Fiziologia sistemului cardiovascular

1cmAlegeti afirmatiile corecte:

A.! Peptidul atrial natriuretic, NO(EDRF)- factor derivat din endoteliu;
B. Peptidul atrial natriuretic, NO(EDRF)- factor derivat din cardiomiocite;
C. !Peptidul atrial natriuretic, NO(EDRF)- factor ce produce vasodilatatie;
D. Peptidul atrial natriuretic, NO(EDRF)- factor ce produce vasoconstrice;
E. Peptidul atrial natriuretic controleaza volumul de sange circulant;

2cmAlegeti afirmatiiile incorecte:

A.Peptidul atrial natriuretic, NO(EDRF)- factor derivat din endoteliu;
B.! Peptidul atrial natriuretic, NO(EDRF)- factor derivat din cardiomiocite;
C. Peptidul atrial natriuretic, NO(EDRF)- factor ce produce vasodilatatie;
D.! Peptidul atrial natriuretic, NO(EDRF)- factor ce produce vasoconstrice;
E.! Peptidul atrial natriuretic controleaza volumul de sange circulant;

3cmAlegeti afirmatiile corecte:

A.. !Volumul telediastolic (VTD) este mai mare dupa extrasistola ;
B. Volumul telediastolic (VTD) este mai mic dupa extrasistola;
C! Lungimea fibrelor miocardice variaza in functie de volumul telediastolic (VTD);
D. !Volumul telediastolic (VTD) - volumul de singe care umple ventriculul la sfirsitul diastolei;
E. Volumul sistolic VS nu depinde de volumul telediastolic(VTD) ventricular;

4cmAlegeti afirmatiile incorecte:

A.Volumul telediastolic (VTD) este mai mare dupa extrasistola ;
B.! Volumul telediastolic (VTD) este mai mic dupa extrasistola;
C. Lungimea fibrelor miocardice variaza in functie de volumul telediastolic (VTD);
D. Volumul telediastolic (VTD) - volumul de singe care umple ventriculul la sfirsitul diastolei;
E.! Volumul sistolic VS nu depinde de volumul telediastolic(VTD) ventricular;

5cmAlegeti afirmatiile corecte:

A. Presarcina este inregistrarea variatiilor de volum ale arterei carotide in timpul ejectiei VS;
B. Presarcina reprezinta forta necesara pentru un debit bataie ;
C. Presarcina reprezinta volumul de singe care ramine in ventriculul la sfirsitul sistolei;
D. !Presarcina reprezinta volumul de singe care umple ventriculul la sfirsitul diastolei;
E. !Presarcina reprezinta volumul telediastolic (VTD) ventricular;

6cmAlegeti afirmatiile incorecte:

A. !Presarcina este inregistrarea variatiilor de volum ale arterei carotide in timpul ejectiei VS;
B.! Presarcina reprezinta forta necesara pentru un debit bataie ;
C. !Presarcina reprezinta volumul de singe care ramine in ventriculul la sfirsitul sistolei;
D. Presarcina reprezinta volumul de singe care umple ventriculul la sfirsitul diastolei;
E. Presarcina reprezinta volumul telediastolic (VTD) ventricular;

7cmAlegeti afirmatiile corecte:

A.!In fibrele rapide(contractile) sunt canale rapide de Na+(voltaj- dependente), deschise în faza de depolarizare;
B. In fibrele rapide (contractile) sunt canale rapide de Na+(mecanic- dependente), deschise în faza de depolarizare;
C.! In fibrele lente (pacemaker): sunt canale specifice de Na+(non-gated) activate în timpul DLD;
D. In fibrele lente (pacemaker): sunt canale specifice de Cl - (non-gated) activate în timpul DLD;
E. In fibrele lente (pacemaker): sunt canale specifice de K+(non-gated) activate în timpul DLD;

8cmAlegeti afirmatiile incorecte:

A. In fibrele rapide(contractile) sunt canale rapide de Na+(voltaj- dependente), deschise în faza de depolarizare;
B.! In fibrele rapide (contractile) sunt canale rapide de Na+(mecanic- dependente), deschise în faza de depolarizare;
C. In fibrele lente (pacemaker): sunt canale specifice de Na+(non-gated) activate în timpul DLD;
D. !In fibrele lente (pacemaker): sunt canale specifice de Cl - (non-gated) activate în timpul DLD;
E. !In fibrele lente (pacemaker): sunt canale specifice de K+(non-gated) activate în timpul DLD;

9cmAlegeti afirmatiile corecte:

A. ! In fibrele lente (pacemaker): sunt canale specifice de Na+(non-gated) activate în timpul DLD;
B.! In fibrele lente (pacemaker) sunt canalele de K+(voltaj dependente):deschise în faza de repolarizare.;
C. !In fibrele lente (pacemaker) sunt canalele de K+( dependente deAch):deschise în faza de repolarizare.;
D. In fibrele lente (pacemaker) sunt canale specifice de Cl - (non-gated) activate în timpul DLD;
E. In fibrele lente (pacemaker) sunt canale specifice de K+(voltaj dependente ) activate în timpul DLD;

10Alegeti afirmatiile incorecte:

A. In fibrele lente (pacemaker): sunt canale specifice de Na+(non-gated) activate în timpul DLD;
B. In fibrele lente (pacemaker) sunt canalele de K+(voltaj dependente):deschise în faza de repolarizare.;
C. In fibrele lente (pacemaker) sunt canalele de K+( dependente deAch):deschise în faza de repolarizare.;
D.! In fibrele lente (pacemaker) sunt canale specifice de Cl - (non-gated) activate în timpul DLD;
E.!In fibrele lente (pacemaker) sunt canale specifice de K+(voltaj dependente ) activate în timpul DLD;

11csAlegeti afirmatia corecta:

A .!In fibrele rapide(contractile) durata potentialului de actiune este de 300ms=0,3s;250
B. In fibrele rapide(contractile) durata potentialului de actiune este de 200ms=0,2s;
C. In fibrele lente (pacemaker) durata potentialului de actiune este de 300ms=0,3s;
D. !In fibrele lente (pacemaker) durata potentialului de actiune este de 200ms=0,2s;150
E. In fibrele lente (pacemaker) si fibrele rapide(contractile) durata potentialului de actiune este aceiasi;

12cmAlegeti afirmatiile incorecte:

A .In fibrele rapide(contractile) durata potentialului de actiune este de 300ms=0,3s;
B!. In fibrele rapide(contractile) durata potentialului de actiune este de 200ms=0,2s;
C!. In fibrele lente (pacemaker) durata potentialului de actiune este de 300ms=0,3s;
D. In fibrele lente (pacemaker) durata potentialului de actiune este de 200ms=0,2s;
E!. In fibrele lente (pacemaker) si fibrele rapide(contractile) durata potentialului de actiune este aceiasi;

13cmAlegeti afirmatiile corecte:!

