Stadiile de lucru ale elementelor cu axa neutra in sectiune.

Pentru studiu s-a ales o grinda din beton armata simplu, rezemata cu sectiunea dreptunghiulara simplu
armata si s-a urmarit zona dintre fortele concentrate, zona supusa la incovoiere pura.

Stadiul 1: corespunde situatiei cand incarcarile exterioare sunt mici, in aceste conditii intreaga sectiune
transversala din beton armat se comporta ca un material elastic. Eforturile unitare in beton si armatura sunt
proportionale cu deformatiile specifice.Axa neutra este situata sub axa mediana. Rigiditatea la incovoiere a
sectiunii este maxima. Stadiul 1 este un stadiu stabil si reprezinta stadiul de exploatare al elementelor din beton
slab armat. Betonul intins este plasticizat, ceea ce pune in evidenta prima modificare calitativa. Limita stadiului
1 este o stare instabila pentru ca la o usoara crestere a incarcarilor se produce fisurarea betonului prin
depasirea rezistentei la intindere.

Stadiul 2: corespunde unui nivel de solicitare produs de incarcarile de exploatare, motiv pentru care se
considera stadiul de exploatare, elementele lucrand cu zona intinsa fisurata. Dupa fisurare eforturile unitare in
betonul comprimat si armat cresc brusc. Rigiditatea este mai mica decat in stadiul 1 ca o consecinta a fisurarii.
Axa neutra se deplaseaza in sus, deasupra axei mediane. Sporirea incarcarilor conduce la cresterea
deformatiilor specifice si a eforturilor unitare, ajungandu-se la situatia cand unul din cele 2 materiale sau
amandoua cedeaza, ceea ce constituie inceputul procesului de rupere.

Stadiul 3: este stadiul de rupere, modul de rupere fiind conditionat de cantitatea de armatura folosita.
La elementele din beton armat realizate cu procente de armare mici si mijlocii, depasirea stadiului 2 se produce
prin intrarea armaturii intinse in curgere si inceputul plasticizarii betonului comprimat. In timp ce armatura
intinsa curge sub incarcare practic constanta, se produce rotatia sectiunii si in consecinta creste efortul unitar
in beton. In sectiunea respectiva se considera ca s-a format o articulatie plastica ce prezinta un moment
incovoietor constant. La o consecinta a rotirii continue a sectiunii in final se produce zdrobirea betonului. In
cazul betonului supraarmat ruperea se produce prin zdrobirea betonului fara ca armatura sa isi epuizeze
capacitatea de rezistenta, din acest motiv ruperea are un caracter casant. In cazul betonului slab armat, ruperea
incepe prin intrarea armaturii intinse in curgere, ruperea se produce prin zdrobirea betonului comprimat sau
deformarea excesiva a armaturii fara ca betonul sa isi atinga rezistenta la compresiune.

1
 Stadii de lucru ale elementelor cu axa neutra in afara sectiunii.

Elemente supuse la intindere: forta de intindere se afla in armatura datorita valorilor reduse a
momentului incovoietor. Starea de efort unitar este asemanatoare cu cea din zona intinsa a unui element
incovoiat si de aceea se remarca aceleasi stadii de lucru ca si la elementele cu axa neutra in sectiune. Sectiunea
activa este data de aria armaturii intinse, betonul fiind total fisurat si scos din lucru. Elemente supuse la
compresiune:

Stadiul 1: corespunde sarcinilor de exploatare cand efortul unitar in beton nu depaseste rezistenta la
microfisurare, deformatiile betonului fiind elastice. Eforturile unitare in beton si in armatura sunt
proportionale cu deformatiile specifice.

Stadiul 2: Se atinge atunci cand efortul unitar depaseste valoarea rezistentei la microfisurare.

Cresterea efortului unitar in beton determina trecerea la stadiul 3 de rupere atunci cand se produce
zdrobirea betonului comprimat. Armatura atinge limita de curgere inainte sau simultan cu zdrobirea betonului
comprimat astfel incat in momentul ruperii, ambele materiale si-au epuizat capacitatea portanta. In momentul
zdrobirii betonul comprimat armat poate flamba spre exteriorul elementelor datorita decojirii stratului de
acoperire cu beton.