PROIECT

PENTRU UNITATEA DE ÎNVĂŢARE IX

CLASA A VIII-A
Tema unităţii: PROZA NARATIVĂ.FRAGMENTE DE ROMAN.
Dialogul.Vorbirea directă și vorbirea indirectă.
Numărul de ore: 10ore

COMPETENŢE SPECIFICE:
1.Utilizarea diverselor strategii de informare/documentare, în vederea abordării eficiente a comunicării orale şi scrise.
3. Rezumarea textelor literare și nonliterare.
4. Organizarea/desfăşurarea/utilizarea diverselor strategii de învăţare autonomă a limbii, prin observare directă şi exersare.
5. Elaborarea şi realizarea spontană, fluentă, exactă a diverselor acte de comunicare orală şi scrisă.
6.Explicarea funcționării sistemului fonetic,lexical,gramatical al limbii române.
7. Respectarea normei ortografice, ortoepice, semantice, gramaticale, punctuaţionale, stilistice a limbii române literare.
8. Lectura, audierea şi interpretarea textelor literare şi nonliterare, în limita standardelor de conţinut
9. Operaţionalizarea terminologiei lingvistice şi literare, în limita standardelor de conţinut.
14. Identificarea propriilor atuuri, nevoi şi puncte vulnerabile în diferite situaţii de comunicare orală şi scrisă.

SUBCOMPETENŢE VIZATE:
1.1 Structurarea ideilor pentru realizarea discursului propriu/ comentariului/ eseului.
3.1 Asigurarea coerenței textului rezumat( audiat, citit).
4.2 Utilizarea dicționarului (ortografic/de cuvinte compuse/ de greșeli/ de dificultăți), în scopul scrierii corecte a cuvintelor.
5.1Producerea unui discurs în stil publicistic( alocuțiune; exprimarea unei opinii/ atitudini/ a unei judecăți critice/ de valoare; evaluarea unei
activități școlare/ extrașcolare; felicitare cu diferite ocazii( jubileu, inaugurarea unei instituții etc.).
6.1 Comentarea mărcilor stilistice ale unităților de limbă în textele lirice, epice, dramatice.
7.1. Respectarea regulilor ortografice, ortoepice, punctuaţionale, gramaticale, a normei semantice și stilistice în textul produs (oral şi scris).
8.2 Comentarea textului liric, a fragmentului de text epic sau dramatic.
9.1 Integrarea adecvată, conștientă a terminologiei lingvistice și literare în textul produs.
9.2 Aplicarea instrumentarului de interpretare a textului.
14.1 Autoevaluarea propriilor competenţe de comunicare scrisă.

Conţinuturi: Literatură:A.Busuioc,,Singur în fața dragostei’’.

Elemente de limba română:Dialogul.Vorbirea directă și vorbirea indirectă.
Lecţia/ Conţinuturi/Texte Activităţi de învăţare Timp Strategii Activităţi de
data evaluare
didactice
A.Busuioc,,Singur în fața Evocare. Comentarea proverbului:
1. dragostei’’. ,,Omul cel mai puternic din lumea întreagă, este cel care-i cel 5 Atelier de Teste de
23.01. Lectura și receptarea mai singur’’. Henrik Ibsen discuție. conținut(de-
textului literar. Realizarea sensului.Verificarea temei de casă.Lectura 10 monstrarea
fragmentară a textului. Exerciții de
10 respectare înțelegerii
Exprimă-ţi, în 2 enunţuri,starea postlectorală.
a pauzelor, textului citit
Recunoașterea modurilor de expunere din roman
(argumentarea lor pe baza textului). a accentelor independent.
Identificarea temei romanului,mesajului și a ideii. în textul citit.
Argumentarea răspunsurilor. 10
Reflecţie.Ex. 1,2, pag.87. 10
Ex.5,pag.87.
Extindere.Lectura fragmentară a textului.