A.! Perioada refractara absoluta - miocardul nu raspunde nici la un stimul;
B. Perioada refractara absoluta - miocardul raspunde la stimul suprapragal;
C. Perioada refractara absoluta - miocardul raspunde la stimul subprapragal;
D. !Perioada refractara absoluta - in miocardul ventriculelor tine cat potentialul de actiune;
E. !Perioada refractara absoluta - canalele rapide de Na sunt deschise, se inchide poarta de inactivare;

14cmAlegeti afirmatiile incorecte:

A. Perioada refractara absoluta - miocardul nu raspunde nici la un stimul;
B.! Perioada refractara absoluta - miocardul raspunde la stimul suprapragal;
C.! Perioada refractara absoluta - miocardul raspunde la stimul subprapragal;
D. Perioada refractara absoluta - in miocardul ventriculelor tine cat potentialul de actiune;
E. Perioada refractara absoluta - canalele rapide de Na sunt deschise, se inchide poarta de inactivare;

15csAlegeti afirmatia corecta:

A. Perioada refractara relativa - canalele rapide de Na+ sunt deschise, se inchide poarta de inactivare;
B.! Perioada refractara relativa - tine pina in momentul atingerii potentialului membranar de repaus, pana se
atinge echilibrul ionic in celula;
C. Perioada refractara relativa - inima este inexcitabilă o perioadă de 300 milisecunde;
D. Perioada refractara relativa- coincide cu durata platoului de calciu;
E. Perioada refractara relativa – implica canalele de Na+ dependente deAch;
16cmAlegeti afirmatiile incorecte:
A.! Perioada refractara relativa - canalele rapide de Na+ sunt deschise, se inchide poarta de inactivare;
B. Perioada refractara relativa - tine pina in momentul atingerii potentialului membranar de repaus, pana se
atinge echilibrul ionic in celula;
C.! Perioada refractara relativa - inima este inexcitabilă o perioadă de 300 milisecunde;
D. !Perioada refractara relativa- coincide cu durata platoului de calciu;
E. !Perioada refractara relativa – implica canalele de Na+ dependente deAch;

17cmAlegeti afirmatiile corecte:

A.Cantitatea de sange ejectat de fiecare ventricul prin sistola ventriculara in repaos este de 50 ml;
B.! Cantitatea de sange ejectat de fiecare ventricul prin sistola ventriculara in repaos este de 70 ml;
C. Cantitatea de sange ejectat de fiecare ventricul prin sistola ventriculara in efort este de 70-75 ml;
D. !Cantitatea de sange ejectat de fiecare ventricul prin sistola ventriculara in efort este de 120 ml;
E. Cantitatea de sange ejectat de fiecare ventricul prin sistola ventriculara in efort este de 50 ml;

18cmAlegeti afirmatiile incorecte:

A.!Cantitatea de sange ejectat de fiecare ventricul prin sistola ventriculara in repaos este de 50 ml;
B. Cantitatea de sange ejectat de fiecare ventricul prin sistola ventriculara in repaos este de 70 ml;
C. !Cantitatea de sange ejectat de fiecare ventricul prin sistola ventriculara in efort este de 70-75 ml;
D. Cantitatea de sange ejectat de fiecare ventricul prin sistola ventriculara in efort este de 120 ml;
E. !Cantitatea de sange ejectat de fiecare ventricul prin sistola ventriculara in efort este de 50 ml;

19cmAlegeti afirmatiile corecte:

A. !Unda pozitiva ”a” de pe flebograma corespundei contractiei atriale;
B. Unda pozitiva ”a” de pe flebograma corespundei diastolei atriale;
C. !Unda “v” pozitiva de pe flebograma se datoreaza umplerii AD, cu usoara crestere a
presiunii intraatriale;
D. Unda “v” pozitiva de pe flebograma se datoreaza sistolei VD;
E. !Unda “c” de pe flebograma corespunde debutului sistolei VD;

20cmAlegeti afirmatiile incorecte:

A. Unda pozitiva ”a” de pe flebograma corespundei contractiei atriale;
B. !Unda pozitiva ”a” de pe flebograma corespundei diastolei atriale;
C. Unda “v” pozitiva de pe flebograma se datoreaza umplerii AD, cu usoara crestere a
presiunii intraatriale;
D. !Unda “v” pozitiva de pe flebograma se datoreaza sistolei VD;
E. Unda “c” de pe flebograma corespunde debutului sistolei VD;

21cmAlegeti afirmatiile corecte:

A. Complianta ventriculara creste in hipertrofie peretilor ventriculari;
B. In hipertrofia peretilor ventriculari scade presiunea diastolica;
C. In hipertrofia peretilor ventriculari creste presiunea pulsativa;
D. !Complianta ventriculara scade in hipertrofie peretilor ventriculari ;
E. !In hipertrofia peretilor ventriculari creste presiunea diastolica ;

22cmAlegeti afirmatiile incorecte:

A. !Complianta ventriculara creste in hipertrofie peretilor ventriculari;
B. !In hipertrofia peretilor ventriculari scade presiunea diastolica;
C.! In hipertrofia peretilor ventriculari creste presiunea pulsativa;
D. Complianta ventriculara scade in hipertrofie peretilor ventriculari ;
E. In hipertrofia peretilor ventriculari creste presiunea diastolica ;

23cmAlegeti afirmatiile corecte:

A. !Zgomotul 1 are o frecventa de 30-40Hz si o durata de 0,08-0,12sec;
B. Zgomotul 1 se asculta cel mai bine in spatiul 3-4 parasternal sting;
C. !Zgomotul 1 se asculta cel mai bine in spatiul 5 intercostal sting pe linia medio-claviculară cu 1,5 cm
medial;
D. Zgomotul 1 debuteaza la 0,02- 0,04 sec dupa unda R;
E. !Zgomotul 1 debuteaza la 0,02- 0,04 sec dupa unda Q;

24cmAlegeti afirmatiile incorecte:

