MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI TINERETULUI AL REPUBLICII MOLDOVA

BIOLOGIE
CURRICULUM
şcolar pentru clasa a VI-a – a IX-a

Chişinău, 2006

Aprobat pentru retipărire prin ordinul Ministerului Educaţiei şi Tineretului ordinul nr. 69 din 25 iulie 2006

Autorii:
Nina Bernaz – Sicorschi – prof. grad super. Violeta Copil, cercetător ştiinţific

Grupul de lucru care a revizuit curriculumul:
N. Bernaz – Sicorschi, prof. grad super. S. Gînju, spec. pri nc. METS. M. Leşanu, dr. conf., USM. C. Subotin, spec. DGÎTS, mun.Chişinău.

2

care plasează elevul în centrul activităţii instructiv-educative. La nivel prescriptiv este vizată practica activităţii de predare – învăţare – evaluare. 3. Coerenţa demersului didactic. 4. Elaborarea curriculum-ului s-a bazat pe următoarele principii: 1. matematica. 2. realizabilă în cazul procesului de învăţămînt. în care elevii să-şi dezvolte independenţa de acţiune. Scopul disciplinei Studiul biologiei în gimnaziu vizează formarea unor cunoştinţe despre structura şi varietatea formelor de viaţă şi unitatea organismelor vii. literatura. care marchează domeniul de studiu specific proiectării curriculare. aplicată la nivel normativ şi prescriptiv. desfăşurînd activităţile în ritm propriu fiecăruia. originalitate şi creativitate. REPERE CONCEPTUALE Curriculum-ul la biologie este elaborat în baza teoriei instruirii. fizica. soluţionarea de situaţii-problemă etc. urmărindu-se dezvoltarea competenţelor de investigare a naturii. Corelaţiile interdisciplinare cu geografia. a secvenţelor de conţinut şi a activităţilor didactice propuse. care marchează cadrul epistemologic specific didacticii generale. Accesibilitatea în raport cu nivelul de dezvoltare psihosomatică a elevilor prin modul de formulare a obiectivelor de referinţă. La nivel normativ este vizată dimensiunea funcţională. educarea unui comportament ecologic vizînd grija şi responsabilitatea faţă de sine şi faţă de mediul natural.NOTĂ DE PREZENTARE Curriculum-ul la biologie propune un model de predare integrată a acestei discipline. concentrică. Centrarea demersului didactic pe elev. proiectat în ansamblu. Predarea biologiei pe baza acestui curriculum se constituie într-un demers de cunoaştere activă. desenul. structurală şi operaţională a procesului de învăţămînt. pe clase şi pe cicluri. 3 . chimia. utilizarea ustensilelor şi a aparaturii de laborator. prin propunerea unor activităţi individuale sau în grup. modulară. Structurarea conţinuturilor într-o viziune integrată. prin investigare. model care să conducă la formarea la elevi a unei concepţii unitare asupra naturii.

3. 2. 4. Cunoaşterea şi înţelegerea relaţiilor de tipul structură-funcţie. II. organismmediu. orientînd demersul spre activităţi independente de minicercetare şi de explorare. curriculum-ul la biologie: • dezvoltă curiozitatea şi interesul faţă de domeniul abordat. 4 . relaţia omului cu biosfera. Curriculum-ul este astfel conceput încît să permită profesorilor libertatea de a alege ordinea şi modul de organizare a activităţilor de învăţare în raport cu viziunea proprie. sigur şi responsabil pentru a găsi răspunsuri la problemele biologice. 2. desfăşurarea independentă a unei activităţi experimentale. Cunoaşterea şi înţelegerea structurilor şi a fiziologiei umane. formularea de concluzii şi argumentarea lor. Capacităţi 1. înregistrare. cum ar fi: formularea de ipoteze. Argumentarea punctului de vedere şi susţinerea lui în cadrul deciziilor luate faţă de problemele biologice. • propune identificarea unor surse de informare şi de documentare necesare în activităţile de tip investigare. • oferă elevului posibilitatea de a-şi asuma responsabilităţi.Pornind de la esnţa teoriei instruirii şi de la modelul de predare integrală a biologiei. • propune desfăşurarea de activităţi independente şi în grup. de a coopera. Utilizarea şi manipularea echipamentului într-un mod adecvat. rezolvarea de probleme. Cunoaşterea şi înţelegerea structurilor. Formarea capacităţilor de investigaţie şi de valorificare a cunoştinţelor şi a experienţei proprii în situaţii concrete de viaţă. • oferă posibilitatea exersării de competenţe. Cunoştinţe 1. om şi biosferă. a fenomenelor. organism-organism. interpretare şi comunicare a informaţiei despre plante. a proceselor şi a însuşirilor fundamentale ale organismelor vii. animale. eficient. • oferă elevului şi profesorului posibilitatea de autoevaluare a activităţii. Formarea capacităţilor de cumulare. Formarea unei concepţii ştiinţifice despre unitatea naturii. OBIECTIVE GENERALE Prezentul curriculum îşi propune realizarea următoarelor obiective generale: I. 3. luarea de decizii etc. 4.

3. 4. Cunoaşterea şi înţelegerea proceselor. Formarea unui comportament ecologic. 5 . Formarea unor convingeri şi atitudini benefice pentru sănătatea proprie şi ocrotirea mediului înconjurător. Dezvoltarea capacităţii de investigare a naturii. Dezvoltarea capacităţii de comunicare. 2. 2. a fenomenelor şi a noţiunilor de biologie. Formarea responsabilităţii faţă de sănătatea personală şi a societăţii.III. Formarea unei atitudini de toleranţă şi de responsabilitate faţă de sine şi semeni. OBIECTIVE-CADRU 1. 3. Atitudini 1. vizînd grija şi responsabilitatea faţă de organismele vii şi faţă de mediul natural.

