Marcus Tullius Cicero, •
  


 


   , Traducere de
Dumitru Crăciun, Editura Pentru Literatură Universală, Bucureşti, 1968, p. 36.

Filipica a II-a

- Fragment -

 ԕ
   
 
   
     
   
  
 


     

  

 

 

    
  












  
  
 
 
 

 



 ! Dumitru Crăciun

£


 Vrei oare să începem a ne spiona chiar din vârsta copilăriei? Mă învoiesc şi cu
asta; deci să începem cu începutul începutului. Mai ţii minte că te ruinaseşi încă de copil? ÄAsta-i
vina tatei´, ve-i spune. Da, fie, căci apărarea-ţi este plină de pietate. Cu îndrăzneala ta, ai stat
între cele 14 şiruri de bănci, în loc să te fi aşezat alături de cei ruinaţi, în locurile fixate după
legea Roscia1, chiar dacă aceştia decăzuseră din vina sorţii şi nu dintra lor. Ai îmbracat apoi toga
virilă 2 , pe care în scurt timp ai schimbat-o cu haina femeilor uşoare 3 . La început ai fost o
curtezană de rând cu o plată fixă pentru desfrânare, nu mică. Curând a intervenit însă Curio, te-a
smuls din bălăceala cu desfrânatele şi te-a pus în rândul oamenilor aşezaţi, ânbrăcându-te în aşa
zisa haină a matroanelor cinstite, printr-o căsătorie statornică. Nici un copil de casă, cumpărat
pentru plăcere n-a fost cândva atât de supus stăpânului tău cum ai fost tu lui Curio. De câte ori nu
te-a azvârlit taica-său afară din casă, de câte ori n-a pus sclavi de pază ca să nu-i treci pragul şi
totuşi, tu, favorizat de întuneric şi îndrumat de pofte, lacom de câştig pătrundeai în casă pe
acoperiş. Dar casa n-a putut suporta multă vreme aveste destrăbălări. Ştii oare că vorbesc de
fapte pe care le cunosc perfect? Aminteşte-ţi de timpul când tatăl lui Curio zăcea în pat zeluindu-
se şi fiul său, căzându-mi la picioare, mă ruga cu lacrimi, recomandându-mi-te să te apăr


1
Roscius, tribunal plebei, legiferase asistenţa la spectacole. În primele 14 şiruri de bănci era îngăduit să se aşeze
doar oamenii cu vază, foşti consuli, senatori, alţi patricieni, cavaleri.
2
Romanii îmbrăcau toga virilă, semn al bărbăţiei şi al majoratului, cînd împlineau vârsta de 17 ani.
3
Curtezanele purtau toga, iar matroanele stola, un fel de rochie lungă.

c

împotriva tatălui său, dar i-ar cere cei 600 000 de sesterţi cât spunea că a pus gaj pentru tine.
Aprins de dragoste pentru tine, zicea că e gata să pornească în exil, pentru că n-ar putea suporta
despărţirea de tine. În acea vreme, eu am potolit, ba chiar am înlăturat marile necazuri ale acestei
familii deosebit de înfloritoare. L-am convins pe tată să achite datoria fiului, să readucă pe calea
cea bună, prin mijlocirea averii sale, pe tânărul care promitea voiciune şi talent, iar prin puterea
şi dreptul său de părinte să-l oprească nu numai de la intimitatea, dar chiar de la orice întâlnire cu
tine. Când îţi aminteai perfect că acestea sunt faptele săvârşite de mine ai mai fi îndraznit să mă
provoci cu ocări dar nu te+ai fi bizuit pe săbiile pe care le vedem?

[