A. Zgomotul 1 are o frecventa de 30-40Hz si o durata de 0,08-0,12sec
B.!Zgomotul 1 se asculta cel mai bine in spatiul 3-4 parasternal sting
C. Zgomotul 1 se asculta cel mai bine in spatiul 5 intercostal sting pe linia medio-claviculară cu 1,5 cm
medial
D. !Zgomotul 1 debuteaza la 0,02- 0,04 sec dupa unda R;
E. Zgomotul 1 debuteaza la 0,02- 0,04 sec dupa unda Q;

25cmAlegeti afirmatiile corecte:

A.!Zgomotul 2 are o frecventa de 50-70Hz si o durata de 0,05-0,10sec;
B. !Zgomotul 2 debuteaza odata cu inchiderea valvelor semilunare aortica si pulmonara;
C. !Zgomotul 2 se asculta cel mai bine in spatiul 2 intercostal parasternal;
D. Zgomotul 2 debuteaza la 0,02- 0,04 sec dupa unda P;
E. Zgomotul 2 se asculta cel mai bine in spatiul 3-4 parasternal sting;

26cmAlegeti afirmatiile incorecte:

A.Zgomotul 2 are o frecventa de 50-70Hz si o durata de 0,05-0,10sec;
B.Zgomotul 2 debuteaza odata cu inchiderea valvelor semilunare aortica si pulmonara;
C. Zgomotul 2 se asculta cel mai bine in spatiul 2 intercostal parasternal;
D. !Zgomotul 2 debuteaza la 0,02- 0,04 sec dupa unda P;
E. !Zgomotul 2 se asculta cel mai bine in spatiul 3-4 parasternal sting;

27cmAlegeti afirmatiile corecte:

A. !Unda P expresia pe EKG a depolarizarii atriale;
B. Unda P expresia pe EKG a depolarizarii ventriculare;
C. Unda P expresia pe EKG a repolarizarii atriale;
D. !Unda P expresia pe EKG a proiectiei vectorului atrial;
E. Unda P expresia pe EKG a depolarizarii apexului;

28cmAlegeti afirmatiile incorecte:

A. Unda P expresia pe EKG a depolarizarii atriale;
B. !Unda P expresia pe EKG a depolarizarii ventriculare;
C. !Unda P expresia pe EKG a repolarizarii atriale;
D. Unda P expresia pe EKG a proiectiei vectorului atrial;
E. !Unda P expresia pe EKG a depolarizarii apexului;

29cmAlegeti afirmatiile corecte:

A. Unda T in toate derivatiile este maxima;
B. Unda T- proiectia vectorului de depolarizare a septului interventricular;
C. !Unda T expresia pe EKG a repolarizarii ventriculare;
D. Unda T expresia pe EKG a repolarizarii atriale;
E. !Unda T – proiectia vectorului de repolarizare ventriculara;

30cmAlegeti afirmatiile incorecte:

A. !Unda T in toate derivatiile este maxima;
B. !Unda T- proiectia vectorului de depolarizare a septului interventricular;
C. Unda T expresia pe EKG a repolarizarii ventriculare;
D. !Unda T expresia pe EKG a repolarizarii atriale;
E. Unda T – proiectia vectorului de repolarizare ventriculara;
31cmAlegeti afirmatiile corecte:
A. !Presiunea pulsului este influentata de debitul sistolic si complianta arborelui vascular;
B. Presiunea pulsului este presiunea cu care sangele este propulsat in sistemul arterial in sistola ventriculelor;
C. !Presiunea diastolica, presiunea cu care sangele continua sa se deplaseze in arborele arterial in diastola ventriculara;
D. Presiunea diastolica forta exercitata de masa de sange asupra peretilor arteriali in sistola ventriculelor;
E !Presiunea sistolica, presiunea cu care sangele este propulsat in sistemul arterial in sistola ventriculelor;

32cmAlegeti afirmatiile incorecte:

A. Presiunea pulsului este influentata de debitul sistolic si complianta arborelui vascular;
B. !Presiunea pulsului este presiunea cu care sangele este propulsat in sistemul arterial in sistola ventriculelor;
C. Presiunea diastolica, presiunea cu care sangele continua sa se deplaseze in arborele arterial in diastola ventriculara;
D.! Presiunea diastolica forta exercitata de masa de sange asupra peretilor arteriali in sistola ventriculelor;
E .Presiunea sistolica, presiunea cu care sangele este propulsat in sistemul arterial in sistola ventriculelor;

33cmAlegeti afirmatiile corecte:

A. !Presiunea sistolica depinde de volemie;
B. !Presiunea diastolica depinde de rezistenta vasculare;
C. Presiunea sistolica depinde de rezistenta vasculare;
D. Presiunea diastolica depinde de volemie;
E !Presiunea sistolica depinde de debitul sistolic;

34cmAlegeti afirmatiile incorecte:

A. Presiunea sistolica depinde de volemie;
B. Presiunea diastolica depinde de rezistenta vasculare;
C. !Presiunea sistolica depinde de rezistenta vasculare;
D. !Presiunea diastolica depinde de volemie;
E .Presiunea sistolica depinde de debitul sistolic;

35cmAlegeti afirmatiile corecte:

A. !Emotii stres presiunea arteriala creste;
B. Emotii stres presiunea arteriala scade;
C. !La variatii de temperatura presiunea arteriala scade;
D. La variatii de temperatura presiunea arteriala creste;
E. La variatii de temperatura presiunea arteriala este constanta;

36cmAlegeti afirmatiile incorecte:

A. Emotii stres presiunea arteriala creste;
B. !Emotii stres presiunea arteriala scade;
C. La variatii de temperatura presiunea arteriala scade;
D.!La variatii de temperatura presiunea arteriala creste;
E. !La variatii de temperatura presiunea arteriala este constanta;

37cmAlegeti afirmatiile corecte:

A. !Rezistenta periferica vasculara este invers proportionala cu puterea a 4-a a razei vasului;
B. Rezistenta periferica vasculara este invers proportionala cu puterea a 2-a a razei vasului;
C.! Rezistenta periferica vasculara este direct proportionala cu vascozitatea sangelui;
D Rezistenta periferica vasculara este invers proportionala cu lungimea vasului;
E .! Rezistenta periferica vasculara este direct proportionala cu lungimea vasului;

38cmAlegeti afirmatiile incorecte:

