ANTRENAMENTUL MENTAL AL ATLETULUI

ARUNCATOR DE (MARE) PERFORMANŢA

Corina IVAN
corinajavelin@yahoo.com
UNEFS Bucuresti

Abstract
This article brings into question one of the problems that is increasingly encountered
within a growing number sports: an unexplained mental breakdown with regard to or at the
end of competitions. Specialists consider that the difference between similarly trained athletes
is mental preparation. This paper defines the notion of mental preparation, highlights its
benefits and displays mental training techniques.
Keywords: track and field thrower mental training

Introducere
Estimările recordurilor au fost net depăşite în ultimul deceniu. Numai în anul 2012 au
fost stabilite cinci asemenea performanţe (110mg, 800m masculin, 4x100m fete şi băieţi,
4x400m feminin), ce se adaugă excepţionalelor recorduri la 100m şi 200m masculin sau
aruncarea ciocanului feminin din ultimii 5 ani. În acest context, ne-am putea pune întrebarea:
în afara progreselor tehnologice realizate în domeniul sportiv, ce transformă un atlet bun
într-unul excelent ?
Factorii de reuşită / excelenţă au fost cercetaţi în numeroase studii, fiind stabilit un
număr de criterii care marchează diferenţa între un sportiv de bun nivel şi unul capabil să
obţină performanţe înalte. Aceste criterii nu se referă doar la tipul de antrenament, ci mai ales
la atitudinea mentală1. Conform acestora, între atleţi cu acelaşi talent şi aceeaşi motivaţie,
diferenţa o face capacitatea de a rezista mai bine şi de a învinge stresul, presiunea. Între atleţii
cu talente inegale, diferenţa este dată adesea de o mai bună motivaţie şi o mai bună capacitate
de rezistenţă la stres.
Din ce în ce mai mulţi sportivi de înalt nivel integrează pregătirea psihică în cadrul
pregătirii globale (fizică, tactică, tehnică, nutriţională). În sport, forma psihică este cel puţin la
fel la fel de importantă ca şi cea fizică. Cea mai mare parte a specialiştilor consideră că reuşita
sportivă se datorează într-o proporţie mare (60 - 80%) factorilor mentali, respectiv măiestriei
psihologice şi, atunci când valoarea fizică şi tehnică sunt egale, mentalul de nivel înalt este cel
care va diferenţia campionul de simplul sportiv. Ni se pare interesant de semnalat2 că o treime
dintre cei 600 de sportivi americani prezenţi la Atlanta au beneficiat de pregătire mentală
(hipnoză + tehnici imaginative), iar pentru Sidney şi Beijing cifrele sunt asemănătoare.

Antrenamentul mental este o practică ce vine să întărească şi să completeze

beneficiile antrenamentului sportiv. El nu trebuie nici să înlocuiască, nici să suplinească şi
nici să fie efectuat într-o manieră empirică. Antrenamentul mental (ca şi antrenamentul
sportiv) se supune unor norme şi condiţii precise ca şi unui plan bine structurat. De aceea el

1
Construct mental – o stare a minţii sau o dispoziţie interioară care influenţează conduita; gândirea afectivă
direcţionată spre ceva anume
2
http://www.tennismental