A.Busuioc,,Singur în fața
2. dragostei’’- Evocare. Comentarea proverbului: 5 Interpretarea/ Identificarea
23.01. Romanul vieții unui colectiv ,,Singurătatea se obţine, fie trăind în deşert, fie inconjurându- comentarea/ elementelor de
de pedagogi. te de oameni neînsemnati’’. Valeriu Butulescu analiza faptelor limbă dintr-un
Realizarea sensului.Ex.6, pag.88. de limbă din text la prima
Selectarea detaliilor unde se demonstrează timpul și spațiul 10 textul dat. vedere.
petrecerii acțiunii. 10
Reflecţie. Amintiți-vă particularitățile romanului,având la Comentariu de
bază definiția de la pag.88.Argumentați definiția prin exemple 5 fragment .
concrete pe baza romanului ,,Singur în fața dragostei’’.(Anexa
) Interogarea
Identificarea motivelor și comentarea lor pe baza multiprocesuală
5
romanului.Argumentarea răspunsurilor. pe textul epic.
Ex.2-4,pag.88. 10
Piramida Teste de
Extindere.M. De efectuat ex.6,7, pag.88. 25 min.
narațiunii. conținut
D. De descris, într-o pagină de caiet colectivul de pedagogi și
Redactarea (demonstrarea
modul cum a fost primită Viorica Mircevna. 35 min.
rezumatului(text înțelegerii
CES De copiat un fragment din text.25 min.
literar). textului citit
independent).
 3. A.Busuioc,,Singur în fața Evocare. Comentarea proverbului: 5 Atelier de Interviul în
27.01 dragostei’’. ,,În singurătate înveţi rugăciunea şi meditaţia care îţi arată că discuție. direct.
Caracterizarea personajului ea, singurătatea, nu există’’. 
literar. Ioan Gyuri Pascu Interogarea Prezentări
multiprocesuală publice.
Realizarea sensului. Verificarea temei de casă.Selectarea pe 10
pe textul epic.
baza romanuluicaracterizarea personajelor : Construirea
a)direct,de către autor; Asigurarea legă- enunţurilor.
direct,de către alt personaj; turii de sens
direct,de către sine (autocaracterizare); dintre părțile Evaluare
b)indirect,prin aspect fizic,vestimentație,obiecte etc.; constituente ale reciprocă.
indirect,prin acțiuni; rezumatului.
indirect,prin vorbă(felul de a vorbi); prin meditații proprii, Comentariul de
atitudini etc. 10 fragment.
Ex. 7,8,pag.89.
10 Compoziții de
Reflecţie. Ex.9,10,pag.89. caracterizare a
Analiza definiției de la pag.89 și identificarea ei cu exemple personajului
din roman. 5 literar.
Ex.11-13,pag.90. 5
Ex.1-3,pag.90(Sensurile textului).

Extindere.M. Ex.9, pag. 89.

D. De efectuat, într-o pagină, caracterizarea unui personaj la
alegere.
CES De alcătuit enunțuri cu cuvintele propuse.25 min.
A.Busuioc,,Singur în fața Evocare.Comentarea proverbului: Comentariu de
4. dragostei’’. ,,Sensul existenţei Omului este acela de a nu fi singur chiar Interogarea fragment .
29.01. Romanul-povestire în ramă. dacă este solidar cu Universul în deşertăciune’’. 5 multiprocesuală
 Sorin Cerin pe textul epic.. Evaluarea
Realizarea sensului. Verificarea temei de casă.Ex.1, pag. 10 lecturii orale.
94. 5
Regulile de întreținere a unui jurnal.
Analiza dialogului dintre Radu și Viorica (pag.83-84). Atelier de
Ex.2-4, pag. 94. 10 discuție. Teste sumative.