A. Rezistenta periferica vasculara este invers proportionala cu puterea a 4-a a razei vasului;
B. !Rezistenta periferica vasculara este invers proportionala cu puterea a 2-a a razei vasului;
C. Rezistenta periferica vasculara este direct proportionala cu vascozitatea sangelui;
D !Rezistenta periferica vasculara este invers proportionala cu lungimea vasului;
E .Rezistenta periferica vasculara este direct proportionala cu lungimea vasului ;
39cmAlegeti afirmatiile corecte:
A. La cresterea elasticitatii artereilor se produce o crestere a presiunii arteriale (hipertensiune);
B. !La scaderea elasticitatii artereilor se produce o crestere a presiunii arteriale (hipertensiune);
C. La scaderea elasticitatii artereilor se produce scadere a presiunii arteriale (hipotensiune);
D. In scaderi ale volemiei si se produce o crestere a presiunii arteriale (hipertensiune);
E. !In scaderi ale volemiei si se produce o scadere a presiunii arteriale (hipotensiune);

40cmAlegeti afirmatiile incorecte:

A. !La cresterea elasticitatii artereilor se produce o crestere a presiunii arteriale (hipertensiune);
B. La scaderea elasticitatii artereilor se produce o crestere a presiunii arteriale (hipertensiune);
C. !La scaderea elasticitatii artereilor se produce scadere a presiunii arteriale (hipotensiune);
D. !In scaderi ale volemiei si se produce o crestere a presiunii arteriale (hipertensiune);
E. In scaderi ale volemiei si se produce o scadere a presiunii arteriale (hipotensiune);

41cmAlegeti afirmatiile corecte:

A.! presiunile hidrostatica din capilar, favorizeaza filtrarea din capilare in tesuturi;
B.presiunea oncotica a proteinelor plasmatice favorizeaza filtrarea din capilare in tesuturi;
C. presiunea oncotica a proteinelor din lichidul intercelular, se opune filtrarii capilare;
D.! presiunile hidrostatica din capilar, se opune filtrarii capilare ;
E..! presiunea oncotica a proteinelor plasmatice se opune filtrarii capilare ;

42cmAlegeti afirmatiile incorecte:

A. presiunile hidrostatica din capilar, favorizeaza filtrarea din capilare in tesuturi;
B.!presiunea oncotica a proteinelor plasmatice favorizeaza filtrarea din capilare in tesuturi;
C. !presiunea oncotica a proteinelor din lichidul intercelular, se opune filtrarii capilare;
D. presiunile hidrostatica din capilar, se opune filtrarii capilare ;
E.. presiunea oncotica a proteinelor plasmatice se opune filtrarii capilare ;

43cmLa capatul arterial capilar, suma presiunilor favorabile filtrarii este de 41 mmHg:
Alegeti afirmatiile corecte care determina aceasta suma;
A. !presiunea hidrostatica capilar 30 mmHg ;
B .!presiunea oncotica a proteinelor din lichidul intercelular 8 mmHg;
C. presiunea oncotica a proteinelor plasmatice 8 mmHg;
D.! presiunile hidrostatica a lichidul intercelular -3;
E. presiunea oncotica a proteinelor din lichidul intercelular -3;

44cmAlegeti afirmatiile corecte privid reabsorbtia la capatul venos al capilarului:

A. Presiunea hidrostatica capilara (10 mmHg) favorizeaza reabsorbtia;
B.! Presiunea oncotica a proteinelor plasmatice (28 mmHg) favorizeaza reabsorbtia ;
C.! Presiunea hidrostatica capilara (10 mmHg) se opune reabsorbtiei;
D. Presiunea oncotica a proteinelor plasmatice (28 mmHg) se opune reabsorbtiei;
E. presiunea oncotica a proteinelor din lichidul intercelular (-3 mmHg) favorizeaza reabsorbtiei;

45cmAlegeti afirmatiile incorecte privid reabsorbtia la capatul venos al capilarului:

A. !Presiunea hidrostatica capilara (10 mmHg) favorizeaza reabsorbtia;
B. Presiunea oncotica a proteinelor plasmatice (28 mmHg) favorizeaza reabsorbtia ;
C. Presiunea hidrostatica capilara (10 mmHg) se opune reabsorbtiei;
D.!Presiunea oncotica a proteinelor plasmatice (28 mmHg) se opune reabsorbtiei;
E. !presiunea oncotica a proteinelor din lichidul intercelular (-3 mmHg) favorizeaza reabsorbtiei;

46cmAlegeti afirmatiile corecte privid reabsorbtia la capatul venos al capilarului:

A. !Presiunea hidrostatica capilara (10 mmHg) se opune reabsorbtia;
B. Presiunea oncotica a proteinelor plasmatice (28 mmHg) se opune reabsorbtia ;
C.Presiunea hidrostatica capilara (10 mmHg) favorizeaza reabsorbtiei;
D. !Presiunea oncotica a proteinelor plasmatice (28 mmHg) favorizeaza reabsorbtiei;
E. !presiunea oncotica a proteinelor din lichidul intercelular (-3 mmHg) se opune reabsorbtiei;

47cmAlegeti afirmatiile incorecte privid reabsorbtia la capatul venos al capilarului:

A. Presiunea hidrostatica capilara (10 mmHg) se opune reabsorbtia;
B. !Presiunea oncotica a proteinelor plasmatice (28 mmHg) se opune reabsorbtia ;
C.!Presiunea hidrostatica capilara (10 mmHg) favorizeaza reabsorbtiei;
D. Presiunea oncotica a proteinelor plasmatice (28 mmHg) favorizeaza reabsorbtiei;
E. presiunea oncotica a proteinelor din lichidul intercelular (-3 mmHg) se opune reabsorbtiei;

48cmAlegeti afirmatiile corecte vis-a-vis de sistemul de control al baroreceptorilor arteriali:

A. !Vasodilatatie venoasa si arteriolara la nivelul sistemului circulator periferic;
B. Vasoconstrictie venoasa si arteriolara la nivelul sistemului circulator periferic;
C. !Scaderea frecventei cardiace si a fortei de contractie a cordului;
D. Cresterea frecventei cardiace si a fortei de contractie a cordului;
E.! Scaderea rezistentei vasculare periferice si debitului cardiac;

49cmAlegeti afirmatiile incorecte vis-a-vis de sistemul de control al baroreceptorilor arteriali:

