MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI TINERETULUI AL REPUBLICII MOLDOVA

BIOLOGIE
CURRICULUM
şcolar pentru clasa a VI-a – a IX-a

Chişinău, 2006

Aprobat pentru retipărire prin ordinul Ministerului Educaţiei şi Tineretului ordinul nr. 69 din 25 iulie 2006

Autorii:
Nina Bernaz – Sicorschi – prof. grad super. Violeta Copil, cercetător ştiinţific

Grupul de lucru care a revizuit curriculumul:
N. Bernaz – Sicorschi, prof. grad super. S. Gînju, spec. pri nc. METS. M. Leşanu, dr. conf., USM. C. Subotin, spec. DGÎTS, mun.Chişinău.

2

Structurarea conţinuturilor într-o viziune integrată. soluţionarea de situaţii-problemă etc. REPERE CONCEPTUALE Curriculum-ul la biologie este elaborat în baza teoriei instruirii. prin propunerea unor activităţi individuale sau în grup. Elaborarea curriculum-ului s-a bazat pe următoarele principii: 1. utilizarea ustensilelor şi a aparaturii de laborator. care plasează elevul în centrul activităţii instructiv-educative. modulară. 3 . 3. Predarea biologiei pe baza acestui curriculum se constituie într-un demers de cunoaştere activă. concentrică. prin investigare. chimia.NOTĂ DE PREZENTARE Curriculum-ul la biologie propune un model de predare integrată a acestei discipline. a secvenţelor de conţinut şi a activităţilor didactice propuse. La nivel normativ este vizată dimensiunea funcţională. Scopul disciplinei Studiul biologiei în gimnaziu vizează formarea unor cunoştinţe despre structura şi varietatea formelor de viaţă şi unitatea organismelor vii. structurală şi operaţională a procesului de învăţămînt. desenul. în care elevii să-şi dezvolte independenţa de acţiune. La nivel prescriptiv este vizată practica activităţii de predare – învăţare – evaluare. originalitate şi creativitate. fizica. literatura. 4. aplicată la nivel normativ şi prescriptiv. 2. proiectat în ansamblu. realizabilă în cazul procesului de învăţămînt. care marchează cadrul epistemologic specific didacticii generale. Accesibilitatea în raport cu nivelul de dezvoltare psihosomatică a elevilor prin modul de formulare a obiectivelor de referinţă. urmărindu-se dezvoltarea competenţelor de investigare a naturii. pe clase şi pe cicluri. model care să conducă la formarea la elevi a unei concepţii unitare asupra naturii. Coerenţa demersului didactic. Corelaţiile interdisciplinare cu geografia. matematica. care marchează domeniul de studiu specific proiectării curriculare. Centrarea demersului didactic pe elev. desfăşurînd activităţile în ritm propriu fiecăruia. educarea unui comportament ecologic vizînd grija şi responsabilitatea faţă de sine şi faţă de mediul natural.

OBIECTIVE GENERALE Prezentul curriculum îşi propune realizarea următoarelor obiective generale: I. curriculum-ul la biologie: • dezvoltă curiozitatea şi interesul faţă de domeniul abordat. Curriculum-ul este astfel conceput încît să permită profesorilor libertatea de a alege ordinea şi modul de organizare a activităţilor de învăţare în raport cu viziunea proprie. Cunoaşterea şi înţelegerea structurilor. de a coopera. animale. 2. om şi biosferă. Formarea unei concepţii ştiinţifice despre unitatea naturii. 2. Utilizarea şi manipularea echipamentului într-un mod adecvat. Capacităţi 1. 4 . • propune identificarea unor surse de informare şi de documentare necesare în activităţile de tip investigare. eficient. luarea de decizii etc. Argumentarea punctului de vedere şi susţinerea lui în cadrul deciziilor luate faţă de problemele biologice. înregistrare. sigur şi responsabil pentru a găsi răspunsuri la problemele biologice. orientînd demersul spre activităţi independente de minicercetare şi de explorare. interpretare şi comunicare a informaţiei despre plante. • oferă elevului şi profesorului posibilitatea de autoevaluare a activităţii. formularea de concluzii şi argumentarea lor. relaţia omului cu biosfera. • oferă elevului posibilitatea de a-şi asuma responsabilităţi. 3. • oferă posibilitatea exersării de competenţe.Pornind de la esnţa teoriei instruirii şi de la modelul de predare integrală a biologiei. desfăşurarea independentă a unei activităţi experimentale. a fenomenelor. cum ar fi: formularea de ipoteze. rezolvarea de probleme. a proceselor şi a însuşirilor fundamentale ale organismelor vii. 3. organismmediu. Cunoaşterea şi înţelegerea structurilor şi a fiziologiei umane. • propune desfăşurarea de activităţi independente şi în grup. 4. II. organism-organism. Formarea capacităţilor de investigaţie şi de valorificare a cunoştinţelor şi a experienţei proprii în situaţii concrete de viaţă. Cunoaşterea şi înţelegerea relaţiilor de tipul structură-funcţie. Formarea capacităţilor de cumulare. 4. Cunoştinţe 1.