Rostul falsei comunicări în viață. Lucrări

5 Scrierea liberă. individuale.
Reflecţie. Argumente pentru ca dragostea să nu fie ,,o
abstracție’’
 Compararea sentimentului de singurătate trăit de un 10 Maratonul de Producerea
îndrăgostit,exprimat poetic în textele:,,Stampă’’și ,,Romanță’ scriere. textelor de
Extindere. De comentat oral definiția romanul- scriere
povestire în ramă. imaginativă.
Textul nonliterar. Evocare. Comentarea proverbului:
5. Cererea. ,,Numai oamenii singuratici cunosc adevăratele valori ale Scrierea liberă. Prezentări
29.01. prieteniei. Pentru ceilalţi există familiile; pentru un singuratic 5 publice.
sau un exilat prietenii reprezintă totul’’. Willa Cather Maratonul de
Realizarea sensului. scriere. Construirea
.Familiarizarea cu definiția cererii.Argumentarea prin 10 enunţurilor.
exemple. Asigurarea legă-
Reflecţie. Ex.4,pag.92. 10 turii de sens Evaluare
Caracteristicile unei cereri și argumentarea lor. 10 dintre părțile reciprocă.
Elaborarea unei cereri după modelul de la ex.7,pag.93. 10 constituente ale
Modelarea diferitor situații de viață. rezumatului.
Extindere. M. Ex.9, pag. 89.- 20 min.
D. Ex.10, pag. 89.- 20 min.
CES De copiat un fragment din text.25 min.
Dialogul.Vorbirea directă și Evocare. Comentarea proverbului:
6. vorbirea indirectă. ,, Singurătatea e o gară veche/ Cu liniile scoase demult./ În ea 5 Atelier de Interogarea
30.01. Regulile de aplicare a nimeni nu vine, nimeni nu trece./ Timpul se plictiseşte discuție. frontală.
semnelor de punctuație. aşteptând ceva ce nu se mai întâmplă,/ apoi se pregăteşte de
somn lung’’. Dumitru Donescu Teste formative.
Realizarea sensului. Verificarea temei de casă.Ex.1- 10 Explicarea și
3,pag.99. 5 exemplificarea Teste sumative.
Analiza definiției de la pag.99 și identificarea ei cu exemple noțiunilor
proprii. studiate. Lucrări
10 Analiza individuale.
Ex.4, pag.99.
Reflecţie. faptelor de
5 limbă.
După verbele de declaraţie se utilizează două puncte [:]
Înaintea textului reprodus se utilizează linia de dialog [ –– ]
„– Mamă, nu e aşa că o să mă fac bine? Nu e aşa c-o să merg
şi eu să-mi arăţi cetăţi mari şi râuri şi marea?
– Da, mamă, răspundea prepeliţa, silindu-se să nu plângă.”
(Ioan Al.Brătescu-Voineşti)
 Vorbirea indirectă:
1. Vorbirea indirectă presupune reproducerea sub
formapovestirii a celor exprimate de cineva.
2. În vorbirea indirectă nu există posibilitatea dialogului şi a
citării.
3. Se folosește doar persoana a III-a.
4. Nu sunt admise propoziţiile după care utilizăm semnul
întrebării şi nici verbele care arată o poruncă.
5. Şi în vorbirea indirectă apar verbele de declaraţie urmate,
de obicei, de cuvintele că, să şi o propoziţie secundară.
6. Sunt folosite doar propoziţii enunţiative (la sfârşitul cărora
se pune punctul).
7. Există posibilitatea utilizării tuturor modurilor verbului.
Transformați din vorbire directă în vorbire indirectă 10
următorul text:
Ex.: ”Dar vocea de dincolo adaogă:
- Coniţă! Uite Ionel! Vrea să-mi răstoarne maşina!…
Astâmpără-te, că te arzi!
- Ionel! Strigă iar madam Popescu; Ionel vin’ la mama!
- Sări, coniţă! Varsă spirtul ! s-aprinde!
- Ionel! Strigă iar mama, şi se scoală repede să meargă după
el.’’ ,, Vizită’’ –de I.L.Caragiale)
Extindere.Alcătuirea unui dialog care să povestească despre
viața de elev’’, în care să îmbinați vorbirea directă cu vorbirea
