Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1. Consideraţii generale
a. Localizare
b. Cadrul natural – factor de favorabilitate şi restrictivitate în dezvoltarea
turismului/saţiunii.
2. Populaţia, resursa umana, cadrul socio-economic, etc.
3. Analiza componentelor de turism
a. Obiectivele turistice din staţiune.
b. Infrastructura turistică şi spaţiul destinat agrementului.
c. Circulaţia turistică
d. Indicatori
i. Indicele de atractivitate
ii. Capacitatea optimă de primire
iii. Indicatori ai peisajului
4. Particularităţile domeniului schiabil şi al pârtiilor
a. Domeniul schiabil şi dotările aferente
b. Dimensiunile domeniului schiabil
i. Lungimea pârtiilor
ii. Diferenţa de nivel
iii. Capacitatea optimă de primire
iv. Debitul pârtiei de schi
v. Capacitatea instalaţiilor de transport pe cablu
c. Indicatori sintetici şi de corelaţie
i. Capacitatea caracteristică a mijloacelor de transport pe cablu
ii. Indicatori privind accesul la instalaţiile de transport pe cablu
iii. Lungimea instalaţiilor mecanice de urcat
iv. Capacitatea orară a instalaţiilor mecanice de urcat
v. Potenţialul staţiunii, din punct de vedere al gradului de dotare cu
instalaţii de transport pe cablu
vi. Capacitatea de cazare necesară domeniului schiabil
5. Analiza SWOT
6. Strategii de dezvoltare a staţiunii ...........................................
7. Concluzii
8. Bibliografie
Stațiunea Poiana Brașov
1.Considerații generale
a. Localizare
Sursa: http://poiana-brasov.info/partii-de-schi/
Stațiunea Poiana Brașov este situată în centrul țării, în județul Brașov, la 12 kilometri
Sud-Vest de municipiul Brașov și la 9 kilometri de orașul Râșnov. Poiana Brașov are
următoarele coordonate geografice: 25º 58´ longitudine Estică și 45º 53´ latitudine Nordică.1
Poiana Brașov este cea mai renumită stațiune pentru sporturile de iarnă din România,
stațiune situată la poalele versantului de nord al munților Postăvarul și la 12 km sud-vest de
1
https://www.haisitu.ro/asezarea-si-climatul-statiunii-poiana-brasov
orașul Brașov; beneficiază de cel mai mare domeniu schiabil din tara si de o dotare moderna
in raport cu alte stațiuni.2
Statiunea Poiana Brașov este situată în cadrul Munților Postavaru avand o altitudine
cuprinsă între 950 și 1050 m. Altitudinea maximă a Postavarului atinge 1799 m în varful
omonim(numit și Cristianul Mare). Dacă partea estiă se prezintă sub forma unei culmi
inalte,alungite pe direcția N-E – S-V; partea vestică, în cuprinsul careia este situată statiunea,
are înfațișarea unor munți joși,nivelați la altitudinea de 900-1000m. Aceștia sunt cunoscuți
sub denumirea de Muntii Poienii Brașovului,fiind alcătuiți dintr-un ansamblu de culmi largi și
depresiuni, cu un peisaj armonios și odihnitor pentru turiști.
Totodată aici sunt situate principalele pârtii de schii mijloace de transport pe cablusi
traseele turistice care conduc spre vârf.
2
Funcționarea domeniului schiabil , Sezonul 2012-2013, Brașov-Stațiunea Poiana Brașov , Masterplan –ghid
aprilie 2013, Editura Alpin Concept
În perioada sezonului rece , turiștii aflați în stațiunea Poiana Brașov se pot bucura de
plimbări cu sănii trase de cai , pot practica schiul alpin și de fond pe pârtii cu diferite grade de
dificultate, cu transport asigurat de mijloacele de transport în comun , pot practica săniușul pe
pârtiile special amenajate sau pot învăța schiul cu instructori de specialitate în cadrul școlii de
schi specializată în special în schi alpin , dar și în schi de fond.
Pe toată perioada anului turiștii se pot bucura de sauna , înnot la piscinele din stațiune ,
iar printre activitățile ce pot fi desfășurate vara se află practicarea tenisului de câmp pe
terenurile amenajate din apropierea hotelurilor , minigolf și handbal pe terenurile din zona
lacului , plimbări cu bărci și hidrobiciclete pe Lacul Poiana , pescuit și altele.3
În alcătuirea resurselor de apă ale judeţului Braşov intră pe de o parte apele subterane
– freatice şi de adâncime – pe de altă parte, apele de suprafaţă, reprezentate de reţeaua de râuri
care străbate teritoriul judeţului şi de lacurile naturale şi artificiale.