164
este astăzi un factor de reuşită, la fel ca şi pregătirea de pe stadion. Antrenamentul mental
facilitează instalarea unei scheme de succes de factură metodică, oferind în mod egal
posibilitatea de a schimba ceea ce nu convine sau ce poate limita sportivul. El este o abordare
pragmatică de tipul cum să faci ca să meargă ?, mai curând decât de ce nu merge ? În acest
domeniu, totul este posibil şi este bine să ne amintim că important nu este să ştii cum să cazi,
ci cum să te ridici.
Când spunem că un aruncător este puternic mental ? Când el este capabil să folosească
în competiţie indiferent de circumstanţe, 100% din capacităţile fizice şi tehnice ale
momentului, sau şi mai precis, când reuşeşte să câştige cu ultima aruncare. Totodată scopul
antrenamentului mental este de a-i permite atletului nu numai să-şi realizeze potenţialul, ci
chiar să ridice nivelul de performanţă. Pentru aceasta, există o serie de mijloace.
Mai întâi, trebuie făcută o distincţie clară între, pe de o parte, susţinerea psihologică,
ce ia în calcul eventualele dezechilibre afective legate de probleme personale care au o
incidenţă indirectă, dar sigură asupra performanţei şi, pe de altă parte, pregătirea mentală
propriu-zisă, specifică atletului aruncător, care vizează dezvoltarea primordială a motivaţiei,
încrederii în sine, concentrării, combativităţii şi capacităţii de a gestiona stresul deci,
impactul asupra performanţei (direct şi evident).
Prima abordare apare ca o căutare de rezolvare a problemelor de ordin psihologic. Ea
este de resortul psihologilor, psihoterapeuţilor, psihanaliştilor şi psihiatrilor, fiind mai curând
orientată asupra analizei trecutului atletului în care se află originea dezechilibrelor sale
psihologice. Este vorba despre înţelegerea de ce-ului problemei.
A doua abordare are ca scop dezvoltarea calităţilor mentale necesare practicării
atletismului de mare performanţă. Ea ţine de antrenori şi de specialiştii în antrenament mental,
este orientată în principal asupra viitorului şi permite achiziţionarea de mijloace concrete
pentru a gestiona pre-ziua competiţiei, concursul propriu zis şi post-concursul. Este vorba aici
despre cum-ul performanţei.

Beneficiile pregătirii mentale

- gestionarea stresului - frica de a pierde, presiunile exercitate (antrenor, familie, colegi,
media, rezultate aşteptate, etc) ştiind că nu este posibilă eliminarea 100% a stresului.
De altfel, stresul este util; importante sunt cantitatea şi mai ales calitatea lui;
- gestionarea suferinţei, adică interpretarea durerii (mai frecventă la alergările de mare
fond);
- ignorarea unei preocupări (griji): camere video, un public ostil, etc.;
- ameliorarea problemelor legate de somn (hotel, zgomote, decalaj orar, tensiunea
concursului). Adaptarea la decalajul orar este mai importantă în probele cu o puternică
componentă psihomotrică (aruncări, sărituri);
- corectarea gestului tehnic;
- creşterea posibilităţilor de concentrare, vizualizare şi memorare (refacerea mentală de
mai multe ori a unei aruncări perfecte);
- gestionarea perioadei în care sportivul a fost accidentat:
o accelerarea procesului de cicatrizare (exemplu: vizualizarea fibrelor care se
cicatrizează);
o folosirea acestei perioade pentru a progresa mental, vizualizarea
antrenamentelor, a gestului tehnic de corectat, etc.
o ameliorarea recuperării după efort;
- alte indicaţii: decepţii produse de rezultate insuficiente, scăderea motivaţiei şi a
încrederii, ameliorarea calităţii raporturilor umane.