Formarea unui comportament ecologic. Formarea unei atitudini de toleranţă şi de responsabilitate faţă de sine şi semeni. OBIECTIVE-CADRU 1. Dezvoltarea capacităţii de investigare a naturii. Dezvoltarea capacităţii de comunicare. Cunoaşterea şi înţelegerea proceselor. a fenomenelor şi a noţiunilor de biologie. vizînd grija şi responsabilitatea faţă de organismele vii şi faţă de mediul natural. 3. Atitudini 1. Formarea responsabilităţii faţă de sănătatea personală şi a societăţii. 3. 4. 5 . Formarea unor convingeri şi atitudini benefice pentru sănătatea proprie şi ocrotirea mediului înconjurător. 2. 2.III.

mea vie.• Schimbul de te alimentare la substanţe şi de animale. teriei şi ener• C o m p o z i ţ i a giei în biosfechimică a ce.verse medii. • Sistemul digestiv. • Organizarea • Cicluri biostructurală a geochimice: organismelor: ciclul apei. • Efectele acţiunii omului asupra diversităţii mediului.formelor de lor din Republica mişcare în luMoldova. animalelor : • Medii de via-– animale ver. celulă-ţesut. • Diversitatea • Diversitatea plantelor : ecosistemelor – plante cu flori şi componenşi plante fără tele lor. nutriţiei şi • Respiraţia în lu. Rolul lulei.• Diversitatea telor şi animale. • Relaţii trofice • Diversitatea în ecosistem. • Diversitatea • Locomoţia 1. circulator şi excretor.Modelul didactic al disciplinei Clasa Denumirea modulelor -6-7-8-9- • Diversitatea plan. natură. flori.Sisteme • Transportul sub. • Igiena 2. la om.• Circuitul malulei. mea vie. mediu. tebrate şi ne. animale şi la • Semnificaţia om. teran) şi organisme caracteristice.ră.c a r b o n u l u i organşi azotului în organism. 6 .omului în disitatea în malelor în di. energie dintre • Nutriţia la plan. corpul plantelor şi animalelor.ţă (terestru.alimentaţiei şi vitale stanţelor prin respiraţiei. lumea vie verse zone geografice. organismelor în • Schimbul de circuitul masubstanţe şi teriei şi enerde energie la giei în bionivel celular. • Comportamen. respirator. subvertebrate. Diverplantelor şi ani. • Structura ce. sferă.acvatic.organism şi te (fotosinteza).respiraţiei.

• Particularităţi • Particularităţinere la plante. • Bioritmurile şi sănătatea • Structuri de sus. • Aspecte sezoniere ale ecosistemelor. • Relaţii între organisme într-un ecosistem (concurente şi necocncurente). Sisteme tate pentru lo. • Reglarea echilibrului ecosistemelor. Sisteme te de integrare • Organe de vos şi sistede coordoa animalelor în simţ la ani. Bioritturne • Migraţii. rea activităţii umane. generalităţi. • Igiena sistemului locomotor. de lungă si 1. rată la om.s i s t e m u l u i de susţinere comoţie. la animale şi reglare la om. • Selecţia naturală. • Igiena sistemului nervos.• Cicluri de • B i o r i t m u r i urne. • Sistemul ner3. • Rolul sistemelor de susţinere în supravieţuirea organismelor. de scurtă dumuri • Hibernări.locomotor la ţinere la anima.mul endocrinnare şi de mediu.ţile sistemului • Sisteme de sus. le.plante.• Afecţiuni ale 5.• Reacţia plante.• Orientarea şi • Sisteme de lor la factorii de comunicarea coordonare şi mediu. • Comportamen. 7 .lor de susţine. mului nervos melor • Igiena orga. şi la om adap. ale structuri. male şi la om.re la animale om.la om. integrare • A c u i t a t e a • Rolul sisteale organissimţurilor. locomotor şi acordarea primului ajutor. dezvoltare la f i z i o l o g i c e • Organisme noc. • Organisme di.şi endocrin în mediu nelor de simţ în coordonala om.

xuală. variabilitate şi mecanismul transmiterii caracterelor ereditare (legile lui Gregor Mendel).gestaţia şi naşproducere la rea sexuată terea la om. Reproduceanimale şi la la plante şi la • Creşterea şi rea în lumea plante. mente de re. • Rezervaţii naturale şi monumente ale naturii din Republica Moldova.• Surse alter. ţionale din native de droguri) asuR e p u b l i c a obţinere a pra organisMoldova. hranei. torilor nocivi parcuri na. • Răspîndirea fructelor şi a seminţelor. mului uman.animale. dezvoltarea la vie • F o r m a r e a om. • R e z e r v a ţ i i • Resurse na. 8 . • Impactul acţiunii umane asupra propriei existenţe. • C o m p o r t a . • Influenţa omului asupra biodiversităţii. • Gametogeneza. • Genetica umană şi maladii ereditare. • Fecundaţia. • Plante şi ani7.reproducere producere la producere. Ocrotirea male pe cale mediului de dispariţie din Republica Moldova.(tutun. la plante şi la om. alcool. animale.• Educaţia senism.• Influenţa facnaturale şi turale. • Ereditate.• Organe de • Organe de redalităţi de re. noului orga. 6.• Reproduce.• Tipuri şi mo.