Întreg teritoriul judeţului se încadrează în bazinul hidrografic de ordin superior al
Oltului care străbate judeţul pe o distanţă de apromaximativ 210km de la confluenţa cu Râul
Negru până la confluenţa cu râul Ucea. Cei mai importanţi afluenţi ai Oltului din judeţ sunt:
Timiş, Ghimbăşel, Bârsa, Homorodu Mare şi Şercaia.
Tabloul apelor de suprafaţă este completat cu lacurile glaciare din Munţii Făgăraşului
(Urlea şi Podragu) şi cu lacurile artificiale.
3
http://www.poiana-brasov.com.ro/, site oficial
idaeus), măceș (Rosa canina), mur (Rubus fruticosus), afin (Vaccinum myrtillus L.), merișor
(Vaccinium vitis-idaea).
La nivelul ierburilor sunt întâlnite mai multe specii floristice (unele protejate la nivel
european prin Directiva CE 92/43/CE din 21 mai 1992, privind conservarea habitatelor
naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică)4; dintre care: floare de colț (Leontopodium
alpinum Cass), crinișor de stâncă (Lloydia serotina), sângele voinicului (Nigritella nigra),
clopoțelul de munte (Campanula serrata), churechiul de munte (Ligularia sibirica), papucul
doamnei (Cypripedium calceolus), coada șoricelului (Achillea oxyloba ssp. schurii), ceapă de
munte (Allium victorialis), angelică (Angelica archangelica), limba cucului (Botrychium
matricariifolium), ferigă de piatră (Cystopteris sudetica), iederă albă (Daphne blagayana),
garofiță albă de stânci (Dianthus spiculifolius), „Mâna Maici Domnului” (Gymnadenia
conopsea), crucea voinicului (Hepatica transsilvanica), untul-vacii (Orchis morio), stupiniță
(Platanthera bifolia), țâța-vacii (Primula elatior ssp. leucophylla), bulbuc de munte (Trollius
europaeus), buzișor (Corallorhiza trifida), gălbinel de munte (Doronicum carpaticum), talpa-
ursului (Heracleum palmatum), mirodea (Hesperis nivea), nopticoasă (Hesperis matronalis
ssp. candida).
Fauna sălbatică cu specii de mamifere, păsări, reptile, amfibieni și insecte; dintre care
unele protejate la nivel național și internațional, sau aflate pe lista roșie a IUCN: urs brun
(Ursus arctos), cerb (Cervus elaphus), căprioară (Capreolus capreolus), lup cenușiu (Canis
lupus), vulpe (Vulpes vulpes), râs (Lynx lynx), veveriță roșcată (Sciurus vulgaris); cocoș de
munte (Tetrao urogallus), vânturelul roșu (Falco tinnunculus), codroș de munte (Phoenicurus
ochruros), șoim călător (Falco peregrinus), brumăriță de stâncă (Prunella collaris), cristel-de-
câmp (Crex crex), stăncuță (Corvus monedula), porumbel gulerat (Columba palumbus),
ciocârlie-de-câmp (Alauda arvensis), ciuf-de-pădure (Asio otus), corb (Corvus corax), ieruncă
(Tetrastes bonasia), acvilă-țipătoare-mică (Aquila pomarina), acvilă de munte (Aquila
chrysaetos), șorecar comun (Buteo buteo), șorecar-încălțat (Buteo lagopus), forfecuță gălbuie
(Loxia curvirostra), sticlete (Carduelis carduelis), pupăză (Upupa epops), cuc (Cuculus
canorus), mierlă (Turdus merula), fluturașul de stâncă (Tichodroma muraria), mierla de apă
(Cinclus cinclus), salamandra carpatică (Triturus montandoni), buhai de baltă cu burtă
galbenă (Bombina veriegata), tritonul cu creastă (Triturus cristatus), viperă (Vipera berus),
șopârlă de ziduri (Podarcis muralis), croitorul de fag (Rosalia alpina), gândacul de apă
4
Directiva Consiliului European 92/43/CE din 21 mai 1992, privind conservarea habitatelor naturale și a
speciilor de faună și floră sălbatică.
(Rhysodes sulcatus), apolonul negru (un fluture din specia Parnassius mnemosyne), cosașul
transilvan (Pholidoptera transsylvanica).5
Stațiunea Poiana Brașov prezintă atuuri obiective care pot fi rezumate in maniera următoare
și care justifica importantele mijloace materiale si umane care au fost investite, precum si
continuarea demersului de dezvoltare:
Orașul Brașov; amplasarea sa, talia orașului, organizarea sa, vecinătatea reprezintă
avantaje incontestabile.
Stațiunea Poiana Brașov; Situl si morfologia terenului sunt perfect adaptate la
organizarea unei oferte de turism structurate atât pe iarna cat si pe sezonul de vara.
Existenta unei culturi turistice locale; Calitatea hotelurilor si restaurantelor precum si a
complexei oferte turistice regionale permit sa se aprecieze nivelul ridicat de cultură turistică
locală, care constituie un factor de succes important.
Contextul economic; Dezvoltarea turismului in Romania si in Europa de Est, legat de
existenta fondurilor europene destinate finanțării infrastructurilor sunt importante in acest
stadiu de dezvoltare si de concepere de instrumente turistice.
Voința actorilor locali; Niciun proiect nu poate fi realizat fără voința si implicarea
puternica a actorilor locali. Mobilizarea, calitatea schimburilor si disponibilitatea celor mai
importante foruri este semnul cel mai edificator al voinței actorilor locali.
Având în vedere faptul că stațiunea Poiana Brașov este un cartier inclus în Municipiul
Brasov se pot vizita obiective turistice din vecinătatea stațiunii.Stațiunea in sine,este
5
Natura2000.eea.europa.eu - Postăvarul (flora și fauna sitului).
6
http://www.qreferat.com/referate/turism/Diversificarea-Serviciilor-Tur419.php
dezvoltată din punct de vedere al practicării sporturilor de iarnă.Totuși ca obiective proprii în
cadrul stațiunii intalnim: Biserica de Lemn Sfântul Ioan,Pietrele lui Solomon,Peștera
Valea Cetății dar și arii naturale protejate din vecinatate precum Masivul Postăvaru sau Colții
corbului mare.
Structurile de cazare sunt compuse din vile, pensiuni si hoteluri de1, 2,3,4 și 5 stele, cu
piscină, săli de spectacole și de conferințe.
CAZARE
a) Hoteluri:
Denumire hotel Capacitate de cazare
Sursă: http://www.poiana-brasov.ro/cazare/pensiuni/.html
b)Pensiuni:
Sursă: http://www.poiana-brasov.ro/cazare/pensiuni/.html
c)Vile:
Locuri in hotel de 5 *
700
Locuri in hotel de 4 *
600
Locuri in hotel de 3 *
500
Locuri in hotel de 1*
400
Locuri in pensiuni
300
200 Locuri in vile
0 Locuri in sate de
vacanta
d)Alimentație publică
Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare turistică în funcțiune pe total structuri de cazare
turistică din județul Brașov în luna februarie 2013, a fost de 21,6%, în scădere cu 3,9 puncte
procentuale fată de luna ianuarie 2013 și în creștere cu 3,5 puncte procentuale fată de luna
februarie 2012.
3.4 Indicatori
Statiunea Poiana Brasov este cea mai mare stațiune montană din țară,prin punctele sale de
atractivitate maximă și prin posibilitatea practicarii unor sporturi atat in sezonul rece cat si in
cel cald și nu in ultimul rand ofera posibilitatea petrecerii unui sfarsit de saptamana deosebit
de reconfortant si placut.
Prin dotarile existente si prin potentialul oferit de baza materiala statiunea Poiana Brasov este
cea mai importanta destinatie pentru turismul montan, atat pentru turistii romani cat si pentru
cei straini.
Profilul statiunii este turismul pentru practicarea sporturilor de iarna, de aceea, agrementul se
bazeaza pe existenta partiilor de schi amenajate, deservite de instalatii de transport pe cablu.7
Nr de locuri 2016
Hoteluri Hosteluri Vile turistice Cabane turistice
Bungalouri Pensiuni turistice Pensiuni agroturistice
0%
1%
19%
1%
5%
10%
64%
Capacitatea este cazare este în jur de 10.500 de unități de cazare , la nivelul întregului județ.
7
http://www.qreferat.com/referate/turism/Diversificarea-Serviciilor-Tur419.php
4.Particularitățile domeniului schiabil și al pârtilor
4.1Domeniul schiabil şi dotările aferente
d) Pârtii de schi
8
http://www.qreferat.com/referate/turism/Diversificarea-Serviciilor-Tur419.php
4.2 Dimensiunile domeniului schiabil
i. Lungimea pârtilor
ii.Diferența de nivel
Oportunităţi Riscuri
dezvoltarea şi îmbunătăţirea
încălzirea climatică riscă să afecteze
infrastructurii de transport derularea activităţilor turistice de iarnă
extinderea şi îmbunătăţirea reţelei de supraaglomerarea zonelor turistice prin
informare turistică astfel încât să construcţii fără autorizaţie sau care nu
răspundă nevoilor turiştilor respectă mediul înconjurător
dezvoltarea pachetelor turistice concurenţa internaţională, precum şi cea
- dezvoltarea evenimentelor din ţară
7.Concluzii