165
 Dacă antrenorul foloseşte natural şi spontan exerciţii de teren (pentru ameliorarea de
exemplu a concentrării) sau concursuri de casă (pentru a-l învăţa pe sportiv să-şi stăpânească
stresul şi să-şi dezvolte combativitatea), există pe de altă parte un oarecare număr de tehnici
de antrenament mental mai ţintite, care se desfăşoară în cea mai mare parte a timpului, în
afara stadionului.
Pentru ca aceste tehnici să poată fi utilizate eficient şi să fie benefice pentru atlet,
necesită din partea antrenorului o pregătire specifică. Într-o primă fază, trebuie elaborate lecţii
de învăţare a acestor tehnici (şedinţe ce vor fi incluse în structura de pregătire), pentru ca
ulterior să se ajungă la un auto-antrenament în care aruncătorul va folosi într-o manieră
autonomă tot ceea ce va fi învăţat.
Bilanţul celor mai frecvent folosite tehnici şi clasamentul lor (corporale sau mentale),
conduce către următoarea listă:
- tehnici de respiraţie controlată;
- metoda de relaxare analitică Jacobson;
- antrenamentul autogen Schutz;
- yoga;
- sofrologie (sofrologie de bază, relaxare dinamică, sofro-acceptare progresivă, etc.);
- vizualizare mentală;
- programare neuro-lingvistică.
Dincolo de aceste tehnici de antrenament psihic, atitudinea antrenorului, motivaţia sa
şi modul de comunicare au un impact incontestabil asupra mentalului atletului pe care îl
antrenează. Se întâmplă uneori ca aruncătorul să fie inhibat în dezvoltarea calităţilor mentale
de obstacole interne de care nu este conştient. Pregătirea mentală trebuie să permită
evidenţierea acestor frâne interioare, astfel ca ele să poată fi depăşite şi reangajat procesul
iniţial de dezvoltare a calităţilor mentale. Pentru aceasta este necesară o comunicare precisă şi
profundă între atlet şi antrenor, acesta din urmă trebuind să fie deci un fin cunoscător al
metodelor de comunicare pozitive.
Indiferent de tipul de intervenţie, este esenţial ca întotdeauna atletul să fie plasat în
centru, să se ţină cont de dimensiunea ca aruncător şi de cea umană. Nevoile sale trebuie
ascultate, pentru a-i putea propune ceea ce este cu adevărat util şi să nu se intervină aleatoriu,
fără discernământ.
Calitatea relaţiei privilegiate antrenor-sportiv permite o muncă psihologică, dar
aceasta nu este decât complementară aceleia prin care preparatorul mental ar putea să-l facă
pe sportiv să-şi folosească mai bine propriile resurse. Acesta (preparatorul) trebuie să respecte
munca fiecărui actor din teren care stă lângă sportiv: antrenorul în primul rând şi mai ales
medicul sportiv, kinetoterapeutul, etc. În plus, sportul de nivel înalt generează conflicte
(verbale sau nu), pe care preparatorul va trebui să le gestioneze.
Preparatorul mental nu este un guru; el doar posedă un bagaj solid în psihologie, are
experienţa sportivului de înalt nivel şi cunoştinţe serioase despre una sau mai multe metode de
antrenament mental (relaxare, sofrologie, hipnoză). Pregătirea realizată nu va face decât să
permită sportivului să funcţioneze la maximumul posibilităţilor sale, deci să-i
optimizeze propriul potenţial.
Aruncătorul nu este dependent de preparator, dimpotrivă obiectivul acestuia va fi să-i
(re)dea autonomia sportivului, să-l facă să funcţioneze singur.

Concluzii
Antrenamentul mental este util pentru orice sportiv de performanţă. El nu înlocuieşte
antrenamentul fizic, tehnic sau tactic, ci îl susţine. Antrenamentul mental este orientat către
formarea de rutine mentale pentru antrenament şi concurs, concentrarea atenţiei,
managementul emoţiilor, gândirea pozitivă, pregătirea înainte de concurs pentru obţinerea
stării optime fizice şi mentale de luptă.

166
 BIBLIOGRAFIE

- Epuran, M., (2011). Motricitate şi psihism în activităţile corporale. Editura FEST,

Bucureşti
- Epuran, M., Holdevici, I., Toniţa, F., (2008). Psihologia sportului de
performanţă. Editura FEST, Bucureşti
- Grosu, E. F., (2012). Tehnici de antrenament mental, Vol. III, din Colecţia Acţiune
motorie şi acţiune psihică, Editura GMI, Cluj – Napoca, ediţia a 2-a
- Hervé Le Deuff, (2002). Entraînement mental du sportif : Comment éliminer les freins
psychologiques pour atteindre les conditions optimales de Performance. Editura
Amphora
- http://vivre-ici-et-maintenant.com/vaincre-stress
- http://www.tennismental
- http://www.psychologies.com/Culture/Philosophie-et-spiritualite/Meditation/Articles-
et-Dossiers/Mediter-le-meilleur-des-antistress/Les-bienfaits-prouves-de-l-
entrainement-mental
- http://www.medecinedusportconseils.com/2009/12/12/les-bases-de-la-preparation-
mentale-du-sportif-de-haut-niveau-interets-techniques/

167