MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI TINERETULUI AL REPUBLICII MOLDOVA

BIOLOGIE
CURRICULUM
şcolar pentru clasa a VI-a – a IX-a

Chişinău, 2006

Aprobat pentru retipărire prin ordinul Ministerului Educaţiei şi Tineretului ordinul nr. 69 din 25 iulie 2006

Autorii:
Nina Bernaz – Sicorschi – prof. grad super. Violeta Copil, cercetător ştiinţific

Grupul de lucru care a revizuit curriculumul:
N. Bernaz – Sicorschi, prof. grad super. S. Gînju, spec. pri nc. METS. M. Leşanu, dr. conf., USM. C. Subotin, spec. DGÎTS, mun.Chişinău.

2

desfăşurînd activităţile în ritm propriu fiecăruia. Scopul disciplinei Studiul biologiei în gimnaziu vizează formarea unor cunoştinţe despre structura şi varietatea formelor de viaţă şi unitatea organismelor vii. în care elevii să-şi dezvolte independenţa de acţiune. Predarea biologiei pe baza acestui curriculum se constituie într-un demers de cunoaştere activă. care marchează cadrul epistemologic specific didacticii generale. fizica. care plasează elevul în centrul activităţii instructiv-educative. model care să conducă la formarea la elevi a unei concepţii unitare asupra naturii. desenul. proiectat în ansamblu. 3 . a secvenţelor de conţinut şi a activităţilor didactice propuse. utilizarea ustensilelor şi a aparaturii de laborator. originalitate şi creativitate. prin propunerea unor activităţi individuale sau în grup.NOTĂ DE PREZENTARE Curriculum-ul la biologie propune un model de predare integrată a acestei discipline. Corelaţiile interdisciplinare cu geografia. Accesibilitatea în raport cu nivelul de dezvoltare psihosomatică a elevilor prin modul de formulare a obiectivelor de referinţă. prin investigare. soluţionarea de situaţii-problemă etc. urmărindu-se dezvoltarea competenţelor de investigare a naturii. Structurarea conţinuturilor într-o viziune integrată. La nivel normativ este vizată dimensiunea funcţională. La nivel prescriptiv este vizată practica activităţii de predare – învăţare – evaluare. chimia. aplicată la nivel normativ şi prescriptiv. matematica. Centrarea demersului didactic pe elev. care marchează domeniul de studiu specific proiectării curriculare. REPERE CONCEPTUALE Curriculum-ul la biologie este elaborat în baza teoriei instruirii. 2. literatura. modulară. pe clase şi pe cicluri. 4. structurală şi operaţională a procesului de învăţămînt. Elaborarea curriculum-ului s-a bazat pe următoarele principii: 1. educarea unui comportament ecologic vizînd grija şi responsabilitatea faţă de sine şi faţă de mediul natural. 3. concentrică. realizabilă în cazul procesului de învăţămînt. Coerenţa demersului didactic.

• oferă posibilitatea exersării de competenţe. Cunoaşterea şi înţelegerea relaţiilor de tipul structură-funcţie. cum ar fi: formularea de ipoteze. Curriculum-ul este astfel conceput încît să permită profesorilor libertatea de a alege ordinea şi modul de organizare a activităţilor de învăţare în raport cu viziunea proprie. Formarea capacităţilor de investigaţie şi de valorificare a cunoştinţelor şi a experienţei proprii în situaţii concrete de viaţă. sigur şi responsabil pentru a găsi răspunsuri la problemele biologice. Cunoştinţe 1. a fenomenelor. om şi biosferă. II. • oferă elevului posibilitatea de a-şi asuma responsabilităţi. Argumentarea punctului de vedere şi susţinerea lui în cadrul deciziilor luate faţă de problemele biologice. • propune desfăşurarea de activităţi independente şi în grup. 4 . organismmediu. desfăşurarea independentă a unei activităţi experimentale. rezolvarea de probleme. organism-organism. 3. Utilizarea şi manipularea echipamentului într-un mod adecvat. înregistrare. formularea de concluzii şi argumentarea lor. 4.Pornind de la esnţa teoriei instruirii şi de la modelul de predare integrală a biologiei. orientînd demersul spre activităţi independente de minicercetare şi de explorare. animale. Capacităţi 1. • propune identificarea unor surse de informare şi de documentare necesare în activităţile de tip investigare. 2. 3. de a coopera. 2. curriculum-ul la biologie: • dezvoltă curiozitatea şi interesul faţă de domeniul abordat. 4. interpretare şi comunicare a informaţiei despre plante. Formarea capacităţilor de cumulare. eficient. OBIECTIVE GENERALE Prezentul curriculum îşi propune realizarea următoarelor obiective generale: I. a proceselor şi a însuşirilor fundamentale ale organismelor vii. relaţia omului cu biosfera. luarea de decizii etc. Cunoaşterea şi înţelegerea structurilor. Formarea unei concepţii ştiinţifice despre unitatea naturii. • oferă elevului şi profesorului posibilitatea de autoevaluare a activităţii. Cunoaşterea şi înţelegerea structurilor şi a fiziologiei umane.

