PROIECT DE LECŢIE

DATA:
ŞCOALA: Grup Scolar de transporturi Auto”Traian Vuia”Targu-Jiu
PROFESOR: Golumbeanu Luminiţa
CLASA: a- XII- a B
ARIA CURRICULARĂ: Matematică şi ştiinţe ale naturii
OBIECTUL: Biologie
SPECIALEZAREA: Resurse si protectia mediului
UNITATEA DE ÎNVĂŢARE: Genetica moleculara
TIPUL LECŢIEI: Recapitulare, sistematizare şi consolidare a cunoştinţelor
SCOPUL LECŢIEI:
- consolidarea şi aprofundarea cunoştinţelor referitoare la genetica moleculara
- dezvoltarea capacităţii de sinteză, sistematizare şi de reproducere logică a
cunoştinţelor referitoare la genetica moleculara
COMPETENŢE SPECIFICE:
1.1 Culegerea de date din surse variate de informare/ documentare despre lumea vie
1.2 Recunoaşterea structurii şi funcţiilor materialului genetic
3.1 Reprezentarea structurii şi funcţiilor sistemelor biologice pe baza modelelor
3.2. Aplicarea unor algoritmi de rezolvare a unor situatii problema
4.1. Utilizarea terminologiei specifice biologiei în diferite situaţii de comunicare
4.2. Prezentarea informaţiilor folosind diverse metode de comunicare
5.3. Realizarea de conexiuni intra-, inter- si transdisciplinare in analizarea si
interpretarea unor fenomene si procese specifice lumii vii
COMPETENŢE DERIVATE:
Elevii trebuie:
- sa defineasca notiuni specifice geneticii moleculare
- să specifice structura chimica a acizilor nucleici
- să enumere tipurile de ADN si ARN
- să descrie fenomenele de denaturare-renaturare si replicarea ADN-ului
- să precizeze organizarea materialului genetic la virusuri, procariote si eucariote
- să aplice algoritmi de rezolvare a problemelor
- sa manifeste interes pentru studiul disciplinelor biologice
- sa exerseze abilitati de comunicare si cooperare
RESURSE:
- procedurale: conversaţia euristică, explicaţia, problematizarea, învăţarea prin
descoperire, observaţia
- materiale: mulaj ADN, manual, fise de activitate
- forma de organizare: activitate frontală
EVALUARE:
- evaluare formativă prin chestionare orală
BIBLIOGRAFIE:
- Ene Stelica, Brebenel Gabriela, Iancu Elena Emilia, Biologie, Manual pentru clasa
a XII-a, Editura Gimnasium, Targoviste, 2007
- Ciurchea Maria, Ciolac-Rusu Anca, Iordache I., Metodica predării ştiinţelor
biologice, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1982
- Ene LuciaOlteanu Silvia, Mihai Adriana , Ghid pentru Bacalaureat clasele XI-XII,
Editura Gimnasium, Targoviste, 2008

Momentele lecţiei
Moment organizatoric
Anunţarea temei şi a planului de Anunţa elevilor inca din ora
recapitulare
Recapitularea şi sistematizarea
cunoştinţelor
DESFĂŞURAREA LECŢIEI
Activitatea profesorului Activitatea elevilor
- Notează absenţii -Elevul de serviciu enumeră
absenţii.
- Solicită pregătirea celor -Pregătesc caietul de biologie,
necesare lecţiei manualul.
anterioara planul de recapitulare
al unitatii „Genetica
moleculara”
La începutul lecţiei de zi
realizează o reactualizare a
titlului lecţiei ce urmează a fi
recapitulată şi a planului de
recapitulare sub forma unor
întrebări de tipul:
- Ce temă aţi avut de recapitulat Elevii răspund ca:
pentru astăzi? - Au avut de recapitulat
„Genetica moleculara”
- Care sunt problemele Principalele probleme urmărite
principale pe care le-aţi urmărit în recapitularea unitatii
când aţi repetat acasă această „Genetica moleculara”au fost:
temă? - Definiţia geneticii,
eredităţii si variabilităţii.
- Structura chimică a acizilor
nucleici.
- ADN – spirala vieţii.
- Structura si tipurile de ARN.
- Funcţia autocatalitică si
heterocatalitică.
- Organizarea materialului
genetic la virusuri, procariote
si eucariote
Adreseaza întrebări de tipul: Elevii răspund:
- Cum definiţi
genetica, ereditatea si - Genetica este stiinta care se
variabilitatea? ocupa cu studiul ereditatii si
variabilitatii organismelor.
-Ereditatea reprezinta
capacitatea tuturor
organismelor de a transmite din
generatie in generatie anumite
carcteristici (anatomice,
fiziologice, biochimice si
comportamentale).
-Varabilitatea reprezinta
capacitatea indivizilor din
acceasi specie de a se deosebi
intre ei.
- In celula umana se intalnesc
- Specificati care sunt tipurile doua tipuri de acizi nucleici:
de acizi nucleici din celula ADN (acid dezoxiribonucleic)
 umana? si ARN (acid ribonucleic).
- O nucleotida este alcatuita
- Precizati din ce este alcatuita dintr-o baza azotata, un glucid si
o nucleotida si prin ce se o grupare fosfat ( se specifica
deosebeste aceasta de o pentru fiecare tip de acid nucleic
nucleosida? compozitia chimica), nucleosida
nu prezinta gruparea fosfat.

