PROIECT

PENTRU UNITATEA DE ÎNVĂŢARE XI

CLASA A VIII-A
Tema unităţii:.SUBIECTUL ȘI SUBIECTIVA.
Numărul de ore: 10ore

COMPETENŢE SPECIFICE:
1.Utilizarea diverselor strategii de informare/documentare, în vederea abordării eficiente a comunicării orale şi scrise.
3. Rezumarea textelor literare și nonliterare.
4. Organizarea/desfăşurarea/utilizarea diverselor strategii de învăţare autonomă a limbii, prin observare directă şi exersare.
5. Elaborarea şi realizarea spontană, fluentă, exactă a diverselor acte de comunicare orală şi scrisă.
6.Explicarea funcționării sistemului fonetic,lexical,gramatical al limbii române.
7. Respectarea normei ortografice, ortoepice, semantice, gramaticale, punctuaţionale, stilistice a limbii române literare.
8. Lectura, audierea şi interpretarea textelor literare şi nonliterare, în limita standardelor de conţinut
9. Operaţionalizarea terminologiei lingvistice şi literare, în limita standardelor de conţinut.
14. Identificarea propriilor atuuri, nevoi şi punctevulnerabile în diferite situaţii de comunicare orală şi scrisă.

SUBCOMPETENŢE VIZATE:
1.1 Structurarea ideilor pentru realizarea discursului propriu/ comentariului/ eseului.
3.1 Asigurarea coerenței textului rezumat( audiat, citit).
4.2 Utilizarea dicționarului (ortografic/de cuvinte compuse/ de greșeli/ de dificultăți), în scopul scrierii corecte a cuvintelor.
5.1Producerea unui discurs în stil publicistic( alocuțiune; exprimarea unei opinii/ atitudini/ a unei judecăți critice/ de valoare; evaluarea unei
activități școlare/ extrașcolare; felicitare cu diferite ocazii( jubileu, inaugurarea unei instituții etc.).
6.1 Comentarea mărcilor stilistice ale unităților de limbă în textele lirice, epice, dramatice.
7.1. Respectarea regulilor ortografice, ortoepice, punctuaţionale, gramaticale, a normei semantice și stilistice în textul produs (oral şi scris).
8.2 Comentarea textului liric,a fragmentului de text epic sau dramatic.
9.1 Integrarea adecvată, conștientă a terminologiei lingvistice și literare în textul produs.
9.2 Aplicarea instrumentarului de interpretare a textului.
14.1 Autoevaluarea propriilor competenţe de comunicare scrisă.

Conţinuturi: Literatură:Lucian Blaga ,,Sufletul satului’’

Elemente de limba română:Subiectul și subiectiva.

Lecţia/ Conţinuturi/Texte Activităţi de învăţare Timp Strategii Activităţi de
data didactice evaluare
Lucian Blaga ,,Sufletul
1. satului’’ Evocare. Comentarea aforismului:,,Oprește trecerea. Știu că Atelier de Comentariu de
12.03 Lectura și observarea unde nu e moarte, nu e nici iubire, - și totuși te rog: oprește, 5 discuție. fragment .
textului literar. Doamne, ceasornicul cu care ne măsuri destrămarea."
Realizarea sensului. Verificarea temei de casă. 10 Exerciții de Evaluarea
Lectura textului. 15 respectare lecturii orale.
Exprimă-ţi, în 2 enunţuri,starea postlectorală. a pauzelor,
a accentelor Prezentări orale.
Reflecţie.Identificarea temei, mesajului și a ideii. în textul citit.
Argumentarea răspunsurilor.Tema poeziei o constituie 15
nostalgia dupa toposul mitic al satului, locul in care omul isi
poate regasi puritatea (ame 要 intata de civilizatia tehnicista).

Extindere.De redat, oral, ideile principale din text.