Cunoaşterea şi înţelegerea proceselor. vizînd grija şi responsabilitatea faţă de organismele vii şi faţă de mediul natural. 5 . 3. 3.III. Formarea responsabilităţii faţă de sănătatea personală şi a societăţii. Dezvoltarea capacităţii de investigare a naturii. Formarea unor convingeri şi atitudini benefice pentru sănătatea proprie şi ocrotirea mediului înconjurător. a fenomenelor şi a noţiunilor de biologie. Formarea unui comportament ecologic. OBIECTIVE-CADRU 1. 4. Formarea unei atitudini de toleranţă şi de responsabilitate faţă de sine şi semeni. 2. Dezvoltarea capacităţii de comunicare. 2. Atitudini 1.

c a r b o n u l u i organşi azotului în organism. • Structura ce. mediu.Sisteme • Transportul sub. • Diversitatea • Locomoţia 1.acvatic. flori.organism şi te (fotosinteza). Diverplantelor şi ani. • Comportamen.ră. • Sistemul digestiv.• Diversitatea telor şi animale. energie dintre • Nutriţia la plan. respirator. animale şi la • Semnificaţia om. la om. natură. sferă. • Diversitatea • Diversitatea plantelor : ecosistemelor – plante cu flori şi componenşi plante fără tele lor.• Schimbul de te alimentare la substanţe şi de animale. nutriţiei şi • Respiraţia în lu. subvertebrate. organismelor în • Schimbul de circuitul masubstanţe şi teriei şi enerde energie la giei în bionivel celular.alimentaţiei şi vitale stanţelor prin respiraţiei. • Organizarea • Cicluri biostructurală a geochimice: organismelor: ciclul apei. • Igiena 2. animalelor : • Medii de via-– animale ver. lumea vie verse zone geografice. mea vie. corpul plantelor şi animalelor. circulator şi excretor. 6 .formelor de lor din Republica mişcare în luMoldova. teran) şi organisme caracteristice.verse medii. celulă-ţesut.ţă (terestru.omului în disitatea în malelor în di.respiraţiei. tebrate şi ne.• Circuitul malulei. teriei şi ener• C o m p o z i ţ i a giei în biosfechimică a ce.Modelul didactic al disciplinei Clasa Denumirea modulelor -6-7-8-9- • Diversitatea plan. • Efectele acţiunii omului asupra diversităţii mediului. Rolul lulei. mea vie. • Relaţii trofice • Diversitatea în ecosistem.

locomotor şi acordarea primului ajutor. male şi la om. la animale şi reglare la om. generalităţi. • Reglarea echilibrului ecosistemelor. • Relaţii între organisme într-un ecosistem (concurente şi necocncurente). • Comportamen. rea activităţii umane. • Selecţia naturală.lor de susţine.mul endocrinnare şi de mediu.re la animale om.şi endocrin în mediu nelor de simţ în coordonala om. 7 .s i s t e m u l u i de susţinere comoţie. de lungă si 1. • Organisme di.ţile sistemului • Sisteme de sus. • Aspecte sezoniere ale ecosistemelor.• Cicluri de • B i o r i t m u r i urne. de scurtă dumuri • Hibernări. • Rolul sistemelor de susţinere în supravieţuirea organismelor. Sisteme tate pentru lo. mului nervos melor • Igiena orga. Sisteme te de integrare • Organe de vos şi sistede coordoa animalelor în simţ la ani. ale structuri.plante. integrare • A c u i t a t e a • Rolul sisteale organissimţurilor. le. • Igiena sistemului locomotor. dezvoltare la f i z i o l o g i c e • Organisme noc.• Orientarea şi • Sisteme de lor la factorii de comunicarea coordonare şi mediu. • Igiena sistemului nervos.• Particularităţi • Particularităţinere la plante.locomotor la ţinere la anima. • Sistemul ner3. rată la om. Bioritturne • Migraţii.• Afecţiuni ale 5.• Reacţia plante. • Bioritmurile şi sănătatea • Structuri de sus.la om. şi la om adap.

Ocrotirea male pe cale mediului de dispariţie din Republica Moldova. • Fecundaţia.• Surse alter. dezvoltarea la vie • F o r m a r e a om.• Tipuri şi mo.reproducere producere la producere. • Impactul acţiunii umane asupra propriei existenţe. Reproduceanimale şi la la plante şi la • Creşterea şi rea în lumea plante. • Răspîndirea fructelor şi a seminţelor. 6. mente de re. • Genetica umană şi maladii ereditare. • Rezervaţii naturale şi monumente ale naturii din Republica Moldova.• Influenţa facnaturale şi turale.• Reproduce. animale.• Educaţia senism. torilor nocivi parcuri na. noului orga. • Ereditate. variabilitate şi mecanismul transmiterii caracterelor ereditare (legile lui Gregor Mendel). • Gametogeneza. mului uman. • Plante şi ani7.(tutun. • R e z e r v a ţ i i • Resurse na. la plante şi la om. 8 . hranei. • Influenţa omului asupra biodiversităţii.animale.• Organe de • Organe de redalităţi de re. xuală. ţionale din native de droguri) asuR e p u b l i c a obţinere a pra organisMoldova. • C o m p o r t a .gestaţia şi naşproducere la rea sexuată terea la om. alcool.