A. Vasodilatatie venoasa si arteriolara la nivelul sistemului circulator periferic;
B. ! Vasoconstrictie venoasa si arteriolara la nivelul sistemului circulator periferic;
C. Scaderea frecventei cardiace si a fortei de contractie a cordului;
D. !Cresterea frecventei cardiace si a fortei de contractie a cordului;
E. Scaderea rezistentei vasculare periferice si debitului cardiac;

50cmAlegeti afirmatiile corecte:

A. !Neuronii ariei vasoconstrictoare secreta noradrenalina;
B. Neuronii ariei vasoconstrictoare secreta acetilcolina;
C. Neuronii ariei vasoconstrictoare inhiba neuronii sistemului nervos simpatic;
D. !Neuronii ariei vasoconstrictoare excita neuronii sistemului nervos simpatic;
E. Neuronii ariei vasoconstrictoare excita neuronii sistemului nervos parasimpatic;

51cmAlegeti afirmatiile incorecte:

A. Neuronii ariei vasoconstrictoare secreta noradrenalina;
B. !Neuronii ariei vasoconstrictoare secreta acetilcolina;
C. !Neuronii ariei vasoconstrictoare inhiba neuronii sistemului nervos simpatic;
D. Neuronii ariei vasoconstrictoare excita neuronii sistemului nervos simpatic;
E. !Neuronii ariei vasoconstrictoare excita neuronii sistemului nervos parasimpatic;

52cmAlegeti afirmatiile corecte privind calea de transmitere a semlalelor de la baroreceptori :

A.! Baroreceptorilor arteriali din corpi carotidieni pe calea nervilor IX;
B.!Baroreceptorilor arteriali din corpi aortici pe calea nervilor X;
C. Baroreceptorilor arteriali din corpi carotidieni pe calea nervilor X;
D. Baroreceptorilor arteriali din corpi aortici pe calea nervilor IX ;
E. Baroreceptorilor arteriali din corpi carotidieni pe calea nervilor XI;

53cmAlegeti afirmatiile incorecte privind calea de transmitere a semlalelor de la baroreceptori :

A. Baroreceptorilor arteriali din corpi carotidieni pe calea nervilor IX;
B. Baroreceptorilor arteriali din corpi aortici pe calea nervilor X;
C. !Baroreceptorilor arteriali din corpi carotidieni pe calea nervilor X;
D.! Baroreceptorilor arteriali din corpi aortici pe calea nervilor IX;
E. !Baroreceptorilor arteriali din corpi carotidieni pe calea nervilor XI;

54cmAlegeti afirmatiile corecte:

A.!Raspunsul la ischemie alSNC, este declansat de scadera fluxului sangvin cerebral;
B. Raspunsul la ischemie alSNC, este declansat de cresterea fluxului sangvin cerebral;
C.!Raspunsul la ischemie alSNC consta in cresterea presiunea arteriale sistemice;
D. Raspunsul la ischemie alSNC consta in scaderea presiunea arteriale sistemice;
E. Raspunsul la ischemie alSNC consta in scaderea excitabilitatii neuronii centrului
vasoconstrictor;

55cmAlegeti afirmatiile incorecte:

A.Raspunsul la ischemie alSNC, este declansat de scadera fluxului sangvin cerebral;
B.! Raspunsul la ischemie alSNC, este declansat de cresterea fluxului sangvin cerebral;
C.Raspunsul la ischemie alSNC consta in cresterea presiunea arteriale sistemice;
D. !Raspunsul la ischemie alSNC consta in scaderea presiunea arteriale sistemice;
E. !Raspunsul la ischemie alSNC consta in scaderea excitabilitatii neuronii centrului
vasoconstrictor;

56cmAlegeti afirmatiile corecte privind mecanismele de reglare pe termen mediu a presiunii

arterial:
A. Mecanismul de control rinichi - volum sangvin;
B. !Mecanismul vasoconstrictor renina – angiotensina;
C. !Tansferul bidirectional de lichid prin peretele capilar in si dinspre arborele circulator;
D. Sistemul de control al baroreceptorilor arteriali;
E. Sistemul de control al chemoreceptorii carotidieni si aortici;

57cmAlegeti afirmatiile incorecte privind mecanismele de reglare pe termen mediu a presiunii

arterial:
A. !Mecanismul de control rinichi - volum sangvin;
B. Mecanismul vasoconstrictor renina – angiotensina;
C. Tansferul bidirectional de lichid prin peretele capilar in si dinspre arborele circulator;
D. !Sistemul de control al baroreceptorilor arteriali;
E. !Sistemul de control al chemoreceptorii carotidieni si aortici;

58cmAlegeti afirmatiile corecte privind mecanismele de reglare pe termen rapid a presiunii

arterial:
A. Mecanismul de control rinichi - volum sangvin;
B. Mecanismul vasoconstrictor renina – angiotensina;
C. Tansferul bidirectional de lichid prin peretele capilar in si dinspre arborele circulator;
D. !Sistemul de control al baroreceptorilor arteriali;
E. !Sistemul de control al chemoreceptorii carotidieni si aortici;

59cmAlegeti afirmatiile incorecte privind mecanismele de reglare pe termen rapid a presiunii

arterial:
A. !Mecanismul de control rinichi - volum sangvin;
B. !Mecanismul vasoconstrictor renina – angiotensina;
C. !Tansferul bidirectional de lichid prin peretele capilar in si dinspre arborele circulator;
D. Sistemul de control al baroreceptorilor arteriali;
E. Sistemul de control al chemoreceptorii carotidieni si aortici;

60cmAlegeti afirmatiile corecte privind mecanismele de reglare pe termen lung a presiunii

arterial:
A. !Mecanismul de control rinichi - volum sangvin;
B. !Mecanismul vasoconstrictor renina – angiotensin aldosteron;
C. Tansferul bidirectional de lichid prin peretele capilar in si dinspre arborele circulator;
D. Sistemul de control al baroreceptorilor arteriali;
E. Sistemul de control al chemoreceptorii carotidieni si aortici;
61cmAlegeti afirmatiile incorecte privind mecanismele de reglare pe termen lung a presiunii
arterial:
A. Mecanismul de control rinichi - volum sangvin;
B. Mecanismul vasoconstrictor renina – angiotensin aldosteron;
C. !Tansferul bidirectional de lichid prin peretele capilar in si dinspre arborele circulator;
D. !Sistemul de control al baroreceptorilor arteriali;
E. !Sistemul de control al chemoreceptorii carotidieni si aortici;

62cmAlegeti afirmatiile corecte:

A.! Vasopresina este hormon vasoconstrictor;
B. !Ionii de hidrogen si bioxidul de carbon au rol vasodilatator ;
C. Ionii de hidrogen si bioxidul de carbon au rol vasoconstrictor ;
D. !Acetilcolina este un mediator ce produce vasodilatatie ;
E. Acetilcolina este un mediator ce produce vasoconstrictie ;

63cmAlegeti afirmatiile incorecte:

A. Vasopresina este hormon vasoconstrictor;
B.Ionii de hidrogen si bioxidul de carbon au rol vasodilatator ;
C. ! Ionii de hidrogen si bioxidul de carbon au rol vasoconstrictor ;
D. Acetilcolina este un mediator ce produce vasodilatatie ;
E. !Acetilcolina este un mediator ce produce vasoconstrictie ;

64cmAlegeti afirmatiile corecte:

A. ! Hipoxia determina prin intermediul chemoreceptorilor, un reflexde depresor;
B. Hipoxia determina prin intermediul chemoreceptorilor, un reflex presor;
C. ! Cresterea afluxului venos prin venele cave declanseaza un reflex presor;
D. ! Cresterea volumului de sange din atriul stang declanseaza un reflex depresor;
E. Cresterea afluxului venos prin venele cave declanseaza un reflex depresor;

65cmAlegeti afirmatiile incorecte:

A. Hipoxia determina prin intermediul chemoreceptorilor, un reflexde depresor;
B. !Hipoxia determina prin intermediul chemoreceptorilor, un reflex presor;
C. Cresterea afluxului venos prin venele cave declanseaza un reflex presor;
D. Cresterea volumului de sange din atriul stang declanseaza un reflex depresor;
E. !Cresterea afluxului venos prin venele cave declanseaza un reflex depresor;

66cmAlegeti afirmatiile corecte. Monoxidul de azot (NO):

A! Factorul de relaxare derivat din endoteliu;
B Mecanismul de acţiune bazat pe mesagerul secund intracelular: AMPc ;
C. ! Mecanismul de acţiune bazat pe mesagerul secund intracelular: GMPc;
D. Efect - constricta fibrele musculare netede, vasoconstristie;
E. ! Efect - relaxarea fibrele musculare netede, vasodelatare;

67cmAlegeti afirmatiile incorecte. Monoxidul de azot (NO):

A. Factorul de relaxare derivat din endoteliu;
B.! Mecanismul de acţiune bazat pe mesagerul secund intracelular: AMPc ;
C. Mecanismul de acţiune bazat pe mesagerul secund intracelular: GMPc;
D.!Efect - constricta fibrele musculare netede, vasoconstristie;
E. Efect - relaxarea fibrele musculare netede, vasodelatare;

68cmAlegeti afirmatiile corecte. Adenozina:

A. !Este sintetizată în celulele tisulare, din AMP în lipsa O2;
B. !Efect vasodilatator cu marirea fluxul sanguin local;
C. Efect vasoconstrictor cu micsorarea fluxul sanguin local;
D. Este sintetizată în celulele tisulare, din AMP în prezenta O2;
E. !Acţionează pe receptori specifici-purinergici;

69cmAlegeti afirmatiile incorecte. Adenozina:

A.Este sintetizată în celulele tisulare, din AMP în lipsa O2;
B. Efect vasodilatator cu marirea fluxul sanguin local;
C. !Efect vasoconstrictor cu micsorarea fluxul sanguin local;
D. !Este sintetizată în celulele tisulare, din AMP în prezenta O2;
E. Acţionează pe receptori specifici-purinergici;

70cmAlegeti afirmatiile corecte. Endotelina:

A. Are efect opus angiotensinei II;
B. !Are efect asemănător angiotensinei II;
C. !Are efect mai puternic decât neuropeptidul Y ;
D. Este un puternic vasodilatator;
E. !Este un puternic vasoconstrictor;

71cmAlegeti afirmatiile incorecte. Endotelina:

A. !Are efect opus angiotensinei II;
B. Are efect asemănător angiotensinei II;
C. Are efect mai puternic decât neuropeptidul Y ;
D. !Este un puternic vasodilatator;
E. Este un puternic vasoconstrictor;

72cmPrecizaţi care din afirmaţiile de mai jos sunt corecte. In miocard:

a.potenţialul de acţiune este iniţiat prin potenţialele de acţiune din fibrele nervoase simpatice
b.!potenţialul de acţiune are o durată mai mare, ca în muşchii scheletici
c.!mai mult calciu necesar contracţiei pătrunde în miocite, în cursul fazei de platou a
potenţialului de acţiune
d.numai nodului sinoatrial are activitate lentă pacemaker
e.!potenţialul de acţiune se propagă de la celulă la celulă, prin joncţiunile gap

73cmPrecizaţi care din afirmaţiile de mai jos sunt corecte:

a.!Potenţialele de acţiune din miocard sunt de 100 ori mai lungi ca durată, faţă de cele din
muşchiul scheletic.
b.Celulele nodale sinoatriale au un potenţial de repaus de -90 mV.
c.!Potenţialul de acţiune este condus prin miocard, prin fibre de conducere specializate.
d.Viteza de conducere spre nodului atrioventricular, prin musculatura atrială, este în jur de 0,3 -
0,4 m/sec.
e.!Ţesutul cardiovector din miocard este format din miocite specializate, legate prin joncţiuni
gap.

74cmPrecizaţi care din afirmaţiile de mai jos sunt corecte:

a.Unda P pe EKG reflectă contracţia atrială
b.Complexul QRS pe EKG reflectă durata depolarizării fibrelor ventriculare
c.!Amplitudinea maximă a undelor, pe EKG, poate atinge 1 mV.
d ! Unda T reflectă repolarizarea fibrelor ventriculare.
e. !Intervalul PQ măsoară 0,2 sec.

75cmPrecizaţi care din afirmaţiile de mai jos sunt corecte

a.!In cursul diastolei ventriculare, presiunea din ventriculul stâng ajunge la zero.
b.!In cursul sistolei ventriculare, presiunea din ventriculul stâng ajunge maximum de 16
kDa(120 mmHg).
c.In cursul diastolei ventriculare, tot sângele din ventriculi este ejectat.
d.!In stadiul iniţial al sistolei ventriculare,volumul ventricular nu se modifică.
e.Valva mitrală nu se închide pentru că presiunea din ventriculul stâng depăşeşte presiunea din
atriul stâng.