Lucian Blaga ,,Sufletul
2. satului’’ Evocare. Comentarea proverbului: 5 Interpretarea/ Identificarea
12.03 Comunicare în baza ,,Singurătatea se obţine, fie trăind în deşert, fie inconjurându- comentarea/ elementelor de
textului. te de oameni neînsemnați’’. Valeriu Butulescu analiza faptelor limbă dintr-un
Realizarea sensului. Despre poezia lui Lucian Blaga de limbă din text la prima
O stare de tristeţe metafizică 20 textul dat. vedere.
Tema poeziei, Titlul şi Universul operei
Departe de demonia civilizaţiei mecanizate
În acest spaţiu, prezenţa directă a divinităţii
O întrebare şi două comparaţii Teste de
Ideea unui spaţiu metafizic problematic Redactarea conținut
O emblemă a specificului naţional rezumatului(text (demonstrarea
O regăsire a sinelui şi o reîntoarcere. literar). înțelegerii
20
Reflecţie.Comentariul literar al poeziei. textului citit
Titlul conține sugestia unui "suflet" pe care îl are satul, independent).
entitate metafiziăa prezentă în straturile lui arhaice și care
"vine" ca un "duh" spre vremurile noastre.
Departe de demonia civilizației mecanizate, satul constituie o
imagine micșorată a "corolei de minuni a lumii", căci aici,
oamenii trăiesc "într-un raport de suprema intimitate cu totalul
și într-un neîntrerupt schimb de taine cu acesta"
 Cel de al doilea vers, devenit celebru, face din sat un demiurg
al veciei: "Eu cred că veșnicia s-a născut la sat".
Spațiul satului este astfel sacralizat, prin faptul că aici s-a
născut Marele Timp. De altfel, într-o poezie ulterioară ("Fum
căzut"), satul este comparat cu o "biblică satră" (aluzie,
probabil, la staulul în care s-a născut Iisus).
Pentru a nu-i stânjeni liniștea sfântă, gândul devine "mai
încet", iar bătaile inimii se aud, parcă, în pământ, acolo unde
dorm strămoșii.
Întoarcerea în "satul minunilor" echivalează cu o revenire în
paradisul originar, pentru că "Aici se vindecă setea de
mântuire", iar omul este absolvit de păcatul adamic; iar
pelerinul care si-a " sângerat picioarele " în "pietrele"
profanului, se vindeca stând "pe un podmol de lut".
În prima strofă, satul este văzut ca spațiu al unei geografii
sacre și ca un Centru al lumii.
Strofa a doua cuprinde cinci versuri, dintre care, ultimele
patru definesc sufletul satului, prin intermediul a trei
comparțtii:
" Sufletul satului fâlfâie pe lângă noi, ca un miros sfios de
iarbă tăiată". și sugerează puritatea și prospețimea acestui
"duh" venit parcă din altă lume.
Ne-am putea întreba dacă acest misterios suflu care "fâlfâie"
nu este chiar "porumbelul Sfântului Duh" (despre care Blaga
vorbește într-o altă poezie).
În versul următor, sufletul satului este comparat cu "o cădere
de fum din streșini de paie", învăluind ritualic, în ceasul de
taină al serii, pe omul întors la vatra.
A treia comparație (" ca un joc de iezi pe morminte înalte")
ar putea sugera că sufletul satului reunește viața și moartea
într-o eternă îngemănare.
Extindere.Gr.I De descris, în 0,5pagină, sufletul satului
natal.30 min.
Gr.II De descris, într-o pagină, sufletul satului natal.30 min.

CES De descris satul în 2 enunțuri.20 min.

3. Subiectul simplu/multiplu. Evocare. Comentarea aforismului:,,Sufletul e acelaşi la 5 Prezentarea Comentarea

13.03 ţărancă şi la contesă.’’ grafică a relației aspectului
dintre noțiunile expresiv al
Realizarea sensului. Verificarea temei de casă. 10 studiate. structurilor
Ex.1-4, pag.103. 10 sintactice.
Analiza definiției subiectului și identificarea ei cu exemple Analiza
proprii. faptelor de Teste
Alcătuirea pe echipe a enunțurilor, încadrând în ele subiecte 5 limbă. formative.
simple, multiple.
Analiza reperelor teoretice de la pag.104 și identificarea lor cu 5 Interpretarea/ Teste sumative.
exemple proprii. comentarea/ Exercițiul
Reflecţie. Ex.5-7,pag.104. 5 analiza faptelor creator.
Ex. 8,9, pag.104. 5 de limbă din Construirea
textul dat. enunţurilor.
.Extindere. Gr.I Ex.11, pag.105 25 min.
Gr.II Ex.10, pag.105 25 min.
CES De copiat ex.1, pag.103 20 min.