6 . mediu. teran) şi organisme caracteristice.ţă (terestru. animalelor : • Medii de via-– animale ver. Diverplantelor şi ani. sferă.alimentaţiei şi vitale stanţelor prin respiraţiei.ră. animale şi la • Semnificaţia om. lumea vie verse zone geografice.formelor de lor din Republica mişcare în luMoldova. nutriţiei şi • Respiraţia în lu. • Sistemul digestiv. mea vie. corpul plantelor şi animalelor.acvatic. Rolul lulei.omului în disitatea în malelor în di. • Igiena 2. flori.verse medii. subvertebrate. tebrate şi ne. circulator şi excretor. • Comportamen. • Diversitatea • Locomoţia 1. • Relaţii trofice • Diversitatea în ecosistem. teriei şi ener• C o m p o z i ţ i a giei în biosfechimică a ce. natură.• Diversitatea telor şi animale.Modelul didactic al disciplinei Clasa Denumirea modulelor -6-7-8-9- • Diversitatea plan.c a r b o n u l u i organşi azotului în organism.• Circuitul malulei.respiraţiei. la om.Sisteme • Transportul sub. organismelor în • Schimbul de circuitul masubstanţe şi teriei şi enerde energie la giei în bionivel celular. • Efectele acţiunii omului asupra diversităţii mediului.organism şi te (fotosinteza).• Schimbul de te alimentare la substanţe şi de animale. energie dintre • Nutriţia la plan. • Structura ce. respirator. • Organizarea • Cicluri biostructurală a geochimice: organismelor: ciclul apei. • Diversitatea • Diversitatea plantelor : ecosistemelor – plante cu flori şi componenşi plante fără tele lor. mea vie. celulă-ţesut.

rea activităţii umane. • Organisme di.şi endocrin în mediu nelor de simţ în coordonala om. rată la om. Bioritturne • Migraţii. locomotor şi acordarea primului ajutor. 7 . male şi la om. • Selecţia naturală. • Bioritmurile şi sănătatea • Structuri de sus.lor de susţine. • Rolul sistemelor de susţinere în supravieţuirea organismelor. de scurtă dumuri • Hibernări.• Afecţiuni ale 5.re la animale om.plante. mului nervos melor • Igiena orga. de lungă si 1. le.• Orientarea şi • Sisteme de lor la factorii de comunicarea coordonare şi mediu.locomotor la ţinere la anima. • Reglarea echilibrului ecosistemelor. • Comportamen. Sisteme tate pentru lo.• Particularităţi • Particularităţinere la plante. ale structuri.ţile sistemului • Sisteme de sus. • Sistemul ner3.s i s t e m u l u i de susţinere comoţie.• Reacţia plante. dezvoltare la f i z i o l o g i c e • Organisme noc. • Relaţii între organisme într-un ecosistem (concurente şi necocncurente). Sisteme te de integrare • Organe de vos şi sistede coordoa animalelor în simţ la ani. la animale şi reglare la om. • Igiena sistemului locomotor.mul endocrinnare şi de mediu. generalităţi.• Cicluri de • B i o r i t m u r i urne.la om. şi la om adap. • Igiena sistemului nervos. integrare • A c u i t a t e a • Rolul sisteale organissimţurilor. • Aspecte sezoniere ale ecosistemelor.

6.• Influenţa facnaturale şi turale. animale. Ocrotirea male pe cale mediului de dispariţie din Republica Moldova. alcool. dezvoltarea la vie • F o r m a r e a om.animale. • R e z e r v a ţ i i • Resurse na.• Tipuri şi mo. 8 . • Fecundaţia. • Gametogeneza. hranei. noului orga. torilor nocivi parcuri na. • Genetica umană şi maladii ereditare.gestaţia şi naşproducere la rea sexuată terea la om.• Reproduce. • Impactul acţiunii umane asupra propriei existenţe. • Rezervaţii naturale şi monumente ale naturii din Republica Moldova. xuală. • Răspîndirea fructelor şi a seminţelor. variabilitate şi mecanismul transmiterii caracterelor ereditare (legile lui Gregor Mendel).• Organe de • Organe de redalităţi de re. • Influenţa omului asupra biodiversităţii. la plante şi la om.reproducere producere la producere.• Surse alter. mului uman. mente de re.(tutun. • Ereditate. ţionale din native de droguri) asuR e p u b l i c a obţinere a pra organisMoldova.• Educaţia senism. • Plante şi ani7. Reproduceanimale şi la la plante şi la • Creşterea şi rea în lumea plante. • C o m p o r t a .