- In molecula de ADN bicatenar

- Care sunt tipurile de legaturi se intalnesc doua tipuri de
intalnite la nivelul moleculei legaturi: intracatenare (legaturi
de ADN bicatenar? Dar a covalente, fosfodiesterice pe
moleculei de ARN? care le realizeaza gruparea fosfat
intre C3 al unui nucleotid si C5
al nucleotidului urmator) si
intercatenare (de hidrogen, duble
de tipul A=T si T=A; si triple de
tipul C≡G si G≡C).
In ARN se intalnesc legaturi
intracatenare si daca ARN
devine bicatenar intalnim si
legaturi intercatenare (duble de
tipul A=U si U=A; si triple de
tipul C≡G si G≡C).

- ADN-ul prezinta structura

- Ce tip de structura prezinta primara monocatenara (data de
ADN-ul si ARN-ul? secventa de nucleotide dintr-o
catena) si una secundara (data de
dublul helix , ce are diametrul de
2 nm si pasul spirei de 3,4 nm,
model propus de Watson si
Crick), iar ARN-ul are o
structura monocatenara.

- ADN poate fi de tip B, A si Z

- Enumerati tipurile de ADN si ARN-ul prezinta doua clase:
ARN. 1. ARN viral
2. ARN celular: ARNm,
ARNt, ARNr

- ARNm – este monocatenar, se

- Precizati cel putin doua asociaza cu ribozomii din
caracteristici pentru fiecare tip citoplasma, dicteaza secventa de
de ARN celular. aminoacizi din catena polipept.;
- ARNt – transporta aminoacizii
la locul sintezei proteice, are 70-
90 de nucleotide, prezinta
portiuni bicatenare ce ii dau
aspectul unei frunze de trifoi, are
doi poli functionali – unul la
care se ataseaza un aminoacid si
altul ce contine o secventa de
trei baze azotate numita
anticodon prin care ARNt
recunoaste la nivelul
 ribozomilor codonul din ARNm
corespunzator aminoacidului
care il poarta
- ARNr – intra in structura
ribozomilor alaturi de proteinele
ribozomale, prin pliere prezinta
portiuni bicatenare; ribozomul
este sediul sintezei proteice si
prezinta o subunitate mare si una
mica

- Reprezinta schematic
- Cere elevilor sa reprezinte fenomenul de denaturare –
schematic fenomenul de renaturare si modelul
denaturare - renaturare si semiconservativ de replicare.
modelul semiconservativ de
replicare.
- Codul genetic este un sistem de
- Ce intelegeti prin cod genetic? echivalenta (ansamblu de
codoni) in care la o secventa
data de nucleotide corespunde
un anumit aminoacid prezent in
proteina.

- Cate nucleotide prezinta un - Un codon prezinta 3

codon? nucleotide, fiecare specificand
un aminoacid.