piată şcolii şi înregistradiului. • Amplasarea de căsuţe pentru păsări. uliului etc.nisme monocelulare (ex. pe planşe. II. • să interpreteze comportamente la plante şi la animale în funcţie de bioritm. Diversitatea în lumea vie • Diversitatea plantelor şi • Recunoaşterea unor orgaanimalelor din R. Moldo. • să estimeze importanţa plantelor şi a animalelor pentru om. rea în caiet a plantelor şi a animalelor întîlnite şi recunoscute în timpul excursiei didactice. taiga. ciuperci) la microsgeografice. cărăbuşilor. • Notarea pe o hartă contur a denumirii unor animale specifice pentru zona temperată. • să recunoască o serie de plante şi animale din diverse zone ale globului. Conţinuturi -2Exemple de activităţi de predare – învăţare -3- • să identifice animale şi plante diurne şi nocturne. 9 . junglă. bufniţelor. va. cop. vrăbiilor. • să planifice acţiuni de ocrotire a animalelor şi a plantelor din localitate. în care elevii să indice aspecte ale activităţii umane în zonă. • Depistarea efectelor intervenţiei omului în localitate. în natură. aricilor. în timpul zilei şi nopţii. pisicilor. • Efectele acţiunii omului • Observaţii în zona aproasupra diversităţii me. • să definească noţiunile: organisme monocelulare şi organisme pluricelulare. I. • să recunoască o serie de plante şi animale din Republica Moldova. deşert. • Observarea activităţii li• Organisme nocturne liecilor. • să estimeze influenţa activităţii umane asupra mediului. • să recunoască o serie de organisme monocelulare şi pluricelulare.CLASA A VI-A Obiective de referinţă -1Elevul va fi capabil : • să clasifice organismele vii conform numărului de cellule. • să compare animale şi plante diurne şi nocturne. • Completarea unei fişe didacticce cu datele observaţiilor din teren şi formularea unor concluzii despre diversitatea organismelor din localitate. animalelor în diverse zone plante. • Întocmirea unei schiţe de teren. bacterii. amiba. Bioritmuri • Organisme diurne. clorela) şi • Diversitatea plantelor şi pluricelulare(unele animale. tundră. iepurilor.

• să estimeze importanţa propriul regim alimentar. animale şi la om. • Recunoaşterea sistemelor de organe şi a organelor cu funcţie de nutriţie (digestiv. peşti. modul de nutriţie. excretor) la unele organisme. repaus şi de efort fizic. grafice. • Realizarea unor clasificări a animalelor (rîmă. • să recunoască principalele grupe de alimente necesare organismului uman. Identificarea experimentală a respiraţiei şi a transpiraţiei la o plantă cu flori.). paste făiprin corpul plantelor şi noase. circulator şi excre. circulator. eseu. • Determinarea principale• Respiraţia în lumea vie.• Realizarea unor tabele comparative pentru comtare la animale.minarea experimentală rator. animale şi la animale. • Lucrare practică. ghicitori etc. şopîrlă. • să identifice organele şi sistemele de organe care realizează funcţiile de nutriţie la unele plante. 10 • Observarea şi înregistrarea datelor referitoare la închiderea şi deschiderea florilor. Sisteme vitale • Comportamente alimen.) după tipul de respiraţie. tipul sistemului circulator. • Lucrare practică. carne. cărăbuş etc. animalelor.• să compare diverse comportamente alimentare la animale. • Nutriţia la plante (foto.a ritmului respirator şi a pulsului la om în stare de tor la om. • să clasifice animalele pe care le cunoaşte după tipul de nutriţie şi respiraţie. Evidenţierea experimentală a fotosintezei la plante. om. • să interpreteze datele obţinute din observaţii sau experimente sub formă de tabele. diagrame. cîine. respirator.portamente alimentare la sinteza). III. broască. • Lucrare practică. . poezii. respi. • Reprezentarea artistică a unor bioritmuri la plante şi la animale (de ex. fructe şi legume). prin desen. lor categorii de alimente • Transportul substanţelor (lactate. porumbel. desene etc. Deter• Sistemul digestiv.

• Comportamente de re.) şi descrierea • să estimeze rolul sistesistemelor de susţinere a melor de susţinere pentru acestora. diapozitive a animale.reproducere. susţinere la plante şi la plante. Sisteme de susţinere • să identifice structuri de • Structuri de susţinere la • Observarea pe planşe. • Realizarea unor referate cu tema “Comportamente de reproducere”. coacăz. • Modelarea unor structuri de susţinere la plante şi la animale. Înmulţirea plantelor de apartament prin diverse modalităţi. • Indicarea pe planşă. zăre. ponismele vii. rumb etc.IV. • Tipuri şi modalităţi de în filme a tipurilor de re• să recunoască şi să comproducere la animale şi la pare tipuri de reprodu. ma• să compare diverse struc. V. preparat umed a poziţiei organelor în corpul unor animale şi al omului. mulaj. • să interpreteze comportaunele animale şi a particumente de reproducere la larităţilor plantelor adaptaanimale şi la plante.plante. stejar. viţă turi de susţinere la orgade vie. te pentru polenizare. organism. iederă. cere la unele animale şi producere la animale şi • Observarea comportamenplante. 11 . imagini. grîu. • Structuri de susţinere la unor plante (fasole. telor de reproducere la la plante. • Colectarea unor structuri de susţinere din material naturalizat.animale. Reproducerea în lumea vie • Recunoaşterea pe planşe. • Lucrare practică.

• să stabilească relaţii între reacţiile plantelor şi ale animalelor şi factorii de mediu.• Observarea comportatorii de mediu. cunoaşterii plantelor şi animalelor rare din R. a tegrare a animalelor în furnicilor. VII.nutului natal cu scopul dova. mentelor de integrare • Comportamente de in. • să proiecteze acţiuni de protecţie a animalelor şi a plantelor pe cale de dispariţie din localitate. Mol. • Realizarea unui proiect de ocrotire a naturii în localitate. Ocrotirea mediului • Rezervaţii naturale şi • Vizionarea de filme diparcuri Naţionale din R. 12 .la unele animale (ex. Moldova. • să estimeze importanţa rezervaţiilor şi a parcurilor naţionale pentru ocrotirea naturii. VI. etc. • Colecţionarea şi afişarea diferitor imagini /fotografii cu animale şi plante pe cale de dispariţie. • Evidenţierea experimentală a reacţiilor plantelor la factorii de mediu. dactice despre ocrotirea Moldova. • Crearea condiţiilor optime de mediu pentru dezvoltarea unor plante sau animale. • Plante şi animale pe cale • Vizitarea muzeelor ţide dispariţie din R. plantelor şi animalelor. a unor păsări mediu. • să estimeze importanţa comportamentelor de integrare în mediu la plante şi la animale. Sisteme de coordonare şi integrare ale organismelor în mediu • Reacţia plantelor la fac. • să identifice plante şi animale pe cale de dispariţie şi rezervaţii naturale din Republica Moldova.).