deşert. Bioritmuri • Organisme diurne. • Efectele acţiunii omului • Observaţii în zona aproasupra diversităţii me. în natură. • să planifice acţiuni de ocrotire a animalelor şi a plantelor din localitate. taiga. pe planşe. • să estimeze importanţa plantelor şi a animalelor pentru om. aricilor. cărăbuşilor. tundră. clorela) şi • Diversitatea plantelor şi pluricelulare(unele animale. bacterii. • să estimeze influenţa activităţii umane asupra mediului. • să definească noţiunile: organisme monocelulare şi organisme pluricelulare.piată şcolii şi înregistradiului. • să recunoască o serie de organisme monocelulare şi pluricelulare. cop. uliului etc. Moldo. 9 . iepurilor. ciuperci) la microsgeografice. • Notarea pe o hartă contur a denumirii unor animale specifice pentru zona temperată. • Depistarea efectelor intervenţiei omului în localitate. I. pisicilor. Diversitatea în lumea vie • Diversitatea plantelor şi • Recunoaşterea unor orgaanimalelor din R.nisme monocelulare (ex. Conţinuturi -2Exemple de activităţi de predare – învăţare -3- • să identifice animale şi plante diurne şi nocturne. • Amplasarea de căsuţe pentru păsări. va. • să compare animale şi plante diurne şi nocturne. în care elevii să indice aspecte ale activităţii umane în zonă. • Întocmirea unei schiţe de teren. amiba. • să recunoască o serie de plante şi animale din diverse zone ale globului. rea în caiet a plantelor şi a animalelor întîlnite şi recunoscute în timpul excursiei didactice. junglă. vrăbiilor. • Completarea unei fişe didacticce cu datele observaţiilor din teren şi formularea unor concluzii despre diversitatea organismelor din localitate.CLASA A VI-A Obiective de referinţă -1Elevul va fi capabil : • să clasifice organismele vii conform numărului de cellule. • să interpreteze comportamente la plante şi la animale în funcţie de bioritm. animalelor în diverse zone plante. • să recunoască o serie de plante şi animale din Republica Moldova. bufniţelor. • Observarea activităţii li• Organisme nocturne liecilor. în timpul zilei şi nopţii. II.

• să compare diverse comportamente alimentare la animale. porumbel. fructe şi legume). animalelor.minarea experimentală rator. • Lucrare practică. III.• Realizarea unor tabele comparative pentru comtare la animale. om. respi. • Realizarea unor clasificări a animalelor (rîmă. cărăbuş etc. paste făiprin corpul plantelor şi noase. şopîrlă. animale şi la om. • Lucrare practică. desene etc. respirator. • să identifice organele şi sistemele de organe care realizează funcţiile de nutriţie la unele plante. • Determinarea principale• Respiraţia în lumea vie. • Reprezentarea artistică a unor bioritmuri la plante şi la animale (de ex. Deter• Sistemul digestiv.). prin desen. animale şi la animale. lor categorii de alimente • Transportul substanţelor (lactate. diagrame. • să interpreteze datele obţinute din observaţii sau experimente sub formă de tabele. grafice. Identificarea experimentală a respiraţiei şi a transpiraţiei la o plantă cu flori. excretor) la unele organisme. • să estimeze importanţa propriul regim alimentar. cîine. broască. • să clasifice animalele pe care le cunoaşte după tipul de nutriţie şi respiraţie. circulator şi excre. Sisteme vitale • Comportamente alimen. • să recunoască principalele grupe de alimente necesare organismului uman. • Lucrare practică.portamente alimentare la sinteza). ghicitori etc. tipul sistemului circulator.) după tipul de respiraţie.a ritmului respirator şi a pulsului la om în stare de tor la om. modul de nutriţie. carne. • Recunoaşterea sistemelor de organe şi a organelor cu funcţie de nutriţie (digestiv. poezii. peşti. eseu. Evidenţierea experimentală a fotosintezei la plante. . 10 • Observarea şi înregistrarea datelor referitoare la închiderea şi deschiderea florilor. circulator. repaus şi de efort fizic. • Nutriţia la plante (foto.

ma• să compare diverse struc. viţă turi de susţinere la orgade vie. cere la unele animale şi producere la animale şi • Observarea comportamenplante. • Lucrare practică. imagini. te pentru polenizare. coacăz. stejar. • Indicarea pe planşă. organism. rumb etc.) şi descrierea • să estimeze rolul sistesistemelor de susţinere a melor de susţinere pentru acestora. • Colectarea unor structuri de susţinere din material naturalizat.IV. telor de reproducere la la plante. preparat umed a poziţiei organelor în corpul unor animale şi al omului. iederă.plante. V. • Tipuri şi modalităţi de în filme a tipurilor de re• să recunoască şi să comproducere la animale şi la pare tipuri de reprodu. • Realizarea unor referate cu tema “Comportamente de reproducere”. • Modelarea unor structuri de susţinere la plante şi la animale. • Comportamente de re. diapozitive a animale. susţinere la plante şi la plante. Sisteme de susţinere • să identifice structuri de • Structuri de susţinere la • Observarea pe planşe. grîu.reproducere. mulaj. ponismele vii. Înmulţirea plantelor de apartament prin diverse modalităţi.animale. • Structuri de susţinere la unor plante (fasole. zăre. 11 . • să interpreteze comportaunele animale şi a particumente de reproducere la larităţilor plantelor adaptaanimale şi la plante. Reproducerea în lumea vie • Recunoaşterea pe planşe.

a tegrare a animalelor în furnicilor. VI. Moldova.nutului natal cu scopul dova.• să stabilească relaţii între reacţiile plantelor şi ale animalelor şi factorii de mediu. Ocrotirea mediului • Rezervaţii naturale şi • Vizionarea de filme diparcuri Naţionale din R. cunoaşterii plantelor şi animalelor rare din R. • să estimeze importanţa rezervaţiilor şi a parcurilor naţionale pentru ocrotirea naturii. mentelor de integrare • Comportamente de in. etc.). Mol. • să estimeze importanţa comportamentelor de integrare în mediu la plante şi la animale. • Crearea condiţiilor optime de mediu pentru dezvoltarea unor plante sau animale.• Observarea comportatorii de mediu. • Plante şi animale pe cale • Vizitarea muzeelor ţide dispariţie din R. VII.la unele animale (ex. dactice despre ocrotirea Moldova. • să proiecteze acţiuni de protecţie a animalelor şi a plantelor pe cale de dispariţie din localitate. Sisteme de coordonare şi integrare ale organismelor în mediu • Reacţia plantelor la fac. • să identifice plante şi animale pe cale de dispariţie şi rezervaţii naturale din Republica Moldova. • Realizarea unui proiect de ocrotire a naturii în localitate. plantelor şi animalelor. • Evidenţierea experimentală a reacţiilor plantelor la factorii de mediu. a unor păsări mediu. • Colecţionarea şi afişarea diferitor imagini /fotografii cu animale şi plante pe cale de dispariţie. 12 .

omului în diverse condietc. Sisteme de susţinere • să identifice structurile • Particularităţi ale struc. peşte. 13 . şi modalităţile de loco• Elaborarea unor tabele moţie. păpădie. rac. unele animale (iepure. de deplasare. • Locomoţia omului în di. porumbel etc. liliac etc. animale. la microscop asupra mişcării la plante (alge. mulaj la diferite animale şi la animale şi la om adap. liliac. floarea-soarelui. cării la plante. iepure. implicate în locomoţie turilor de susţinere la material natural. pe filme. iepure. în apă. pentru evidenţierea mişşarpe. balenă. cal. • să compare locomoţia rîmă. cîrtiţă. comparative ale scheletului la cîine.) şi la animale şi la om. porumbel.cop a unor animale (de ex. amibă. • să realizeze experimente verse condiţii de mediu. melc. porumimplicate în locomoţie bel. tate pentru locomoţie.CLASA A VII-A Obiective de referinţă -1Conţinuturi -2Exemple de activităţi de predare – învăţare -3- I Diversitatea în lumea vie Elevul va fi capabil : • să identifice diversitatea • Diversitatea formelor de • Observarea în natură. pe film didactic şi la microsformelor de mişcare la mişcare în lumea vie. la broască. tradescanţie etc. completarea unui tabel • să stabilească relaţii încu structurile implicate tre structurile scheletului în locomoţie.a scheletului la om şi la om. • Organizarea cu elevii a unor concursuri de deplasare pe nisip.). • să compare structurile broască. II.) cu modalităţi diverse ţii de mediu.• Observarea pe planşe. şopîrlă. şarpe. peşte. maimuţă. Formulare de concluzii. pe gheaţă. liliac. • Observaţii în natură. lalea.

• să descrie aparate tehnice similare unor organe de simţ.).).• să identifice organe de simţ şi modalităţi de comunicare la animale. a radarului etc. • Lucrare practică. gustului la om. peşte şi formularea concluziilor. 14 • Modelarea unor părţi de schelet la animalele studiate anterior şi la om evidenţiind o anumită poziţie în timpul unei mişcări concrete. • Elaborarea unor buletine informative privind igiena organelor de simţ la om. . • să propună regului de igienă a organelor de simţ la om. • să compare acuitatea simţurilor la animale şi la om. albine. • Igiena organelor de simţ zii referitoare la semnalele emise şi percepute de la om. la cîine. mirosului. • Formularea unor conclu• Acuitatea simţurilor. liliac. Evidenţierea experimentală a acuităţii auzului. cangur. alfabetul surdomut. • Organe de simţ la om şi animale (ex. III. şopîrlă. alfabet braile etc. cîmpului visual.• Investigarea modalităţilor de comunicare la unele rea la animale şi la om. cal. • Lucrare practică. • Observarea particularităţilor structurale ale organelor de simţ la om. privighetoare etc. • să recunoască principalele părţi componente ale organelor de simţ la om. Evidenţierea experimentală a relaţiilor între miros şi gust la om. struţ. animale. semnale Morse. la animale. • Determinarea modalităţilor alternative de comunicare la om (ex. Sisteme de coordonare şi integrare a organismelor în mediu • Orientarea şi comunica. • Descrierea aparatului de fotografiat. • Reprezentarea schematică a adaptărilor pentru locomoţie a membrelor anterioare şi posterioare la om. barză. broască.

nism. • să compare celulele sexuale feminine şi masculine la animale. Bioritmuri • Cicluri de dezvoltare la • Elaborarea unor proiecte plante pentru obţinerea semin• Migraţii ţelor de plante anuale . • Reproducerea sexuată la rial natural. Reproducerea în lumea vie • Organe de reproducere • Observarea structurii florii (de cireş. albine.). ulm etc. • Întocmirea unor tabele comparative pentru cicluri de dezvoltare la animale. broaşte etc. • să distingă faze de reproducere la plante şi la animale. • Întocmirea unui calendar al înmuguririi. • Întocmirea unor tabele comparative cu structura celulelor sexuale (spermatozoizi. • să analizeze cauzele migraţiilor şi a hibernărilor. • Observarea pe planşe şi mulaje a organelor de reproducere la iepure sau şoarece. • Răspîndirea fructelor şi • Observarea pe filme sau în natură a modalităţilor a seminţelor. vişin) pe matela plante şi la animale. înfloririi. • să identifice particularităţi morfologice sezoniere ale ciclurilor de dezvoltare la plante. păducel. • Descrierea procesului de plante şi la animale. mulaj. de răspîndire a fructului şi a seminţei (la păpădie. • Formarea noului orga.• să identifice organele de reproducere sexuată la plante şi la animale. • să descrie procesul de reproducere sexuată la plantele cu flori şi la animale. formării fructelor şi căderii frunzelor la plantele perene. V. la cărăbuş. • Observarea pe planşe a etapelor de creştere şi dezvoltare la unele animale (ex.formare a fructului şi a seminţei la plante. fluturi. IV. • să distingă particularităţi fiziologice la animale în timpul perioadei active şi a hibernării.).i • Hibernări bienale. • să stabilească relaţii între modul de răspîndire a fructelor şi a seminţelor şi particularităţile lor de structură. lăcuste. arţar. ovule) la animale. • să compare ciclurile de dezvoltare la unele animale. planşe. 15 . brusture.

respiraţiei. viermi. te consumată de fiecare • să propună reguli de membru al familiei pe zi. • Determinarea parametrilor factorilor de mediu (temperatură. albume. . • Vizionări de filme. număr de insecte. Sisteme vitale • să definească noţiunea • Schimbul de substanţe • Întocmirea unor schede metabolism. • să estimeze importanţa respiraţiei. berze etc. 16 • Înregistrarea datelor plecării şi sosirii unor păsări migratoare şi a intrării şi ieşirii din hibernare a unor animale. documentare din atlase.). şi de energie între orga. discuţii cu adulţii. Prezentarea unor comunicări pe această temă. vrăbii. nutriţiei şi a respiraţiei • Igiena alimentaţiei şi a • Interviuri cu membrii familiei pentru a determica funcţii esenţiale pen. • Semnificaţia nutriţiei şi şi de energie între organism şi mediu. aspectul vegetaţiei) în perioada migraţiilor. na cantitatea de alimentru întreţinerea vieţii.me pentru evidenţierea schimbului de substanţe • să identifice etapele me. igienă a respiraţiei şi a Formularea concluziilor alimentaţiei. • Observarea în natură a perioadei de construire a cuiburilor la păsările din localitate (rîndunici. tabolismului. umiditate.VI.nism şi mediu. • Întocmirea unei liste cu reguli de igienă care au importanţă în prevenirea bolilor metabolice. reviste pentru informare despre bolile metabolice la om. privind variaţia necesarului de alimente în raport cu vîrsta şi cu alţi parametri.

) din localitate. Alge. • să estimeze importanţa • Observaţii asupra situaţisurselor alternative de ei pădurilor şi apelor din obţinere a hranei. R. moluşte. Clasele: (măr. bune. CLASA A VIII-A Obiective de referinţă -1Elevul va fi capabil: • să definească noţiunile: sistematică. monocotiledonate şi di. Moldova. Păsări. tile. Ocrotirea mediului • să distingă resurse natu. măceş. fasole. Diversitatea în lumea vie • Diversitatea plantelor: • Observarea în natură. cee.) şi a cotiledonate. grîu.fere. material naturalifără flori. argilă. căr• să identifice surse alterna. cu flori (vişin) şi a unui Clasele: Insecte. • să compare particularităţile structurale ale plantelor monocotiledonate şi dicotiledonate. caltive de obţinere a hranei. • Diversitatea animale. • să clasifice plantele şi animalele din localitate. Realizarea unui model de obţinere a hranei prin hidroponie (culturi de legume în soluţii nutritive). Încrengă. • să identifice unităţile taxonomice. Formularea concluziilor. Amfibieni. • Lucrare practică.planşe. Peşti.publica Moldova. alge). reptile. • să identifice caracterele generale ale încrengăturilor de plante şi animale. • Observarea în natură. păsări. mulaj a unor anilor: animale vertebrate male vertebrate (mamişi animale nevertebra. petrol. Rep. pe Ferigi. unităţi taxonomice. mac. Conţinuturi -2Exemple de activităţi de predare – învăţare -3- I. • Ierarhizarea unei plante Încrengătura Artropode. Încrengătura zat a unor plante cu flori Angiosperme. Animale nevertebrate. viermi.• Înregistrarea datelor desrale din Republica Mol. Crusta. peşti) şi neverteMamifere. pe plante cu flori şi plante planşe.VII.• Resurse naturale din Re. 17 .mamifer carnivor (cîine) pe unităţi taxonomice. Animale vertebrate: fibieni. Arahnide.brate (artropode. • Surse alternative de ob. Muşchi. • să distingă caracterele generale ale claselor de animale vertebrate.naturale (lemn. celenterate).ţinere a hranei. rigi. apă. muşchi.unor plante fără flori (feturile: Gimnosperme. brad etc. taxonomie.lalea. pre prezenţa unor resurse dova. car etc. amte.

• Creşterea şi îngrijirea unor plante de apartament. • Compararea pe imagini a plămînilor sănătoşi cu cei afectaţi de fumat.• Structura celulei. III. alcoode viaţă. ţesut-organ-organism. lar. • Lucrare practică. drogurilor asupra organismului. ţiile lor. droguri) asupra plămînilor. • Colectarea unor plante medicinale. Încrengătura Viermi laţi. te de factori nocivi. butelii de plastic. • să identifice niveluri de • Organizarea structurală organizare structurală a a organismelor: celulăorganismelor. mucoasă din cavitatea bucală ) şi identificarea componenţilor principali. Eviden• să explice efectul unor ţierea experimentală a insubstanţe toxice (tutun.) şi a unor celule animale (de ex. nocivi (tutun. • Întocmirea unor scheme cu nivelurile structurale ale organismelor (celulăţesut-organ-organism). Viermi Inelaţi. fluenţei tutunului asupra alcool.• să estimeze importanţa Încrengătura Moluşte. drogu. Observarea la microscop a unei celule vegetale (de ex. Încrengătura Celenterate II. măr etc. ri) asupra organismului ţelor acţiunii factorilor • să compare organe şi or. • Lucrare practică. sele: Gasteropode. tele celulei vegetale şi a • Compoziţia chimică a celulei animale şi func. Ocrotirea mediului • să identifice factorii cu • Influenţa factorilor noci. Viermi cilindrici. • să interpreteze superioritatea diferitelor niveluri de organizare ale organismelor. 18 . • Modelarea unei celule vegetale sau animale din diverse materiale (pungi de plastic. la ceapă. fructe.cu evidenţierea consecinorganismului uman. Claplantelor şi animalelor.• Realizarea unor desene influenţă nocivă asupra vi (tutun. droganisme sănătoase cu orguri) asupra organismului gane şi organisme afectauman.uman. Bivalve. Sisteme vitale • să identifice componen. alcool. a unor animale.). organismului uman. Cefalopode.celulei. roşii. apă. seminţe etc. lului.de energie la nivel celululei vegetale şi animale. • Completarea unor ches• să argumenteze importionare privind influenţa tanţa unui mod sănătos nocivă a tutunului. • Schimbul de substanţe şi • să compare structura ce. alcool.

şi cauzele acestora.). Sisteme de susţinere • Particularităţile siste. • să recunoască unele patologii ale sistemului locomotor. V. muşchi). modele a unor tipuri de pîrghii prezente în organismul uman (gît. trunchi). glande sexuale).nervos şi endocrin la om mul endocrin .• să identifice principalele părţi componente ale sistemului nervos şi endocrin la om. consum de alcool. nervi. fracturi.schelet la om. rea activităţii umane. • Recunoaşterea pe imagini a unor afecţiuni a sistemului osos (luxaţii. plantar etc.pancreas. sen. • Determinarea temperamentelor. rahitism etc.). ` • să identifice elementele componente ale sistemului locomotor la om.şi descrierea principalelor părţi componente (enceţi.generalită. membre. • Compararea reflexelor condiţionate şi necondiţionate. măduva spinării. • Rolul sistemului nervos fal. . denţierea reflexelor (rotulian. • Sistemul nervos şi siste. • Reprezentarea prin demotor. tiroidă.glande endocrine: hipofiză. • Igiena sistemului loco. droguri. 19 • Elaborarea unor recomandări de renunţare la fumat. • Experimente pentru evivos. locomotor la om şi indi• Afecţiuni ale sistemului carea părţilor componente locomotor şi acordarea (schelet.• Observarea pe planşe sau mului locomotor la om: pe mulaje a sistemului structură şi funcţii. • Modelarea unor părţi de primului ajutor. IV. • să interpreteze rolul de coordonare al sistemului nervos şi endocrin în activitatea organismului uman. şi endocrin în coordona. • să descrie funcţionarea sistemului locomotor la om. • Pregătirea comunicărilor despre modificările organismului uman în timp privind influenţa factorilor nocivi. timus. • Igiena sistemului ner. suprarenale. Sisteme de coordonare şi integrare ale organismelor în mediu • Sisteme de coordonare • Observarea pe mulaje sau pe planşe a sistemului şi reglare la om. • să ilustreze aspecte ale unui regim de viaţă sănătos.

la elevi întrun interval de 1-6 luni. Reproducerea în lumea vie Organe de reproducere • Observarea pe planşe a organelor de reproducere la om . vind dezvoltarea fizică şi psihică la om. 20 . Creşterea şi dezvoltarea bărbat (testicule. greutăţii etc. • Caracterizarea aspectelor sexuale secundare la fete şi băieţi. • să compare creşterea şi dezvoltarea fizică la om cu aspecte ale dezvoltării psihice.• să recunoască organele de reproducere la om şi rolul lor în fecundaţie. • Jocuri de rol. • • • • VI. uter. plăgi etc. Acordarea primului ajutor în caz de fracturi. • Studiu de caz pe tema concepţiei şi contracepţiei. luxaţii. trompe uterine. • Lucrare practică. gestaţia şi la femeie (ovare. canale seminale. • să estimeze importanţa planificării familiei. vagin) şi la naşterea la om. studiu de caz pentru evidenţierea maturizării sexuale şi psihice ale adolescenţilor şi modificările manifestate în perioada pubertăţii. • să interpreteze rolul alimentaţiei în creşterea şi dezvoltarea organismului. • Elaborarea unor recomandări referitoare la menţinerea stării de sănătate a sistemului locomotor. • Investigarea surselor informaţionale referitoare la planificarea familiei. • să determine pe baza măsurării unor parametri creşterea şi dezvoltarea propriului organism. • Întocmirea de grafice priEducaţie sexuală. perimetrului toracic. penis). Fecundaţia. la om. • Măsurări ale înălţimii.

ciclul ute. lor. lac.ovulaţiei pentru un ciclu clul ovarian.menstrual normal. mului uman. subteran) şi or. respirator.din cel mai apropiat ecoganisme caracteristice. să identifice componentele ecosistemului. • Studiu de caz pe tema ore de somn şi de activitate.lungă durată la om: ci. • Lucrare practică. 21 . parc. • Medii de viaţă (terestru. Conţinuturi -2Exemple de activităţi de predare – învăţare -3- I Diversitatea în lumea vie • Diversitatea ecosiste. Calcularea frecvenţei plantelor şi animalelor pe m2 dintr-un ecosistem (ex. să recunoască biodiversitatea într-un ecosistem. • Bioritmurile şi sănăta.• Crearea unui album cu melor şi componentelor fotografii. abiotici şi antropogeni acvatic. sistem din zona şcolii. pădure etc.menstrual.). imagini cu diverse ecosisteme. • Studiu de caz pe tema • să argumenteze impor. • Lucrare practică. ritmului respirator în condiţii de repaus şi de activitate fizică. cardiac în diverse condiţii de activitate a organismului. Determinarea pulsului.VII. să stabilească relaţii între condiţiile de mediu şi biodiversitate. tea. Bioritmuri • să identifice bioritmurile • Bioritmuri fiziologice de • Întocmirea unui grafic al fiziologice ale organis. • Întocmirea unor grafice pentru bioritmul temperaturii. CLASA A IX-A Obiective de referinţă -1• • • • • Elevul va fi capabil : să clasifice ecosistemele.a simptomelor care înactivitatea organismului clul cardiac etc. rin. să interpreteze relaţiile trofice în ecosistem. • Observarea şi înregistra• Relaţiile trofice în ecorea în fişele de observasistem. ţie a factorilor biotici. soţesc ovulaţia şi ciclul uman.• Bioritmuri fiziologice de modificării fiziologice şi tanţa bioritmurilor în scurtă durată la om: ci.

la unele plante şi a bioteme. • să estimeze importanţa biodiversităţii în natură. zentarea datelor.de susţinere la plante (rănere pentru integrarea ţuirea organismelor în dăcini. • Concurs cu prezentări de fotografii ce conţin structuri de susţinere la animale pentru supravieţuirea acestora în anumite medii de trai. ritmului sezonier la une• să stabilească relaţii înle animale din diverse tre condiţiile de mediu ecosisteme din localitaşi bioritmurile sezoniere te. Identiturilor de susţinere în ficarea ţesuturilor mecasupravieţuirea organisnice în structura plantemelor. • Reprezentarea grafică a lanţurilor trofice din diverse ecosisteme (pădure.). lac. diverse medii de viaţă. cîrcei etc.ţinere pentru supravie. re.ecosistemelor. • Lucrare practică.• Modelarea unor structuri ale organelor de susţi. 22 . rîu. • să estimeze rolul struc• Lucrare practică.). Determinarea cantităţii de amidon în frunzele plantelor în perioada de vară şi toamnă. Formularea concluziilor. lor.• să caracterizeze biodiversitatea diferitor tipuri de ecosisteme: terestru. II Bioritmuri • să identifice aspecte se. subteran.• Aspecte sezoniere ale • Observarea fenofazelor zoniere ale unor ecosis. cîmpie etc. • Recunoaşterea categoriilor trofice dintr-un ecosistem local (parc. acvatic. grădină etc.). Înregistrarea şi preale organismelor. III Sisteme de susţinere • să recunoască adaptări • Rolul sistemelor de sus. vase conducătoaorganismelor în mediu. • Reprezentarea lanţurilor trofice prin piramide ecologice.

• Demonstrarea experimentală a influenţei usturoiului. • Cicluri biogeochimice: • Prezentarea unor lanţuri ciclul apei. turală a unui ecosistem. ciclul azotumateriei şi energiei în energiei. • Relaţii între organisme introducerea de noi speecosistemului. nisme şi a omului în • Observarea şi interpretamenţinerea echilibrului rea relaţiilor dintre orgaecosistemului. monstreze rolul organismelor în circuitul materiei şi energiei în natură. te).IV Sisteme vitale ale ecosistemelor • să reprezinte grafic ci. de simbioză la plantele leguminoase. natură. echilibru şi factorii care • Evoluţia naturală a unui cuit intensiv. ocrotire a ecosistemelor • Evidenţierea relaţiilor din localitate.cii de organisme etc. pesdetermină starea de ecosistemelor. vînătoare. cepei asupra mucegaiului. modificarea condiţiilor de mediu. unui rîu etc.) ce formare şi evoluţie na. 23 . heleşritor categorii de orgateu).• Circuitul materiei şi • Întocmirea unor scheme cluri biogeochimice. Evidenţierea experimentală a absorbţiei apei de către plantă. nismele unui parc.curente şi neconcuren. • Lucrare practică. ciclul organismelor în circuitul circuitul materiei şi al carbonului. artificial (de ex. Sisteme de coordonare şi integrare ale organismelor în mediu echilibrului • Investigaţia unor factori • să distingă factorii ce • Reglarea (de ex. energiei în biosferă. • Crearea unui ecosistem • să estimeze rolul dife. carbonului şi trofice prin care să deazotului în natură. V. • să descrie procesul de într-un ecosistem (con. produc dezechilibrul ecosistem.• Selecţia naturală. unei • să proiecteze acţiuni de păduri. a ciclurilor biogeochi• să estimeze importanţa Rolul organismelor în mice (ciclul apei.produc dezechilibrul în ecosistem. lui).

transmiterea caracterelor • Genetica umană. • să interpreteze consecinţele acţiunii omului asupra biodiversităţii. ţiei omului într-un eco• Impactul acţiunii umane sistem natural din locaasupra propriei existenţe. • Investigarea cauzelor apariţiei unor boli ereditare (polidactilia. sindromul Down etc. Reproducerea în lumea vie • Observarea la microscop. litate. VI.• să compare ovogeneza şi spermatogeneza. • Alcătuirea unui arbore genealogic privind bolile ereditare şi transmiterea lor prin ereditate.). • să descrie mecanismele transmiterii caracterelor ereditare ale organismelor conform legilor lui Mendel. rii caracterilor ereditare • Elaborarea unor scheme prin care să prezinte (legile lui Mendel). VII. cu fotografii şi date des• Rezervaţii naturale şi pre consecinţele pozitive monumente ale naturii şi negative ale intervendin Republica Moldova. • să interpreteze acţiunea factorilor de mediu asupra variabilităţii organismelor. ereditare la mazăre. • Ereditatea şi variabilita. • să estimeze rolul complexelor naturale din R. Mendel). încălzirii globale. • Maladii ereditare. • Elaborarea unui proiect de reciclare a deşeurilor din propria gospodărie. • Mecanismele transmite. • să analizeze efectele poluării mediului asupra propriei existenţe. • Pregătirea unor comunicări referitoare la rolul ariilor protejate de stat din Republica Moldova. • să estimeze rolul eredităţii asupra unor îmbolnăviri ale organismelor. • Gametogeneza. • Elaborarea unor recomandări de prevenire a găurilor de ozon. Ocrotirea mediului • Influenţa omului asupra • Elaborarea unui album biodiversităţii. Moldova protejate de stat. hemofilia. • Rezolvarea problemelor focalizate pe mecanismul transmiterii caracterilor ereditare (legile lui G. • să utilizeze simbolurile genetice în situaţii de comunicare.pe planşe a celulelor sexuale şi notarea elementea organismelor.telor componente. 24 . ploilor acide.

De aceea. a VIII-a şi a IX-a. prin mobilizarea voinţei. Astfel elevii vor desfăşura observaţii. obişnuinţa de a lua decizii. modelări. Pentru reuşita activităţilor de învăţare se vor utiliza forme de activitate individuală. să rezolve situaţii . obiectivele de referinţă. demonstraţii: vor utiliza instrumente şi aparate de laborator etc.problemă. Avînd în vedere rolul de formare a obiectivelor şi a activităţilor de învăţare. Pentru eficientizarea demersului didactic sugerăm utilizarea unor tehnologii didactice moderne şi tradiţionale active. în grup. instruire reciprocă care vor cultiva capacitatea de muncă independentă. exerciţii. dorinţei de a reuşi să se realizeze o învăţare activă corelată cu interesele elevilor şi cu respectarea dezvoltării personalităţii fiecăruia. pe lîngă o bună pregătire a desfăşurării lecţiilor sau a planificării riguroase este nevoie ca profesorul să studieze din timp curriculum-ul şi să-şi pregătescă materialul didactic necesar pentru desfăşurarea lecţiilor • • • • 25 . exemple de activităţi de predare-învăţare. Eşalonarea conţinuturilor este realizată pentru 34 ore (1 oră /săptămînă) în clasa VI-a şi pentru 68 ore (2 ore /săptămînă) în clasele a VII-a. de a coopera sau de a înţelege propria responsabilitate în rezolvarea sarcinilor sau asumarea erorilor. Metodele şi procedeele utilizate sînt metode propuse de învăţămîntul modern şi activ pragmatic care pregăteşte elevii pentru impactul cu viaţa socială. jocuri didactice şi simulări. Se vor utiliza activităţile de învăţare bazate pe problematizarea sau învăţarea prin descoperire la care elevii vor fi îndrumaţi să formuleze întrebări. Obiectivele-cadru şi obiectivele de referinţă constituie baza proiectării activităţii didactice pentru fiecare profesor. curriculum-ul reprezintă un ghid pentru modul de organizare a actului didactic.SUGESTII METODOLOGICE Actualul curriculum de biologie este documentul şcolar care stabileşte: obiectivele-cadru. experimente. astfel încît prin încercări şi erori. conţinuturile învăţării pentru predarea biologiei în gimnaziu. prin înţelegerea faptului că există şi dreptul la eroare. axate pe principiul participativ. Desigur acest lucru este realizabil în măsura în care profesorul se conduce în activitatea sa de obiective şi nu doar de conţinuturi.

Învăţămîntul formativ prevede plasarea accentului nu atît pe aprecierea cunoştinţelor (noţiuni. finală (se realizează la sfîrşit de modul. cifre.) cît pe capacităţile . evaluarea poate fi realizată oral. atitudini. priceperile şi deprinderile de a opera cu acestea. capacităţi. scris sau prin activităţi practice. an şcolar etc). Ea trebuie : • să implice folosirea unei mari varietăţi de tehnici. Un moment important în elaborarea itemilor pentru evaluare este orientarea evaluatorilor spre relaţia. Evaluarea curentă şi finală va avea drept obiectiv estimarea randamentului şcolar. Din punct de vedere al modalităţii. semestru. apoi a eşecurilor la capitolele cunoştinţe.SUGESTII DE EVALUARE Evaluarea este o parte esenţială a curriculum-ului şi o practică eficientă în clasă. obiective generale-obiective de referinţă-obiective operaţionale. date etc. • să fie orientată spre ceea ce va fi elevul la finalizarea parcursului şcolar şi la intrarea în viaţa socială. Din punct de vedere al timpului de realizăre evaluarea poate fi: iniţială (se realizează la începutul unui program de instruire ). în primul rînd a succeselor. • să-i conducă pe elevii la o autoapreciere corectă şi la o îmbunătăţire continuă a performanţelor. curentă (se realizează tematic pe parcursul procesului didactic). • să fie un proces reglator care informează agenţii educaţionali despre calitatea activităţii şcolare. 26 .

Curriculum de bază – documente reglatoare. Piajet J. Bontaş I.). 2. Editura ALL.. Chişinău 1997 3. 5. Bucureşti 1995.. Proiectarea curriculum-ului de bază. Evaluarea rezultatelor şcolare. 1985. Pedagogie..BIBLIOGRAFIE 1. Editura “Ştiinţa. Chişinău. Musteaţă S. Psihologia inteligenţei (trad. Crişan A. Chişinău. 27 .. 1996. Guţu V.. Chişinău 1997. Ghid metodologic. Stoica A.. 4.

45-98-33. Coli de tipar 2 “Univers Pedagogic”. Tiraj 4000 ex. . fax 45-97-64 28 . str. Comanda nr.BIOLOGIE Curriculum şcolar pentru clasele a VI-a – a IX-a Tehnoredactare computerizată: Vasile Baroncea Copertă: Andrei Danila Tipografia Orhei. Chişinău. Format 60x84 1/16. Socoleni 16/1 tel.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful