Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
SUBCOMPETENŢE VIZATE:
1.1.Structurarea ideilor pentru prezentarea orală şi scrisă a unei emisiuni TV; film; spectacol; a unei cărţi citite independent; a unui subiect sociocultural; a
unui text de revistă/ de ziar.
3.1.Rezumarea unui text descriptiv,în limita de 100 de cuvinte.
4.2 Explorarea dicţionarului pentru dezvoltarea propriului vocabular
5.1 Elaborarea unui discurs motivaţional în stil publicistic (aviz persuasiv).
5.3.Realizarea spontană, fluentă, exacta a unei descrieri orale.
6.1.Relevarea elementelor fonetice, a expresiilor și cuvintelor noi, a elementelor gramaticale ale limbii în textul studiat.
7.1. Respectarea regulilor ortografice, ortoepice, punctuaţionale, gramaticale, a normei semantice în textul produs (oral şi scris).
8.1 Lectura expresivă a propriului text.
8.2 Comentarea textului liric, epic, dramatic.
8.3 Evaluarea textelor literare studiate şi a celor citite independent.
9.2 Aplicarea instrumentarului de interpretare independentă a textului
10.3 Utilizarea adecvată a mijloacelor expresive ale limbii ( sinonime, antonime, figuri de stil) în discursul produs: exprimarea punctului de vedere;
prezentarea unui subiect sociocultural, comentariul literar.
11.1 Introducerea informaţiilor acumulate în diferite scheme de format electronic
Extindere.Ex.19, pag.37
Realizați un desen inspirându-te dintr-o secvență din pastelul
Malul Siretului. Ce expresii din text te-au ajutat la reakizarea
acestui desen?
CESDe copiat 2versuri
4. Malul Siretului de Vasile Evocare. Comentarea stării de spirit la moment. 5
13.10 Alecsandri. Epitetul. Realizarea sensului. Explicarea figurii de stil epitetul: 10 Exerciții de
definiție, structură, tipuri și exemple; recunoaștere a
Comparați construcțiile și observați: sensului figurat Interogarea
1. Tristețe adâncă – apă adâncă al cuvintelor. frontală
(conversație
2. Soarele vesel – copil vesel. Exerciții de
catihetică,
Recitirea strofelor 2,3,4 ale pastelului și scrie în două 10
identificare a euristică).
coloane epitetele, în raport cu imaginile (vizuale și auditive) elementelor
pe care le creează. Explică rolul acestora în text. constituente ale
Propune alte epitete pentru substantivele: aburi, râu, 5 comparației
salcie, viespe.
Reflecţie. Realizează o scriere imaginativă pornind de la 15
afirmația: ,,Dacă aș fi un element al naturii, aș fi ...
Munte/soare/stea/cer/ocean/libertate/nemărginare/ liniște/ echilibru/
infinit...
Extindere. Crearea epitetelor pentru substantivele:floare, copac, soare,
natură, râu.
CESDe copiat 2versuri
5. Malul Siretului de Vasile Evocare. Dacă aș fi un element al naturii, atunci ... De ce? 5
13.10 Alecsandri. Comparația Realizarea sensului.Scrie un dialog imaginar, de minim 10 replici, 20 Exerciții de
dintre un element al naturii și omul. recunoaștere a
sensului figurat Interogarea
Repere: al cuvintelor. frontală
Ce element ai alege? De ce? Ce ar simboliza el? Exerciții de (conversație
Care ar fi subiectul discuției? catihetică,
identificare a euristică).
Ce atmosferă sau tonalitate se va utiliza în dialog? elementelor
Care va fi mesajul dialogului? Va relua parțial pe constituente ale
cel al pastelului lui V.Alecsandri? comparației
Cine are mai multă nevoie unul de altul – natura
de om sau omul de natură? 15
Reflecţie. Identifică în poezie comparațiile, completând tabelul:
Termenul 1 Baza de Elementul Termenul 2
comparație de relație
Dacă nu le păstrăm riscăm să dispărem ca naţiune. (s-a constatat că o naţiune dispare în 5 generaţii- este absorbită de alte culturi sau popoare).
Moldova este în prag de colaps familiar. Rata de naştere a copiilor este de 1,3 (în comparaţie cu 2,1 normal). Acest coeficient înseamnă că la 10 femei
adulte revin 13 copii, însă ca o societată să se menţină este suficient ca la 10 femei să se nască 21 copii. Dacă acest coeficient scade sub 1,7 (în Moldova
este deja 1,3) societatea nu mai poate să se autosusţină şi să se refacă; şi în scurt timp este supusă pieirii/dispariţiei. Dar ştim că la Dumnezeu este posibil
totul.
1. Citeşte cu atenţie cele două descrieri de mai jos şi apoi rezolvă cerinţele grupei tale:
a. Mansarda, de înălţime apreciabilă este, în egală măsură un loc unde te poţi retrage pentru studiu, dar şi spaţiul în care te poţi
relaxa. Un calculator şi o canapea confortabilă asigură aceste funcţiuni. (în revista Domus, anul II, nr.5, iunie 2000)
b. O lampă portativă cu abajur era aprinsă pe o masă rotundă, răspândind cercuri de umbre degradate prin casă şi imprimând un
rotocol alb în tavan. Felix privi în odaie. Încăperea era mai mult lungă decât lată şi avea o fereastră care da în geamlâc, acoperită cu o
mare cortină de pluş maron. […] Lucirea pereţilor atrase atenţia lui Felix, care descoperi cu mirare că odaia era tapetată cu o hârtie
dungată şi cu mici flori de miozotis. În schimb patul era nou şi aşa de scund încât părea un divan. În apropierea ferestrei se afla o masă
de toaletă cu trei oglinzi mobile şi cu multe sertare. În faţa ei se vedea un taburet rotativ de pian. Sertarele de la toaletă şi de la dulapul de
haine erau trase afară în felurite grade, şi-n ele se vedeau, ca nişte intestine colorate, ghemuri de panglici, cămăşi de mătase mototolite,
batiste de broderie şi tot soiul de nimicuri de fată. Cutii de pudră numeroase, unele desfundate, flacoane de apă de Colonia destupate erau
aruncate în dezordine pe masa de toaletă, ca într-o cabină de actriţă, dovedind graba cu care Otilia le mânuia. Rochii, pălării zăceau pe
fotolii, pantofi pe sub masă, jurnale de modă franţueşti mai peste tot, amestecate cu note muzicale pentru pianoforte.
(Enigma Otiliei, George Călinescu)
Harta textului
Titlul
Autorul Vocabularul
Personaje Cuvintele-cheie
Anexa 2
TV Cartea
Anotimpul ruginiu, plin de culoare și farmec a sosit. În drumul său peste pământul încărcat de verdeață, toamna, precum un pictor
priceput, preschimbă culoarea peisajului în tonuri calde de galben-maroniu. Atingerea toamnei a preschimbat peste noapte și frumosul
parc din apropierea casei mele.
Rânduiți în linie dreaptă, de-a lungul și de-a latul aleilor din parc, stau de veghe zeci de trunchiuri de copaci, care de care mai bătrâni și
mai semeți. Frunzișul des al acestora, colorat în auriu, reflectă o culoare gălbuie asemănătoare unor flăcări, astfel încât copacii par niște
lumânări aprinse, care luminează aleile pustii ale parcului.
Frunzele veștede urcă și coboară neîncetat, de parcă ar fi nehotărâte în care parte să o apuce. Într-un final se așează pe solul zvântat și pe
aleele deja îngălbenite ale parcului și încep să formeze covorul ofilit de toamnă. Aleea asfaltată, tristă până mai ieri, acum este veselă și
se mândrește cu straiele ruginii cu care este îmbrăcată. Atunci când vântul suflă cu putere, covorul de frunze se unduiește precum un
covor magic; se ridică de la sol, se mișcă asemenea unei iluzii, iar apoi revine tăcut pe aleea adormită.
Nici țipenie de om nu se avântă prin aleele pustii ale parcului. Încremenirea este totală, semn că atmosfera de aici nu este prielnică pentru
o plimbare. Singurul mușteriu, care cutreieră nestingherit parcul amorțit, este vântul rece de toamnă. Acesta își plimbă răsuflarea rece
printre trunchiurile copacilor și împrăștie frunzele care cad fără oprire. Atunci când vântul se oprește, natura împietrește, iar peisajul pare
un tablou reușit de toamnă, surprins excelent de pensula unui pictor îndrăgostit de anotimpul jocului de culoare, al luminilor și umbrelor,
toamna.