indirectă.
Evocare. Comentarea proverbului:
7. Atelier de scriere. ,,Ceea ce face ca oamenii să fie sociabili este 5 Exercițiul
30.01. Înțelegerea unui text incapacitatea lor de a suporta singurătatea’’. Explicarea și creator.
nonliterar. Realizarea sensului. Verificarea temei de casă. 10 exemplificarea Lucrări
Înțelegerea unui text nonliterar. 5 noțiunilor individuale.
Reflecţie. Scrierea unui text nonliterar. 25 studiate. Producerea
Extindere. M. Ex.10, pag. 93.- 20 min. Analiza textelor de
D. Ex.11, pag. 93.- 20 min. faptelor de scriere
CES De copiatsubstantivele proprii din text.25 min. limbă. imaginativă.
Evocare. Comentarea proverbului:
8. Exerciții de recapitulare. ,, Singurătatea e o gară veche/ Cu liniile scoase demult./ În ea
03.02. nimeni nu vine, nimeni nu trece./ Timpul se plictiseşte 5
aşteptînd ceva ce nu se mai întâmplă,/ apoi se pregăteşte de
somn lung’’. Dumitru Donescu
Realizarea sensului. Verificarea temei de casă. Prezentarea
Transformaţi în vorbire indirectă dialogul din textul 10 grafică a relației
următor: dintre noțiunile
„-Vezi ce bine-i şade lui- zice mam-mare –cu costumul de 10 studiate.
marinel? Comentarea
-Mamiţo, nu ţi-am spus ca nu se zice marinel? aspectului
-Da’ cum? expresiv al
-Marinal.... Analiza structurilor
-Ei!ziceţi voi cum ştiţi;eu zic cum am apucat.Aşa se zicea pe faptelor de sintactice.
vremea mea , când a ieşit întâi moda asta la copii-marinel. limbă.
Teste
-Vezi că sunteţi proaste amândouă?întrerupe tânărul Goe.Nu
formative.
se zice nici marinal, nici marinel...”
“Dar vocea de dincolo adaogă: Teste sumative.
-     Coniţă! Uite Ionel! Vrea să-mi răstoarne maşina!
… Astâmpără-te, că  te arzi! Exercițiul
-     Ionel! Strigă iar madam Popescu; Ionel vin’ la mama! creator.
-     Sări, coniţă! Varsă spirtul! s-aprinde!
-     Ionel! Strigă iar mama, şi se scoală repede să meargă după Construirea
el.” (D-l Goe..., I.L. Caragiale) enunţurilor.
1. Ce semne de punctuaţie întâlniţi în text?
2. La ce persoană sunt verbele şi pronumele? Evaluare
3. La ce mod sunt verbele? reciprocă.
4. Care este modul de expunere al textului?
5. La ce caz sunt utilizate substantivele din text? Lucrări
Vocea de dincolo(servitoarea) o strigă insistent pe individuale.
doamna, adăugând că Ionel vrea să-i răstoarne maşina, apoi îi
spune lui Ionel să se astâmpere, pentru că se va arde. Madam
Popescu îl cheamă pe Ionel să vină la ea. 
 Şi mai îngrijorată, slujnica o roagă pe stăpână să îi sară în
ajutor, fiindcă Ionel varsă spirtul şi se poate aprinde ceva.
 Mama îl strigă iar pe Ionel şi se ridica repede să meargă după
el.
1. Ce semne de punctuaţie întâlniţi în text?
2. La ce persoană sunt verbele şi pronumele?
3. La ce mod sunt verbele?
4. Care este modul de expunere al textului? Interpretarea/
5. La ce caz sunt utilizate substantivele din text? comentarea/
 Reflecţie. 20 analiza faptelor
Ordonează replicile din dialogul de mai jos. de limbă din
,,- Tată-moşule, zise fetiţa, de ce zboară păsările ? textul dat.
- În ţara cocorilor.
- Păi, raţele nu au aripi ? De ce nu zboară ; Prezentarea
- Fiindcă au aripi, răpsunse bătrânul, sorbind-o din ochi. grafică a relației
- Tată-moşule, da cocorii un se duc când se duc? dintre noțiunile
- Zboară, zise bătrânul, dar pe jos.” studiate.
(B.St.Delavrancea, “Bunicul”)

