Şcoala Gimnazială Dorna Arini

Cartea- obiect cultural

Imaginează-ţi un scurt dialog (8-10 replici) cu o stea călăuzitoare care te ajută să descoperi harul divin
de a scrie, calitate necunoscută încă.
A.Citeşte cu atenţie textul următor şi rezolvă cerinţele:
În bolta înstelată-mi scald Am prea mult soare-n mine Să mi se-ntunece tot cerul
privirea- De-aceea nu le văd. Şi să răsară-n mine stelele,
Şi ştiu că şi eu port Aştept să-mi apună ziua Stelele mele,
În suflet stele multe, multe Şi zarea mea pleoapa să-şi Pe care încă niciodată
Şi căi lactee, închidă Nu le-am văzut.
Minunile-ntunericului. Mi-aştept amurgul, noaptea şi
Dar nu le văd, durerea,
(Lucian Blaga- Mi-aştept amurgul)

1) Scrie câte un sinonim contextual pentru cuvintele subliniate.

2) Construieşte câte două enunţuri pentru a demonstra polisemia cuvintelor: a răsări, stele.
3) Selectează două cuvinte cu sens figurat.
4) Transcrie două versuri în care se remarcă prezenţa eului liric.
5) Transcrie o repetiţie şi o enumeraţie.
6) Explică o posibilă legătură între versurile ştiu că şi eu port/în suflet stele multe, multe şi destinul
poetului ca om de cultură (minimum 3 rânduri).
7) Explică în 5-7 rânduri semnificaţia versului Am prea mult soare-n mine.

B. Citeşte cu atenţie textul următor şi rezolvă cerinţele:

„Chiar dacă a trăi nu are întotdeauna un sens, a scrie nu poate să nu aibă.” Cărţile, cu această
formidabilă capacitate de „a tăia realitatea”, de a transforma haosul prim, nimicul întunecat în sens, aduc
poate singurul rost vieţii, prin care se reface o legătură paradiziacă între om şi el însuşi. Scrisul ar putea fi
pentru fiinţele umane o unică întoarcere la Raiul pierdut.
Consider că lectura a devenit o activitate destul de rar întâlnită în rândul tinerilor din ziua de azi, ei
acordând timpul liber preponderent filmelor, jocurilor pe calculator sau programelor de televiziune, fiind astfel
tot mai uşor manipulaţi.
În primul rând, adolescenţii procedează astfel, deoarece nu conştientizează faptul că, mai mult ca
oricare din tehnicile audio-vizualului prin care sunt redate valorile culturii, lectura cărţii oferă celui care o
parcurge prilejuri unice de reflexie şi de meditaţie. Gustul pentru citit nu vine însă de la sine, ci se formează
prin răbdare, perseverenţă, continuitate, voinţă.
În timpul lecturii, între cititor şi autor se formează o legătură, ei se întâlnesc în atmosfera şi conflictul
povestirii, cititorul se regăseşte în personajele din carte şi totodată trăieşte sentimentele creatorului. Entităţile
fictive sunt fiinţe care absolutizează totul şi astfel, ajung să ne facă să înţelegem relativitatea vieţii.
În al doilea rând, acest dezinteres a dus la lipsa unei bune comunicări între oameni, a unui vocabular
îmbogăţit, a fluenţei mentale şi verbale, a abilităţii de a scrie şi a exersării minţii. Toate acestea s-au accentuat
atât de mult în ultimii ani, încât populaţia a juns la un declin literar care se va agrava şi va duce la multiple
repercursiuni în timp.
Cred că o soluţie în acest sens ar fi lărgirea interesului prin abordarea nu doar a romanelor, ci şi a
cărţilor de specialitate, articolelor din reviste de cultură, participarea la diverse cursuri sau seminarii. De
asemenea, ar beneficia de o mai mare libertate în alegerea lecturilor, întrucât bibliografiile şcolare, care nu
corespund nevoilor fiecărui elev, pot crea o repulsie din ce în ce mai mare.
Mai mult decât atât, ar fi benefică descoperirea „jocului lecturii”, a acelui cerc vicios prin care fiecare
carte relevă nişte adevăruri şi ascunde altele. În demiurgia lor tulburătoare, cuvintele percep imperceptibilul,
devin capabile să hrănească flacăra visului, a libertăţii (exact veriga slabă a societăţii actuale).
 Prin urmare, aş putea considera o datorie a tinerilor de a trece dincolo de acest dezinteres devenit o
modă a prezentului şi de a demonstra generaţiilor următoare veridicitatea vorbelor lui Păunescu: „O carte e şi
un semn de civilizaţie neînvinsă, nu numai de cultură învingătoare”.
(Irina Matache)
a) Selectează, din textul propus spre interpretare, cinci termeni care fac parte din câmpul lexical al cărţii.
b) Subliniază enunţul ce redă opinia autoarei referitoare la lectura în rândul tinerilor.
c) Precizează cine poate reface o legătură paradiziacă între om şi el însuşi.
d) Menţionează ce oferă cititorului lectura cărţii.
e) Transcrie, din text, pasajul referitor la rolul cuvintelor.
f) Menţionează două consecinţe ale dezinteresului pentru lectură.

TEMĂ ACASĂ
1) Realizează corespondenţa dintre noţiunile referitoare la carte şi definiţiile acestora:
Editura Listă la sfârşitul unei cărţi în care sunt semnalate şi îndreptate greşelile de tipar sau
de fond.
Colecţia Semn tipografic în formă de stea, care, pus într-un text, indică prezenţa unei note de
subsol.
Coautorul Imagine desenată sau fotografiată destinată să explice sau să completeze un text.
Cuprinsul Cuvânt sau text pus în fruntea unei lucrări sau a unei părţi distincte a ei, indicând
rezumativ sau sugestiv cuprinsul acesteia.
Asteriscul Instituţia care editează cărţi, publicaţii periodice etc.
Erata Parte, loc unde se leagă sau unde se cos filele unei cărţi, ale unui registru, ale unui
caiet etc.
Coperta Listă a materialelor pe care le include o carte, o revistă; tablă de materii.
Subcapitolul Învelişul protector al unei cărţi, al unei publicaţii, a unui caiet etc.
Cotorul Diviziune (unitară) a unui capitol.
Titlul Listă (alfabetică) a numelor citate, termenilor sau materiilor cuprinse într+o carte cu
indicarea paginilor unde se află.
Indexul Serie de publicaţii formând o unitate, apărute în cadrul unei edituri.
Ilustraţia Fiecare dintre cei doi sau mai mulţi autori ai unei lucrări în raport unul faţă de
celălalt.
2) Realizează coperta unui volum al cărui autor eşti chiar tu însuţi/ însăţi. Precizează titlul volumului,
colecţia, editura, anul şi locul apariţiei şi realizează, printr-o ilustraţie sugestivă şi un fond potrivit, grafica
acestei coperţi.

Bibliografie: Daniela Toma Osadcii, Nadia Şutelcă, Limba şi literatura română. Clasa a VII-a, ed. Delfin,
Bucureşti, 2016, pag.20-24.