MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI TINERETULUI AL REPUBLICII MOLDOVA

BIOLOGIE
CURRICULUM
şcolar pentru clasa a VI-a – a IX-a

Chişinău, 2006

Aprobat pentru retipărire prin ordinul Ministerului Educaţiei şi Tineretului ordinul nr. 69 din 25 iulie 2006

Autorii:
Nina Bernaz – Sicorschi – prof. grad super. Violeta Copil, cercetător ştiinţific

Grupul de lucru care a revizuit curriculumul:
N. Bernaz – Sicorschi, prof. grad super. S. Gînju, spec. pri nc. METS. M. Leşanu, dr. conf., USM. C. Subotin, spec. DGÎTS, mun.Chişinău.

2

soluţionarea de situaţii-problemă etc. în care elevii să-şi dezvolte independenţa de acţiune. aplicată la nivel normativ şi prescriptiv. 3. utilizarea ustensilelor şi a aparaturii de laborator. structurală şi operaţională a procesului de învăţămînt. La nivel prescriptiv este vizată practica activităţii de predare – învăţare – evaluare. 2. modulară. Corelaţiile interdisciplinare cu geografia. pe clase şi pe cicluri. originalitate şi creativitate. proiectat în ansamblu. La nivel normativ este vizată dimensiunea funcţională. Predarea biologiei pe baza acestui curriculum se constituie într-un demers de cunoaştere activă. care plasează elevul în centrul activităţii instructiv-educative. desfăşurînd activităţile în ritm propriu fiecăruia. Accesibilitatea în raport cu nivelul de dezvoltare psihosomatică a elevilor prin modul de formulare a obiectivelor de referinţă. a secvenţelor de conţinut şi a activităţilor didactice propuse. Coerenţa demersului didactic. Elaborarea curriculum-ului s-a bazat pe următoarele principii: 1. care marchează domeniul de studiu specific proiectării curriculare. model care să conducă la formarea la elevi a unei concepţii unitare asupra naturii. prin propunerea unor activităţi individuale sau în grup. concentrică. chimia. literatura. care marchează cadrul epistemologic specific didacticii generale. matematica. 4. REPERE CONCEPTUALE Curriculum-ul la biologie este elaborat în baza teoriei instruirii. urmărindu-se dezvoltarea competenţelor de investigare a naturii. educarea unui comportament ecologic vizînd grija şi responsabilitatea faţă de sine şi faţă de mediul natural. Scopul disciplinei Studiul biologiei în gimnaziu vizează formarea unor cunoştinţe despre structura şi varietatea formelor de viaţă şi unitatea organismelor vii. Centrarea demersului didactic pe elev. prin investigare. desenul. fizica.NOTĂ DE PREZENTARE Curriculum-ul la biologie propune un model de predare integrată a acestei discipline. 3 . Structurarea conţinuturilor într-o viziune integrată. realizabilă în cazul procesului de învăţămînt.

4. rezolvarea de probleme. Utilizarea şi manipularea echipamentului într-un mod adecvat. Cunoaşterea şi înţelegerea relaţiilor de tipul structură-funcţie. • oferă elevului posibilitatea de a-şi asuma responsabilităţi. curriculum-ul la biologie: • dezvoltă curiozitatea şi interesul faţă de domeniul abordat.Pornind de la esnţa teoriei instruirii şi de la modelul de predare integrală a biologiei. formularea de concluzii şi argumentarea lor. 4. interpretare şi comunicare a informaţiei despre plante. a fenomenelor. Curriculum-ul este astfel conceput încît să permită profesorilor libertatea de a alege ordinea şi modul de organizare a activităţilor de învăţare în raport cu viziunea proprie. Formarea capacităţilor de cumulare. II. cum ar fi: formularea de ipoteze. a proceselor şi a însuşirilor fundamentale ale organismelor vii. eficient. 2. de a coopera. animale. sigur şi responsabil pentru a găsi răspunsuri la problemele biologice. desfăşurarea independentă a unei activităţi experimentale. • propune desfăşurarea de activităţi independente şi în grup. Formarea capacităţilor de investigaţie şi de valorificare a cunoştinţelor şi a experienţei proprii în situaţii concrete de viaţă. OBIECTIVE GENERALE Prezentul curriculum îşi propune realizarea următoarelor obiective generale: I. 3. om şi biosferă. organism-organism. Cunoaşterea şi înţelegerea structurilor şi a fiziologiei umane. • propune identificarea unor surse de informare şi de documentare necesare în activităţile de tip investigare. relaţia omului cu biosfera. înregistrare. Cunoştinţe 1. luarea de decizii etc. orientînd demersul spre activităţi independente de minicercetare şi de explorare. Cunoaşterea şi înţelegerea structurilor. 4 . 2. 3. • oferă elevului şi profesorului posibilitatea de autoevaluare a activităţii. organismmediu. Argumentarea punctului de vedere şi susţinerea lui în cadrul deciziilor luate faţă de problemele biologice. • oferă posibilitatea exersării de competenţe. Capacităţi 1. Formarea unei concepţii ştiinţifice despre unitatea naturii.