Extindere. M.De efectuat ex. 2, pag.92/în 0,5 pagină de caiet.

– 35 min.
D. De efectuat ex. 2, pag.92/ într-o pagină de caiet.35min.

CES De copiat un fragment din text.25 min.

Probă de evaluare.
9. Test complex. Evocare. Comentarea proverbului:,, Cel ce împrumută o carte Interpretarea/ Comentarea
05.02. este un nebun. Acela care dă înapoi o carte împrumutată este 5 comentarea/ aspectului
mai mult decît un nebun’’. analiza faptelor expresiv al
Realizarea sensului. Test cu itemi. 40 de limbă din structurilor
textul dat. sintactice.
Extindere.

Analiza evaluării. Analiza faptelor

10. Evocare. Comentarea proverbului:,, O carte este un dar pe de limbă. Teste formative.
05.02. care îl poți deschide iar şi iar’’. 5
Realizarea sensului. Prezentarea Teste sumative.
Analiza testului conform baremului. 40 grafică a relației
dintre noțiunile
Extindere. M. De redactat un eseu de 0,5 pagină studiate.
întitulat,,Singur în fața dragostei’’- 35 min.
D. De redactat un eseu de o pagină întitulat,,Singur în fața
dragostei’’- 35 min.
CES Deîmpărțit pe silabe cuvintele propuse.25 min.
 VORBIREA DIRECTĂ. VORBIREA INDIRECTĂ

Treceți următoarele texte dialogate în vorbire indirectă:

1. "Mă dusesem acasă la învățător (...) și i-am pus în palma mica monedă galbenă.
̶ Ce să-ți iau eu, zice, cu cinci lei? O Citire costă vreo douăzeci și cinci de lei.
̶ Dom′le învățător, îi spusei eu atunci (...) luați-mi un maculator să am măcar pe ce scrie, că de învățat pot să mai
împrumut, dar de scris nu pot să scriu în caietele colegilor.
̶ Așa e, zice, cînd o să mă duc pe la Roșiori, o să-ți cumpăr un maculator. Da tat-tu de ce nu-ți dă bani de cărți, că nu e
om sărac?
̶ Mă mir că mă lasă să vin și așa, darămite să-mi mai cumpere cărți! "
(Viața ca o pradă, Marin Preda)

2. " După un ceas se ivește primarul cu căciula în mînă la poarta boierului.

-Dar ce-a făcut blestematul ăla de Ion, cocoane?
-Nu-i treaba ta, primarule; ia vezi să am mîne oameni la muncă, și nu uita de datoria aia, știi, c-apoi...
-Bine, cocoane, sărut mîna."
(Arendașul român, de I. L. Caragiale)

3. "Harap-Alb [...] îi zice:

-Dragul meu căluț, la grea belea m-a vîrît iar Spînul!... De-oi mai scăpa și din asta cu viață, apoi tot mai am zile de trăit.
Dar nu știu, zău, la cît mi-o sta norocul!
-Nu-i nimica, stăpîne, zise calul. Capul de-ar fi sănătos, că belelele curg gîrlă. Poate ai primit poruncă să jefuiești piatra
morii și să duci pielea la împărăție... "
(Harap-Alb, de Ion Creangă)
 Singur în faţa dragostei

(minieseu propriu pe baza romanului de A.Busuioc)

Scrie un comentariu
Cu tine e mai rău şi e mai bine,
Cu tine reîncepe viaţa mea,
Cu tine e mai greu ca fără tine,
Dar fără tine nu s-ar mai putea.
(Adrian Păunescu)

O! Dragostea, sentimentul dulce ce apare între două persoane. Fiecare dintre noi este un înger cu o singură aripă şi nu putem
zbura decît îmbrăţişîndu-ne unul pe celălalt. Despre dragostea în pereche putem vorbi la nesfîrşit, dar ce facem cînd ne pomenim
singuri în faţa dragostei?
Vom căuta sprijin ca Radu Negrescu din romanul ,, Singur în faţa dragostei ” de Aureliu Busuioc: ,, Sînt capabil şi tu o ştii.
Dar n-am punctul acela de sprijin… ” , vom fi neliniştiţi ca Vasile Romanciuc în aşteptarea iubirii în opera ,,Romanţă”:,,Ca
albina…/Ca rîul…/Aşa sînt,aşa sînt mereu cînd te aştept şi nu vii ” sau ne vom pune întrebari ca Grigore Vieru din opera ,,
Încerci sa te aperi ” : ,, Asta, te-ntrebi, / Să fie dragostea : / Un om depărtîndu-se / Şi altul rămas speriat / Ca înaintea prăpastiei/
În faţa propriului geam ? ! ” .
Bietul Radu Negrescu cît de neliniştit era, atît de tare o iubea pe Viorica că era în stare pentru orice…
Mi-i rece sufletul,iubito,
Mi-i rece inima de dor,
Stau singur şi privesc la stele,
M-apasă greu tăcerea lor.

Care e motivaţia că oamenii citesc atîtea romane, studiază acest sentiment cît de profund este posibil, şi într-un sfîrşit se
îndrăgostesc? Probabil, povestea unei iubiri atinge acea coardă a sufletului care vibrează în fiecare din noi. Dar a iubi înseamnă a
suferi şi cum mulţi fug de suferinţă, puţini ştiu să iubească cu adevărat… şi pot rămîne singuri în faţa dragostei.
Ziua trece şi dispare,
Noaptea trece după ea,
Mă gîndesc numai la tine,
Te aştept iubirea mea.