76cmPrecizaţi care din afirmaţiile de mai jos sunt corecte

a.!Zgomotul 1 corespunde închiderii valveloi mitrale şi tricuspide.
b.Zgomotul I precede unda R pe EKG.succede@
c.!Zgomotul II este dat de închiderea valvelor sigmoide (aortică şi pulmonară).
d.Zgomotul II are loc în cursul undei T.
e.Zgomotul 1 corespundepauzei generale a cordului

77cmPrecizaţi care din afirmaţiile de mai jos sunt corecte

a.Diametrul arteriolar este reglat numai de către sistemul nervos simpatic.
b.Autoreglarea se referă la reglarea nervoasă a vaselor sanguine.
c.!Hiperemia reactivă este dată de vasodilataţia produsă prin acumularea de cataboliţi,
în cursul perioadei de ocluzie a vaselor.
d.!Activarea simpatică produce vasoconstricţie, în viscere şi piele şi vasodilataţie, în
muşchii scheletici.
e. !Fibrele parasimpatice vasodilatatoare inervează vasele sanguine din tractul gastrointes-
tinal.

78cmPrecizaţi care din afirmaţiile de mai jos sunt corecte

a.!Lichidele circulă între capilare şi ţesuturi, mai ales prin difuziune.
b.!Proteinele plasmatice joacă un rol important în schimbul tisular de lichide.
c.Capilarele constituie un factor important de rezistenţă vasculară.
d.Toate lichidele care pătrund din capilare în ţesuturi, sunt recuperate în sânge prin cir-
culaţia limfatică.
e.!Limfa are aceeaşi compoziţie ionică ca şi plasma, dar are o presiune osmotică mai mi-
că.

79csPropagarea potenţialului de acţiune prin inimă se realizează cel mai lent prin:
a.musculatura atrială
b.!nodului atrio-ventricular
с. fasciculul Hiss
d.reţeaua Purkinje
c.musculatura ventriculară

80cmValvulele semilunare aortice sunt închise pe toată durata:

a.!contracţiei atriale
b.!contracţiei izovolumetrice a ventriculului stâng (VS)
c.!zgomotului II
d.ejectiei rapide a singelui
e ejectiei lente a singelui

81cmPrecizaţi care din afirmaţiile de mai jos sunt corecte. Zona reflexogenă sinocarotidiană:
a.cuprinde numai baro (preso) receptori
b.este aferentă nervului vag
c.!este formată din receptori care au proprie-
d.!conţine atât baro~ cât şi chemoreceptori
e.!declanşează reflexe depresoare

82cmO reducere a presiunii în sinusul carotidian va determina o creştere a:

a !volumului bătaie
b.tonusului nucleului nervului vag
c.!rezistenţei periferice totale
d.!activităţii sistemului nervos simpatic
e.activităţii sistemului nervos parasimpatic

83cmO hemoragie poate genera următoarele reacţii compensatorii:

a.!vasoconstricţie arterială
b.vasodilatare venoasă
c.!creşterea secreţiei de catecolamine
d.!creşterea eliberării de HAD
e.bradicardie

84csArteriolele:
a.reprezintă zona de minimă rezistenţă a sistemului vascular
b.participă într-o măsură redusă la reglarea tensiunii arteriale
c.participă într-o măsură redusă la reglarea debitului circulator local
d.!prezintă o bogată inervaţie simpatică
e.sunt influenţate numai pe cale umorală

85cmIn timpul efortului fizic cresc următorii parametrii:

a.activittea sistemului nervos parasimpatic
b.!debitul sistolic
c.!frecvenţa cardiacă
d.rezistenţa periferică vasculară totală
e.!presiunea sistolică

86cmMecanismele de reglare a presiunii arteriale în circulaţia sistemică sunt asigurate de:

a.!reflexe iniţiate de baroceptorii arteriali
b.sistemul renină - angiotensină aldosteron
c.!reflexe iniţiate de chemoreceptori din glomusul aortic şi cel carotidian
d.!mecanisme renale de control a volemiei
e.intervenţia aldosteronului

87csCare din următoarele conductanţe (g) este mai mare în timpul fazei de platou a potenţia-
lului de acţiune ventricular, faţă de repaus:
a. gNa+
b.conductanţa totală a membranei
c. gK+
d. !gCa24
e. gCP

88csPropagarea potenţialului de acţiune prin inimă se realizează cel mai rapid prin:
a. musculatura atrială
b nodului atrio-ventricular
c.fasciculul Hiss
d.!reţeaua Purkinje
e.musculatura ventriculară

89cmKininele:
a.!au intense efecte vasodilatatoare
b.!derivă din kininogenul cu greutate moleculară mare şi mică
c.se formează sub acţiunea glucocorticoizilor
d.sunt activate de către kininaze
e.!pot determina creşterea permeabilităţii capilare

90cmPerioada de contracţie izovolumetrică:

a.!corespunde cu începutul sistolei ventriculare
b.începe odată cu închiderea valvelor semilunar
c.!începe odată cu închiderea valvelor atrioventriculare
d.!începe odată cu declinul presiunii intraventriculare
e.este cuprinsă între închiderea valvelor atrio-ventriculare şi deschiderea valvelor semilunare

91csCe model experimental puteţi alege pentru a provoca oprirea în sistolâ a cordului de
broască?
a.excitarea electrică a nervului vag
b.administrarea de HC1, în exces pe cordul izolat şi perfuzat
c.administrarea de acetilcolină pe cordul izolat şi perfuzat
d.!administrarea de CaCl2 în exces, pe cordizolat şi perfuzat
e. administrarea de noradrenalina pe cordul izolat şi perfuzat

92cmCe efecte au ionii de Ca2+ asupra musculaturii cardiace:

a.!accelerează ritmul
b.răreşte ritmul
c.opresc inima în diastola
d.!cuplează excitaţia cu contracţia
e.!determină repolarizare lentă în platou

9 3 cmDin sistemul circulator de presiune joasă fac parte.

a.arteriolele
b.!venulele
c.aorta
d !trunchiul arterei pulmonare
e. !cordul drept

94cmFactorii vasoactivi de control pentru circulatia periferică pot fi:

a.!circulatori, endotelio-dependenţi
b.circulatori, endotelio-independenţi
c.!derivaţi din endoteliu
d.!neuromediatori
e.!metabolici

95cmSistolă atrială:
a.este urmată de unda P
b.contribuie 70% la umplerea ventriculară
c.!determina unda a pe flebogramă
d.!determină zgomotul IV în caz de hipertrofie atrială
e. corespunde zgomotului I

96csCu ce evenimente electrice se corelează debutul zgomotului I?

a.unda P
b.undaQ
c.!unda R
d.unda T
e.segmentul T-P

97csIn vitro, contracţiile inimii nu sunt influenţate de:

a.temperatură
b.oxigenul din lichidul de perfuzie
c.concentraţia unor ioni
d.mediatorii
e.!inervaţia vegetativă
98cmIn timpul înregistrării complexului QRS, pe EKG se produc următoarele fenomene:
a.!depolarizarea ventriculară
b.depolarizarea nodulului a-v
c.!repolarizarea atrială
d.începutul repolarizării ventriculare
e. repolarizarea apexului

99csIntoarcerea venoasă sistemică este favorizată de:

a.contracţiile musculaturii scheletice
b.creşterea presiunii abdominale
c.negativitatea accentuată a presiunii intratoracice
d.scăderea presiunii în atriul drept
e. !scaderea presiunii abdominale

100csCe efecte au ionii de Ca2+ asupra musculaturii cardiace:

a.!accelerează ritmul
b.opresc inima în diasistolă
c.!cuplează excitaţia cu contracţia
d.!determină repolarizarea lentă în platou
e.repolarizeaza atriile

101cmPotenţialul de acţiune în fibra miocardicătie lucru

a.!are o fază de platou în cursul căreia g K+este scăzută
b.este precedat de o depolarizare lentă diastolică
c.!începe prin deschiderea canalelor de Ca2+ şi Na+
d.durează 0,25 - 0,30 sec în fibra ventriculară
e !durează mai puţin în fibra musculară atrală, faţă de cea ventriculară

102csInchiderea valvulelor atrio-ventriculare apare în timpul unuia din componentele unui

traseu EKG:
a intervalul T-P
b segmentul P-Q
c.!complexul QRS
d.segmentul izoelectric S-T
e.unda T

103csCapilarele cu permeabilitatea cea mai marese află în:

a.cortexul cerebral
b.hipofiza poslerioară
c.!ficat
d.intestinul subţire
e.rinichi

104cmMecanismele de reglare a presiunii arteriale în circulaţia sistemică sunt asigurate de:

a.!reflexe iniţiate de baroreceptori arteriali
b.sistemul renină-angiotensină-aldosteron
c.!reflexe iniţiate de chemoreceptori din glomusul aortic şi cel carotic
d.!mecanisme renale de control a volemiei
e.!intervenţia HAD

105csConstricţia arteriolară sistemică poate rezulta dintr-o creştere a concentraţiei locale de:
a.NO
b.!angiotensina II
c.factor natriuretric atrial (FNA)
d.hidrogen ioni (FT)
e.bradikinină

106csCe se înţelege prin automatism cardiac?

a.întreţinerea contracţiilor ritmice ale inimii prin stimuli veniţi de la sistemul nervos vegetativ
b.producerea unor contracţii ritmice, fără participarea inervaţiei
c.apariţia unor contracţii foarte frecvente
d.!generarea unor excitaţii ritmice de către ţesutul excitoconductor nodal
e.generarea contracţiilor ritmice cardiace de către fibrele miocardice

107csCare dintre formaţiunile ţesutului nodal arerol de centru de comandă fiziologic?

a.!nodului sinoatrial
b.fasciculul Hiss
c.nodului atrioventricular
d.reţeaua lui Purkinje
e.după caz, toate formaţiunile pot prelua rolul de centru de comandă

108csIn cursul sistolei ventriculare se expulzează o cantitate de sânge de:

a.30-40 ml
b.50-60 ml
c.!70-80 mi
d.90-100 ml
e.100-110 ml

109csCare este teritoriul vascular lipsit de inervatie?

a.arteriolar
b.venos
c.!capilar
d.arterial
e microcirculaţia

120csTeritoriul vascular cu cea mai mare suprafaţă de schimb (cm2) este reprezentat de:
a.arterele mari
b.arteriole
c.!capilare
d.venele mari
e.arterele şi venele mari

121csSectorul vascular de capacitanţă, cu rol îndepozitarea unei mari cantităţi de sânge, este
reprezentat de:
a.artere
b.capilare
c.!vene
d.circulaţia pulmonară
e.inima

122Ce tulburare a ritmului cardiac este fatală şi determină după câteva minute moartea?
a.extrasistolele
b.aritmia
c.flutterul atrial
d.fibrilaţia atrială
e.!fibrilaţia ventriculară

123cmPresiunea arteriala este intretinuta de.

a. !forta de contractie a inimii
b. debitul cardiac crescut
c. !elasticitatea vaselor mari
d. volumul, viscozitatea si presiunea osmotica a singelui
e. !rezistenta vasculara

124cmCe efecte au ionii de Ca2+ asupra musculaturii cardiace :

a!.acelereaza ritmul ;
b.opresc inima in diastola ;
c !.intervin in mecanismul homeometric de reglare a cordului;
d.intervin in mecanismul hoterometric de reglare a cordului;
e!.determina repolarizarea in platou ;

125cmTrecerea undei de depolarizare de la atrii la ventricule se poate face prin:

a.fibrele nodale ;
b !.fasciculele internodale ;
c.fasciculul atrioventricular Hiss ;
d !.tesutul miocardic ;
e.nici un raspuns corect ;

126csCe modificari ionice au loc in faza zero, de depolarizare rapida, a fibrelor

miocardice atipice:
a .creste conductanta membranei pentru Na+ ;
b.creste fluxul intracelular de Cl- ;
c.scade permeabilitatea membranei pentru K+ ;
d !.creste permeabilitatea pentru Ca2+ si scade pentru K+ ;
e.creste conductanta pentru K+ ;

127cmCe modificari ionice au loc in faza zero, de depolarizare rapida, a fibrelor

miocardice tipice:
a. !creste conductanta membranei pentru Na+ ;
b.creste fluxul intracelular de Cl- ;
c !.scade permeabilitatea membranei pentru K+ ;
d .creste permeabilitatea pentru Ca2+ si scade pentru K+ ;
e.creste conductanta pentru K+ ;