Formarea unei atitudini de toleranţă şi de responsabilitate faţă de sine şi semeni. Atitudini 1. 3. Formarea responsabilităţii faţă de sănătatea personală şi a societăţii. Formarea unor convingeri şi atitudini benefice pentru sănătatea proprie şi ocrotirea mediului înconjurător. Dezvoltarea capacităţii de investigare a naturii. OBIECTIVE-CADRU 1. 5 .III. 2. 2. a fenomenelor şi a noţiunilor de biologie. vizînd grija şi responsabilitatea faţă de organismele vii şi faţă de mediul natural. Formarea unui comportament ecologic. 3. Dezvoltarea capacităţii de comunicare. Cunoaşterea şi înţelegerea proceselor. 4.

respirator.Sisteme • Transportul sub. animale şi la • Semnificaţia om. • Comportamen. natură. la om.• Circuitul malulei. flori. mediu.c a r b o n u l u i organşi azotului în organism. subvertebrate.ră. mea vie. mea vie. • Diversitatea • Locomoţia 1. energie dintre • Nutriţia la plan. corpul plantelor şi animalelor. sferă.• Diversitatea telor şi animale.acvatic. 6 .Modelul didactic al disciplinei Clasa Denumirea modulelor -6-7-8-9- • Diversitatea plan. teriei şi ener• C o m p o z i ţ i a giei în biosfechimică a ce. nutriţiei şi • Respiraţia în lu. • Relaţii trofice • Diversitatea în ecosistem. • Organizarea • Cicluri biostructurală a geochimice: organismelor: ciclul apei.organism şi te (fotosinteza). lumea vie verse zone geografice. • Structura ce. celulă-ţesut.omului în disitatea în malelor în di. Rolul lulei.verse medii.respiraţiei. tebrate şi ne.• Schimbul de te alimentare la substanţe şi de animale. • Sistemul digestiv. animalelor : • Medii de via-– animale ver. • Efectele acţiunii omului asupra diversităţii mediului.ţă (terestru. • Igiena 2.alimentaţiei şi vitale stanţelor prin respiraţiei. Diverplantelor şi ani. teran) şi organisme caracteristice. circulator şi excretor. • Diversitatea • Diversitatea plantelor : ecosistemelor – plante cu flori şi componenşi plante fără tele lor. organismelor în • Schimbul de circuitul masubstanţe şi teriei şi enerde energie la giei în bionivel celular.formelor de lor din Republica mişcare în luMoldova.

de scurtă dumuri • Hibernări.locomotor la ţinere la anima.re la animale om. Sisteme tate pentru lo.• Particularităţi • Particularităţinere la plante.plante.• Reacţia plante.• Orientarea şi • Sisteme de lor la factorii de comunicarea coordonare şi mediu. generalităţi. rată la om. Sisteme te de integrare • Organe de vos şi sistede coordoa animalelor în simţ la ani. locomotor şi acordarea primului ajutor. • Comportamen.ţile sistemului • Sisteme de sus.la om. integrare • A c u i t a t e a • Rolul sisteale organissimţurilor.• Afecţiuni ale 5.lor de susţine. 7 . • Organisme di.s i s t e m u l u i de susţinere comoţie. le. şi la om adap. Bioritturne • Migraţii. mului nervos melor • Igiena orga. ale structuri. de lungă si 1. la animale şi reglare la om. rea activităţii umane. • Aspecte sezoniere ale ecosistemelor. • Rolul sistemelor de susţinere în supravieţuirea organismelor. • Sistemul ner3. • Bioritmurile şi sănătatea • Structuri de sus. • Igiena sistemului locomotor. • Relaţii între organisme într-un ecosistem (concurente şi necocncurente). • Igiena sistemului nervos. • Selecţia naturală. male şi la om. dezvoltare la f i z i o l o g i c e • Organisme noc. • Reglarea echilibrului ecosistemelor.şi endocrin în mediu nelor de simţ în coordonala om.mul endocrinnare şi de mediu.• Cicluri de • B i o r i t m u r i urne.

• Organe de • Organe de redalităţi de re. • Fecundaţia.animale. la plante şi la om. hranei. torilor nocivi parcuri na.gestaţia şi naşproducere la rea sexuată terea la om.• Reproduce. noului orga. • C o m p o r t a . mente de re. • Ereditate. ţionale din native de droguri) asuR e p u b l i c a obţinere a pra organisMoldova.(tutun. animale.• Tipuri şi mo. xuală. variabilitate şi mecanismul transmiterii caracterelor ereditare (legile lui Gregor Mendel). • Rezervaţii naturale şi monumente ale naturii din Republica Moldova. alcool. Reproduceanimale şi la la plante şi la • Creşterea şi rea în lumea plante. • Genetica umană şi maladii ereditare. mului uman. • Impactul acţiunii umane asupra propriei existenţe.reproducere producere la producere. • Răspîndirea fructelor şi a seminţelor. 8 . • Plante şi ani7. • R e z e r v a ţ i i • Resurse na. 6. • Influenţa omului asupra biodiversităţii.• Influenţa facnaturale şi turale.• Surse alter. dezvoltarea la vie • F o r m a r e a om.• Educaţia senism. • Gametogeneza. Ocrotirea male pe cale mediului de dispariţie din Republica Moldova.

bacterii. • să compare animale şi plante diurne şi nocturne. clorela) şi • Diversitatea plantelor şi pluricelulare(unele animale. • să recunoască o serie de organisme monocelulare şi pluricelulare. • Întocmirea unei schiţe de teren.nisme monocelulare (ex. pe planşe. în timpul zilei şi nopţii. cărăbuşilor. va. vrăbiilor. amiba. • Observarea activităţii li• Organisme nocturne liecilor. • să definească noţiunile: organisme monocelulare şi organisme pluricelulare. Diversitatea în lumea vie • Diversitatea plantelor şi • Recunoaşterea unor orgaanimalelor din R.CLASA A VI-A Obiective de referinţă -1Elevul va fi capabil : • să clasifice organismele vii conform numărului de cellule. Conţinuturi -2Exemple de activităţi de predare – învăţare -3- • să identifice animale şi plante diurne şi nocturne. • Efectele acţiunii omului • Observaţii în zona aproasupra diversităţii me. Bioritmuri • Organisme diurne. aricilor. iepurilor. • să recunoască o serie de plante şi animale din diverse zone ale globului. 9 . Moldo. • să interpreteze comportamente la plante şi la animale în funcţie de bioritm. în natură.piată şcolii şi înregistradiului. tundră. taiga. animalelor în diverse zone plante. I. junglă. uliului etc. • Depistarea efectelor intervenţiei omului în localitate. • să estimeze importanţa plantelor şi a animalelor pentru om. • să recunoască o serie de plante şi animale din Republica Moldova. II. ciuperci) la microsgeografice. • Amplasarea de căsuţe pentru păsări. • să planifice acţiuni de ocrotire a animalelor şi a plantelor din localitate. deşert. bufniţelor. rea în caiet a plantelor şi a animalelor întîlnite şi recunoscute în timpul excursiei didactice. în care elevii să indice aspecte ale activităţii umane în zonă. pisicilor. • Notarea pe o hartă contur a denumirii unor animale specifice pentru zona temperată. • să estimeze influenţa activităţii umane asupra mediului. • Completarea unei fişe didacticce cu datele observaţiilor din teren şi formularea unor concluzii despre diversitatea organismelor din localitate. cop.

III. şopîrlă.• Realizarea unor tabele comparative pentru comtare la animale.) după tipul de respiraţie. • să interpreteze datele obţinute din observaţii sau experimente sub formă de tabele. om.portamente alimentare la sinteza).minarea experimentală rator. • Realizarea unor clasificări a animalelor (rîmă. ghicitori etc. grafice. • să estimeze importanţa propriul regim alimentar. Evidenţierea experimentală a fotosintezei la plante. peşti. • Reprezentarea artistică a unor bioritmuri la plante şi la animale (de ex. animalelor. • Lucrare practică. • să identifice organele şi sistemele de organe care realizează funcţiile de nutriţie la unele plante. • Nutriţia la plante (foto. desene etc. poezii. circulator şi excre. animale şi la animale. respi. • Determinarea principale• Respiraţia în lumea vie. fructe şi legume). eseu.• să compare diverse comportamente alimentare la animale. • Recunoaşterea sistemelor de organe şi a organelor cu funcţie de nutriţie (digestiv. animale şi la om. carne. • să recunoască principalele grupe de alimente necesare organismului uman. • să clasifice animalele pe care le cunoaşte după tipul de nutriţie şi respiraţie. repaus şi de efort fizic. porumbel. cîine. excretor) la unele organisme. Sisteme vitale • Comportamente alimen. prin desen. broască. Identificarea experimentală a respiraţiei şi a transpiraţiei la o plantă cu flori. diagrame. • Lucrare practică.a ritmului respirator şi a pulsului la om în stare de tor la om. tipul sistemului circulator. 10 • Observarea şi înregistrarea datelor referitoare la închiderea şi deschiderea florilor.). lor categorii de alimente • Transportul substanţelor (lactate. paste făiprin corpul plantelor şi noase. • Lucrare practică. respirator. circulator. modul de nutriţie. cărăbuş etc. Deter• Sistemul digestiv. .

grîu. • Indicarea pe planşă. diapozitive a animale. imagini. telor de reproducere la la plante. Înmulţirea plantelor de apartament prin diverse modalităţi. coacăz. stejar. Reproducerea în lumea vie • Recunoaşterea pe planşe. preparat umed a poziţiei organelor în corpul unor animale şi al omului. • Structuri de susţinere la unor plante (fasole. • Tipuri şi modalităţi de în filme a tipurilor de re• să recunoască şi să comproducere la animale şi la pare tipuri de reprodu. ponismele vii.IV. • Colectarea unor structuri de susţinere din material naturalizat. susţinere la plante şi la plante. • să interpreteze comportaunele animale şi a particumente de reproducere la larităţilor plantelor adaptaanimale şi la plante. viţă turi de susţinere la orgade vie. rumb etc. 11 . ma• să compare diverse struc. iederă. • Modelarea unor structuri de susţinere la plante şi la animale.animale. te pentru polenizare. V.reproducere. mulaj. organism. • Realizarea unor referate cu tema “Comportamente de reproducere”. Sisteme de susţinere • să identifice structuri de • Structuri de susţinere la • Observarea pe planşe. zăre. • Lucrare practică. • Comportamente de re. cere la unele animale şi producere la animale şi • Observarea comportamenplante.) şi descrierea • să estimeze rolul sistesistemelor de susţinere a melor de susţinere pentru acestora.plante.

Ocrotirea mediului • Rezervaţii naturale şi • Vizionarea de filme diparcuri Naţionale din R.• să stabilească relaţii între reacţiile plantelor şi ale animalelor şi factorii de mediu. Mol. • să proiecteze acţiuni de protecţie a animalelor şi a plantelor pe cale de dispariţie din localitate. dactice despre ocrotirea Moldova. • să estimeze importanţa comportamentelor de integrare în mediu la plante şi la animale. cunoaşterii plantelor şi animalelor rare din R.• Observarea comportatorii de mediu. a tegrare a animalelor în furnicilor.). VI. • să estimeze importanţa rezervaţiilor şi a parcurilor naţionale pentru ocrotirea naturii. • să identifice plante şi animale pe cale de dispariţie şi rezervaţii naturale din Republica Moldova. • Crearea condiţiilor optime de mediu pentru dezvoltarea unor plante sau animale.la unele animale (ex. plantelor şi animalelor. a unor păsări mediu. etc. 12 . mentelor de integrare • Comportamente de in.nutului natal cu scopul dova. • Colecţionarea şi afişarea diferitor imagini /fotografii cu animale şi plante pe cale de dispariţie. • Realizarea unui proiect de ocrotire a naturii în localitate. Moldova. • Evidenţierea experimentală a reacţiilor plantelor la factorii de mediu. VII. Sisteme de coordonare şi integrare ale organismelor în mediu • Reacţia plantelor la fac. • Plante şi animale pe cale • Vizitarea muzeelor ţide dispariţie din R.