nisme monocelulare (ex. pe planşe. deşert. • să recunoască o serie de plante şi animale din Republica Moldova. • Completarea unei fişe didacticce cu datele observaţiilor din teren şi formularea unor concluzii despre diversitatea organismelor din localitate. taiga. Diversitatea în lumea vie • Diversitatea plantelor şi • Recunoaşterea unor orgaanimalelor din R. • să estimeze importanţa plantelor şi a animalelor pentru om. • Efectele acţiunii omului • Observaţii în zona aproasupra diversităţii me. Bioritmuri • Organisme diurne. va. uliului etc. iepurilor. • să estimeze influenţa activităţii umane asupra mediului. • să definească noţiunile: organisme monocelulare şi organisme pluricelulare. aricilor. • Observarea activităţii li• Organisme nocturne liecilor. Moldo. în timpul zilei şi nopţii. • să planifice acţiuni de ocrotire a animalelor şi a plantelor din localitate. amiba. II. cărăbuşilor. cop. animalelor în diverse zone plante. Conţinuturi -2Exemple de activităţi de predare – învăţare -3- • să identifice animale şi plante diurne şi nocturne. rea în caiet a plantelor şi a animalelor întîlnite şi recunoscute în timpul excursiei didactice. • să compare animale şi plante diurne şi nocturne. pisicilor.CLASA A VI-A Obiective de referinţă -1Elevul va fi capabil : • să clasifice organismele vii conform numărului de cellule. • să interpreteze comportamente la plante şi la animale în funcţie de bioritm. • să recunoască o serie de organisme monocelulare şi pluricelulare. în natură. în care elevii să indice aspecte ale activităţii umane în zonă. • Depistarea efectelor intervenţiei omului în localitate. clorela) şi • Diversitatea plantelor şi pluricelulare(unele animale. bacterii. tundră. I. • să recunoască o serie de plante şi animale din diverse zone ale globului. junglă. ciuperci) la microsgeografice. • Întocmirea unei schiţe de teren. vrăbiilor.piată şcolii şi înregistradiului. • Amplasarea de căsuţe pentru păsări. 9 . bufniţelor. • Notarea pe o hartă contur a denumirii unor animale specifice pentru zona temperată.

portamente alimentare la sinteza). animale şi la om. • să clasifice animalele pe care le cunoaşte după tipul de nutriţie şi respiraţie. broască.• Realizarea unor tabele comparative pentru comtare la animale.a ritmului respirator şi a pulsului la om în stare de tor la om. • Determinarea principale• Respiraţia în lumea vie. cîine. repaus şi de efort fizic. eseu. animale şi la animale. excretor) la unele organisme. peşti. circulator. Deter• Sistemul digestiv. carne.• să compare diverse comportamente alimentare la animale. diagrame. 10 • Observarea şi înregistrarea datelor referitoare la închiderea şi deschiderea florilor. desene etc. paste făiprin corpul plantelor şi noase. III. om. circulator şi excre. Sisteme vitale • Comportamente alimen. poezii. cărăbuş etc. şopîrlă. • Nutriţia la plante (foto. • Reprezentarea artistică a unor bioritmuri la plante şi la animale (de ex. respi. porumbel. • Lucrare practică. . • Realizarea unor clasificări a animalelor (rîmă. • Lucrare practică.) după tipul de respiraţie. • să recunoască principalele grupe de alimente necesare organismului uman. animalelor. respirator. tipul sistemului circulator. Identificarea experimentală a respiraţiei şi a transpiraţiei la o plantă cu flori. lor categorii de alimente • Transportul substanţelor (lactate. modul de nutriţie. grafice. • să estimeze importanţa propriul regim alimentar. • să identifice organele şi sistemele de organe care realizează funcţiile de nutriţie la unele plante. • să interpreteze datele obţinute din observaţii sau experimente sub formă de tabele. fructe şi legume). • Lucrare practică.minarea experimentală rator. prin desen.). • Recunoaşterea sistemelor de organe şi a organelor cu funcţie de nutriţie (digestiv. ghicitori etc. Evidenţierea experimentală a fotosintezei la plante.

• Tipuri şi modalităţi de în filme a tipurilor de re• să recunoască şi să comproducere la animale şi la pare tipuri de reprodu. organism. • Colectarea unor structuri de susţinere din material naturalizat. • Comportamente de re. • Structuri de susţinere la unor plante (fasole. • Lucrare practică. • să interpreteze comportaunele animale şi a particumente de reproducere la larităţilor plantelor adaptaanimale şi la plante. preparat umed a poziţiei organelor în corpul unor animale şi al omului. viţă turi de susţinere la orgade vie. telor de reproducere la la plante.plante. susţinere la plante şi la plante. grîu. ma• să compare diverse struc. • Realizarea unor referate cu tema “Comportamente de reproducere”. diapozitive a animale. ponismele vii. • Indicarea pe planşă. iederă. stejar.IV.) şi descrierea • să estimeze rolul sistesistemelor de susţinere a melor de susţinere pentru acestora. Înmulţirea plantelor de apartament prin diverse modalităţi. rumb etc. V. Reproducerea în lumea vie • Recunoaşterea pe planşe. imagini.reproducere. 11 . mulaj. Sisteme de susţinere • să identifice structuri de • Structuri de susţinere la • Observarea pe planşe. cere la unele animale şi producere la animale şi • Observarea comportamenplante. zăre.animale. te pentru polenizare. • Modelarea unor structuri de susţinere la plante şi la animale. coacăz.

• Colecţionarea şi afişarea diferitor imagini /fotografii cu animale şi plante pe cale de dispariţie. VII. • Crearea condiţiilor optime de mediu pentru dezvoltarea unor plante sau animale.nutului natal cu scopul dova. Ocrotirea mediului • Rezervaţii naturale şi • Vizionarea de filme diparcuri Naţionale din R. • să identifice plante şi animale pe cale de dispariţie şi rezervaţii naturale din Republica Moldova.). a tegrare a animalelor în furnicilor. Moldova. dactice despre ocrotirea Moldova. Mol. • Realizarea unui proiect de ocrotire a naturii în localitate. • să proiecteze acţiuni de protecţie a animalelor şi a plantelor pe cale de dispariţie din localitate. • să estimeze importanţa comportamentelor de integrare în mediu la plante şi la animale. Sisteme de coordonare şi integrare ale organismelor în mediu • Reacţia plantelor la fac. plantelor şi animalelor. cunoaşterii plantelor şi animalelor rare din R. mentelor de integrare • Comportamente de in.• Observarea comportatorii de mediu. • Plante şi animale pe cale • Vizitarea muzeelor ţide dispariţie din R. etc. 12 . VI.la unele animale (ex. • să estimeze importanţa rezervaţiilor şi a parcurilor naţionale pentru ocrotirea naturii.• să stabilească relaţii între reacţiile plantelor şi ale animalelor şi factorii de mediu. • Evidenţierea experimentală a reacţiilor plantelor la factorii de mediu. a unor păsări mediu.

• Observarea pe planşe.). peşte.a scheletului la om şi la om. pe gheaţă. maimuţă. Formulare de concluzii. animale. Sisteme de susţinere • să identifice structurile • Particularităţi ale struc. porumimplicate în locomoţie bel. liliac etc. unele animale (iepure. melc. • să realizeze experimente verse condiţii de mediu. cîrtiţă. • Locomoţia omului în di. implicate în locomoţie turilor de susţinere la material natural. balenă. iepure. cal. peşte. II. omului în diverse condietc. mulaj la diferite animale şi la animale şi la om adap.cop a unor animale (de ex. liliac. • Organizarea cu elevii a unor concursuri de deplasare pe nisip. porumbel etc. iepure. pe filme. • Observaţii în natură. pentru evidenţierea mişşarpe. floarea-soarelui. liliac. şarpe.CLASA A VII-A Obiective de referinţă -1Conţinuturi -2Exemple de activităţi de predare – învăţare -3- I Diversitatea în lumea vie Elevul va fi capabil : • să identifice diversitatea • Diversitatea formelor de • Observarea în natură. de deplasare. păpădie. completarea unui tabel • să stabilească relaţii încu structurile implicate tre structurile scheletului în locomoţie. cării la plante. tate pentru locomoţie. şi modalităţile de loco• Elaborarea unor tabele moţie. tradescanţie etc.) cu modalităţi diverse ţii de mediu.) şi la animale şi la om. • să compare locomoţia rîmă. lalea. 13 . pe film didactic şi la microsformelor de mişcare la mişcare în lumea vie. porumbel. în apă. şopîrlă. amibă. comparative ale scheletului la cîine. la microscop asupra mişcării la plante (alge. • să compare structurile broască. rac. la broască.

alfabetul surdomut. alfabet braile etc. • Descrierea aparatului de fotografiat.• Investigarea modalităţilor de comunicare la unele rea la animale şi la om. • să compare acuitatea simţurilor la animale şi la om.• să identifice organe de simţ şi modalităţi de comunicare la animale. • să propună regului de igienă a organelor de simţ la om. • Elaborarea unor buletine informative privind igiena organelor de simţ la om. albine. • Lucrare practică. peşte şi formularea concluziilor. animale. • Organe de simţ la om şi animale (ex.). . cîmpului visual. la cîine. cangur. Evidenţierea experimentală a acuităţii auzului. a radarului etc. broască. la animale. • Lucrare practică. • Observarea particularităţilor structurale ale organelor de simţ la om. Sisteme de coordonare şi integrare a organismelor în mediu • Orientarea şi comunica. privighetoare etc. struţ. III. 14 • Modelarea unor părţi de schelet la animalele studiate anterior şi la om evidenţiind o anumită poziţie în timpul unei mişcări concrete. Evidenţierea experimentală a relaţiilor între miros şi gust la om. • Reprezentarea schematică a adaptărilor pentru locomoţie a membrelor anterioare şi posterioare la om. şopîrlă. • Igiena organelor de simţ zii referitoare la semnalele emise şi percepute de la om. semnale Morse. liliac. • să descrie aparate tehnice similare unor organe de simţ.). • Determinarea modalităţilor alternative de comunicare la om (ex. cal. • să recunoască principalele părţi componente ale organelor de simţ la om. gustului la om. mirosului. • Formularea unor conclu• Acuitatea simţurilor. barză.

i • Hibernări bienale. fluturi. • Întocmirea unor tabele comparative cu structura celulelor sexuale (spermatozoizi. broaşte etc. • să compare ciclurile de dezvoltare la unele animale. păducel. V. 15 . • Răspîndirea fructelor şi • Observarea pe filme sau în natură a modalităţilor a seminţelor. • să descrie procesul de reproducere sexuată la plantele cu flori şi la animale. ovule) la animale. la cărăbuş. • să identifice particularităţi morfologice sezoniere ale ciclurilor de dezvoltare la plante. lăcuste. • Întocmirea unor tabele comparative pentru cicluri de dezvoltare la animale. vişin) pe matela plante şi la animale.). • să analizeze cauzele migraţiilor şi a hibernărilor. IV. de răspîndire a fructului şi a seminţei (la păpădie. albine. • Descrierea procesului de plante şi la animale.• să identifice organele de reproducere sexuată la plante şi la animale. nism. planşe. Reproducerea în lumea vie • Organe de reproducere • Observarea structurii florii (de cireş. înfloririi.).formare a fructului şi a seminţei la plante. • Întocmirea unui calendar al înmuguririi. formării fructelor şi căderii frunzelor la plantele perene. • să stabilească relaţii între modul de răspîndire a fructelor şi a seminţelor şi particularităţile lor de structură. • Formarea noului orga. arţar. ulm etc. • Observarea pe planşe şi mulaje a organelor de reproducere la iepure sau şoarece. • să distingă faze de reproducere la plante şi la animale. • să compare celulele sexuale feminine şi masculine la animale. mulaj. brusture. • Reproducerea sexuată la rial natural. Bioritmuri • Cicluri de dezvoltare la • Elaborarea unor proiecte plante pentru obţinerea semin• Migraţii ţelor de plante anuale . • Observarea pe planşe a etapelor de creştere şi dezvoltare la unele animale (ex. • să distingă particularităţi fiziologice la animale în timpul perioadei active şi a hibernării.

nism şi mediu. albume. • Vizionări de filme. tabolismului. vrăbii. Prezentarea unor comunicări pe această temă.VI.me pentru evidenţierea schimbului de substanţe • să identifice etapele me. aspectul vegetaţiei) în perioada migraţiilor. Sisteme vitale • să definească noţiunea • Schimbul de substanţe • Întocmirea unor schede metabolism. reviste pentru informare despre bolile metabolice la om.). număr de insecte. discuţii cu adulţii.respiraţiei. igienă a respiraţiei şi a Formularea concluziilor alimentaţiei. . 16 • Înregistrarea datelor plecării şi sosirii unor păsări migratoare şi a intrării şi ieşirii din hibernare a unor animale. na cantitatea de alimentru întreţinerea vieţii. • Observarea în natură a perioadei de construire a cuiburilor la păsările din localitate (rîndunici. documentare din atlase. • Semnificaţia nutriţiei şi şi de energie între organism şi mediu. • Determinarea parametrilor factorilor de mediu (temperatură. berze etc. • să estimeze importanţa respiraţiei. umiditate. nutriţiei şi a respiraţiei • Igiena alimentaţiei şi a • Interviuri cu membrii familiei pentru a determica funcţii esenţiale pen. viermi. privind variaţia necesarului de alimente în raport cu vîrsta şi cu alţi parametri. • Întocmirea unei liste cu reguli de igienă care au importanţă în prevenirea bolilor metabolice. te consumată de fiecare • să propună reguli de membru al familiei pe zi. şi de energie între orga.

Realizarea unui model de obţinere a hranei prin hidroponie (culturi de legume în soluţii nutritive). CLASA A VIII-A Obiective de referinţă -1Elevul va fi capabil: • să definească noţiunile: sistematică. reptile. argilă.mamifer carnivor (cîine) pe unităţi taxonomice. material naturalifără flori.publica Moldova. Diversitatea în lumea vie • Diversitatea plantelor: • Observarea în natură. • să distingă caracterele generale ale claselor de animale vertebrate. pe Ferigi.) din localitate. căr• să identifice surse alterna.planşe. Alge. bune. amte. Animale vertebrate: fibieni. pe plante cu flori şi plante planşe.unor plante fără flori (feturile: Gimnosperme. pre prezenţa unor resurse dova. Păsări. taxonomie. Conţinuturi -2Exemple de activităţi de predare – învăţare -3- I. Muşchi. unităţi taxonomice. • Lucrare practică. monocotiledonate şi di. • să identifice caracterele generale ale încrengăturilor de plante şi animale.VII. Încrengă. • Ierarhizarea unei plante Încrengătura Artropode. Formularea concluziilor. 17 . • Diversitatea animale. păsări. Ocrotirea mediului • să distingă resurse natu. muşchi. Peşti. petrol. peşti) şi neverteMamifere. Rep. măceş. Încrengătura zat a unor plante cu flori Angiosperme. mulaj a unor anilor: animale vertebrate male vertebrate (mamişi animale nevertebra. alge). grîu. • să clasifice plantele şi animalele din localitate. Amfibieni.brate (artropode. • Surse alternative de ob. mac. celenterate).lalea. cu flori (vişin) şi a unui Clasele: Insecte. caltive de obţinere a hranei. Moldova. tile. • Observarea în natură.naturale (lemn. rigi.fere.• Înregistrarea datelor desrale din Republica Mol.) şi a cotiledonate. • să identifice unităţile taxonomice.ţinere a hranei.• Resurse naturale din Re. Arahnide. • să estimeze importanţa • Observaţii asupra situaţisurselor alternative de ei pădurilor şi apelor din obţinere a hranei. viermi. Crusta. cee. • să compare particularităţile structurale ale plantelor monocotiledonate şi dicotiledonate. brad etc. Animale nevertebrate. moluşte. apă. car etc. R. fasole. Clasele: (măr.

alcool. • Lucrare practică.• Realizarea unor desene influenţă nocivă asupra vi (tutun. • Modelarea unei celule vegetale sau animale din diverse materiale (pungi de plastic. ţesut-organ-organism. • Colectarea unor plante medicinale.uman. seminţe etc. roşii. III.) şi a unor celule animale (de ex. • Schimbul de substanţe şi • să compare structura ce. sele: Gasteropode. apă. • Lucrare practică. droganisme sănătoase cu orguri) asupra organismului gane şi organisme afectauman. fluenţei tutunului asupra alcool. lar. Încrengătura Celenterate II. Sisteme vitale • să identifice componen. butelii de plastic. fructe. Viermi Inelaţi. la ceapă.). măr etc. • Creşterea şi îngrijirea unor plante de apartament. alcool. Cefalopode. • Întocmirea unor scheme cu nivelurile structurale ale organismelor (celulăţesut-organ-organism). • Compararea pe imagini a plămînilor sănătoşi cu cei afectaţi de fumat.cu evidenţierea consecinorganismului uman. Ocrotirea mediului • să identifice factorii cu • Influenţa factorilor noci. nocivi (tutun. 18 . Viermi cilindrici. tele celulei vegetale şi a • Compoziţia chimică a celulei animale şi func. Eviden• să explice efectul unor ţierea experimentală a insubstanţe toxice (tutun. droguri) asupra plămînilor. mucoasă din cavitatea bucală ) şi identificarea componenţilor principali. te de factori nocivi. Încrengătura Viermi laţi. • să identifice niveluri de • Organizarea structurală organizare structurală a a organismelor: celulăorganismelor.celulei.• să estimeze importanţa Încrengătura Moluşte. Observarea la microscop a unei celule vegetale (de ex. a unor animale. ri) asupra organismului ţelor acţiunii factorilor • să compare organe şi or.de energie la nivel celululei vegetale şi animale. Bivalve. • Completarea unor ches• să argumenteze importionare privind influenţa tanţa unui mod sănătos nocivă a tutunului. ţiile lor. • să interpreteze superioritatea diferitelor niveluri de organizare ale organismelor. lului. drogurilor asupra organismului. organismului uman.• Structura celulei. Claplantelor şi animalelor. alcoode viaţă. drogu.

timus. suprarenale.pancreas. modele a unor tipuri de pîrghii prezente în organismul uman (gît. • să recunoască unele patologii ale sistemului locomotor. rea activităţii umane.• să identifice principalele părţi componente ale sistemului nervos şi endocrin la om. tiroidă. ` • să identifice elementele componente ale sistemului locomotor la om. • Compararea reflexelor condiţionate şi necondiţionate. • să ilustreze aspecte ale unui regim de viaţă sănătos. • Pregătirea comunicărilor despre modificările organismului uman în timp privind influenţa factorilor nocivi. • Recunoaşterea pe imagini a unor afecţiuni a sistemului osos (luxaţii. • Igiena sistemului loco. • Determinarea temperamentelor. • Sistemul nervos şi siste. • să descrie funcţionarea sistemului locomotor la om.).nervos şi endocrin la om mul endocrin . nervi. • Igiena sistemului ner. fracturi. 19 • Elaborarea unor recomandări de renunţare la fumat. Sisteme de susţinere • Particularităţile siste.glande endocrine: hipofiză. • Reprezentarea prin demotor. muşchi). sen. droguri.generalită. • să interpreteze rolul de coordonare al sistemului nervos şi endocrin în activitatea organismului uman. .• Observarea pe planşe sau mului locomotor la om: pe mulaje a sistemului structură şi funcţii. locomotor la om şi indi• Afecţiuni ale sistemului carea părţilor componente locomotor şi acordarea (schelet. consum de alcool. membre. măduva spinării. şi endocrin în coordona. Sisteme de coordonare şi integrare ale organismelor în mediu • Sisteme de coordonare • Observarea pe mulaje sau pe planşe a sistemului şi reglare la om. IV. glande sexuale). • Modelarea unor părţi de primului ajutor. • Experimente pentru evivos.şi descrierea principalelor părţi componente (enceţi. plantar etc. trunchi). denţierea reflexelor (rotulian. şi cauzele acestora. • Rolul sistemului nervos fal. rahitism etc.schelet la om. V.).

penis). • să estimeze importanţa planificării familiei. • Elaborarea unor recomandări referitoare la menţinerea stării de sănătate a sistemului locomotor.• să recunoască organele de reproducere la om şi rolul lor în fecundaţie. • • • • VI. luxaţii. la om. Acordarea primului ajutor în caz de fracturi. Reproducerea în lumea vie Organe de reproducere • Observarea pe planşe a organelor de reproducere la om . uter. • să compare creşterea şi dezvoltarea fizică la om cu aspecte ale dezvoltării psihice. greutăţii etc. • Măsurări ale înălţimii. perimetrului toracic. • să interpreteze rolul alimentaţiei în creşterea şi dezvoltarea organismului. gestaţia şi la femeie (ovare. la elevi întrun interval de 1-6 luni. Fecundaţia. • să determine pe baza măsurării unor parametri creşterea şi dezvoltarea propriului organism. • Caracterizarea aspectelor sexuale secundare la fete şi băieţi. • Întocmirea de grafice priEducaţie sexuală. • Jocuri de rol. vagin) şi la naşterea la om. studiu de caz pentru evidenţierea maturizării sexuale şi psihice ale adolescenţilor şi modificările manifestate în perioada pubertăţii. • Investigarea surselor informaţionale referitoare la planificarea familiei. trompe uterine. Creşterea şi dezvoltarea bărbat (testicule. 20 . vind dezvoltarea fizică şi psihică la om. • Lucrare practică. plăgi etc. canale seminale. • Studiu de caz pe tema concepţiei şi contracepţiei.

ţie a factorilor biotici. mului uman. Calcularea frecvenţei plantelor şi animalelor pe m2 dintr-un ecosistem (ex. să recunoască biodiversitatea într-un ecosistem. abiotici şi antropogeni acvatic. • Medii de viaţă (terestru.• Bioritmuri fiziologice de modificării fiziologice şi tanţa bioritmurilor în scurtă durată la om: ci. • Lucrare practică. • Bioritmurile şi sănăta. rin. parc. Bioritmuri • să identifice bioritmurile • Bioritmuri fiziologice de • Întocmirea unui grafic al fiziologice ale organis. 21 .ovulaţiei pentru un ciclu clul ovarian. • Lucrare practică.a simptomelor care înactivitatea organismului clul cardiac etc. ciclul ute.VII. • Studiu de caz pe tema • să argumenteze impor. Conţinuturi -2Exemple de activităţi de predare – învăţare -3- I Diversitatea în lumea vie • Diversitatea ecosiste. să identifice componentele ecosistemului. • Studiu de caz pe tema ore de somn şi de activitate.din cel mai apropiat ecoganisme caracteristice. Determinarea pulsului.• Crearea unui album cu melor şi componentelor fotografii. imagini cu diverse ecosisteme. soţesc ovulaţia şi ciclul uman. lor. pădure etc. subteran) şi or. sistem din zona şcolii. să interpreteze relaţiile trofice în ecosistem. lac. să stabilească relaţii între condiţiile de mediu şi biodiversitate.menstrual.menstrual normal. ritmului respirator în condiţii de repaus şi de activitate fizică. • Întocmirea unor grafice pentru bioritmul temperaturii. cardiac în diverse condiţii de activitate a organismului. tea. respirator. CLASA A IX-A Obiective de referinţă -1• • • • • Elevul va fi capabil : să clasifice ecosistemele. • Observarea şi înregistra• Relaţiile trofice în ecorea în fişele de observasistem.lungă durată la om: ci.).

cîrcei etc. • Reprezentarea grafică a lanţurilor trofice din diverse ecosisteme (pădure. vase conducătoaorganismelor în mediu. rîu. re.de susţinere la plante (rănere pentru integrarea ţuirea organismelor în dăcini.ecosistemelor. III Sisteme de susţinere • să recunoască adaptări • Rolul sistemelor de sus. cîmpie etc. • Lucrare practică. grădină etc. zentarea datelor. Identiturilor de susţinere în ficarea ţesuturilor mecasupravieţuirea organisnice în structura plantemelor. la unele plante şi a bioteme. II Bioritmuri • să identifice aspecte se. • Concurs cu prezentări de fotografii ce conţin structuri de susţinere la animale pentru supravieţuirea acestora în anumite medii de trai.• să caracterizeze biodiversitatea diferitor tipuri de ecosisteme: terestru. • să estimeze rolul struc• Lucrare practică. diverse medii de viaţă.ţinere pentru supravie. 22 . subteran.). • să estimeze importanţa biodiversităţii în natură. • Recunoaşterea categoriilor trofice dintr-un ecosistem local (parc.• Modelarea unor structuri ale organelor de susţi.). lac. Determinarea cantităţii de amidon în frunzele plantelor în perioada de vară şi toamnă. ritmului sezonier la une• să stabilească relaţii înle animale din diverse tre condiţiile de mediu ecosisteme din localitaşi bioritmurile sezoniere te. Înregistrarea şi preale organismelor. • Reprezentarea lanţurilor trofice prin piramide ecologice.• Aspecte sezoniere ale • Observarea fenofazelor zoniere ale unor ecosis. lor.). acvatic. Formularea concluziilor.

23 . de simbioză la plantele leguminoase. unei • să proiecteze acţiuni de păduri. • Crearea unui ecosistem • să estimeze rolul dife. heleşritor categorii de orgateu). lui). te). ciclul organismelor în circuitul circuitul materiei şi al carbonului. cepei asupra mucegaiului.IV Sisteme vitale ale ecosistemelor • să reprezinte grafic ci. produc dezechilibrul ecosistem. Sisteme de coordonare şi integrare ale organismelor în mediu echilibrului • Investigaţia unor factori • să distingă factorii ce • Reglarea (de ex. modificarea condiţiilor de mediu.• Selecţia naturală. • Cicluri biogeochimice: • Prezentarea unor lanţuri ciclul apei. nismele unui parc.• Circuitul materiei şi • Întocmirea unor scheme cluri biogeochimice.produc dezechilibrul în ecosistem. energiei în biosferă. nisme şi a omului în • Observarea şi interpretamenţinerea echilibrului rea relaţiilor dintre orgaecosistemului. V.) ce formare şi evoluţie na. echilibru şi factorii care • Evoluţia naturală a unui cuit intensiv. • Lucrare practică.cii de organisme etc. vînătoare. ocrotire a ecosistemelor • Evidenţierea relaţiilor din localitate. unui rîu etc. pesdetermină starea de ecosistemelor. • Demonstrarea experimentală a influenţei usturoiului. • să descrie procesul de într-un ecosistem (con. ciclul azotumateriei şi energiei în energiei. natură.curente şi neconcuren. turală a unui ecosistem. artificial (de ex. • Relaţii între organisme introducerea de noi speecosistemului. Evidenţierea experimentală a absorbţiei apei de către plantă. carbonului şi trofice prin care să deazotului în natură. monstreze rolul organismelor în circuitul materiei şi energiei în natură. a ciclurilor biogeochi• să estimeze importanţa Rolul organismelor în mice (ciclul apei.

transmiterea caracterelor • Genetica umană. • să estimeze rolul complexelor naturale din R. • să estimeze rolul eredităţii asupra unor îmbolnăviri ale organismelor. • Elaborarea unui proiect de reciclare a deşeurilor din propria gospodărie. ploilor acide. rii caracterilor ereditare • Elaborarea unor scheme prin care să prezinte (legile lui Mendel). • Ereditatea şi variabilita. • Alcătuirea unui arbore genealogic privind bolile ereditare şi transmiterea lor prin ereditate. 24 . Ocrotirea mediului • Influenţa omului asupra • Elaborarea unui album biodiversităţii. • să utilizeze simbolurile genetice în situaţii de comunicare. litate. • Gametogeneza. Reproducerea în lumea vie • Observarea la microscop.pe planşe a celulelor sexuale şi notarea elementea organismelor. • să analizeze efectele poluării mediului asupra propriei existenţe.• să compare ovogeneza şi spermatogeneza. • Mecanismele transmite. Mendel). • să interpreteze acţiunea factorilor de mediu asupra variabilităţii organismelor. ţiei omului într-un eco• Impactul acţiunii umane sistem natural din locaasupra propriei existenţe. • Investigarea cauzelor apariţiei unor boli ereditare (polidactilia. • să descrie mecanismele transmiterii caracterelor ereditare ale organismelor conform legilor lui Mendel.telor componente. VII. hemofilia. • Elaborarea unor recomandări de prevenire a găurilor de ozon. • Pregătirea unor comunicări referitoare la rolul ariilor protejate de stat din Republica Moldova. încălzirii globale. • să interpreteze consecinţele acţiunii omului asupra biodiversităţii. VI.). • Maladii ereditare. sindromul Down etc. • Rezolvarea problemelor focalizate pe mecanismul transmiterii caracterilor ereditare (legile lui G. ereditare la mazăre. cu fotografii şi date des• Rezervaţii naturale şi pre consecinţele pozitive monumente ale naturii şi negative ale intervendin Republica Moldova. Moldova protejate de stat.

exerciţii. Pentru reuşita activităţilor de învăţare se vor utiliza forme de activitate individuală. instruire reciprocă care vor cultiva capacitatea de muncă independentă. jocuri didactice şi simulări. Pentru eficientizarea demersului didactic sugerăm utilizarea unor tehnologii didactice moderne şi tradiţionale active. Avînd în vedere rolul de formare a obiectivelor şi a activităţilor de învăţare. pe lîngă o bună pregătire a desfăşurării lecţiilor sau a planificării riguroase este nevoie ca profesorul să studieze din timp curriculum-ul şi să-şi pregătescă materialul didactic necesar pentru desfăşurarea lecţiilor • • • • 25 . Eşalonarea conţinuturilor este realizată pentru 34 ore (1 oră /săptămînă) în clasa VI-a şi pentru 68 ore (2 ore /săptămînă) în clasele a VII-a. modelări. obişnuinţa de a lua decizii. experimente. astfel încît prin încercări şi erori. de a coopera sau de a înţelege propria responsabilitate în rezolvarea sarcinilor sau asumarea erorilor. să rezolve situaţii . conţinuturile învăţării pentru predarea biologiei în gimnaziu. demonstraţii: vor utiliza instrumente şi aparate de laborator etc. Se vor utiliza activităţile de învăţare bazate pe problematizarea sau învăţarea prin descoperire la care elevii vor fi îndrumaţi să formuleze întrebări.SUGESTII METODOLOGICE Actualul curriculum de biologie este documentul şcolar care stabileşte: obiectivele-cadru. exemple de activităţi de predare-învăţare. Desigur acest lucru este realizabil în măsura în care profesorul se conduce în activitatea sa de obiective şi nu doar de conţinuturi. prin mobilizarea voinţei. axate pe principiul participativ. curriculum-ul reprezintă un ghid pentru modul de organizare a actului didactic. dorinţei de a reuşi să se realizeze o învăţare activă corelată cu interesele elevilor şi cu respectarea dezvoltării personalităţii fiecăruia. obiectivele de referinţă. Obiectivele-cadru şi obiectivele de referinţă constituie baza proiectării activităţii didactice pentru fiecare profesor. a VIII-a şi a IX-a. Metodele şi procedeele utilizate sînt metode propuse de învăţămîntul modern şi activ pragmatic care pregăteşte elevii pentru impactul cu viaţa socială. De aceea. în grup. prin înţelegerea faptului că există şi dreptul la eroare. Astfel elevii vor desfăşura observaţii.problemă.

apoi a eşecurilor la capitolele cunoştinţe. cifre. • să-i conducă pe elevii la o autoapreciere corectă şi la o îmbunătăţire continuă a performanţelor. Din punct de vedere al modalităţii. • să fie un proces reglator care informează agenţii educaţionali despre calitatea activităţii şcolare. Ea trebuie : • să implice folosirea unei mari varietăţi de tehnici. an şcolar etc). capacităţi. • să fie orientată spre ceea ce va fi elevul la finalizarea parcursului şcolar şi la intrarea în viaţa socială. Învăţămîntul formativ prevede plasarea accentului nu atît pe aprecierea cunoştinţelor (noţiuni. scris sau prin activităţi practice. Un moment important în elaborarea itemilor pentru evaluare este orientarea evaluatorilor spre relaţia. priceperile şi deprinderile de a opera cu acestea. semestru.) cît pe capacităţile . obiective generale-obiective de referinţă-obiective operaţionale. 26 . în primul rînd a succeselor. Din punct de vedere al timpului de realizăre evaluarea poate fi: iniţială (se realizează la începutul unui program de instruire ).SUGESTII DE EVALUARE Evaluarea este o parte esenţială a curriculum-ului şi o practică eficientă în clasă. curentă (se realizează tematic pe parcursul procesului didactic). evaluarea poate fi realizată oral. atitudini. date etc. finală (se realizează la sfîrşit de modul. Evaluarea curentă şi finală va avea drept obiectiv estimarea randamentului şcolar.

Guţu V. Proiectarea curriculum-ului de bază.. Ghid metodologic. 2. 27 .. Musteaţă S. Editura “Ştiinţa.). Bontaş I. Bucureşti 1995. Stoica A..BIBLIOGRAFIE 1. 4. Curriculum de bază – documente reglatoare. Piajet J.. Chişinău. Editura ALL. Chişinău 1997. Psihologia inteligenţei (trad. Pedagogie.. Evaluarea rezultatelor şcolare. Chişinău 1997 3. 1985. 5. Chişinău. 1996.. Crişan A.

Socoleni 16/1 tel. Comanda nr. 45-98-33. Format 60x84 1/16. Chişinău. . Coli de tipar 2 “Univers Pedagogic”. fax 45-97-64 28 . str.BIOLOGIE Curriculum şcolar pentru clasele a VI-a – a IX-a Tehnoredactare computerizată: Vasile Baroncea Copertă: Andrei Danila Tipografia Orhei. Tiraj 4000 ex.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful