Partea I : SC.

ANTIBIOTICE SA, IASI

Documentatie

1
 I. Prezentarea firmei

Amplasare :
S.C. Antibiotice S.A. cu sediul in municipiul Iasi, str. Valea Lupului nr.1 are o
suprafata totala de 42,44 hectare fiind delimitata de:
- N: SC Agromixt, Districtul de Drumuri si Poduri;
- E: Statia de imbuteliere butan al SC PETROM SA si teren-imas al com.Rediu;
- S: teren-imas al com.Miroslava si CF Iasi-Pascani;
- V : SC Romgaz SA (statia de pompare gaze naturale ) si SC Electrica SA Iasi.

Scurt istoric:
S.C. Antibiotice S.A. Iasi, s-a înfiintat ca societate comerciala pe actiuni la data de
12.11.1990 prin preluarea integrala a patrimoniului Intreprinderii de Antibiotice Iasi.
Intreprinderea a fost construita in perioada 1953 - 1955 si a fost pusa in functiune
la 11 decembrie 1955 sub denumirea de Fabrica Chimica nr.2 Iasi, ulterior devenind
Intreprinderea de Antibiotice Iasi.

Obiectul de activitate:
Cuprinde :
• activitati principale :
- fabricarea produselor farmaceutice vrac, prin procedee de biosinteza;
- fabricarea produselor farmaceutice in forme dozate;
- cercetare clinică de fază 1 în Centrul de evaluare a medicamentului;
- comercializarea produselor farmaceutice.
Produsele farmaceutice fabricate si comercializate sunt destinate consumului uman si
veterinar.
• activitati auxiliare, legate tehnic de activitatea principala si desfasurate pe acelasi
amplasament:
- cercetare-dezvoltare si pilot biosinteza;
- microproductie si piese de schimb ;

2
- prelucrari prin aschiere, forjare, tratamente termice, exploatare, intretinere si reparatii
utilaje si instalatii proprii;
- protectie anticoroziva, vopsitorie, tamplarie, vulcanizare;
- producerea de : capse din aluminiu, capace din polietilena, pentru tuburi din aluminiu,
producere tuburi din aluminiu pentru unguente;
- confectii piese de schimb ;
- confectii din aluminiu (usi, ferestre, alte profile);
- tratare si demineralizare apa industriala;
- epurare ape uzate din instalatiile proprii si preluate de la terti;
- incinerare deseuri industriale din activitatea proprie;
- producere energie termica;
- producere aer comprimat;
- producerea agentilor de racire;
- compartiment transport intern si extern,
- depozitare;
- PSI;
- Altele:cantina, cabinet medical, activităţi administrative.

Managementul calitatii

Toate liniile de productie sunt certificate GMP

Antibiotice reda oamenilor increderea in insanatosire preocupandu-se in permanenta de obtinerea
unor medicamente valoroase, a caror calitate sa fie recunoscuta de liderii de opinie din domeniul
medical, oriunde in lume. Compania implineste aceast deziderat aplicand o politica globala de
asigurare a calitatii.
La Antibiotice, calitatea inseamna in primul rand un sistem de management performant, orientat
spre obtinerea unor produse sigure si eficiente, care sa satisfaca cerintele clientului.
Politica de calitate mai inseamna investitii continue in fluxurile de fabricatie pentru satisfacerea
cerintele tot mai exigente ale organismelor regulatorii in domeniu, in tehnologii de ultima generatie
pentru dotarea laboratoarelor de cercetare, precum si in instruirea continua a personalului.
In domeniul managementului calitatii, compania Antibiotice a obtinut recent reconfirmarea
implementarii Sistemului de Management Integrat (calitate, sanatate si securitate in munca, mediu),

3
conform cerintelor standardelor EN ISO 9001:2000, EN ISO 14001:2004 si OHAS 18001:2007.
Aceast fapt atesta ca Antibiotice fabrica astazi medicamente de calitate, sigure si eficiente,
protejand mediul, sanatatea si securitatea angajatilor.
Fluxurile de fabricatie a medicamentelor Antibiotice detin Certificatul de Buna Practica de
Fabricatie (GMP- Good Manufacturig Practice). Certificarea GMP reprezinta o garantie a
conformitatii proceselor de productie cu cerintele si normele specifice industriei farmaceutice.
Calitatea produselor Antibiotice este confirmata si de FDA, organismul american regulator in
domeniul medicamentelor, care a autorizat in acest mod accesul pe pietele din SUA si Canada a
Nistatinei produse la Iasi.

MATERII PRIME SI MATERIALE AUXILIARE

Tipuri de materii prime si materiale auxiliare utilizate pentru principalele activitati
Tabel .1. Bilant de materiale
Denumire Natura Mod de ambalare, Cantitati
chimica/compozitie/fraze de depozitare maxime
risc (R) - utilizare utilizate
t/an
Sectia BIOSINTEZA
Faina din soia Complex lipidoproteic Ambalaje de iuta, 67,5
depozit inchis, ventilat
Amidon din porumb Carbohidrat- sursa de carbon Ambalaje din hartie, 119
depozit inchis, ventilat
Dextroza monohidrat Carbohidrat- sursa de carbon Ambalaje din hartie, 130
depozit inchis, ventilat
Carbonat de calciu Sare anorganica-substanta Ambalaje din hartie, 108
tampon depozit inchis, ventilat
Sulfat de amoniu Sare anorganica – sursa de Ambalaj din 175
azot polietilena, depozit
inchis, ventilat
Sulfat feros Sare anorganica –sursa de Ambalaj din 0,8
microelemente polietilena, depozit
inchis, ventilat
Fosfat diamoniu Sare anorganica –sursa de Ambalaj din 0,2
solid (bibazic) fosfor polietilena, depozit

4
Denumire Natura Mod de ambalare, Cantitati
chimica/compozitie/fraze de depozitare maxime
risc (R) - utilizare utilizate
t/an
inchis, ventilat
Subtilaza Enzima –hidroliza amidonului Ambalaj din 0,05
polietilena, depozit
inchis, ventilat
Ulei de soia rafinat Acizi grasi –sursa de carbon Recipiente inchise, din 200
OL inox, depozit
Apa potabila Component majoritar al Din retea – nu se 40
lichidului de biosinteza stocheaza
Amoniac tehnic Solutie 25%, R 34 – coroziv Recipiente inchise, 1 45
bucata, V=18 mc/buc.,
amplasat in aer liber,
in depozitul de
chimicale amenajat
corespunzator
Extract de porumb Complex lipidoproteic si Recipiente PVC, V= 1 2,5
45% hidrati de carbon mc/buc
Fospat monopotasic Sare anorganica –sursa de Ambalaj din 0,08
solid fosfor polietilena, depozit
inchis, ventilat
perlit Amestec de saruri minerale, Ambalaj din 32
pulbere (silicati) – adjuvant de polietilena, depozit
filtrare inchis, ventilat
acetona Cetona –Solvent organic – Sunt stocate in 450
R11 inflamabil recipiente inchise, in
metanol Alcool –solvent organic- 460
amplasate in aer liber,
R 11-inflamabil
in zona special
R23/24/25 toxic
amenajata
Clorura de calciu Sare anorganica, produs Recipiente din tabla, 60
tehnic depozit inchis, ventilat
Carbune Carbon – agent de decolorare Ambalaje din hartie, 10
depozit inchis, ventilat

5
 Denumire Natura Mod de ambalare, Cantitati
chimica/compozitie/fraze de depozitare maxime
risc (R) - utilizare utilizate
t/an
Acid acetic glacial acid organic – agent de Butoi din PVC V=60 l, 2,1
corecţie a pH-ului, coroziv, depozit inchis, ventilat
R10, R35

PENICILINA G-consum specific pentru 1kg produs

Hidrati de carbon 1200
Grasime vegetala sau 60
animala
Extract de porumb 770
Comp si anorganici 220

Acid 100
fenilacetic(precursor)
Energie electrica 10,8 GJ
Abur 41 m3
tehnologic(pentru
sterilizare)
Aer pentru 50 000 m3
fermentatie
Apa de racire 900 m3

RESURSE : APA, ENERGIE, GAZE NATURALE

1. APA
SC ANTIBIOTICE SA Iasi functioneaza in baza autorizatiei de gospodarire a
apelor nr.243 din noiembrie 2006, cu termen de valabilitate 31.12.2010, emisă de Direcţia
Ape Prut Iaşi.

1.1. Alimentarea cu apa :

Sursa :

6
- unitatea utilizeaza numai apa potabila, preluata din conductele de aductiune Timisesti –
Iasi, prin intermediul a doua racorduri (Dn 250 mm si Dn 350 mm), aflate in
administrarea R.A.J.A.C. Iasi ;
- la data autorizarii nu se mai utilizeaza sursa de apa industriala din sursa Prut – Chirita.
Instalatii de aductiune si inmagazinare, retea de distributie a apei :
- apa preluata din conductele de aductiune este dirijata in rezervor subteran cu V=200
mc, de unde, prin pompare, este trimisa in trei rezervoare ingropate, din beton ( V=2200
mc – doua bucati si V=2000 mc ), amplasate in afara amplasamentului, la o diferenta de
nivel de 40 m.
- rezervoarele aferente retelei de apa industriala se afla in conservare ;
- distributia apei la consumatorii interni se face gravitational, prin intermediul retelei
interne.
Apa pentru stingerea incendiilor :
- rezerva intangibila este de 3000 mc, asigurata din reteaua RAJAC Iasi ;
- stocare in trei rezervoare subterane din reteaua de alimentare cu apa potabila,
- distributia in caz de incendiu se face prin reteaua de hidranti existenta.
Cerinta de apa potabilă:
Q zi max. = 1512 mc/zi
Q zi med. = 713 mc/zi
Q zi min. = 442 mc/zi
Instalatii de tratare
Apa tratata este obtinuta prin tratarea apei potabile in statie cu filtre schimbatoare
de ioni ; se utilizeaza producerea aburului in cazanele proprii, turnurile de racire York si
obtinerea apei demineralizate.
Regenerarea rasinilor schimbatoare de ioni se face cu solutii de acid clorhidric 6-8
%, respectiv hidroxid de sodiu 4-6%. Capacitatea statiei de tratare este de 500 mc/zi.
Instalatia de demineralizare a apei
Functioneaza prin trecerea apei tratate printr-un filtru cu pat mixt. Apa
demineralizata este stocata in rezervor cu V=20 mc, din care este distribuita, prin
pompare, in instalatiile de productie, pentru consum.
Regenerarea filtrului cu pat mixt se face cu solutii de acid clorhidric 6-8 %,
respectiv hidroxid de sodiu 4-6%.

7
Capacitatea statiei de demineralizare este de 150 mc/zi.

Debitele evacuate prin aceste guri sunt:

-prin GV1 : Qpl.=2,16 mc/s si Qmax.zi ( conv. curate )= 3,75 l/s,
-prin GV2 : Qpl.=0,5 mc/s (precipitatii si drenaj).

2. ENERGIE, COMBUSTIBILI
2.1. Alimentarea cu energie electrica
Se realizeaza din reteaua nationala, din zona amplasamentului, prin intermediul a
trei transformatoare apartinand SC Electrica Iasi. Centrala electrotermica proprie are in
dotare un turbogenerator cu puterea nominala de 6 MW, care debiteaza energie electrica
pe barele statiei CET de 6 KV. In prezent CET este declarata instalatie inchisa.

2.2. Alimentarea cu gaze naturale

Se realizeaza de la furnizorul local, pe baza de contract.
Gazele naturale sunt folosite drept combustibil pentru functionarea cazanelor CT si a
incineratorului de deseuri industriale.

2.3. Energia termica este produsa in centrala termica din dotare, care este formata din:
- doua cazane tip CR9; fiecare cazan are un debit maxim nominal de 10t/h abur ( 16 bari,
350°C );
- un caza tip GPT, cu un debit maxim nominal de 10 t/h abur (8 bari, temp. 300 0C),
- puterea termica nominala a celor trei cazane este de 19,52 MW;
Cazanul GPT functioneaza permanent, iar cazanele CR9 sunt de rezerva.
Pe amplasament se afla CET cu doua cazane CR12, de 41,68 MW fiecare;
instalatia este inchisa, conform procesului verbal nr.6/28.07.2006 al sedintei Consiliului
de Administratie al societatii Antibiotice si va fi casata conform hotararii Consiliului de
Administratie din februarie 2007.
Pentru respectarea recomandarilor BAT privind utilizarea eficienta a energiei, se
aplica programe de intretinere a instalatiilor si dotarilor, proceduri de functionare si de
actiune in caz de avarii.

8
 Permanent operatorul va identifica si aplica masuri pentru cresterea efecientei
energetice. Anual operatorul va realiza o analiza privind consumul de energie, aplicarea
masurilor de utilizare eficienta a energiei, care va face parte din Raportul Anual de
Mediu.

Transporturi
Se realizeaza transporturi interne cu motostivuitoare, electrocar si transporturi in afara
amplasamentului, cu mijloace de transport proprii.
Societatea detine parcuri auto amenajate si garaj.

GESTIUNEA DESEURILOR
1. Deseuri generate
Din activitatea desfasurata de SC Antibiotice SA rezulta deseuri menajere si
deseuri industriale, conform tabelului 2.

Tipul de deseu Mod de stocare temporara

Turte filtrante, dupa statia de compostare, bazine
deshidratare/compostare de deshidratare naturală
Reziduuri rezultate din în recipienţi metalici
distilarea si recuperarea
solventilor

Absorbanti epuizati (materiale se colectează şi depozitează

textile, îmbibate cu ulei, şi alte temporar în recipienţi metalici
substanţe)
Deseuri de hartii si cartoane depozit intermediar amenajat,
Saci desprafuitori containere, pubele
Vata de sticla
Folii PVC, polietilena si Al
neconforme
Ambalaje de Al (deşeuri de
aluminiu de la tuburile de
unguente)
Ambalaje de sticla
Produse neconforme- se depozitează în încăperi şi
medicamente recipienţi închisi
Ulei uzat stocare temporară în butoaie
de tablă

9
 Tipul de deseu Mod de stocare temporara
Anvelope uzate stocare temporara in spatiu
special amenajat
Deseuri metalice Stocare pe categorii, pe
platforme betonate, amenajate
Acumulatori uzati bateriile auto se returnează la
furnizori
Deseuri menajere containere speciale -
Namol in exces din statia de se deshidratează prin
preepurare centrifugare şi se stocheaza
temporar în bazinele de
compostare
Cenusa de la incinerarea Stocare temporara in container
deseurilor
Carbune activ epuizat de la Stocare temporara in container
epurarea gazelor de ardere

2. Deseuri refolosite
In activitate se refelosesc deşeurile din PE de la fabricarea buşoanelor pentru
tuburile de unguente, conducte şi subansamble din OL sau inox, butoaie din tablă sau
PVC.

3. Valorificarea si eliminarea deseurilor

Tabel .3.

Tipul de deseu Valorificare/eliminare

Turte filtrante valorificare/eliminare conform
prevederilor legislatiei de
mediu, dupa efectuarea
analizelor privind continutul
Reziduuri rezultate din incinerare
distilarea si recuperarea
solventilor
Absorbanti epuizati incinerare

Deseuri de hartii si cartoane Valorificare /incinerare, dupa

caz

Saci desprafuitori incinerare

Vata de sticla eliminare la depozitul municipal

administrat de SC Salubris SA

10
 Tipul de deseu Valorificare/eliminare
Iasi
Folii PVC, polietilena si Al incinerare
neconforme
Ambalaje de Al valorificare prin operatori
economici autorizati
Ambalaje de sticla valorificare prin operatori
economici autorizati
Produse neconforme incinerare
Ulei uzat incinerare
Anvelope uzate incinerare
Deseuri metalice se valorifica prin unitati
specializate
Acumulatori auto uzati se valorifica prin unitati
specializate
Deseuri menajere eliminare la depozitul municipal
administrat de SC Salubris SA
Iasi
Namol din statia de epurare valorificare/eliminare conform
prevederilor legislatiei de
mediu, dupa efectuarea
analizelor privind continutul
Zgura si cenusa de vatra, de la Preluare de un agent economic
instalatia de incinerare a autorizat pentru eliminarea lor
deseurilor
Carbune activ epuizat de la Preluare de un agent economic
epurarea gazelor de ardere autorizat pentru eliminarea
lor/incinerare.

MONITORIZARE
1. Aer
Monitorizarea emisilor din surse punctiforme
1.1: nivelul emisiilor rezultate la arderea gazelor naturale in CT se va monitoriza conform
tabelului 4:

Monitorizare

11
Nr Punctul de Poluanti Frecventa Metoda de Metoda de
crt prelevare a analizati prelevare prelevare si
probei analiza

1. Cosurile pulberi anual Normele Conform Ghidului

aferente SO2 anual metodologice National al emisiilor
cazanelor CR9 NOx anual in vigoare de poluanti,
si GPT din Conform BAT,
centrala principii generale de
termica monitorizare,
Conform
standardelor in
vigoare, Catalogul
standardelor romane
in vigoare,sectiunea
Protectia mediului

1.2. nivelul emisiilor rezultate din instalatia de incinerare a deseurilor: se va monitoriza

conform tabelului 5.

Indicatori Punct de Frecventa Metoda de analiza

prelevare
Pulberi totale Cos dispersie Trimestrial Optica-sistem laser
Substante organice aferent instalatiei Trimestrial FID
gazoase sau in de incinerare
stare deseuri
de vapori,
exprimate
sub forma de
carbon
organic total - TOC
Acid clorhidric (HCl) Trimestrial -

Acid fluorhidric (HF) Trimestrial -

Bioxid de sulf Trimestrial Metoda
(SO2) nedispersiva
in IR
Oxizi de azot (NOx) Trimestrial Chimioluminiscenta

Monoxid de carbon Trimestrial Metoda

CO nedispersiva in IR
Dioxina si furani Trimestrial SREN 1948/2004

Conditii de masurare:
1. Conditiile standard de masurare sunt :

12
- temperatura 273K, 101,3 kPa si 11% oxigen, pentru gaz uscat ;
- determinarile vor fi efectuate pe perioada etapei de incinerare.
2. Pentru dioxina si furani se vor face determinari pe o perioada de cel putin 6 ore si
maxim 8 ore.Valorile limita de emisie pentru dioxina si furani vor fi calculate folosindu-
se notiunea de echivalent toxic in conformitate cu anexa 3 a H.G. 128/2002, modificat si
completat prin HG nr. 268/2005.
La stabilirea frecventei de masurare s-au avut in vedere:
- Incineratorul, pus in functiune in anul 2007, este instalatie auxiliara, legata tehnic de
instalatia principala de productie, care incinereaza numai deseuri din activitatea proprie,
conform listei prezentate in prezenta autorizatie;
- instalatia arde 60 kg deseuri/h si este dotata cu echipamente de retinere a poluantilor
din gazele de ardere.

2. Apa
Emisiile de poluanti in apele evacuate de pe amplasament se vor monitoriza prin analize
efectuate in laboratorul propriu, prin metode standardizate, astfel:
- a) pentru apa preepurata, evacuata in canalizarea municipala:
Indicatorii din tabelul 6
Nr.crt. Indicator de calitate UM Valori maxime
admise
1 pH Unit.pH 6,5-8,5
2 Materii in suspensie mg/l 350
3 CBO5 mh/l 300
4 CCOCr mg/l 500
5 Reziduu fix mg/l 2000
6. Fenoli mg/l 30
7. Cloruri mg/l 500
8. Amoniu ( NH4) mg/l 30
9. Sulfuri si H2S mg/l 1
10. Fosfor total mg/l 5
11 Substante extractibile cu mg/l 30
solventi organici

Frecventa: lunar, conform cerintelor din autorizatia de gospodarire a apelor;

Punct de prelevare probe: iesirea din statia de preepurare (decantor 2);
- b) pentru apele conventional curate si pluviale evacuate in emisarul natural (parau
Cantacuzoaia) :

13
Indicatorii din tabelul 7
Nr.crt. Indicator de calitate UM Valori maxime
admise
1 pH Unit.pH 6,5-8,5
2 Materii in suspensie mg/l 60
3 CBO5 mh/l 25
4 CCOCr mg/l 125
5 Amoniu ( NH4) mg/l 2
6. Fosfor total mg/l 1
7. Cloruri mg/l 500
8 Sulfuri si H2S mg/l 0,5
9 Substante extractibile cu mg/l 20
solventi organici

 Frecventa: lunar
 Puncte de prelevare probe: gurile de evacuare GV1 si GV2.
- c) pentru controlul procesului de epurare a apelor uzate in statia proprie, operatorul
efectueaza zilnic analize ale indicatorilor relevanti.

3. SOL
Procesul tehnologic nu este generator de poluanti care ar putea contamina solul,
activitatea desfasurandu-se in spatii inchise, special amenajate sau pe platforme betonate.
Pentru protectia calitatii solului se vor respecta instructiunile de lucru, programele de
intretinere si revizii ale instalatiilor si dotarilor aferente.
Monitorizarea calitatii solului de pe amplasament se va face la solicitarea autoritatilor de
control pe linie de mediu.

4. Zgomot
SC Antibiotice SA nu este o unitate perturbatoare a habitatului din zona, deoarece
activitatea se desfasoara in hale inchise.
Traficul auto intern se desfasoara pe alei betonate, ceea ce diminueaza intensitatea
zgomotelor.
Obiectivul este invecinat cu unitati industriale, calea rutiera Roman-Iasi, cu contributie la
nivelul de zgomot inregistrat in zona.
Nu se impune monitorizarea zgomotului in conditii normale de functionare.

14
In caz de reclamatii privind zgomotul generat de desfasurarea activitatii, se va efectua
monitorizarea.

5. Mirosuri
Nu se impun masuri speciale, neexistand reclamatii cu privire la mirosuri.

II. Generalitati privind antibioticele

15
 Antibioticele sunt substante chimice produse de microorganisme sau obtinute prin
sinteza sau semisinteza care, in doze foarte mici, inhiba dezvoltarea microorganismelor
patogene.
Dupa descoperirea microbilor de catre L. Pasteur (1867), s-a observat ca anumite
specii microbiene se apara de alte specii prin producerea unor substante chimice nocive.
Acest fenomen a fost denumit antibioza, iar substantele chimice rezultate din
metabolismul celulelor vii poarta denumirea de antibiotic.
In 1885 V.Babes semnaleaza la randul sau, actiunea inhibanta a unor substante
produse de microorganisme, sugerand posibilitatea utilizarii acestora in scop terapeutic.
Primul antibiotic - Penicilina - a fost descoperit in 1929 de catre Fleming. Testele
asupra actiunii terapeutice ale Penicilnei sunt realizate de catre Florey si Chain abia in
1940-1941, fiind primul antibiotic utilizat in tratamentul uman.
O alta mare descoperire in domeniu apartine lui Waksman, care in 1944 descopera
Streptomicina , compus ce ofera tratamentul tuberculozei, fiind activa impotriva bacilului
declansator si anume Mycobacterium tuberculozis.
In 1950-1953 sunt izolate Oxitetraciclina si Tetraciclina apoi in1960
Rifampicina. Dezvoltarea chimiei instrumentale a permis determinarea structurii
produselor naturale astfel ca apar, primele produsele de semisinteza Penicilinele de
semisinteza, apoi cele ce se obtin prin sinteza totala.

Clasificarea antibioticelor :
Numarul foarte mare de antibiotice cunoscute (naturale sau sintetice), a pus
problema clasificarii acestor produse. S-au propus mai multe criterii de clasificare, dupa
cum urmeaza:
a) functie de natura microorganismului producator sunt antibiotice produse de :
 bacterii (Gramicidina, Bacitracina, Polimixinele etc.)
 actinomicete ( Streptomicina, Neomicina, Kanamicina etc.)
 fungii ( Penicilina, Grizeofulvina etc.)
b) functie de structura chimica sunt compusi cu structura alifatica, aromatica,
heterociclica etc.
c) functie de biogeneza pot fi produse derivate din aminoacizi (Penicilinele), din
unitati acetat (Grizeofulvina), din glucide (Streptomicina) etc.

16
 d) functie de actiunea farmacologica antibioticele se clasifica in antibacteriene,
antifungice, antivirotice, antituberculoase etc.

Principalele familii de antibiotice :

♣ familia oligozaharidelor:
Oligozaharidele sunt antibiotice relativ toxice, care au şi acţiune tuberculostatică.
Rezistenţa germenilor la aceste antibiotice se instalează repede, într-„o singură treaptă”.
Din familia oligozaharidelor fac parte: streptomicina, kanamicina, neomicina
(Negamicin), gentamicina (Garamycin).
♣ familia macrolidelor:
Din macrolide fac parte mai multe antibiotice: eritromicina, oleandomicina,
spiramicina.
♣ familia tetraciclinelor:
Tetraciclinele sunt antibiotice bacteriostatice cu spectru larg de acţiune. Din punct
de vedere chimic, au un nucleu comun format din 4 nuclee condensate ciclic.
Diferitele preparate de tetraciclină au acelaşi spectru de activitate şi aceleaşi
indicaţii. Se deosebesc, doar, prin unele proprietăţi farmacologice: stabilitate chimică,
toleranţă, solubilitate, nivel sanguin, difuziune, timp de înjumătăţire, etc.
Din familia tetracilinelor fac parte: tetraciclina, pirolidinmetiltetraciclina
(Solvocilin), doxiciclina (Vibramycin).
♣ familia cloramfenicolului:
Cloramfenicolul este un antibiotic de sinteză, bacteriostatic, cu sferă largă de
acţiune.
♣ peptide ciclice:
Din această familie fac parte: colistina (Colimycin) şi polimixinele. Sunt
antibiotice relativ toxice, cu indicaţie limitată. Între colistină şi polimixina B (cea mai
utilizată polimixină), există rezistenţă încrucişată.
♣ sulfamidele:
Sulfamidele sunt chimioterapice, cu acţiune în general bacteriostatică, şi cu
spectru relativ larg.

17
 Din numărul mare de compuşi sintetizaţi, se folosesc puţini în practica clinică.
Sunt substanţe chimice simple, care au un nucleu comun – sulfanilamida – cu rol
fundamental în activitatea sulfamidelor.
Activitatea microbiană a sulfamidelor este proporţională cu capacitatea de a
înlocui acidul paraaminobenzic, metabolit esenţial pentru viaţa bacteriilor.
Sulfamidele se deosebesc între ele prin însuşiri farmacologice şi mult mai puţin prin
activitate sau spectru.
Foarte des sulfamidele se asociază cu antibiotice (exp.: cu penicilina).
Din familia sulfamidelor fac parte: sulfaguanidina, formosulfatiazolul,
sulfacetamida, sulfatiazolul, sulfafurazolul sau sulfizoxazolul (Neoxazol), amestecuri de
sulfamide ca: sulfatiazol + sulfacetamidă + metilsulfadiazină (Plurisulfan),
ftalilsulfatiazolul, sulfafenazolul, sulfametina sau sulfametoxidiazina (Sulfametin),
sulfatolamida ( Marbadal), trimetoprim + sulfametoxazolul (Septrin).
♣ nitrofurani:
Nitrofuranii sunt chimioterapice de sinteză, relativ stabile, cu acţiune
bacteriostatică şi bactericidă. Sunt, în general, greu tolerate realizând niveluri mici în
organism; din această cauză, utilizarea lor este limitată.
Dintre nitrofuranii folosiţi în terapie, cei mai cunoscuţi sunt: furazolidona,
nitrofurantoina, furaltadona, nitrofurazona, nitrofuroxima.
♣ tuberculostatice:
Tuberculostaticele sunt antibiotice şi chimioterapice folosite în tratamentul şi în
profilaxia tuberculozei.
Tuberculostaticele se folosesc întotdeauna asociate câte 2-3, din două motive:
pentru întârzierea instalării rezistenţei bacilului Koch la tuberculostatice şi pentru
siguranţa efectuării unui tratament activ, în cazul în care nu este cunoscută sensibilitatea
bacilului Koch. Fiecare din cele 2 sau 3 antibiotice este folosit în doza lui activă.
Eficienţa tuberculostaticelor în tratametul tuberculozei se apreciază după efectul
tuberculostatic, după toleranţă şi după toxicitate. După utilizarea lor, tuberculostaticele
sunt împărţite în trei categorii:
•majore: izoniazidă, rifampicină (Rifadin), streptomicină, etambutol
•minore: acid paraaminosalicilic, etionamidă (Nizotin), pirazinamidă,
morfazinamidă (Morinamid)

18
 •de rezervă: cicloserina (Tebemicin), tiocarlidul, viomicina.
♣ antimicotice:
Antibioticele antifungice (antimicotice) acţionează asupra unor fungi, care produc
micoze cutanate sau viscerale, împiedicându-le multiplicarea (fungistatice) sau
distrugându-le (fungicide). Acţiunea lor selectivă antimicotică este explicată prin
existenţa, doar la fungi, a unor metaboliţi (de exp.: steroli), care sunt ţinta acţiunii lor.
Din familia antimicoticelor fac parte: griseofulvina, nistatina (Stamicin),
amfotericina B.
♣ antivirale:
Chimioterapicele antivirale sunt folosite pentru profilaxia sau combaterea
infecţiilor virale.
Pentru a fi eficiente, aceste substanţe medicamentoase trebuie sa inhibe
multiplicarea virusurilor, fără a perturba, în mod grav, funcţiile celulare ale organismului.
Întrucât, în realitate, este o legătură foarte strânsă între virus şi celulă, acţiunea
selectivă a medicamentelor antivirale devine în asemenea situaţii foarte dificilă. Deşi s-au
sintetizat şi s-au cercetat multe medicamente antivirale, numărul celor folosite în practica
clinică sau în profilaxie este foarte redus. Majoritatea lor sunt derivaţi chimici cu
structură analogă metaboliţilor esenţiali.
Din familia antiviralelor fac parte: metisazona (Marboran), idoxuridina sau I.D.U.
(Kerecid), amantadina sau adamantina (Viregyt).
♣ antimalarice:
Antimalaricele sunt substanţe medicamentoase naturale sau sintetice, folosite
pentru profilaxia sau tratamentul malariei.
Antimalaricele actuale acţionează pe una sau pe câteva din fazele de evoluţie ale
plasmodiului. Un antimalaric ideal şi eficace ar trebui să acţioneze pe toate fazele de
evoluţie ale acestuia. O astfel de substanţă medicamentoasă nu există încă. Din această
cauză, în special pentru tratamentul malariei se asociază cocncomitent sau succesiv mai
multe antimalarice.
După acţiunea principală şi după modul de folosire pentru combaterea malariei,
substanţele antimalarice se împart în patru grupe:
•antimalarice care previn parazitarea hematiilor (etioprofilactice):
pirimetamina (Daraprim), proguanilul (Pladmin)

19
 •antimalarice care împiedică apariţia bolii: chinina, clorochina,
hidroxiclorochina (Plachenil), amodiachina, mepacrina (Mepacrin, Atebrin)
•antimalarice care împiedică reparazitarea hematiilor: primachina
(Plasmochin), pamachina
•antimalarice care împiedică infestarea ţânţarului şi răspândirea bolii:
primachina, pamachina.
Pentru combaterea malariei, în afara tratamentului medicamentos, sunt necesare şi
alte acţiuni complexe.
♣ antiluatice:
Tratamentul antiluetic dispune astăzi de mijloace eficiente şi mult mai puţin
toxice. Medicaţia antiluetică, mai ales schema terapeutică, se aleg în funcţie de stadiul
bolii, de sediul leziunilor şi de toleranţa bolnavului.
Substanţele medicametoase folosite pentru tratamentul antiluetic sunt
următoarele: penicilina (penicilina G, procainpenicilina – Efitard, benzatinpenicilina –
Moldamin, clemizolpenicilina – Megacillin), tetraciclina, eritromicina, spiramicina,
bismutul (Bismosal), cianura de mercur, compuşi ai arseniului (Arsafen, Stovarsol),
compuşi iodaţi, hormoni glucocorticoizi.

PENICILINELE

20
 Penicilinele sunt antibiotice obţinute pe cale de extracţie (naturale) sau de
semisinteză. Nucleul lor de bază este acidul 6-aminopenicilanic, de care se leagă un
radical, care este diferit pentru fiecare tip de penicilină.
Penicilinele acţionează în faza de multiplicare activă a germenilor, împiedicând
formarea peretelui bacterian. Sunt netoxice şi bine tolerate.
Din familia penicilinelor naturale fac parte: benzilpenicilina sau penicilina G,
fenoximetilpenicilina sau penicilina V, procainpenicilina care în amestec cu penicilina G
potasică este o penicilină de tip „subacut”, benzatinpenicilina (Moldamin),
clemizolpenicilina (Megacillin), iar din cea penicilinelor semisintetice fac parte:
ampicilina sau aminobenzilpenicilina, meticilina, oxacilina, cloxacilina, carbenicilina
(Pyopen), cefalosporinele: cefalotina (Keflin), cefaloridina (Ceporin), cefalexina
(Ceporex).

Penicilina G
Este o substanta cristalina, cu punct de topire 80ºC, solubila in apa si solventi
organici, avand trei atomi de carbon asimetrici (C3, C5, C7). Produsul este utilizat sub
forma de saruri de sodium (Na) sau potasiu (K), fiind active bacteriostatic si bactericid
fata de bacilli si coci gram-pozitivi. Mirosul este slab caracteristic, gust amar, foarte usor
solubila in apa, practic insolubila in cloroform, eter, parafina lichida si uleiuri grase.
Forma farmaceutica : pulbere pentru solutii injectabile.

Proces tehnologic de fabricare a penicilinei :

21
Tehnologia de obtinere a penicilinelor de biosinteza este comuna, in mare parte, tuturor
antibioticelor de biosinteza, cuprinde fazele :
- pregatirea mediilor de cultura si sterilizarea lor ;
- fermentatia biochimica ;
- filtrarea solutiilor native ;
- separarea si purificarea penicilinelor.
Pregatirea si sterilizarea mediilor
Mediilor de cultura utilizate pentru cresterea microorganismelor producatoare de
antibiotice trebuie sa contina hidrati de carbon, saruri minerale, surse de azot organic si
anorganic, precursori si apa, toate intr-o proportie bine echilibrata.
Un proces de fabricaţie produce multe produse secundare pe lângă produsul în sine :

INTRĂRI IEŞIRI

Gaze,fum,
Zgomot,
căldură
Materii prime
Procese Produs
EVOLUŢIE
chimice
Energie Defecte,
umană gunoi,
Energie deşeuri sol,
deşeuri
lichide

Schiţa evoluţiei ecologice

(sursa: Kit Sadgrove Ghidul ecologic al managerilor, Ed, Tehnică, 1998).

Deoarece sterilizarea mediului de cultura se face cu abur direct, cantitatea de apa

ce se adauga la prepararea mediului este mai mica cu o cantitate egala cu cea a aburului
ce condenseaza in timpul sterilizarii.
Pregatirea mediilor de cultura se face in aparatele destinate acestui scop (fig.1) ?,
prevazute cu agitatoare, conducte pentru abur viu, serpentine de incalzire respectiv racire.
In aceste aparate se introduce apa, se incalzeste la 50 - 60ºC, apoi se adauga extractul de
porumb – principala sursa de aminoacizi si se fierbe timp de 0,6 – 1 ora. Dupa aceasta,

22
solutia se raceste la 50 - 60ºC si se adauga restul componetilor mediului in urmatoarea
ordine: CaCO3, NH4NO3, Na2SO4, MgSO4, MnSO4, KH2PO4, ZnSO4, lactoza, glocoza.
Uneori glucoza si lactoza se dizolva si se sterilizeaza separat, pentru a se evita formarea
bazelor Schiff, prin reactia gruparilor carbonil din zaharuri cu gruparea aminica din
aminoacizi. Mediul astfel preparat se sterilizeaza direct in fermentator (in cazul
inoculatorului) sau in instalatia de sterilizare continua - formata din coloana din
sterilizare,mentinator si racitor – prin incalzire la 124 - 126ºC, mentinere la aceasta
temperatura 10 – 12 min si apoi racire la 60 - 65ºC,temperatura la care mediul steril este
trimis in fermentatorul intermediar si cel de regim.
Procesul de sterilizare a mediului de cultură are o importanţă deosebită,deoarece
fermentaţia presupune distrugerea totală a oricăror forme vegetatitve de
microorganisme,fapt ce necesită temperaturi mai ridicate,deaorece formele vegetative au
rezistenţă termică mai mare.Creşterea tempraturii declanşează reacţii de degradare a
componentelor mediului de cultură,generând inhibitori ai procesului de biosinteză.Se
recomandă utilizarea unor instalaţii de sterilizare care să lucreze la temperaturi de 140
-145ºC şi care necesită un timp de sterilizare de câteva secunde.Procesul de sterilizare se
realizează atât în faza de încălzire şi menţinere cât şi în cea de răcire.Pentru a evita
supraîncălzirea şi degradarea mediului,procesul de sterilizare este condus cu calculator
analogic ce determină momentul în care se atinge temperatura prescrisă pentru sterilizare
şi întrerupe alimentarea sterilizatorului cu energie termică.
Fermentaţia biochimică
Se realizează în trei etape :
- fermentaţia în inoculator,
- fermentaţia în intermediar,
- fermentaţia în regim.
În inoculator se realizează aclimatizarea microorganismelor la noilie condiţii de
dezvoltare, în intermediar are loc acumularea de masă celulară,iar în regim se
desăvârşeşte procesul de creştere a masei celulare şi de elaborare a penicilinei.
Eficacitatea procesului de biosinteză este determinată de factorii :
- tulpina producătoare de penicilină ( P. Crysogenum)
- folosirea unui echilibru între componentele mediului de cultură

23
- dozarea corectă a raportului dintre glucoză (sursă de energie pentru creşterea masei
celulare) şi lactoză (sursă de energie pentru elaborarea penicilinei)
- dozarea corectă a precursorului (fenilacetamida sau acid fenilacetic pentru penicilina
G), precursorii se adaugă în porţiuni deoarece în concentraţii mai mari de 0,1 - 1,2 %
sunt toxici pentru microorganismul producător de penicilină
- asigurarea necesarului de substanţe minerale
- asigurarea necesarului de oxigen
- menţinerea temperaturii şi ph- ului ( 6,4 – 7 ).
Compozitia mediului de cultura are un rol hotarator in procesul de biosinteza.
Biosinteza unei molecule complexe, cum este penicilina, necesita un flux de energie din
exterior; procesul de biosinteza a penicilinei fiind unul endoterm, se poate realiza numai
daca se desfasoara simultan si procesul de oxidare a hidratilor de carbon, care constituie
principala sursa de energie. Acest proces de oxidare elibereaza insa o cantitate de energie
mai mare decat cea necesara biosintezei propriu-zise, ceea ce face ca in ansamblu,
procesul sa aibe un caracter exoterm. (In perioada de crestere se elibereaza spre exterior o
cantitate de 1600 kJ/mol glucoza consumata, iar in perioada de producere a penicilinei
doar 66 kJ/ litru mediu).
Cum viteza de consum a hidratilor de carbon are loc in ordinea glucoza>acid
lactic>lactoza, rezulta ca in faza de crestere a masei celulare se consuma glucoza, iar in
perioada de formare a penicilinei lactoza. Prin urmare, mediul de cultura trebuie sa
asigure necesarul de glucoza si lactoza pentru desfasurarea normala a intregului proces.
Necesarul de azot este asigurat prin adaos de azot organic, provenit din peptidele
din extractul de porumb, respectiv saruri de amoniu şi aminoacizi.
Prezenta sarurilor minerale este vitala in perioada de crestere a masei celulare,
deoarece ele afecteaza direct permeabilitatea membranei celulare si echilibrul ionic si
activeaza sistemele enzimatice.
Necesarul de microelemente pentru sinteza penicilinei G, in mg/ litru mediu, este:
Elementul Faza de crestere celulara Faza de sinteza a penicilinei
K 40 40
Mg 8 8
P 80 200
Fe 0.2 7
S 70 100

24
 Procesul de fermentatie se realizeaza la temperatura de 26±10C, in fermentatoare
cilindrice, verticale, echipate cu agitatoare turbina sau elice, dispozitive sparge-val,
termocuple, filtru individual de sterilizare pentru aerul tehnologic si dispozitiv de
transvazare aseptica. Volumele fermentatoarelor (inoculator, intermediar, regim) cresc in
raport zecimal (ex. 0,5 m3, 5 m3, 50 m3).
Temperatura de 26±10C este o temperatura de compromis, deoarece nu
corespunde nici vitezei maxime de crestere, care este de 30 0C, si nici vitezei maxime de
productie de antibiotic, care este 240C.
Procesul de biosinteza a penicilinei fiind aerob, alimentarea cu oxigen este unul
din factorii decisivi, iar dizolvarea acestuia trebuie realizata cu o viteza care sa asigure
necesarul de oxigen corespunzator vitezei maxime de crestere. In vederea intensificarii
dizolvarii oxigenului in mediul de cultura, se recomanda barbotarea aerului concomitent
cu agitarea mediului. Viteza de dizolvare a oxigenului creste cu turatia agitatorului, dar
aceasta nu poate depasi anumite limite, deoarece apare pericolul deteriorarii mecanice a
biomasei. Criteriul care caracterizeaza intensitatea agitarii este timpul de amestecare,
definit ca timpul in care se realizeaza egalizarea concentratiei in toata masa de lichid din
fermentator. Cunoasterea timpului de amestecare permite programarea regimului de
amestecare in functie de acumularea de biomasa, creandu-se conditii pentru o fermentatie
optima.
Aerul utilizat trebuie sa fie perfect steril, sterilizarea se face prin filtrare pe
material fibros în filtrul general şi filtrul individual montat la intrare în fermentator.
Fermentatia dureaza 120-125 de ore si se considera terminata atunci cand
continutul de zahar scade la 0,2-0,6%, iar cea de penicilina atinge valori de 1-1,8%.
Principalii parametri ai procesului de fermentatie sunt:

Faza Temp., Agitare, Debit aer, Presiune, ata Durata,

0
C rot/min. l/l x min h
Inoculator 26±1ºC 270 1,0 1,2-1,3 30-40
Intermediar 26±1ºC 170 1-1,2 1,2-1,3 20-40
Regim 26±1ºC 120 0,6-1 1,2-1,3 90-120

Filtrarea solutiei rezultate dupa fermentatie se realizeaza usor datorita caracterului fibros
al miceliului rezultat si se face pe filtre de vid cu tambur. Filtratul obtinut se raceste la 3-
5ºC si se depoziteaza in rezervorul de aşteptare, de unde este trimisă la extracţie.

25
Separarea si purificarea penicilinei
Separarea penicilinelor din filtratul apos se realizeaza prin extractie cu solventi,
fiind studiati o mare varietate de solventi (ciclohexan, metil-, respectiv dimetil-
ciclohexan, acetat de butil, eter etilic, cloroform, tetraclorura de carbon, dicloretan,
toluen), dintre care rezultatele cele mai bune s-au obtinut cu acetat de butil.
Practic separarea penicilinelor se realizeaza in trei stadii:
In primul stadiu are loc trecerea penicilinei din solutia nativa in acetat de butil la
pH de 2-2,5 (acidularea se realizeaza cu o solutie de H2SO4 4-5%), folosind un raport
volumetric solutie apoasa şi acetat de butil de 3/1;
In stadiul al doilea de extracţie are loc trecerea penicilinei din acetat de butil in
solutia apoasa de fosfat monosodic 4%, la pH de 7-7,2, folosind un raport volumetric
dintre acetat de butil/ solutie apoasa de 3/1;
In stadiul al treilea are loc trecerea penicilinei din faza apoasa in acetat de butil, in
conditii similare primei extractii.
In final se obtine o solutie de penicilina in acetat de butil,care se supune uscării, în
vederea cristalizării penicilinei.Soluţia se răceşte la 10 - 12 0C, temperatura la care apa din
acetatul de butil ingheata, iar cristalele se filtrează sub presiune. Dupa filtrare, solutia de
penicilina se trateaza cu acetat de sodiu sau potasiu, cand precipita sarea de penicilina,
care se filtreaza, se aduce in vasul de spalare cu butanol. Dupa spalare si filtrare, urmele
de butanol se elimina prin spalarea precipitatului de pe filtru cu cloroform. Penicilina G
se usuca in strat fluidizat la 50-600C.
Tehnici mai recente recomanda realizarea extractiei penicilinei in acetat de butil
intr-o singura faza. Precipitarea penicilinei se face sub forma de sare prin tratarea solutiei
organice cu acetat de potasiu sau carbonat de potasiu. Penicilina sare precipitată se
filtrează şi se spală cu butanol şi cloroform. Apoi se dizolva in apa, se purifica cu carbune
activ, dupa care se anhidrizeaza prin distilarea apei sub forma de azeotrop cu butanol, la
vid de 4-6 mm Hg. Produsul solid obtinut se caracterizeaza prin puritate avansata si
activitate biologica conforma normelor farmacologice.
SCHEMA BLOC A INSTALATIEI DE FABRICARE A PENICILINEI
Extract de porumb Hidrati de carbon Saruri nutritive

Penicillium crysogenum
PREPARARE MEDIU DE CULTURA

Hidrati de carbon INOCULATOR

Emulgator 26 Abur
Acetat deApa
butil SPALARE
Sol.alcoolicaSTERILIZARE
Antispumant REEXTRACTiE
EXTRACTIE II0
sol.dil.NaH
sol.dil.H
Acetat de2SO
PRECIPITARE 42PO
butil rezidual
4 FILTRARE
FILTRARE
REGIM
FILTRARE
Solventi reziduali
RACIRE(-10-12 C) cu BuOH,
USCARE CHCl
FILTRARE
3
Precursor
de CH3COOK(Na) (pH=7-7.2)
(pH
(pH=2
=2 -- 2.2)
RACIRE(0-5
INTERMEDIAR 2.2)
0
C) Apa Masa
subFaza
Faza
forma
celulara
apoasa
apoasa
de gheata
PENICILINA - sare de
K sau Na

27
Divizarea pulberilor
Greutatea dozelor se va verifica în timpul umplerii.De asemenea după umplere
sunt supuse unor diferite controale privind:
- închiderea
- integritatea foliilor
- facilitatea de deschidere
- permeabilitatea foliilor la gaze
- permeabilitatea la umiditate.
Pulberile se introduc în flacoane de sticlă, prin cântărire directă cu maşini
automate, după care se ambalează în cutii de carton inscripţionate specific.
Atât pe flacon cât şi pe cutia de ambalaj se specifică: denumirea şi formula
preparatului, concentrţia, cantitatea, unitatea producătoare, seria şi termenul de
valabilitate. În fiecare cutie se introduce o fişă de control care prevede data
preparării,numărul verificatorului şi prospectul de date fizico - chimice şi farmacologice
ale produsului ( mod de întrebuinţare, indicaţii, efecte secundare).

28
Partea II. Metodologia auditului de prevenire
a poluarii

29
 Prevenirea poluării presupune diminuarea eforturilor privitor la tratarea şi
îndepărtarea emisiilor şi multiplicarea preocupărilor pentru reducerea şi eliminarea
produselor nedorite acţionându-se asupra însuşi procesului de producere.
În mare, prevenirea poluării prin minimizarea emisiilor generate şi utilizarea
tehnologiilor mai curate este mult mai costisitoare decât metodele tradiţionale de control
al poluării. Prevenirea poluării se aplică oricărui proces producător de bunuri şi variază
de la modificări minore ale operaţiilor şi practicilor de bună gospodărire, la modificări
majore precum înlocuirea substanţelor toxice, implementarea tehnologiilor curate şi
dotarea cu echipamente dintre cele mai performante.
Auditul de prevenire a poluării reprezintă un concept care a evoluat din conceptul
de "audit de mediu", folosit încă de acum două decenii; cu toate acestea cei doi termeni
nu trebuie confundaţi.
Auditul de mediu are un alt obiectiv decât auditul de prevenire a poluării.
Principalele obiective ale auditurilor de mediu sunt de a aprecia gradul în care o
tehnologie aplicată într-o întreprindere sau bunurile rezultate, vin în contradicţie cu
standardele de mediu, şi de a face recomandări care vor aduce întreprinderea în
conformitate cu standardele de mediu.
În continuare se va prezenta auditul de prevenire a poluării pentru S.C.
“ANTIBIOTICE” S.A IASI.
În continuare se prezintă pas cu pas realizarea unui audit a poluării, urmând
principiile de prevenire a poluării. Metodologia este concepută la modul general, pentru a
putea fi aplicată în mai multe ramuri industriale.
Metoda prezentată nu este unica şi poate nici cea mai bună, dar este concisă şi
uşor de aplicat. Conform acestei metodologii realizarea auditului se face în trei faze:
− fază de preevaluare;
− fază de documentare pentru obţinerea unui bilanţ de materiale;
− fază de sinteză în care, rezultatele bilanţului de materiale sunt folosite la conceperea
unui plan de acţiune pentru reducerea deşeurilor
Fiecare faza presupune parcurgerea unor pasi.

30
 FAZA 1. PREEVALUAREA

Pas.1. Pregatirea evaluarii

1. Planul general al fabricii se regaseste in cap.1., pag. 1.
2. Schema procesului tehnologic – Anexa I.
3. Deşeurile rezultate din activitatea de producţie desfăşurată în cadrul S.C.
ANTIBIOTICE S.A. IASI sunt stocate, valorificate şi eliminate conform legislaţiei în
vigoare: H.G. nr. 349/ 29.04.2002, Legea nr. 426/ 2001, O.U.G nr. 78/ 200 şi H.G nr. 845/
2002.
Tipurile de deşeuri preluate de către firma S.C. SALUBRIS SA IASI,tipul de deseu,
modul de stocare, valorificarea/eliminarea acestora sunt prezentate în tabelele de la pag. 8
-9.
4. Cu privire la cursurile de apă din zona evaluată, există doar o prezentare generală a
acestora, caracteristicile morfologice şi ale aşezărilor umane, fără a fi însoţite de o hartă a
zonei.

Apele subtereane din zonă

După natura lor apele subterane se împart în două categorii:
a) ape descendente care sunt în directă legătură cu apele de la suprafaţă şi cu precipitaţiile
atmosferice. Ele pot fi ape freatice şi ape subfreatice.
b) ape ascendente de adâncime care sunt prinse în orizonturi acvifere mai de adâncime,
între strate impermeabile şi deci captive, intră în legătură cu apele de suprafaţă într- un
timp mai îndelungat.
Apa subterană, ca pânză freatică a fost întâlnită pe amplasamentul evaluat la circa
10,5- 12 m, nivelul apelor subterane variind în funcţie de regimul pluvial.
Apele de suprafaţă din zonă
Unitatea utilizeaza numai apa potabila, preluata din conductele de aductiune
Timisesti – Iasi, prin intermediul a doua racorduri (Dn 250 mm si Dn 350 mm), aflate in
administrarea R.A.J.A.C. Iasi.

31
Aşezările umane şi alte obiective de interes public
Orasul Iasi se afla in partea de E a Moldovei, in Campia Moldovei, intre raurile
Siret si raul Prut.
Suprafaţa totală a judeţului este de 5 476 km².
Populatia la 1 ianuarie 2009 era de 308.843 locuitori.
Principalele destinaţii turistice sunt:
- Palatul Culturii;
- Mănăstirea "Trei Ierarhi"; Mănăstirea Golia;
- Dealul Copou (Universitatea "Al.I. Cuza", Parcul şi Grădina Botanică);
- Catedrala Mitropolitană.
5. În zonă nu există uzine cu activitate similara.
6. Tipuri de deşeuri rezultate din activitatea societatii sunt specificate in tabelul 2.
7. Nu sunt precizate în proiect date cu privire la procesele care consumă cele mai mari
cantităţi de apă.
8. Sunt utilizate substanţe chimice (fenilacetamida sau acid fenilacetic pentru penicilina
G - precursorii se adaugă în porţiuni deoarece în concentraţii mai mari de 0,1 - 1,2 %
sunt toxici pentru microorganismul producător de penicilină).
9. Cheltuielile cu privire la tratarea şi evacuarea deşeurilor nu sunt prezentate.
10. De pe platforma obiectivului evaluat, apa uzată menajeră împreună cu apele uzate
industriale sunt colectate şi evacuate împreună la canalizarea municipală. Apele pluviale,
apele de drenal si cele conventional curate sunt evacuate prin doua guri de varsare in
paraul Cantacuzoaia.

Pas.2. Trecerea in revista a operatiilor unitare

Principalele operatii de fabricare a penicilinei G sunt redate in tabelul de mai jos:

Operatia unitara Rolul

Preparare mediu de cultura Cresterea microorganismelor
producatoare de antibiotice
Sterilizare Distrugerea formelor vegetative de
microorganisme
Fermentatie Aclimatizarea microorganismelor la
noile conditii de dezvolatare, acumulare

32
 Operatia unitara Rolul
si crestere de masa celulara.
Filtrare Filtrare a miceliului rezultat
Racire Pentru depozitare in rezervorul de
asteptare
Extractie Rezulta filtrat apos
Separare Stadiile de trecerea a penicilinei din
filtrat apos pana la o solutie de
penicilina in acetat de butil
Racire Apa din acetat de butil ingheata
Filtrare Precipita sarea de penicilina
Spalare Eliminarea urmelor de butanol prin
spalare cu cloroform
Uscare Rezulta produsul solid

Descrierea acestor operatii este cuprinsa in procesul tehnologic de fabricare a

antibioticelor – Penicilina G de la pag. 22 – 26.

Pas. 3. Elaborarea schemei bloc

Operatiile unitare sunt conectate sub forma unei scheme bloc ce se regaseste la
pag. 27.

Faza 2: Bilantul de materiale: intrari si iesiri din proces

Pas.4. Identificarea intrarilor

33
 Materialele intrate în unitate, natura şi cantităţile lor sunt prezentate sintetic în
tabelul 1.
Analiza bilanţurilor de materiale pentru unitatea evaluată reliefează următoarele aspecte
raportate la 2006:
- principalele materii prime utilizate pentru fabricarea penicilinei G sunt hidratii de
carbon si precursorii ;
- până în anul 2007 nu s-au făcut raporturi privind modalităţile de colectare,
stocare, transportare şi valorificare, eliminare deşeuri, conform legislaţiei în
vigoare;
- în general se impune stabilirea de soluţii mai eficiente deşeurilor specifice
generate, având în vedere cantităţile şi diversitatea acestora.

Pas.5. Inregistrarea consumului de apa

In prezentarea generala a resurselor folosite de societate, se gasesc date privind
alimentarea cu apa, instalatiile de tratare si demineralizare a apei la pag. 6-7.

Pas.6. Masurarea cantitatilor de deseuri reutilizate reciclate

In activitate se refolosesc deşeurile din PE de la fabricarea buşoanelor pentru
tuburile de unguente, conducte şi subansamble din OL sau inox, butoaie din tablă sau
PVC.

Pas.7. Cuantificarea iesirilor din proces

Ieşirile includ produsele primare, secundare, apă uzată şi emisiile de gaze în
atmosferă, deşeurile solide şi lichide care trebuie depozitate sau evacuate în scopul
neutralizării şi reutilizării sau reciclării.

Pas.8. Bilantul apei uzate

De pe amplasamentul societatii se evacueaza urmatoarele categorii de ape:
- ape uzate industriale,
- ape uzate menajere,
- ape pluviale.

34
 Apele uzate tehnologice sunt tratate local in instalatii de preepurare existente la
nivel de sectie. Apele uzate tehnologice parţial preepurate, apele menajere si apele
pluviale din zona secţiei Biosinteză sunt dirijate, prin intermediul canalizarii interioare,
catre statia de preepurare a unitatii.
De asemenea, societatea primeste in reteaua de canalizare ape uzate provenite de
la unitati economice si administrative din zona, pentru care presteaza serviciul de
preepurare si evacuare in canalizarea RAJAC Iasi, pe baza de contracte.

Statia de preepurare ape uzate

Asigura preepurarea apelor uzate proprii si de la terti, mecanic si biologic, in
vederea evacuarii in canalizarea oraseneasca si tratarea namolului rezultat, pentru
eliminarea din sistem. Staţia a fost dimensionată să prelucreze un volum de 2700 mc/zi.
Este o statie noua, pusa in functiune in nov.2006 si asigura un randament de 85 – 95%,
CCO-Cr.
Evacuarea apelor de pe platforma
Apele preepurare din statie sunt evacuate, prin pompare, prin conducta cu Dn 250
mm, in colectorul municipal din zona, aflat in administrarea RAJAC Iasi.
Debite zilnice de ape uzate autorizate la evacuare :
Q zi max. = 1172 mc/zi
Q zi med. = 722 mc/zi
Q zi min. = 393 mc/zi.
Apele pluviale, apele de drenaj si cele conventional curate sunt preluate printr-o
retea de colectare si evacuate, prin doua guri de varsare ovoidale (GV1 cu H/D 1200/800
si GV2 cu H/D 750/500, in paraul Cantacuzoaia, la cca. 500 m de confluenta acestuia cu
raul Bahlui .
Debitele evacuate prin aceste guri sunt:
-prin GV1 : Qpl.=2,16 mc/s si Qmax.zi ( conv. curate )= 3,75 l/s,
-prin GV2 : Qpl.=0,5 mc/s (precipitatii si drenaj).
Indicatorii de calitate ai apelor uzate urmăriţi sunt prezentaţi în tabelele 6 – 7 de la
pag. 13 – 14.
Pas.9. Bilantul emisiilor gazoase
Surse de emisie

35
Stationare constituite din :
- Centrala termica - cosurile de dispersie gaze arse, aferente cazanelor din centrala
termica si, incineratorului de deseuri ;
- Instalatii de productie - gurile de evacuare ale sistemelor de ventilatie aferente sectiilor
de productie si auxiliare, depozitelor si magaziilor.
Mobile, provenite din :
- emisii inregistrate la manipulari de substante pulverulente sau cu volatilitate diferita,
incarcare-descarcare rezervoare de substante chimice, transporturi.

Nr Sursa de poluanti Punctul de Poluanti emisi

crt emisie in aer
1. Centrala termica, 2 cosuri de Pulberi
combustibil gaze dispersie, a NOx
naturale, 2 cazane gazelor arse CO
CR9 SO2
Putere termica
nominala 6,97 şi
5,58 MW
2. Centrala termica, Cos de Pulberi
combustibil gaze dispersie gaze SO2
naturale, cazan arse NOx
GPT CO
Putere termica
nominala 6,97 MW
3. Incinerare deseuri Cosul Pulberi totale
din activitatea incineratorului
proprie
Substante
organice
gazoase sau in
stare de
vapori,
exprimate sub
forma de
carbon organic
total (TOC)
HCl
SO2
HF
CO
NOx exprimat
in NO2
4. Dioxine si

36
 Nr Sursa de poluanti Punctul de Poluanti emisi
crt emisie in aer
furani
(PCDD/F)
5. Ventilatoarele dotate tubulatura de Pulberi
cu filtre tip HEPA ventilatie.

6. Depozitare si Compusi
manipulare organici volatili
solventi, (COV)
transport

Pas. 10. Bilantul deseurilor evacuate de pe platforma industriala

Deşeurile rezultate din activităţile de producţie desfăşurate în cadrul S.C.
ANTIBIOTICE SA IASI sunt stocate, valorificate şi eliminate conform legislaţiei în
vigoare: H.G. nr. 349/ 29.04.2002, Legea nr. 426/ 2001, O.U.G. nr. 78/ 2000 şi H.G. nr.
856/2002.
Tipurile de deseuri eliminate din activitatile societatii sunt prezentate in tabelul 3
de la pag. 10.

Pas. 11. Ordonarea informatiei privind intrarile si iesirile din operatiile unitare
Conform legii conservării masei, tot ce intră intr-un proces trebuie sa fie egal cu
ceea ce părăseşte procesul. Se cosideră intrări cantitatile de materiale(hidrati de
carbon,grasime vegetala sau animala,extract de porumb,compusi anorganici si acid
fenilacetic) care servesc la producţie, iar ieşirile din proces se referă la cantitatea de
deşeuri depozitate şi reciclate.

Pas. 12. Obtinerea bilantului preliminar de materiale pentru operatiile unitare

Bilant material la intrare

37
Denumire Cantitati maxime
utilizate
kg/an
Sectia BIOSINTEZA
Faina din soia 6750
Amidon din porumb 11900
Dextroza monohidrat 13000
Carbonat de calciu 10800
Sulfat de amoniu 17500
Sulfat feros 800
Fosfat diamoniu solid 200
(bibazic)
Ulei de soia rafinat 2000
Apa potabila 10200
Extract de porumb 45% 2500
Fosfat monopotasic solid 80
Perlit 32
Acetone 4500
Methanol 4600
Clorura de calciu 600
Carbune 15
Acid acetic glacial 2100
Ambalaje 14500
Combustibil maşini 10800
Hidrati de carbon 1200
Grasime vegetala sau 60
animala
Acid fenilacetic(precursor) 10
Energie electrica 10,8 GJ
Abur tehnologic(pentru 41 m3
sterilizare)
Aer pentru fermentatie 50 000 m3
Apa de racire 900 m3

Bilant material la iesire:

Ieşiri în unităţi standard/an Cantitate (t)
Produse principale (medicamente) 732430,3

38
 Deseuri reutilizate (deseuri din PE, 150
conducte si subasamble din OL sau
inox, butoaie din tabla sau PVC)

Ape uzate(industriale, menajere, 8200

pluviale)

Emisii gazoase (pulberi, NOx, CO2, 1460

HCl, HF, substante organice
gazoase sau in stare de vapori,
exprimate sub forma de carbon
organic total (TOC), compusi
organici volatili (COV), SO

Nămoluri din statia de epurare 570

Uleiuri uzate 400
Cărbune epuizat de la epuararea 15
gazelor de ardere
Ambalaje uzate 1450
Aer comprimat 1734
Ambalaje de sticla expediate 2000
Ambalaje de Al expediate 1500
Deseuri industriale 250

Pas.13. Evaluarea bilantului de materiale

Analiza bilanţurilor de materiale pentru unitatea evaluată reliefează următoarele aspecte
raportate la 2006:
- principalele materii prime utilizate pentru fabricarea penicilinei G sunt hidratii de
carbon si precursorii ;
- până în anul 2007 nu s-au făcut raporturi privind modalităţile de colectare,
stocare, transportare şi valorificare, eliminare deşeuri, conform legislaţiei în
vigoare;
- în general se impune stabilirea de soluţii mai eficiente deşeurilor specifice
generate, având în vedere cantităţile şi diversitatea acestora.

Pas.14. Desavarsirea bilantului de materiale

39
 În general intrările ar trebui să fie egale cu ieşirile dar în practică se întamplă rar
acest lucru.

FAZA 3: SINTEZA

Pas.15. Examinarea masurilor evidente de reducere a deseurilor

40
 Gestionarea substantelor si preparatelor chimice periculoase se
realizeaza conform legislatiei in vigoare:
• Legea nr. 263/2005 pentru modificarea si completarea Legii nr. 360/2003
privind regimul substantelor si preparatelor chimice periculoase care transpune DC
67/548/EEC, D 88/379/EEC, R 793/93;
• Legea nr. 324/2005 pentru modificarea si completarea O.U.G. nr. 200/2000 care
transpune prevederile Directivei Consiliului 67/548/CEE privind clasificarea, etichetrea
si ambalarea substantelor periculoase si ale Directivei 1999/45/CE privind clasificarea,
etichetarea si ambalarea preparatelor periculoase;
Epurarea gazelor arse: ansamblu de curatire a gazelor de ardere compus din
epurator tip Venturi, coloana de spalare alcalina, filtru cu carbune activ, ventilatoare de
tiraj si cos de evacuare;
Emisiile scazute de NOx sunt asigurate prin modul de instalare a arzatoarelor, care
conduc la reducerea NOx. Epuratorul Venturi asigura reducerea continutului de praf-
pulberi sub nivelul de emisie. In coloana de spalare alcalina toti poluantii ca HCl, HF, si
SO2 sunt redusi la concentratii mult sub nivelul maxim admis. Filtrul cu carbune activ
este un filtru de siguranta, pentru indepartarea reziduurilor organice, metalelor grele,
asigurand valori sub limitele admise.
Evacuarea cenusii : prin arderea deseurilor rezulta cantitati reduse de cenusa care
se evacueaza manual, din camera secundara si se depoziteaza in containere metalice;
Monitorizarea functionarii: Instalatia este echipata cu sisteme online ce
monitorizeaza perfomantele proceselor de ardere si de curatire a gazelor.Prin masuratori
online asupra temperaturii si cantitatii de oxigen in si dupa incinerator, este asigurata o
ardere a tuturor compusilor organici(TOC, CO, PCDD/F), concentratiile mediii ale
acestor compusi vor fi sub nivelele de emisie, datorita temperaturii mari de ardere – de
aprox. 900-1100°C.
Temperaturile sunt masurate in trei puncte pentru a avea un rezultat sigur. Se asigura
mentinerea in sistem automat a temperaturii necesare de ardere.
Concentratia oxigenului in gazele de ardere este masurata online pentru a asigura o ardere
completa.
Monitorizarea emisiilor Producatorul instalatiei garanteaza emisii la cos sub
nivelul admis de legislatia CE. Cosul de evacuare a gazelor este prevazut cu port-urile

41
necesare masuratorilor. Pentru monitorizare la cos, s-a achizitionat o trusa portabila cu
care se pot face masuratori ale concentratiei de Oxigen, CO, NOx .
Energia termică a gazelor de ardere este utilizată pentru producerea apei calde.
Combustibil suport – gaz metan
Gazele de ardere sunt evacuate in atmosfera printr-un cos din teava de inox, cu diametrul
de 220 mm, inaltimea de 16 m, cu un debit proiectat de 600 Nmc/h.
Monitorizarea temperaturii de ardere si a cantitatii de oxigen necesara arderii in cele doua
camere de ardrere se face in sistem automat.

Instalatia, sectia Tipul de emisie Echipament pentru retinere,

evacuare, dispersie poluanti
Centrala termica, Emisii dirijate de Cate un cos metalic de dispersie gaze
doua cazane CR9 gaze arse pentru fiecare cazan, cu
caracteristicile :
h=25 m si Dn= 1000m
Q gaze arse 22.800 mc/h
Centrala termica, Emisie dirijata Cos de dispersie gaze arse cu
cazanul GPT de gaze arse h= 25 Dn= 900 Q = 22800 mc/h
Instalatia de Emisii dirijate de -faza Biosinteza : 12 cicloane, h cos
producere a la ventilatorele 25 m, si 2 vase colectare condens
Nistatinei prin spatiilor de - faza spalare-filtrare : 1 ventilator,
biosinteza lucru, cu h=10m, Q = 3500 mc/h,
continut de - faza uscare, sitare, macinare produs
COV, pulberi finit: 1 ventilator, h=16m, Q=11000
mc/h
-faza izolare-purificare produs – 1
ventilator de 14000 mc/h, 2
ventilatoare de 9000 mc/h, h=16 m
-faza atomizare : 1 ventilator h=3m,
Q=3500 mc/h, scruber cu un debit de
35000 mc/h
Recuperare solventi Emisii difuze de - supape de reţinere
vapori de
solvenţi şi
vapori de apă
Sectia de Capsule Emisii dirijate de Centrala de ventilatie, ce cuprinde 5
pulberi ventilatoare : se utilizeaza filtre
performante de retinere pulberi pe
traseul de evacuare aer din zone
controlate şi necontrolate (se asigura
sterilitate)– evacuare incapere)
H= 6 - 8 m Q= 8500 – 12000 mc/h
Sectia Parenterale Emisii dirijate de Centrala de ventilatie ; in zona

42
 Instalatia, sectia Tipul de emisie
Echipament pentru retinere,
evacuare, dispersie poluanti
pulberi aseptica filtrarea aerului se face cu
filtre HEPA, cu eficienta de retinere
particule 99,9997%, conform normelor
GMP
H= 6 m Q= 26000 – 36000
Sectia Comprimate Emisii dirijate Centrala de tratare a aerului dotată cu
filtre HEPA, cu eficienta de retinere
particule 99,9997%,conform normelor
GPM. H = 6 -8 m, Q = 4000 – 6000
mc/h
Microproductie si Emisii difuze de Sistem de ventilatie :
piese de schimb pulberi de la ventilator Q = 18000, H 10 ; ventilator
ventilatia Q = 31000 mc/h, ventilator Q = 3500
spatiilor mc/h, ventilator Q = 300mc/h, H 10

Incinerator de Emisii dirijate Schimbator de caldura pentru

deseuri din recupararea caldurii gazelor de
activitatea proprie ardere;
Sistem de epurare a gazelor de
ardere: sistem de retinere a pulberilor,
coloana de spalare alcalina, filtru cu
carbune activ;
Un cos de evacuare si dispersie a
gazelor cu caracteristici :
H= 16 m, D= 220 mm, Q= 600 Nmc/h.

Pas.16. Identificarea si caracterizarea deseurilor

Tipul de deseu Cod deseu

Reziduuri rezultate din 070508*
distilarea si recuperarea
solventilor
Deseuri de hartii si cartoane 150101
Saci desprafuitori 150203
Vata de sticla 170604
Folii PVC, polietilena si Al 150102
neconforme
Ambalaje de sticla 150107
Produse neconforme- 20 01 32
medicamente
Ulei uzat 130205*
Anvelope uzate 160103
Deseuri metalice 170401,170402,

43
 Tipul de deseu Cod deseu
170405
Acumulatori auto uzati 160601*

Deseuri menajere 200108

Namol in exces din statia de 070512
preepurare
Cenusa de la incinerarea 190112
deseurilor
Carbune activ epuizat de la 190110*
epurarea gazelor de ardere

* - deseuri periculoase

Pas.17. Sortarea deseurilor

Din activitatea societăţii evaluate rezultă următoarele tipuri de deşeuri:

- deseuri de hartii si cartoane;
- ambalaje de sticla;
- ambalaje de aluminiu;
- ulei uzat;
- anvelope uzate;
- acumulatori auto uzati;
- namol din statia de epurare;
- carbune activ epuizat de la epurarea gazelor de ardere.

Pas. 18. Dezvoltarea unor alternative de reducere a deseurilor pe termen lung

Societatea nu prezintă alternative posibile de prevenire a generării de deşeuri. Se

recomandă:
 Modificări în procesul de producţie (proces continuu sau discontinuu);
 Schimbări ale echipamentului instalaţiei;
 Schimbări în controlul proceselor (automatizare);
 Schimbarea condiţiilor din proces cum ar fi timpii de retenţie, temperaturi, grad
de agitare, presiune şi catalizatori.
 Folosirea, acolo unde este posibil, a dispersanţilor în locul solvenţilor organici;
 Reducerea cantitativă şi calitativă a materiilor prime folosite în producţie;

44
  Înlocuirea materiilor prime prin folosirea deşeurilor, sau a unui alt tip de materie
primă, poate duce la scăderea cantităţii de deşeuri rezultate;
 Înlocuirea procesului cu o tehnologie mai curată.

Pas.19. Evaluarea optiunilor de reducere a deseurilor din punct de vedere economic si de

mediu

Nr. Actiunea Lucrari necesare Valoare Efecte asupra

crt /masura estimata mediului
Euro
1 Retehnologizarea 1.1. Inlocuirea filtrelor 400.000
procesului de presa existente, utilizate la
fabricare a separarea miceliilor de
Nistatinei, in nistatina, dupa degresare si
conformitate cu extractie, cu doua filtre
BAT presa, corespunzatoare
cerintelor BAT Reducerea
1.2. Amplasarea unei 100.000 emisiilor in aer
instalatii de producere de compusi
agent de racire (etilen organici volatili
glicol) si alimentarea datorate
condensatoarelor utilizarii
recuperatoare de solventi solventilor,
1.3. Montarea unor 20.000 pana la limitele
condensatoare prevazute in
recuperatoare de solventi HG 699/2003
pe aerisirile vaselor de
colectare a apelor cetonice,
rezultate din operatia de
degresare si de la
centrifugele pentru filtrarea
finala a Nistatinei
1.4. Modificarea sistemului 20.000
de ventilatie-aspiratie
locala, de la echipamentele
utizate in instalatia de
extractie
2. Retehnologizarea 2.1.Inlocuirea sistemului de 1000 Minimizarea
activitatilor etansare existent la pompa pierderilor de
auxiliare: pentru transportul solvent
depozitare, metanolului cu sistem de
transport si etansare mecanica

45
Nr. Actiunea Lucrari necesare Valoare Efecte asupra
crt /masura estimata mediului
Euro
recuperare 2.2.Echiparea vaselor de 1000 Minimizarea
solventi depozitare a solventilor si emisiilor de
apelor acetonice si solventi in aer
metanolice cu indicatoare
de nivel
2.3.Montarea a doua 10.000 Reducerea cu
pompe cu etansare cca.25% a
mecanica pentru emisiilor de
transportul apelor acetona si
acetonice si metanolice din metanol in aer,
instalatia de extractie la la aerisirea
instalatia de recuperare- vaselor de
regenerare solventi colectare a
apelor
acetonice si
metanolice, din
instalatia de
recuperare a
solventilor.

Pas.20. Dezvoltarea si implementarea unui plan de actiune: Reducerea deseurilor si

cresterea eficientei productiei
Conform OUG nr.195/2005 privind protectia mediului, aprobata prin Legea
nr.265/2006, operatorul este obligat sa asigure sisteme proprii de supraveghere a
instalatiilor si proceselor tehnologice, precum si de automonitorizare a emisiilor.
Monitorizarea activitatii
Pentru buna desfasurare a activitatii, minimizarea consumurilor de materii prime,
materiale si utilitati, utilizarea eficienta a energiei si minimizarea cantitatilor de deseuri
generate, operatorul tine, in formate adecvate, evidenta lunara a:
- materiilor prime si auxiliare utilizate (cantitati, consumuri specifice);
- utilitatilor (apa, energie, combustibili);
- gestiunii deseurilor;
- activitatilor de intretinere si reparatie a instalatiilor si dotarilor aferente;
- instruirii personalului;
- modului de functionare a instalatiilor si a echipamentelor de depoluare;
- incidentelor si accidentelor in functionare.

46
Automonitorizarea emisiilor si a impactului asupra mediului
Se va realiza prin analize efectuate de personal specializat in laboratoare proprii
sau contractante, cu echipamente de prelevare si analiza adecvate, folosind metode de
lucru in vigoare.
Activitatea de automonitorizare a emisiilor, supraveghere si monitorizare a
calitatii mediului este asigurata de Compartimentul Protecţia Mediului, prin decizia
directorului general al unitatii .
Rezultatele masuratorilor se inregistreaza, se prelucreaza si se transmit autoritatilor de
mediu, conform prevederilor prezentei autorizatii.

Monitorizarea emisiilor tehnologice

Monitorizarea emisiilor fugitive de COV din solventi se face prin intocmirea anuala a
planului de gestionare a solventilor organici.

Monitorizarea in conditii anormale de functionare este necesara in cazul aparitiei unei

poluari accidentale datorata unor disfunctionalitati tehnologice cum ar fi : defectiuni ale
echipamentului de control sau de reducere a emisiilor, care ar putea determina aparitiei
unui episod de poluare cu posibil impact semnificativ asupra atmosferei. In aceste cazuri
se va interveni rapid pentru reducerea impactului conform procedurilor de interventie in
caz de poluari accientale si se va anunta in cel mai scurt timp posibil Autoritatea locala
de mediu si Garda de Mediu – CJ Iasi.

Pentru prevenirea situatiilor de urgenta, operatorul va respecta cel putin urmatoarele :

- siguranta instalatiilor, protectia personalului si protectia mediului trebuie sa fie
obiective prioritare in cadrul obiectivelor generale ale societatii;
- intreg personalul trebuie sa cunoasca si sa respecte politica de prevenire a
accidentelor majore (PPAM) si prevederile documentului de aplicare a PPAM;
- managementul de varf va asigura mijloacele financiare si personal pentru indeplinirea
obiectivelor PPAM;

47
- instruirea personalului privind siguranta instalatiilor si managementul situatiilor de
urgenta se va face periodic; se va respecta procedura privind instruirea, scolarizarea
si/sau perfectionarea angajatilor si a colaboratorilor (dupa caz);
- verificarea periodica a sistemelor de alarmare, de evacuare in siguranta a
persolanului, de comunicare interna si externa.

48
 Bibliografie

1. NTPA 001/2002 pentru poluantii apelor uzate industriale si orasenesti evacuate

in receptori naturali.
2. NTPA 002/2002 pentru indicatori de calitate ai apelor uzate evacuate in
retelele de canalizare ale localitatilor.
3. C.Oniscu- Chimia si tehnologia medicamentelor, Editura Tehnica, Bucuresti
1988
4. I.Popovici, D. Lupulescu – Tehnologie farmaceutica, Editura Polirom,
Bucuresti 2009

49