completarea unui tabel • să stabilească relaţii încu structurile implicate tre structurile scheletului în locomoţie. liliac. şi modalităţile de loco• Elaborarea unor tabele moţie.CLASA A VII-A Obiective de referinţă -1Conţinuturi -2Exemple de activităţi de predare – învăţare -3- I Diversitatea în lumea vie Elevul va fi capabil : • să identifice diversitatea • Diversitatea formelor de • Observarea în natură. floarea-soarelui. liliac. tradescanţie etc.) cu modalităţi diverse ţii de mediu. pe filme. cal. iepure. şopîrlă. şarpe. omului în diverse condietc. peşte. • să compare locomoţia rîmă. • să compare structurile broască. unele animale (iepure. iepure. cării la plante. la broască. • Observaţii în natură. liliac etc. comparative ale scheletului la cîine. în apă. animale. porumbel. 13 . rac. păpădie. peşte. melc. cîrtiţă. II. pentru evidenţierea mişşarpe. • Organizarea cu elevii a unor concursuri de deplasare pe nisip. porumbel etc. la microscop asupra mişcării la plante (alge. pe gheaţă.) şi la animale şi la om.). balenă. pe film didactic şi la microsformelor de mişcare la mişcare în lumea vie. porumimplicate în locomoţie bel. • să realizeze experimente verse condiţii de mediu. Sisteme de susţinere • să identifice structurile • Particularităţi ale struc.• Observarea pe planşe. lalea.cop a unor animale (de ex. tate pentru locomoţie. mulaj la diferite animale şi la animale şi la om adap. de deplasare. maimuţă. amibă. • Locomoţia omului în di.a scheletului la om şi la om. Formulare de concluzii. implicate în locomoţie turilor de susţinere la material natural.

• Lucrare practică. la animale. • Observarea particularităţilor structurale ale organelor de simţ la om.• Investigarea modalităţilor de comunicare la unele rea la animale şi la om.). • să recunoască principalele părţi componente ale organelor de simţ la om. albine. mirosului. cangur. • Formularea unor conclu• Acuitatea simţurilor. III. • Lucrare practică. struţ. barză. alfabetul surdomut. broască. • Igiena organelor de simţ zii referitoare la semnalele emise şi percepute de la om.• să identifice organe de simţ şi modalităţi de comunicare la animale. semnale Morse. • Determinarea modalităţilor alternative de comunicare la om (ex. • să descrie aparate tehnice similare unor organe de simţ. la cîine. 14 • Modelarea unor părţi de schelet la animalele studiate anterior şi la om evidenţiind o anumită poziţie în timpul unei mişcări concrete. alfabet braile etc. Evidenţierea experimentală a relaţiilor între miros şi gust la om. peşte şi formularea concluziilor. Evidenţierea experimentală a acuităţii auzului. • Descrierea aparatului de fotografiat. liliac. • să compare acuitatea simţurilor la animale şi la om. animale. • Elaborarea unor buletine informative privind igiena organelor de simţ la om. privighetoare etc. şopîrlă. cîmpului visual. gustului la om. • să propună regului de igienă a organelor de simţ la om. Sisteme de coordonare şi integrare a organismelor în mediu • Orientarea şi comunica.). . a radarului etc. • Organe de simţ la om şi animale (ex. cal. • Reprezentarea schematică a adaptărilor pentru locomoţie a membrelor anterioare şi posterioare la om.

• Întocmirea unor tabele comparative cu structura celulelor sexuale (spermatozoizi. ulm etc. • să distingă faze de reproducere la plante şi la animale.i • Hibernări bienale. • Întocmirea unui calendar al înmuguririi. planşe. • Descrierea procesului de plante şi la animale.). • să analizeze cauzele migraţiilor şi a hibernărilor. păducel. albine. arţar. 15 .). V. Bioritmuri • Cicluri de dezvoltare la • Elaborarea unor proiecte plante pentru obţinerea semin• Migraţii ţelor de plante anuale . • Răspîndirea fructelor şi • Observarea pe filme sau în natură a modalităţilor a seminţelor. • Formarea noului orga. Reproducerea în lumea vie • Organe de reproducere • Observarea structurii florii (de cireş. IV. broaşte etc. • Observarea pe planşe şi mulaje a organelor de reproducere la iepure sau şoarece. nism. • să distingă particularităţi fiziologice la animale în timpul perioadei active şi a hibernării.formare a fructului şi a seminţei la plante. • Reproducerea sexuată la rial natural. • să compare ciclurile de dezvoltare la unele animale. • Observarea pe planşe a etapelor de creştere şi dezvoltare la unele animale (ex. brusture. mulaj. • să compare celulele sexuale feminine şi masculine la animale. lăcuste. formării fructelor şi căderii frunzelor la plantele perene. ovule) la animale. la cărăbuş. • să stabilească relaţii între modul de răspîndire a fructelor şi a seminţelor şi particularităţile lor de structură. înfloririi. vişin) pe matela plante şi la animale.• să identifice organele de reproducere sexuată la plante şi la animale. • să descrie procesul de reproducere sexuată la plantele cu flori şi la animale. • Întocmirea unor tabele comparative pentru cicluri de dezvoltare la animale. • să identifice particularităţi morfologice sezoniere ale ciclurilor de dezvoltare la plante. fluturi. de răspîndire a fructului şi a seminţei (la păpădie.

umiditate. • Determinarea parametrilor factorilor de mediu (temperatură. • Observarea în natură a perioadei de construire a cuiburilor la păsările din localitate (rîndunici. număr de insecte. igienă a respiraţiei şi a Formularea concluziilor alimentaţiei. Sisteme vitale • să definească noţiunea • Schimbul de substanţe • Întocmirea unor schede metabolism. tabolismului. • Semnificaţia nutriţiei şi şi de energie între organism şi mediu. aspectul vegetaţiei) în perioada migraţiilor. nutriţiei şi a respiraţiei • Igiena alimentaţiei şi a • Interviuri cu membrii familiei pentru a determica funcţii esenţiale pen. berze etc. vrăbii. 16 • Înregistrarea datelor plecării şi sosirii unor păsări migratoare şi a intrării şi ieşirii din hibernare a unor animale. viermi. • Întocmirea unei liste cu reguli de igienă care au importanţă în prevenirea bolilor metabolice. discuţii cu adulţii. te consumată de fiecare • să propună reguli de membru al familiei pe zi. Prezentarea unor comunicări pe această temă. na cantitatea de alimentru întreţinerea vieţii. . privind variaţia necesarului de alimente în raport cu vîrsta şi cu alţi parametri.). documentare din atlase. albume.respiraţiei.VI. • Vizionări de filme.nism şi mediu. reviste pentru informare despre bolile metabolice la om.me pentru evidenţierea schimbului de substanţe • să identifice etapele me. • să estimeze importanţa respiraţiei. şi de energie între orga.

VII. car etc. Realizarea unui model de obţinere a hranei prin hidroponie (culturi de legume în soluţii nutritive). material naturalifără flori. Alge. • Diversitatea animale. unităţi taxonomice.mamifer carnivor (cîine) pe unităţi taxonomice. Conţinuturi -2Exemple de activităţi de predare – învăţare -3- I. • să compare particularităţile structurale ale plantelor monocotiledonate şi dicotiledonate. • să clasifice plantele şi animalele din localitate. mac. • Surse alternative de ob. Ocrotirea mediului • să distingă resurse natu. Crusta. • Lucrare practică. fasole.ţinere a hranei. Păsări.fere.) şi a cotiledonate. pe plante cu flori şi plante planşe. peşti) şi neverteMamifere.unor plante fără flori (feturile: Gimnosperme. reptile.brate (artropode.• Înregistrarea datelor desrale din Republica Mol.• Resurse naturale din Re. Clasele: (măr. alge). muşchi.) din localitate. Rep. Formularea concluziilor. păsări. • să identifice unităţile taxonomice.planşe. Arahnide. viermi. măceş. amte. argilă. Animale vertebrate: fibieni. • Observarea în natură. 17 . petrol. apă. rigi. cu flori (vişin) şi a unui Clasele: Insecte. • să identifice caracterele generale ale încrengăturilor de plante şi animale. R. căr• să identifice surse alterna. • Ierarhizarea unei plante Încrengătura Artropode. taxonomie. Peşti. caltive de obţinere a hranei.lalea. Muşchi. grîu. Amfibieni. pe Ferigi. brad etc. • să distingă caracterele generale ale claselor de animale vertebrate. • să estimeze importanţa • Observaţii asupra situaţisurselor alternative de ei pădurilor şi apelor din obţinere a hranei. monocotiledonate şi di.naturale (lemn. celenterate). Diversitatea în lumea vie • Diversitatea plantelor: • Observarea în natură. bune. Animale nevertebrate. Încrengătura zat a unor plante cu flori Angiosperme. Moldova. moluşte. cee. CLASA A VIII-A Obiective de referinţă -1Elevul va fi capabil: • să definească noţiunile: sistematică. mulaj a unor anilor: animale vertebrate male vertebrate (mamişi animale nevertebra. Încrengă. tile. pre prezenţa unor resurse dova.publica Moldova.

organismului uman.de energie la nivel celululei vegetale şi animale.) şi a unor celule animale (de ex. Viermi cilindrici. • Completarea unor ches• să argumenteze importionare privind influenţa tanţa unui mod sănătos nocivă a tutunului. • Modelarea unei celule vegetale sau animale din diverse materiale (pungi de plastic.uman. la ceapă. • Schimbul de substanţe şi • să compare structura ce.• să estimeze importanţa Încrengătura Moluşte. 18 . • Creşterea şi îngrijirea unor plante de apartament. ţesut-organ-organism. tele celulei vegetale şi a • Compoziţia chimică a celulei animale şi func. drogu. Claplantelor şi animalelor. fructe. apă. ţiile lor. fluenţei tutunului asupra alcool. alcoode viaţă. nocivi (tutun. Încrengătura Viermi laţi. Observarea la microscop a unei celule vegetale (de ex. • să interpreteze superioritatea diferitelor niveluri de organizare ale organismelor. a unor animale. III. droganisme sănătoase cu orguri) asupra organismului gane şi organisme afectauman. • Colectarea unor plante medicinale. Eviden• să explice efectul unor ţierea experimentală a insubstanţe toxice (tutun. alcool. Viermi Inelaţi.). • Lucrare practică. seminţe etc. Bivalve. lar. Sisteme vitale • să identifice componen. drogurilor asupra organismului. • Lucrare practică. alcool.• Structura celulei.cu evidenţierea consecinorganismului uman. Ocrotirea mediului • să identifice factorii cu • Influenţa factorilor noci. te de factori nocivi. Cefalopode. Încrengătura Celenterate II. ri) asupra organismului ţelor acţiunii factorilor • să compare organe şi or. • Întocmirea unor scheme cu nivelurile structurale ale organismelor (celulăţesut-organ-organism). • Compararea pe imagini a plămînilor sănătoşi cu cei afectaţi de fumat. lului.• Realizarea unor desene influenţă nocivă asupra vi (tutun. sele: Gasteropode. roşii. • să identifice niveluri de • Organizarea structurală organizare structurală a a organismelor: celulăorganismelor. măr etc.celulei. droguri) asupra plămînilor. butelii de plastic. mucoasă din cavitatea bucală ) şi identificarea componenţilor principali.

` • să identifice elementele componente ale sistemului locomotor la om. • Igiena sistemului loco. nervi. glande sexuale).glande endocrine: hipofiză.pancreas. • Compararea reflexelor condiţionate şi necondiţionate. şi cauzele acestora. timus. • Rolul sistemului nervos fal. membre. trunchi). .). IV. • să descrie funcţionarea sistemului locomotor la om. • Experimente pentru evivos. plantar etc. sen. • să recunoască unele patologii ale sistemului locomotor. consum de alcool. • Reprezentarea prin demotor. suprarenale. Sisteme de coordonare şi integrare ale organismelor în mediu • Sisteme de coordonare • Observarea pe mulaje sau pe planşe a sistemului şi reglare la om. rahitism etc. 19 • Elaborarea unor recomandări de renunţare la fumat. fracturi.generalită.nervos şi endocrin la om mul endocrin . • Modelarea unor părţi de primului ajutor. tiroidă. • Determinarea temperamentelor. • să interpreteze rolul de coordonare al sistemului nervos şi endocrin în activitatea organismului uman.schelet la om. V.). • Sistemul nervos şi siste.• Observarea pe planşe sau mului locomotor la om: pe mulaje a sistemului structură şi funcţii. droguri. locomotor la om şi indi• Afecţiuni ale sistemului carea părţilor componente locomotor şi acordarea (schelet. modele a unor tipuri de pîrghii prezente în organismul uman (gît.• să identifice principalele părţi componente ale sistemului nervos şi endocrin la om.şi descrierea principalelor părţi componente (enceţi. muşchi). • să ilustreze aspecte ale unui regim de viaţă sănătos. denţierea reflexelor (rotulian. • Igiena sistemului ner. Sisteme de susţinere • Particularităţile siste. rea activităţii umane. măduva spinării. • Pregătirea comunicărilor despre modificările organismului uman în timp privind influenţa factorilor nocivi. • Recunoaşterea pe imagini a unor afecţiuni a sistemului osos (luxaţii. şi endocrin în coordona.

la elevi întrun interval de 1-6 luni. plăgi etc. Fecundaţia. studiu de caz pentru evidenţierea maturizării sexuale şi psihice ale adolescenţilor şi modificările manifestate în perioada pubertăţii. trompe uterine. • Caracterizarea aspectelor sexuale secundare la fete şi băieţi. la om. uter. • Lucrare practică. perimetrului toracic. • să compare creşterea şi dezvoltarea fizică la om cu aspecte ale dezvoltării psihice. • Investigarea surselor informaţionale referitoare la planificarea familiei. • să determine pe baza măsurării unor parametri creşterea şi dezvoltarea propriului organism. • Studiu de caz pe tema concepţiei şi contracepţiei. • Întocmirea de grafice priEducaţie sexuală. • • • • VI. luxaţii. greutăţii etc. vind dezvoltarea fizică şi psihică la om.• să recunoască organele de reproducere la om şi rolul lor în fecundaţie. • să interpreteze rolul alimentaţiei în creşterea şi dezvoltarea organismului. • Jocuri de rol. penis). • să estimeze importanţa planificării familiei. • Măsurări ale înălţimii. gestaţia şi la femeie (ovare. Acordarea primului ajutor în caz de fracturi. Reproducerea în lumea vie Organe de reproducere • Observarea pe planşe a organelor de reproducere la om . • Elaborarea unor recomandări referitoare la menţinerea stării de sănătate a sistemului locomotor. canale seminale. Creşterea şi dezvoltarea bărbat (testicule. vagin) şi la naşterea la om. 20 .

cardiac în diverse condiţii de activitate a organismului. respirator. să identifice componentele ecosistemului. Determinarea pulsului. să recunoască biodiversitatea într-un ecosistem. lor. 21 .).ovulaţiei pentru un ciclu clul ovarian.menstrual normal. Conţinuturi -2Exemple de activităţi de predare – învăţare -3- I Diversitatea în lumea vie • Diversitatea ecosiste.din cel mai apropiat ecoganisme caracteristice. parc. • Studiu de caz pe tema • să argumenteze impor. subteran) şi or.• Bioritmuri fiziologice de modificării fiziologice şi tanţa bioritmurilor în scurtă durată la om: ci. soţesc ovulaţia şi ciclul uman. • Bioritmurile şi sănăta. • Întocmirea unor grafice pentru bioritmul temperaturii.• Crearea unui album cu melor şi componentelor fotografii. pădure etc. • Lucrare practică.lungă durată la om: ci. să interpreteze relaţiile trofice în ecosistem. • Observarea şi înregistra• Relaţiile trofice în ecorea în fişele de observasistem. • Studiu de caz pe tema ore de somn şi de activitate.a simptomelor care înactivitatea organismului clul cardiac etc. ciclul ute. CLASA A IX-A Obiective de referinţă -1• • • • • Elevul va fi capabil : să clasifice ecosistemele. abiotici şi antropogeni acvatic. • Medii de viaţă (terestru. Calcularea frecvenţei plantelor şi animalelor pe m2 dintr-un ecosistem (ex.menstrual. să stabilească relaţii între condiţiile de mediu şi biodiversitate. imagini cu diverse ecosisteme. lac. • Lucrare practică. Bioritmuri • să identifice bioritmurile • Bioritmuri fiziologice de • Întocmirea unui grafic al fiziologice ale organis. sistem din zona şcolii. tea. ţie a factorilor biotici.VII. rin. ritmului respirator în condiţii de repaus şi de activitate fizică. mului uman.

lac. Identiturilor de susţinere în ficarea ţesuturilor mecasupravieţuirea organisnice în structura plantemelor. Înregistrarea şi preale organismelor.• Modelarea unor structuri ale organelor de susţi. • Recunoaşterea categoriilor trofice dintr-un ecosistem local (parc. • Concurs cu prezentări de fotografii ce conţin structuri de susţinere la animale pentru supravieţuirea acestora în anumite medii de trai. acvatic. ritmului sezonier la une• să stabilească relaţii înle animale din diverse tre condiţiile de mediu ecosisteme din localitaşi bioritmurile sezoniere te. • să estimeze rolul struc• Lucrare practică.).). re. grădină etc. zentarea datelor.ecosistemelor. rîu. • Reprezentarea lanţurilor trofice prin piramide ecologice. • să estimeze importanţa biodiversităţii în natură. Determinarea cantităţii de amidon în frunzele plantelor în perioada de vară şi toamnă. Formularea concluziilor.• Aspecte sezoniere ale • Observarea fenofazelor zoniere ale unor ecosis. lor.ţinere pentru supravie. 22 . diverse medii de viaţă.de susţinere la plante (rănere pentru integrarea ţuirea organismelor în dăcini. • Lucrare practică. cîmpie etc. la unele plante şi a bioteme. III Sisteme de susţinere • să recunoască adaptări • Rolul sistemelor de sus. subteran. II Bioritmuri • să identifice aspecte se. vase conducătoaorganismelor în mediu. cîrcei etc.). • Reprezentarea grafică a lanţurilor trofice din diverse ecosisteme (pădure.• să caracterizeze biodiversitatea diferitor tipuri de ecosisteme: terestru.

• Demonstrarea experimentală a influenţei usturoiului. modificarea condiţiilor de mediu. • Cicluri biogeochimice: • Prezentarea unor lanţuri ciclul apei. a ciclurilor biogeochi• să estimeze importanţa Rolul organismelor în mice (ciclul apei.IV Sisteme vitale ale ecosistemelor • să reprezinte grafic ci. unui rîu etc. cepei asupra mucegaiului.• Circuitul materiei şi • Întocmirea unor scheme cluri biogeochimice. ciclul organismelor în circuitul circuitul materiei şi al carbonului. ocrotire a ecosistemelor • Evidenţierea relaţiilor din localitate. • să descrie procesul de într-un ecosistem (con. vînătoare.) ce formare şi evoluţie na. heleşritor categorii de orgateu). ciclul azotumateriei şi energiei în energiei. 23 . lui).• Selecţia naturală. • Relaţii între organisme introducerea de noi speecosistemului.curente şi neconcuren.cii de organisme etc. V. • Lucrare practică. pesdetermină starea de ecosistemelor. carbonului şi trofice prin care să deazotului în natură. de simbioză la plantele leguminoase. echilibru şi factorii care • Evoluţia naturală a unui cuit intensiv. te). energiei în biosferă. turală a unui ecosistem. • Crearea unui ecosistem • să estimeze rolul dife. unei • să proiecteze acţiuni de păduri. artificial (de ex. monstreze rolul organismelor în circuitul materiei şi energiei în natură. natură. Evidenţierea experimentală a absorbţiei apei de către plantă.produc dezechilibrul în ecosistem. nismele unui parc. nisme şi a omului în • Observarea şi interpretamenţinerea echilibrului rea relaţiilor dintre orgaecosistemului. produc dezechilibrul ecosistem. Sisteme de coordonare şi integrare ale organismelor în mediu echilibrului • Investigaţia unor factori • să distingă factorii ce • Reglarea (de ex.

• să interpreteze consecinţele acţiunii omului asupra biodiversităţii. Ocrotirea mediului • Influenţa omului asupra • Elaborarea unui album biodiversităţii. • să descrie mecanismele transmiterii caracterelor ereditare ale organismelor conform legilor lui Mendel. • să utilizeze simbolurile genetice în situaţii de comunicare. sindromul Down etc. Moldova protejate de stat. • să estimeze rolul eredităţii asupra unor îmbolnăviri ale organismelor. Mendel). litate. încălzirii globale. • Pregătirea unor comunicări referitoare la rolul ariilor protejate de stat din Republica Moldova. • Investigarea cauzelor apariţiei unor boli ereditare (polidactilia.pe planşe a celulelor sexuale şi notarea elementea organismelor. ereditare la mazăre. 24 . transmiterea caracterelor • Genetica umană. VII. ploilor acide. Reproducerea în lumea vie • Observarea la microscop. rii caracterilor ereditare • Elaborarea unor scheme prin care să prezinte (legile lui Mendel). VI. • Maladii ereditare. • să estimeze rolul complexelor naturale din R. • să interpreteze acţiunea factorilor de mediu asupra variabilităţii organismelor. • Mecanismele transmite. • Ereditatea şi variabilita. • Elaborarea unor recomandări de prevenire a găurilor de ozon.telor componente.• să compare ovogeneza şi spermatogeneza.). • Elaborarea unui proiect de reciclare a deşeurilor din propria gospodărie. • să analizeze efectele poluării mediului asupra propriei existenţe. cu fotografii şi date des• Rezervaţii naturale şi pre consecinţele pozitive monumente ale naturii şi negative ale intervendin Republica Moldova. • Gametogeneza. • Rezolvarea problemelor focalizate pe mecanismul transmiterii caracterilor ereditare (legile lui G. hemofilia. • Alcătuirea unui arbore genealogic privind bolile ereditare şi transmiterea lor prin ereditate. ţiei omului într-un eco• Impactul acţiunii umane sistem natural din locaasupra propriei existenţe.

experimente. Se vor utiliza activităţile de învăţare bazate pe problematizarea sau învăţarea prin descoperire la care elevii vor fi îndrumaţi să formuleze întrebări. Desigur acest lucru este realizabil în măsura în care profesorul se conduce în activitatea sa de obiective şi nu doar de conţinuturi. Metodele şi procedeele utilizate sînt metode propuse de învăţămîntul modern şi activ pragmatic care pregăteşte elevii pentru impactul cu viaţa socială. exerciţii. Eşalonarea conţinuturilor este realizată pentru 34 ore (1 oră /săptămînă) în clasa VI-a şi pentru 68 ore (2 ore /săptămînă) în clasele a VII-a. Obiectivele-cadru şi obiectivele de referinţă constituie baza proiectării activităţii didactice pentru fiecare profesor. astfel încît prin încercări şi erori. Pentru eficientizarea demersului didactic sugerăm utilizarea unor tehnologii didactice moderne şi tradiţionale active. prin mobilizarea voinţei. Pentru reuşita activităţilor de învăţare se vor utiliza forme de activitate individuală. Astfel elevii vor desfăşura observaţii. modelări. instruire reciprocă care vor cultiva capacitatea de muncă independentă. curriculum-ul reprezintă un ghid pentru modul de organizare a actului didactic. dorinţei de a reuşi să se realizeze o învăţare activă corelată cu interesele elevilor şi cu respectarea dezvoltării personalităţii fiecăruia. exemple de activităţi de predare-învăţare. conţinuturile învăţării pentru predarea biologiei în gimnaziu. pe lîngă o bună pregătire a desfăşurării lecţiilor sau a planificării riguroase este nevoie ca profesorul să studieze din timp curriculum-ul şi să-şi pregătescă materialul didactic necesar pentru desfăşurarea lecţiilor • • • • 25 . jocuri didactice şi simulări. a VIII-a şi a IX-a.SUGESTII METODOLOGICE Actualul curriculum de biologie este documentul şcolar care stabileşte: obiectivele-cadru. de a coopera sau de a înţelege propria responsabilitate în rezolvarea sarcinilor sau asumarea erorilor. obiectivele de referinţă.problemă. în grup. obişnuinţa de a lua decizii. să rezolve situaţii . prin înţelegerea faptului că există şi dreptul la eroare. axate pe principiul participativ. Avînd în vedere rolul de formare a obiectivelor şi a activităţilor de învăţare. demonstraţii: vor utiliza instrumente şi aparate de laborator etc. De aceea.

Din punct de vedere al modalităţii. an şcolar etc). finală (se realizează la sfîrşit de modul. Ea trebuie : • să implice folosirea unei mari varietăţi de tehnici. • să fie orientată spre ceea ce va fi elevul la finalizarea parcursului şcolar şi la intrarea în viaţa socială. • să fie un proces reglator care informează agenţii educaţionali despre calitatea activităţii şcolare. semestru. 26 . cifre. apoi a eşecurilor la capitolele cunoştinţe. • să-i conducă pe elevii la o autoapreciere corectă şi la o îmbunătăţire continuă a performanţelor. priceperile şi deprinderile de a opera cu acestea.) cît pe capacităţile . Evaluarea curentă şi finală va avea drept obiectiv estimarea randamentului şcolar. evaluarea poate fi realizată oral. atitudini. Învăţămîntul formativ prevede plasarea accentului nu atît pe aprecierea cunoştinţelor (noţiuni. date etc. în primul rînd a succeselor. Un moment important în elaborarea itemilor pentru evaluare este orientarea evaluatorilor spre relaţia. Din punct de vedere al timpului de realizăre evaluarea poate fi: iniţială (se realizează la începutul unui program de instruire ). capacităţi. obiective generale-obiective de referinţă-obiective operaţionale. scris sau prin activităţi practice. curentă (se realizează tematic pe parcursul procesului didactic).SUGESTII DE EVALUARE Evaluarea este o parte esenţială a curriculum-ului şi o practică eficientă în clasă.

Bucureşti 1995. Piajet J. 1985.. Chişinău 1997. Chişinău 1997 3. Editura ALL. Chişinău. Crişan A. 5. Musteaţă S. Stoica A. 4. Ghid metodologic. Curriculum de bază – documente reglatoare. Chişinău. Proiectarea curriculum-ului de bază. Pedagogie. Guţu V. Evaluarea rezultatelor şcolare. Bontaş I.. Psihologia inteligenţei (trad. 1996... Editura “Ştiinţa..).BIBLIOGRAFIE 1. 27 . 2..

45-98-33. . Comanda nr. fax 45-97-64 28 . Format 60x84 1/16.BIOLOGIE Curriculum şcolar pentru clasele a VI-a – a IX-a Tehnoredactare computerizată: Vasile Baroncea Copertă: Andrei Danila Tipografia Orhei. str. Socoleni 16/1 tel. Coli de tipar 2 “Univers Pedagogic”. Chişinău. Tiraj 4000 ex.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful