare şi masă, se face cu ajutorul unor scule numite tarozi. Tarodul este în esenţă un
şurub, prevăzut cu trei sau patru canale pentru realizarea feţelor de degajare.
Pentru a realiza unghiuri de aşezare pozitive, dinţii tarodului se detalonează.
Pentru a împiedica ruperea tarodului, în cazul creşterii neprevăzute a momentului de
torsiune sau datorită ajungerii acestuia în fundul găurii, prinderea tarodului în
arborele principal al maşinii se face prin intermediul unei mandrine speciale de cuplaj
la suprasarcină.
Prelucrări mecanice 9

45 Conicitate inversă

k r =
a
Conicitate inversă
Vedere din A
kr
bo
A
D
1 x 45 1 x 45
b

Fig. 5.12.Tipuri de alezoare:

a - cu dinţi drepţi; b - cu alezaj; c - reglabil; d - conic: k r - unghiul de atac;
 - unghiul de degajare.

5. 5. Diferite scheme de prelucrare folosite la burghiere, lărgire, adâncire,

alezare şi tarodare
Cele mai des întânite prelucrări se prezintă în figurile 5.13...5.20.
n as ( v c ) n as ( v c )
, f ax( v f ) , f ax( v f )
ax ax
n as ( v c )
, f ax( v f )
ax

Fig. 5.13.Găurirea cu Fig. 5.14.Adâncirea Fig. 5.15.Adâncirea

burghiul cilindrică cu burghiul cilindrică cu adâncitorul cu
cep de centrare
10 Prelucrări pe maşini de găurit-Burghiere, lărgire, adâncire, lamare, tarodare, alezare

n as ( v c )
n as ( v c ) , f ax( v f )
n as ( v c ) , f ax( v f ) ax
, f ax( v f ) ax
ax

Fig. 5.16.dâncirea conică cu Fig. 5.17.Alezarea cilindrică Fig. 5. 18. Alezarea conică
adâncitorul conic
n as ( v c ) n as ( v c )
, f ax( v f ) , f ax = p ( vf )
ax ax

Fig. 5.19.Lamarea Fig. 5. 20. Filetarea cu tarodul

5.6. Modul de lucru

1. Studenţii vor examina construcţia generală şi funcţionarea maşinii pe care o
studiază şi vor întocmi o schiţă de principiu a acesteia, în care vor poziţiona părţile
principale componente şi vor indica în desen direcţia şi sensul mişcărilor realizate de
maşină: mişcarea principală şi mişcările de avans (de prelucrate şi de apropiere a
sculei de piesă).
2. Studenţii vor studia şi îşi vor nota unele caracteristici tehnice ale maşinii
studiate, ca de exemplu: dimensiunile mesei, dimensiunile transversale ale coloanei,
braţului sau montantului, numărul şi mărimea treptelor de turaţii ale axului principal
al maşinii, numărul şi mărimea treptelor de avans mecanic, turaţiile şi puterea
motoarelor electrice de acţionare.
3. Studenţii vor executa practic unele prelucrări, conform indicaţiilor cadrelor
didactice, întocmind schiţe simple ale prelucrărilor executate, pe care vor indica
forma părţii active a sculei utilizate, ca şi direcţia şi sensul mişcărilor de aşchiere.
Prelucrări mecanice 11

Spre exemplificare, în figurile 5.12…5.19 se dau unele exemple de prelucrări, ca şi

exemple de scule pentru astfel de prelucrări.
4. Studenţii vor măsura dimensiunile suprafeţelor prelucrate şi ale sculelor
utilizate în acest scop şi vor completa schiţele prelucrărilor, cu valorile determinate.
5. Fiind dată o viteză de aşchiere impusă, vc, se va calcula turaţia necesară nc, a
sculei cu diametrul impus d.
Mărimile d şi vc vor fi indicate de cadrele didactice, fiecărui student.
În calcul se va utiliza relaţia:
1000  c
nc  [rot/min] (8.1)
 d
în care viteza este dată în [m / min.], iar d diametrul sculei în [mm.].
Turaţia n se va alege dintre turaţiile posibile ale arborelui principal al maşinii,
astfel încât n  nc.