- Care este numarul codonilor? - Exista 64 codoni:

● 61 codoni sens → ce
codifica diferiti aminoacizi (iar
2 dintre acestia AUG si GUG au
si semnificatia de inceput de
sinteza)
● 3 codoni nonsens = codoni
„STOP” (UAA, UGA, UAG)
→ nu codifica niciun aminoacid
dar marcheaza sfarsitul
mesajului genetic purtat de
ARNm

- Care sunt caracteristicile - Codul genetic este:

codului genetic? nesuprapus, fara virgule,
degenerat, universal si poate
prezenta ambiguitate codonala
(detaliaza pentru fiecare
caracteristica).
- Cere elevilor sa reprezinte - Reprezinta schematic dogma
schematic dogma centrala a centrala a geneticii
geneticii.

- Care sunt cele trei stari - Cele trei stari functionale ale
functionale ale virusurilor? virusurilor sunt: virion, virus
vegetativ, provirus

Evaluarea performantei elevilor
- Din ce este alcatuit un virus - Un virus matur este alcatuit din
matur? capsida virala (capsomere) si
genom viral (ADN sau ARN).
- Cum am clasificat virusurile - Dupa acidul nucleic prezent
dupa acidul nucleic prezent? am clasificat virusurile in :
Dati exemple. dezoxiribovirusuri(ADN
fagul phi X 174, virusul
herpetic) si ribovirusuri (ARN
virusul gripal, VMT, HIV )
- Precizati care sunt - Cromozomul bacterian are
caracteristicile cromozomului forma circulara, este reprezentat
bacterian. Dar cele ale de o molecula de ADN bicatenar
plasmidului? ce are 40-50 bucle, fiecare bucla
prezentand superrasuciri
secundare.
Plasmidul- molecula de ADN
bicatenar circular, reprezinta 1%
din cromozomul bacterian, se
replica independent de ADN-ul
cromozomial, este material
extracromozomial.
- Care este compozitia chimica a - Chimic, cromatina este
cromatinei la eucariote? alcatuita din: 13-15% ADN, 12-
13% ARN cromozomial, 68-
72% proteine histonice si
nonhistonice, mici cantitati de
lipide si ioni de Ca si Mg.
- Care sunt cele doua stari - Cele doua stari functionale ale
functionale ale cromatinei? cromatinei sunt eucromatina
(forma activa genetic in
transcriere) si heterocromatina
(inactiva genetic).
- Definiti nucleosomul. Precizati - Nucleosomul este unitatea
forma si alcatuirea acestuia. structurala a cromatinei.
Nucleosomul are forma de
cilindru turtit si este alcatuit
dintr-o regiune centrala (cu 2
seturi de cate 4 histone H2A,
H2B, H3 si H4 = un octamer) ,
140 perechi de nucleotide de
ADN si o regiune de legatura
intre nucleosomi (ce prezinta o
proteina histonica H1 si o
secventa de ADN).
- Fiecare filament de cromatina
reprezinta un cromozom. - Un cromozom metafazic este
Precizati alcatuirea unui alcatuit din 2 cromatide unite
cromozom metafazic. prin centromer.
Notează elevii care au participat
 activ la lecţie
PLAN DE RECAPITULARE

GENETICA MOLECULARA

- Definiţia geneticii, eredităţii si variabilităţii.

- Structura chimică a acizilor nucleici:
 bază azotată
 glucid
 grupare fosforică

 legături intracatenare
 legături intercatenare

● rolul acizilor nucleici

- ADN – spirala vieţii:

 structura primară si secundară a ADN:
 structură primara monocatenară
 structură secundară – dublu helix

 denaturarea – renaturarea ADN-ului

 replicarea ADN-ului
 tipuri de ADN

- Structura si tipurile de ARN:

 structura ARN-ului
 tipuri de ARN:
 ARN viral
 ARN celular:
● ARN m (acidul ribonucleic mesager)
● ARN t (acidul ribonucleic de transport)
● ARNr (acidul ribonucleic ribozomal)

- Funcţia autocatalitică si heterocatalitică:

 funcţia autocatalitică
 funcţia heterocatalitică
 codul genetic
 etapele sintezei proteice
 transcripţia
 translaţia
- Organizarea materialului genetic la:
 virusuri
 procariote
 eucariote