Subiectul
4. exprimat/neexprimat. Evocare.Comentarea proverbului: ,,Sensul existenţei Omului Prezentarea Comentarea
14.03 este acela de a nu fi singur chiar dacă este solidar cu 5 grafică a relației aspectului
Universul în deşertăciune’’. Sorin Cerin dintre noțiunile expresiv al
studiate. structurilor
Realizarea sensului. Verificarea temei de casă. 10 sintactice.
Subiectul se exprimă prin: 10 Analiza
 substantiv – comun/propriu faptelor de Teste
 pronume – personal/de politeţe limbă. formative.
 numeral – cardinal/ordinal
Se cere elevilor să dea câte un exemplu pentru fiecare Interpretarea/ Teste sumative.
situaţie menţionată mai sus. comentarea/ Exercițiul
10 analiza faptelor creator.
Reflecţie.Identifică subiectele şi precizează felul lor şi de limbă din
părţile de vorbire prin care sunt exprimate. textul dat. Construirea
 „Setilă se ie atunci după Harap Alb/ şi pornesc enunţurilor.
tuspatru înainte.” (I. Creangă)
 „Însă acesta era unicul subiect/ asupra căruia ţăranii ar
fi poftit/ să se audă vorbindu-se.” (M. Sadoveanu)

 „Văzduh şi port, pescari şi vameşi

Au aţipit în spaţiul cald.” (L. Blaga)
  „Pe lângă plopii fără soţ
Adesea am trecut/;
Mă cunoşteau vecinii toţi /–
Tu nu m-ai cunoscut/.”(M. Eminescu)
5
Subiectul inclus
 În limba română, propoziţiile se pot construi fără a
exprima subiectul. Deşi nu este exprimat, acesta există
şi poate fi identificat cu uşurinţă.
 Ex. Plec la munte pentru două zile. (Cine plec? – Eu.)
 Aţi lucrat foarte repede. (Cine aţi lucrat? – Voi.)
 Suntem buni prieteni. (Cine suntem prieteni? – Noi.)
 Ştii toate aceste lucruri. (Cine ştii? – Tu.)
 Se observă că forma verbului predicat/copulă indică
persoana şi numărul subiectului.
Găseşte subiectele propoziţiilor date şi vei constata că
subiectul este unul din pronumele eu, tu, noi sau voi.
 Ascult întotdeauna sfaturile celor mari.
 Veţi înţelege asta mai târziu.
 Să citeşti în fiecare seară câteva pagini. 5
 Acceptăm sugestiile voastre.

Subiectul subînţeles
În limba română, propoziţiile se pot construi fără a exprima
subiectul. Deşi nu este exprimat, acesta există şi poate fi
identificat cu uşurinţă.
Ex. „Iar bătrâna, rezemându-se în coate, se târa ca o râmă prin
lanul fierbinte,/1 prindea mănunchiuri /2şi le tăia cu secera
sclipitoare./3” (M. Sadoveanu)
Se observă că în prima propoziţie S – bătrâna - este exprimat.
În celelalte două propoziţii, S nu este exprimat dar poate fi
identificat pentru că a fost deja exprimat în propoziţia
anterioară. Se subînţelege că bătrâna prindea şi bătrâna tăia.

Găseşte subiectele propoziţiilor din textul:

„A doua zi, Boţoghină porni spre spitalul din Udup./1 Înainte
de plecare el scoase din brâu un teanc de hârtii/2, alese două
de câte o mie/3 şi i le întinse femeii./4”
 Extindere. Gr.I De alcătuit câte un enunț cu subiect exprimat
prin diverse părți de vorbire. 20 min.
Gr.II De alcătuit câte 2 enunțuri cu subiect exprimat prin
diverse părți de vorbire., 2-cu subiect inclus și 2-cu subiect
subânțeles. 20 min.
CES Ex.1, pag. 105-de copiat. 20 min.

Propoziția subordonată
5. subiectivă. Evocare.Alcătuirea unui acrostih cu cuvântul ,, Subiectul’’. 5 Prezentarea Comentarea
18.03 Regenții propoziției Realizarea sensului.Verificarea temei de casă. 10 grafică a relației aspectului
Ex.1,pag.105. 5 dintre noțiunile
subiective. expresiv al
Analiza reperelor teoretice de la pag.106 și identificarea lor cu studiate. structurilor
exemple proprii. 5 sintactice.
Ex.2-5,pag.106. Analiza
Reflecţie. Ex.6, pag.107 10 faptelor de Teste
Analiza reperelor teoretice de la pag.107 și identificarea lor cu limbă. formative.
exemple proprii.
Ex.2,3, pag.108 Teste sumative.
Analiza reperelor teoretice de la pag.109 și identificarea lor cu 10
exemple proprii.

Extindere. Gr.IEx.7, pag.107

Gr.IIEx.7,8, pag.110
CESDe copiat enunțurile de la ex.2, pag.106
Acordul predicatului cu Evocare. Comentarea proverbului: ,, Singurătatea e o gară
6. subiectul. veche/ Cu liniile scoase demult./ În ea nimeni nu vine, nimeni 5 Atelier de
19.03 nu trece./ Timpul se plictiseşte aşteptând ceva ce nu se mai discuție. Interogarea
întâmplă,/ apoi se pregăteşte de somn lung’’. frontală.
Dumitru Donescu
Realizarea sensului.Verificarea temei de casă. 10 Explicarea și
Ex.1, pag.110 5 exemplificarea Teste formative.
Ex.2, pag.111. 5 noțiunilor
Analiza definiției de la pag.111 și identificarea ei cu exemple studiate.
proprii.
5 Analiza
Ex.3, 4, pag.111. Lucrări
faptelor de
5 limbă. individuale.
Reflecţie.Ex.5, pag.111.
10
 Ex.8-10, pag.112.
Extindere. De alcătuit enunțuri dezvoltate utilizând ca
subiecte substantivele propuse.

7. Atelier de scriere. Evocare. Comentarea desenului ,,Cărarea stelelor’’. 5 Atelier de Exercițiul

19.03 Scrierea despre textul Realizarea sensului. 5 scriere. creator.
literar. Înţelegerea textului: trăsături ale descrierii literare; figuri de
stil. Explicarea și Construirea
Reflecţie. Scrierea despre textul literar: particularităţile 35 exemplificarea enunţurilor.
textului descriptiv în versuri folosind exemple. noțiunilor
Scriere imaginativă: valorificarea mesajuluui fragmenteului, studiate. Evaluare
alcătuind o compunere descriptivă utilizândsecvenţe din reciprocă.
textule dat. Analiza
Extindere. Gr.I De caracterizat, oral, un personaj literar faptelor de Lucrări
preferat.25 min. limbă. individuale.
Gr.II Alcătuiţi un text de zece rânduri intitulat Frumusețea
din grădină în care să utilizaţi diverse subiecte simple și Producerea
multiple. 25 min. textelor de
CES De descris o floare.20 min. scriere
imaginativă.
8. Exerciții de recapitulare.
20.03 Evocare. Comentarea proverbului:,, Orb e cel ce n-a citit în 5
viaţa lui o carte’’. Prezentarea
Realizarea sensului.Verificarea temei de casă. grafică a relației Comentarea
1.Subliniază subiectele din textele următoare şi precizează 10 dintre noțiunile aspectului
părţile de vorbire prin care sunrt exprimate: studiate. expresiv al
5 structurilor
a)Dar vremea trecea şi eu creşteam pe nesimţite.
b)După ce Huţu scrise cuvintele, Budulea privi lung la ele. sintactice.
c)Astfel de noapte bogată, / Cine pe ea n-ar da viaţa lui toată?
d)De iute ce sunt, trei abia mă ţin. Analiza Teste
e)Cine vine pe alee? faptelor de formative.
f)Nimeni n-a lipsit de la aniversarea bunicii. limbă.
Teste sumative.
2.Construieşte enunţuri în care subiectele să fie exprimate, pe 2
rând, prin pronume personal, pronume posesiv, pronume
Interpretarea/ Exercițiul
demonstrativ de diferenţiere, pronume nehotărât, numeral
comentarea/ creator.
cardinal, numeral ordinal, numeral colectiv.
analiza faptelor
3.Scrie în spaţiul din stânga litera corespunzătoare din de limbă din Construirea
propoziţia respectivă: textul dat. enunţurilor.
… Omul înţelept îşi cumpără vara sanie. A. subiect multiplu 3
…Am aţipit în spaţiul cald. B. subiect subînţeles Prezentarea Evaluare
… Laudă-te, gură, singură. C. subiect inclus grafică a relației reciprocă.
D. subiect simplu dintre noțiunile
Reflecţie. studiate. Lucrări
4. Completează punctele de suspensie cu subiecte exprimate individuale.
prin partea de vorbire indicată între paranteze:
a) Din coşul de gunoi iese ………… (substantiv) apăsător. 2
b) De ce a ezitat ……………………(pronume personal) ?
c) ……………………… (verb la infinitiv) este pasiunea mea.
d) E greu ………… (verb la supin) o compunere interesantă.
5. Construieşte câte două enunţuri în care cuvintele înţelept,
remarcabil, sigur, cu funcţie sintactică de nume predicativ să 3
fie, pe rând, adjective şi adverbe.
Subliniază subiectele obţinute.
6. Subliniază subiectele din enunţurile de mai jos şi fă
expansiunea lor; desparte frazele în propoziţii: 2
a) Invitatul a intrat pe uşă zâmbind.
b) Sărbătoritul l-a întâmpinat cu bucurie.
c) Întârziatul la petrecere şi-a cerut scuze.
7. Construieşte fraze în care propoziţia subordonată subiectivă 3
să fie introdusă prin următoarele elemente de relaţie:
cine …………………………………
orice …………………………………
când …………………………………
cum ……………………………….
8. Despărţiţi frazele în propoziţii şi precizaţi felul acestora:
a) Cine se scoală de dimineaţă, departe ajunge. 5
b) Trebuie să citesc această carte.
c) Nu se cade să nu-i respect pe cei în vârstă.
d) E bine că ai învăţat şi că ştii.
e) E de prisos să-ţi mai explic.
f) Negreşit că voi veni.
g) Fără îndoială că voi reuşi.
Transformaţi subiectele în propoziţii subordonate subiective: 5
a) Un meseriaş bun are mâini de aur. ...........
 b) Nouă ne place muzica. ........
c) E uşor de văzut adevărul. .......
d) A privi un meci la televizor nu înseamnă că eşti sportiv. ....
e) Pe părinţii tăi îi bucură orice succes al tău. ......