tradescanţie etc. peşte. liliac etc. • să compare locomoţia rîmă. pe gheaţă. Sisteme de susţinere • să identifice structurile • Particularităţi ale struc. în apă.cop a unor animale (de ex. la broască. mulaj la diferite animale şi la animale şi la om adap. iepure. iepure. II.).a scheletului la om şi la om. cal. lalea. cării la plante. pe film didactic şi la microsformelor de mişcare la mişcare în lumea vie. şopîrlă.• Observarea pe planşe. implicate în locomoţie turilor de susţinere la material natural.) şi la animale şi la om. • Organizarea cu elevii a unor concursuri de deplasare pe nisip. comparative ale scheletului la cîine.CLASA A VII-A Obiective de referinţă -1Conţinuturi -2Exemple de activităţi de predare – învăţare -3- I Diversitatea în lumea vie Elevul va fi capabil : • să identifice diversitatea • Diversitatea formelor de • Observarea în natură. şarpe. liliac. porumbel etc. omului în diverse condietc. balenă. tate pentru locomoţie. cîrtiţă. liliac. pe filme. • să realizeze experimente verse condiţii de mediu. • să compare structurile broască. unele animale (iepure. completarea unui tabel • să stabilească relaţii încu structurile implicate tre structurile scheletului în locomoţie.) cu modalităţi diverse ţii de mediu. • Observaţii în natură. amibă. rac. peşte. 13 . şi modalităţile de loco• Elaborarea unor tabele moţie. Formulare de concluzii. floarea-soarelui. de deplasare. la microscop asupra mişcării la plante (alge. animale. păpădie. maimuţă. • Locomoţia omului în di. porumbel. pentru evidenţierea mişşarpe. melc. porumimplicate în locomoţie bel.

Sisteme de coordonare şi integrare a organismelor în mediu • Orientarea şi comunica. a radarului etc. struţ. • Reprezentarea schematică a adaptărilor pentru locomoţie a membrelor anterioare şi posterioare la om. alfabetul surdomut. • să propună regului de igienă a organelor de simţ la om.). cîmpului visual. gustului la om. şopîrlă. • Determinarea modalităţilor alternative de comunicare la om (ex.). • să compare acuitatea simţurilor la animale şi la om. • Elaborarea unor buletine informative privind igiena organelor de simţ la om. 14 • Modelarea unor părţi de schelet la animalele studiate anterior şi la om evidenţiind o anumită poziţie în timpul unei mişcări concrete. barză. la animale. Evidenţierea experimentală a acuităţii auzului.• să identifice organe de simţ şi modalităţi de comunicare la animale. privighetoare etc. • să descrie aparate tehnice similare unor organe de simţ. la cîine. animale.• Investigarea modalităţilor de comunicare la unele rea la animale şi la om. albine. • Lucrare practică. cangur. alfabet braile etc. • Organe de simţ la om şi animale (ex. broască. • Lucrare practică. • Formularea unor conclu• Acuitatea simţurilor. liliac. Evidenţierea experimentală a relaţiilor între miros şi gust la om. peşte şi formularea concluziilor. mirosului. • Observarea particularităţilor structurale ale organelor de simţ la om. III. • să recunoască principalele părţi componente ale organelor de simţ la om. • Descrierea aparatului de fotografiat. . • Igiena organelor de simţ zii referitoare la semnalele emise şi percepute de la om. semnale Morse. cal.

de răspîndire a fructului şi a seminţei (la păpădie. ulm etc.formare a fructului şi a seminţei la plante. • să distingă particularităţi fiziologice la animale în timpul perioadei active şi a hibernării. • Întocmirea unui calendar al înmuguririi. • Răspîndirea fructelor şi • Observarea pe filme sau în natură a modalităţilor a seminţelor. păducel.).i • Hibernări bienale. lăcuste. • Întocmirea unor tabele comparative pentru cicluri de dezvoltare la animale. • să compare ciclurile de dezvoltare la unele animale. • Descrierea procesului de plante şi la animale. • să stabilească relaţii între modul de răspîndire a fructelor şi a seminţelor şi particularităţile lor de structură. ovule) la animale. • să compare celulele sexuale feminine şi masculine la animale. V. mulaj. brusture. fluturi. • Întocmirea unor tabele comparative cu structura celulelor sexuale (spermatozoizi. albine. • Reproducerea sexuată la rial natural. • Formarea noului orga.).• să identifice organele de reproducere sexuată la plante şi la animale. broaşte etc. formării fructelor şi căderii frunzelor la plantele perene. nism. • să descrie procesul de reproducere sexuată la plantele cu flori şi la animale. la cărăbuş. înfloririi. • să distingă faze de reproducere la plante şi la animale. Bioritmuri • Cicluri de dezvoltare la • Elaborarea unor proiecte plante pentru obţinerea semin• Migraţii ţelor de plante anuale . planşe. • Observarea pe planşe şi mulaje a organelor de reproducere la iepure sau şoarece. Reproducerea în lumea vie • Organe de reproducere • Observarea structurii florii (de cireş. • Observarea pe planşe a etapelor de creştere şi dezvoltare la unele animale (ex. • să identifice particularităţi morfologice sezoniere ale ciclurilor de dezvoltare la plante. 15 . vişin) pe matela plante şi la animale. IV. • să analizeze cauzele migraţiilor şi a hibernărilor. arţar.

• să estimeze importanţa respiraţiei. berze etc. umiditate.respiraţiei.). • Semnificaţia nutriţiei şi şi de energie între organism şi mediu. na cantitatea de alimentru întreţinerea vieţii. documentare din atlase. . • Observarea în natură a perioadei de construire a cuiburilor la păsările din localitate (rîndunici. vrăbii. Prezentarea unor comunicări pe această temă. albume. 16 • Înregistrarea datelor plecării şi sosirii unor păsări migratoare şi a intrării şi ieşirii din hibernare a unor animale. nutriţiei şi a respiraţiei • Igiena alimentaţiei şi a • Interviuri cu membrii familiei pentru a determica funcţii esenţiale pen. igienă a respiraţiei şi a Formularea concluziilor alimentaţiei. discuţii cu adulţii. tabolismului. reviste pentru informare despre bolile metabolice la om. aspectul vegetaţiei) în perioada migraţiilor.VI. • Determinarea parametrilor factorilor de mediu (temperatură. Sisteme vitale • să definească noţiunea • Schimbul de substanţe • Întocmirea unor schede metabolism.me pentru evidenţierea schimbului de substanţe • să identifice etapele me.nism şi mediu. viermi. te consumată de fiecare • să propună reguli de membru al familiei pe zi. şi de energie între orga. privind variaţia necesarului de alimente în raport cu vîrsta şi cu alţi parametri. • Întocmirea unei liste cu reguli de igienă care au importanţă în prevenirea bolilor metabolice. număr de insecte. • Vizionări de filme.

bune.publica Moldova. căr• să identifice surse alterna. păsări. argilă. mac. Moldova. • să identifice caracterele generale ale încrengăturilor de plante şi animale. Diversitatea în lumea vie • Diversitatea plantelor: • Observarea în natură. rigi.) din localitate. • Observarea în natură. petrol. alge).fere. Formularea concluziilor. • să clasifice plantele şi animalele din localitate. • să estimeze importanţa • Observaţii asupra situaţisurselor alternative de ei pădurilor şi apelor din obţinere a hranei.brate (artropode.ţinere a hranei. caltive de obţinere a hranei. moluşte.lalea. Animale vertebrate: fibieni. • să distingă caracterele generale ale claselor de animale vertebrate. cu flori (vişin) şi a unui Clasele: Insecte. • Ierarhizarea unei plante Încrengătura Artropode. Păsări. Clasele: (măr. Muşchi. pe Ferigi. CLASA A VIII-A Obiective de referinţă -1Elevul va fi capabil: • să definească noţiunile: sistematică. mulaj a unor anilor: animale vertebrate male vertebrate (mamişi animale nevertebra. grîu.mamifer carnivor (cîine) pe unităţi taxonomice. Amfibieni. unităţi taxonomice. monocotiledonate şi di. Arahnide. reptile. măceş.• Înregistrarea datelor desrale din Republica Mol. • Lucrare practică. • să identifice unităţile taxonomice. tile. Ocrotirea mediului • să distingă resurse natu. Rep. • să compare particularităţile structurale ale plantelor monocotiledonate şi dicotiledonate. • Diversitatea animale. Animale nevertebrate.) şi a cotiledonate. Încrengătura zat a unor plante cu flori Angiosperme. muşchi. apă. taxonomie. • Surse alternative de ob. Alge.planşe. pe plante cu flori şi plante planşe. Peşti. viermi. Realizarea unui model de obţinere a hranei prin hidroponie (culturi de legume în soluţii nutritive).naturale (lemn.VII. peşti) şi neverteMamifere. 17 . R.• Resurse naturale din Re.unor plante fără flori (feturile: Gimnosperme. Crusta. amte. cee. car etc. material naturalifără flori. pre prezenţa unor resurse dova. Încrengă. Conţinuturi -2Exemple de activităţi de predare – învăţare -3- I. fasole. celenterate). brad etc.

Eviden• să explice efectul unor ţierea experimentală a insubstanţe toxice (tutun. Observarea la microscop a unei celule vegetale (de ex. sele: Gasteropode. Cefalopode. lului. lar. ţesut-organ-organism. tele celulei vegetale şi a • Compoziţia chimică a celulei animale şi func. fructe. Încrengătura Viermi laţi. măr etc. a unor animale. • Compararea pe imagini a plămînilor sănătoşi cu cei afectaţi de fumat. nocivi (tutun. Viermi Inelaţi. Încrengătura Celenterate II. butelii de plastic.uman. roşii. • Întocmirea unor scheme cu nivelurile structurale ale organismelor (celulăţesut-organ-organism). ţiile lor. • Creşterea şi îngrijirea unor plante de apartament.) şi a unor celule animale (de ex. organismului uman. Ocrotirea mediului • să identifice factorii cu • Influenţa factorilor noci.celulei. apă. mucoasă din cavitatea bucală ) şi identificarea componenţilor principali. • Lucrare practică. droguri) asupra plămînilor. la ceapă. 18 . seminţe etc. alcoode viaţă. alcool. ri) asupra organismului ţelor acţiunii factorilor • să compare organe şi or.• să estimeze importanţa Încrengătura Moluşte. Bivalve. • Modelarea unei celule vegetale sau animale din diverse materiale (pungi de plastic.cu evidenţierea consecinorganismului uman. • Colectarea unor plante medicinale. drogurilor asupra organismului. III. • Completarea unor ches• să argumenteze importionare privind influenţa tanţa unui mod sănătos nocivă a tutunului. fluenţei tutunului asupra alcool.). Claplantelor şi animalelor. alcool. • Lucrare practică.• Realizarea unor desene influenţă nocivă asupra vi (tutun. • Schimbul de substanţe şi • să compare structura ce.• Structura celulei. droganisme sănătoase cu orguri) asupra organismului gane şi organisme afectauman. drogu. • să identifice niveluri de • Organizarea structurală organizare structurală a a organismelor: celulăorganismelor. • să interpreteze superioritatea diferitelor niveluri de organizare ale organismelor. Viermi cilindrici.de energie la nivel celululei vegetale şi animale. Sisteme vitale • să identifice componen. te de factori nocivi.

19 • Elaborarea unor recomandări de renunţare la fumat.nervos şi endocrin la om mul endocrin . • să descrie funcţionarea sistemului locomotor la om. • Modelarea unor părţi de primului ajutor. • să recunoască unele patologii ale sistemului locomotor. muşchi). sen. măduva spinării. tiroidă. • Sistemul nervos şi siste. • Igiena sistemului ner. şi cauzele acestora. • Igiena sistemului loco. IV. • să ilustreze aspecte ale unui regim de viaţă sănătos. modele a unor tipuri de pîrghii prezente în organismul uman (gît. Sisteme de coordonare şi integrare ale organismelor în mediu • Sisteme de coordonare • Observarea pe mulaje sau pe planşe a sistemului şi reglare la om. consum de alcool.şi descrierea principalelor părţi componente (enceţi. suprarenale. nervi. • Pregătirea comunicărilor despre modificările organismului uman în timp privind influenţa factorilor nocivi. • Reprezentarea prin demotor. trunchi).).schelet la om. • Experimente pentru evivos. fracturi.• să identifice principalele părţi componente ale sistemului nervos şi endocrin la om. rahitism etc. glande sexuale). ` • să identifice elementele componente ale sistemului locomotor la om. . • Determinarea temperamentelor.). timus. denţierea reflexelor (rotulian.pancreas. locomotor la om şi indi• Afecţiuni ale sistemului carea părţilor componente locomotor şi acordarea (schelet. • Rolul sistemului nervos fal.• Observarea pe planşe sau mului locomotor la om: pe mulaje a sistemului structură şi funcţii. Sisteme de susţinere • Particularităţile siste.generalită. rea activităţii umane.glande endocrine: hipofiză. droguri. V. • să interpreteze rolul de coordonare al sistemului nervos şi endocrin în activitatea organismului uman. • Recunoaşterea pe imagini a unor afecţiuni a sistemului osos (luxaţii. plantar etc. şi endocrin în coordona. • Compararea reflexelor condiţionate şi necondiţionate. membre.

la om. • Întocmirea de grafice priEducaţie sexuală. uter. • Jocuri de rol. Fecundaţia. • să interpreteze rolul alimentaţiei în creşterea şi dezvoltarea organismului. Creşterea şi dezvoltarea bărbat (testicule. perimetrului toracic. vind dezvoltarea fizică şi psihică la om. • • • • VI. canale seminale. 20 . • Caracterizarea aspectelor sexuale secundare la fete şi băieţi. vagin) şi la naşterea la om. Reproducerea în lumea vie Organe de reproducere • Observarea pe planşe a organelor de reproducere la om . trompe uterine. studiu de caz pentru evidenţierea maturizării sexuale şi psihice ale adolescenţilor şi modificările manifestate în perioada pubertăţii. • să compare creşterea şi dezvoltarea fizică la om cu aspecte ale dezvoltării psihice. Acordarea primului ajutor în caz de fracturi. greutăţii etc.• să recunoască organele de reproducere la om şi rolul lor în fecundaţie. gestaţia şi la femeie (ovare. • să determine pe baza măsurării unor parametri creşterea şi dezvoltarea propriului organism. penis). luxaţii. • Elaborarea unor recomandări referitoare la menţinerea stării de sănătate a sistemului locomotor. • să estimeze importanţa planificării familiei. la elevi întrun interval de 1-6 luni. • Măsurări ale înălţimii. plăgi etc. • Studiu de caz pe tema concepţiei şi contracepţiei. • Investigarea surselor informaţionale referitoare la planificarea familiei. • Lucrare practică.

ciclul ute. să recunoască biodiversitatea într-un ecosistem.ovulaţiei pentru un ciclu clul ovarian. • Studiu de caz pe tema ore de somn şi de activitate.). Determinarea pulsului. • Lucrare practică.VII. să identifice componentele ecosistemului. rin. ţie a factorilor biotici. respirator. parc. ritmului respirator în condiţii de repaus şi de activitate fizică. • Bioritmurile şi sănăta. CLASA A IX-A Obiective de referinţă -1• • • • • Elevul va fi capabil : să clasifice ecosistemele.din cel mai apropiat ecoganisme caracteristice. abiotici şi antropogeni acvatic. • Întocmirea unor grafice pentru bioritmul temperaturii. tea. subteran) şi or. • Observarea şi înregistra• Relaţiile trofice în ecorea în fişele de observasistem. • Medii de viaţă (terestru. să stabilească relaţii între condiţiile de mediu şi biodiversitate. lor. Bioritmuri • să identifice bioritmurile • Bioritmuri fiziologice de • Întocmirea unui grafic al fiziologice ale organis. • Lucrare practică. lac.• Crearea unui album cu melor şi componentelor fotografii. să interpreteze relaţiile trofice în ecosistem. soţesc ovulaţia şi ciclul uman. Calcularea frecvenţei plantelor şi animalelor pe m2 dintr-un ecosistem (ex. mului uman. 21 .• Bioritmuri fiziologice de modificării fiziologice şi tanţa bioritmurilor în scurtă durată la om: ci. pădure etc. • Studiu de caz pe tema • să argumenteze impor.a simptomelor care înactivitatea organismului clul cardiac etc. Conţinuturi -2Exemple de activităţi de predare – învăţare -3- I Diversitatea în lumea vie • Diversitatea ecosiste. imagini cu diverse ecosisteme.menstrual normal.menstrual. sistem din zona şcolii. cardiac în diverse condiţii de activitate a organismului.lungă durată la om: ci.

de susţinere la plante (rănere pentru integrarea ţuirea organismelor în dăcini. cîrcei etc. Înregistrarea şi preale organismelor. • Reprezentarea grafică a lanţurilor trofice din diverse ecosisteme (pădure. vase conducătoaorganismelor în mediu.). acvatic.ecosistemelor.ţinere pentru supravie. II Bioritmuri • să identifice aspecte se.• să caracterizeze biodiversitatea diferitor tipuri de ecosisteme: terestru. diverse medii de viaţă. Identiturilor de susţinere în ficarea ţesuturilor mecasupravieţuirea organisnice în structura plantemelor. lac. • să estimeze rolul struc• Lucrare practică.). re. III Sisteme de susţinere • să recunoască adaptări • Rolul sistemelor de sus. Formularea concluziilor. • Concurs cu prezentări de fotografii ce conţin structuri de susţinere la animale pentru supravieţuirea acestora în anumite medii de trai. Determinarea cantităţii de amidon în frunzele plantelor în perioada de vară şi toamnă. lor. grădină etc. 22 . la unele plante şi a bioteme. • să estimeze importanţa biodiversităţii în natură.). cîmpie etc. zentarea datelor.• Modelarea unor structuri ale organelor de susţi. • Recunoaşterea categoriilor trofice dintr-un ecosistem local (parc. rîu. • Reprezentarea lanţurilor trofice prin piramide ecologice. ritmului sezonier la une• să stabilească relaţii înle animale din diverse tre condiţiile de mediu ecosisteme din localitaşi bioritmurile sezoniere te. subteran. • Lucrare practică.• Aspecte sezoniere ale • Observarea fenofazelor zoniere ale unor ecosis.

produc dezechilibrul în ecosistem. modificarea condiţiilor de mediu. ciclul organismelor în circuitul circuitul materiei şi al carbonului. nismele unui parc. Evidenţierea experimentală a absorbţiei apei de către plantă. heleşritor categorii de orgateu).IV Sisteme vitale ale ecosistemelor • să reprezinte grafic ci. • Crearea unui ecosistem • să estimeze rolul dife. • Relaţii între organisme introducerea de noi speecosistemului. turală a unui ecosistem. carbonului şi trofice prin care să deazotului în natură. • Lucrare practică. te). ciclul azotumateriei şi energiei în energiei. de simbioză la plantele leguminoase. Sisteme de coordonare şi integrare ale organismelor în mediu echilibrului • Investigaţia unor factori • să distingă factorii ce • Reglarea (de ex. V. monstreze rolul organismelor în circuitul materiei şi energiei în natură. unei • să proiecteze acţiuni de păduri. cepei asupra mucegaiului. a ciclurilor biogeochi• să estimeze importanţa Rolul organismelor în mice (ciclul apei. 23 . unui rîu etc.) ce formare şi evoluţie na.• Circuitul materiei şi • Întocmirea unor scheme cluri biogeochimice. nisme şi a omului în • Observarea şi interpretamenţinerea echilibrului rea relaţiilor dintre orgaecosistemului. lui). artificial (de ex. pesdetermină starea de ecosistemelor.• Selecţia naturală. produc dezechilibrul ecosistem. • Cicluri biogeochimice: • Prezentarea unor lanţuri ciclul apei. • Demonstrarea experimentală a influenţei usturoiului. • să descrie procesul de într-un ecosistem (con. ocrotire a ecosistemelor • Evidenţierea relaţiilor din localitate. echilibru şi factorii care • Evoluţia naturală a unui cuit intensiv.curente şi neconcuren.cii de organisme etc. natură. energiei în biosferă. vînătoare.

• Ereditatea şi variabilita. transmiterea caracterelor • Genetica umană. • să estimeze rolul complexelor naturale din R. • Investigarea cauzelor apariţiei unor boli ereditare (polidactilia. • să interpreteze acţiunea factorilor de mediu asupra variabilităţii organismelor.• să compare ovogeneza şi spermatogeneza. litate. • Gametogeneza. • Elaborarea unor recomandări de prevenire a găurilor de ozon. • Elaborarea unui proiect de reciclare a deşeurilor din propria gospodărie. ereditare la mazăre. • să analizeze efectele poluării mediului asupra propriei existenţe.pe planşe a celulelor sexuale şi notarea elementea organismelor. • să utilizeze simbolurile genetice în situaţii de comunicare. • Pregătirea unor comunicări referitoare la rolul ariilor protejate de stat din Republica Moldova. • Alcătuirea unui arbore genealogic privind bolile ereditare şi transmiterea lor prin ereditate. ţiei omului într-un eco• Impactul acţiunii umane sistem natural din locaasupra propriei existenţe.).telor componente. VI. Reproducerea în lumea vie • Observarea la microscop. ploilor acide. • să estimeze rolul eredităţii asupra unor îmbolnăviri ale organismelor. Ocrotirea mediului • Influenţa omului asupra • Elaborarea unui album biodiversităţii. • Mecanismele transmite. • să descrie mecanismele transmiterii caracterelor ereditare ale organismelor conform legilor lui Mendel. încălzirii globale. cu fotografii şi date des• Rezervaţii naturale şi pre consecinţele pozitive monumente ale naturii şi negative ale intervendin Republica Moldova. sindromul Down etc. rii caracterilor ereditare • Elaborarea unor scheme prin care să prezinte (legile lui Mendel). Mendel). • Rezolvarea problemelor focalizate pe mecanismul transmiterii caracterilor ereditare (legile lui G. hemofilia. VII. • să interpreteze consecinţele acţiunii omului asupra biodiversităţii. • Maladii ereditare. 24 . Moldova protejate de stat.

Pentru eficientizarea demersului didactic sugerăm utilizarea unor tehnologii didactice moderne şi tradiţionale active. conţinuturile învăţării pentru predarea biologiei în gimnaziu. pe lîngă o bună pregătire a desfăşurării lecţiilor sau a planificării riguroase este nevoie ca profesorul să studieze din timp curriculum-ul şi să-şi pregătescă materialul didactic necesar pentru desfăşurarea lecţiilor • • • • 25 . dorinţei de a reuşi să se realizeze o învăţare activă corelată cu interesele elevilor şi cu respectarea dezvoltării personalităţii fiecăruia. prin înţelegerea faptului că există şi dreptul la eroare. Astfel elevii vor desfăşura observaţii. în grup. Se vor utiliza activităţile de învăţare bazate pe problematizarea sau învăţarea prin descoperire la care elevii vor fi îndrumaţi să formuleze întrebări. Obiectivele-cadru şi obiectivele de referinţă constituie baza proiectării activităţii didactice pentru fiecare profesor. demonstraţii: vor utiliza instrumente şi aparate de laborator etc. modelări. obiectivele de referinţă. a VIII-a şi a IX-a. instruire reciprocă care vor cultiva capacitatea de muncă independentă. experimente. Pentru reuşita activităţilor de învăţare se vor utiliza forme de activitate individuală. jocuri didactice şi simulări. Avînd în vedere rolul de formare a obiectivelor şi a activităţilor de învăţare. axate pe principiul participativ. De aceea. curriculum-ul reprezintă un ghid pentru modul de organizare a actului didactic. Desigur acest lucru este realizabil în măsura în care profesorul se conduce în activitatea sa de obiective şi nu doar de conţinuturi. astfel încît prin încercări şi erori.SUGESTII METODOLOGICE Actualul curriculum de biologie este documentul şcolar care stabileşte: obiectivele-cadru. de a coopera sau de a înţelege propria responsabilitate în rezolvarea sarcinilor sau asumarea erorilor. Metodele şi procedeele utilizate sînt metode propuse de învăţămîntul modern şi activ pragmatic care pregăteşte elevii pentru impactul cu viaţa socială. exemple de activităţi de predare-învăţare. Eşalonarea conţinuturilor este realizată pentru 34 ore (1 oră /săptămînă) în clasa VI-a şi pentru 68 ore (2 ore /săptămînă) în clasele a VII-a.problemă. obişnuinţa de a lua decizii. prin mobilizarea voinţei. să rezolve situaţii . exerciţii.

Din punct de vedere al timpului de realizăre evaluarea poate fi: iniţială (se realizează la începutul unui program de instruire ). Un moment important în elaborarea itemilor pentru evaluare este orientarea evaluatorilor spre relaţia. în primul rînd a succeselor. Învăţămîntul formativ prevede plasarea accentului nu atît pe aprecierea cunoştinţelor (noţiuni. capacităţi. Ea trebuie : • să implice folosirea unei mari varietăţi de tehnici. scris sau prin activităţi practice. • să fie orientată spre ceea ce va fi elevul la finalizarea parcursului şcolar şi la intrarea în viaţa socială. an şcolar etc). Din punct de vedere al modalităţii.) cît pe capacităţile . finală (se realizează la sfîrşit de modul. cifre. date etc. 26 . obiective generale-obiective de referinţă-obiective operaţionale. atitudini.SUGESTII DE EVALUARE Evaluarea este o parte esenţială a curriculum-ului şi o practică eficientă în clasă. curentă (se realizează tematic pe parcursul procesului didactic). Evaluarea curentă şi finală va avea drept obiectiv estimarea randamentului şcolar. evaluarea poate fi realizată oral. • să-i conducă pe elevii la o autoapreciere corectă şi la o îmbunătăţire continuă a performanţelor. • să fie un proces reglator care informează agenţii educaţionali despre calitatea activităţii şcolare. priceperile şi deprinderile de a opera cu acestea. apoi a eşecurilor la capitolele cunoştinţe. semestru.

. Bontaş I. 1996. Chişinău 1997 3.. Chişinău 1997. Psihologia inteligenţei (trad.).. Guţu V. Chişinău. Chişinău. Curriculum de bază – documente reglatoare. Musteaţă S.. Evaluarea rezultatelor şcolare. Stoica A. 1985.BIBLIOGRAFIE 1. 4. Piajet J... Pedagogie. Editura ALL. Crişan A. Ghid metodologic. 5. Proiectarea curriculum-ului de bază. 2. Bucureşti 1995. Editura “Ştiinţa. 27 .

fax 45-97-64 28 . Chişinău. str. Comanda nr.BIOLOGIE Curriculum şcolar pentru clasele a VI-a – a IX-a Tehnoredactare computerizată: Vasile Baroncea Copertă: Andrei Danila Tipografia Orhei. Format 60x84 1/16. 45-98-33. Tiraj 4000 ex. Socoleni 16/1 tel. . Coli de tipar 2 “Univers Pedagogic”.