Extindere. Gr.I Ex.12, pag.113 25 min.

Gr.IIEx.13, pag.11325 min.
CES Decopiat enunțurile de la ex.12, pag.113.20 min.

9. Evaluare practică. Evocare. Comentarea proverbului: ,,Bun venit în casa mea. 5 Identificarea Producerea
21.03 Proiectul individual Intră de bunăvoie, pleacă precum ţi-o fi voia şi lasă aici puţin unităților textelor de
,,Cartea de bucate a casei’’ din fericirea ce-o aduci.’’ lingvistice scriere
Realizarea sensului.Lista de bucate tradiționale; 20 marcate stilistic. imaginativă.
Informația ca rețetă culinară;
Transmiterea rețetelor culinare; Exercițiul
Reflecţie. Dotarea rețetei cu imagini/ desene, fotografii; 20 creator.
Alcătuirea unui meniu perfect pentru o masă festivă;
Estimarea cantității de produse necesare pentru 10 persoane. Lucrări
Extindere. individuale.

10. Analiza evaluării. Evocare. Comentarea proverbului:,, O carte este un dar pe

25.03 care îl poți deschide iar şi iar’’/ referitor la cartea de bucate. 5 Analiza probelor Erată personală.
Realizarea sensului. de evaluare.
Analiza testului conform baremului . 40

Extindere.
Gr.I De caracterizat, oral, o carte de bucate.15 min.
Gr.IIDe aargumentat importanța unei cărți de bucate.25 min.
CES De descris o carte.20 min.

Sufletul satului

Copilo, pune-ţi mânile pe genunchii mei.

Eu cred că veşnicia s-a născut la sat.
Aici orice gând e mai încet,
 şi inima-ţi zvâcneşte mai rar,
ca şi cum nu ţi-ar bate în piept,
ci adânc în pământ undeva.
Aici se vindecă setea de mântuire
https://Versuri.ro/w/jd17
şi dacă ţi-ai sângerat picioarele
te aşezi pe un podmol de lut.

Uite, e seară.
Sufletul satului fâlfâie pe lângă noi,
ca un miros sfios de iarbă tăiată,
ca o cădere de fum din streşini de paie,
ca un joc de iezi pe morminte înalte.