MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI TINERETULUI AL REPUBLICII MOLDOVA

BIOLOGIE
CURRICULUM
şcolar pentru clasa a VI-a – a IX-a

Chişinău, 2006

Aprobat pentru retipărire prin ordinul Ministerului Educaţiei şi Tineretului ordinul nr. 69 din 25 iulie 2006

Autorii:
Nina Bernaz – Sicorschi – prof. grad super. Violeta Copil, cercetător ştiinţific

Grupul de lucru care a revizuit curriculumul:
N. Bernaz – Sicorschi, prof. grad super. S. Gînju, spec. pri nc. METS. M. Leşanu, dr. conf., USM. C. Subotin, spec. DGÎTS, mun.Chişinău.

2

Scopul disciplinei Studiul biologiei în gimnaziu vizează formarea unor cunoştinţe despre structura şi varietatea formelor de viaţă şi unitatea organismelor vii. Coerenţa demersului didactic. 4. proiectat în ansamblu.NOTĂ DE PREZENTARE Curriculum-ul la biologie propune un model de predare integrată a acestei discipline. matematica. a secvenţelor de conţinut şi a activităţilor didactice propuse. La nivel prescriptiv este vizată practica activităţii de predare – învăţare – evaluare. prin investigare. Predarea biologiei pe baza acestui curriculum se constituie într-un demers de cunoaştere activă. chimia. care marchează domeniul de studiu specific proiectării curriculare. concentrică. realizabilă în cazul procesului de învăţămînt. model care să conducă la formarea la elevi a unei concepţii unitare asupra naturii. 3. 3 . Corelaţiile interdisciplinare cu geografia. educarea unui comportament ecologic vizînd grija şi responsabilitatea faţă de sine şi faţă de mediul natural. Elaborarea curriculum-ului s-a bazat pe următoarele principii: 1. aplicată la nivel normativ şi prescriptiv. 2. Accesibilitatea în raport cu nivelul de dezvoltare psihosomatică a elevilor prin modul de formulare a obiectivelor de referinţă. originalitate şi creativitate. structurală şi operaţională a procesului de învăţămînt. fizica. desenul. prin propunerea unor activităţi individuale sau în grup. Centrarea demersului didactic pe elev. soluţionarea de situaţii-problemă etc. care marchează cadrul epistemologic specific didacticii generale. desfăşurînd activităţile în ritm propriu fiecăruia. literatura. care plasează elevul în centrul activităţii instructiv-educative. în care elevii să-şi dezvolte independenţa de acţiune. urmărindu-se dezvoltarea competenţelor de investigare a naturii. modulară. utilizarea ustensilelor şi a aparaturii de laborator. pe clase şi pe cicluri. REPERE CONCEPTUALE Curriculum-ul la biologie este elaborat în baza teoriei instruirii. La nivel normativ este vizată dimensiunea funcţională. Structurarea conţinuturilor într-o viziune integrată.

2. 4 . Curriculum-ul este astfel conceput încît să permită profesorilor libertatea de a alege ordinea şi modul de organizare a activităţilor de învăţare în raport cu viziunea proprie. Cunoaşterea şi înţelegerea structurilor şi a fiziologiei umane. 2. sigur şi responsabil pentru a găsi răspunsuri la problemele biologice.Pornind de la esnţa teoriei instruirii şi de la modelul de predare integrală a biologiei. Capacităţi 1. • propune desfăşurarea de activităţi independente şi în grup. Argumentarea punctului de vedere şi susţinerea lui în cadrul deciziilor luate faţă de problemele biologice. cum ar fi: formularea de ipoteze. a fenomenelor. Formarea capacităţilor de investigaţie şi de valorificare a cunoştinţelor şi a experienţei proprii în situaţii concrete de viaţă. luarea de decizii etc. de a coopera. animale. desfăşurarea independentă a unei activităţi experimentale. organismmediu. Cunoştinţe 1. • oferă elevului posibilitatea de a-şi asuma responsabilităţi. Utilizarea şi manipularea echipamentului într-un mod adecvat. organism-organism. 4. orientînd demersul spre activităţi independente de minicercetare şi de explorare. 3. interpretare şi comunicare a informaţiei despre plante. 3. a proceselor şi a însuşirilor fundamentale ale organismelor vii. Cunoaşterea şi înţelegerea structurilor. rezolvarea de probleme. înregistrare. Formarea unei concepţii ştiinţifice despre unitatea naturii. 4. Formarea capacităţilor de cumulare. eficient. Cunoaşterea şi înţelegerea relaţiilor de tipul structură-funcţie. OBIECTIVE GENERALE Prezentul curriculum îşi propune realizarea următoarelor obiective generale: I. om şi biosferă. • oferă posibilitatea exersării de competenţe. • oferă elevului şi profesorului posibilitatea de autoevaluare a activităţii. • propune identificarea unor surse de informare şi de documentare necesare în activităţile de tip investigare. curriculum-ul la biologie: • dezvoltă curiozitatea şi interesul faţă de domeniul abordat. relaţia omului cu biosfera. formularea de concluzii şi argumentarea lor. II.

2. Dezvoltarea capacităţii de comunicare.III. Formarea unor convingeri şi atitudini benefice pentru sănătatea proprie şi ocrotirea mediului înconjurător. 4. Cunoaşterea şi înţelegerea proceselor. 5 . 3. a fenomenelor şi a noţiunilor de biologie. vizînd grija şi responsabilitatea faţă de organismele vii şi faţă de mediul natural. Formarea responsabilităţii faţă de sănătatea personală şi a societăţii. 2. Dezvoltarea capacităţii de investigare a naturii. Formarea unui comportament ecologic. 3. Atitudini 1. Formarea unei atitudini de toleranţă şi de responsabilitate faţă de sine şi semeni. OBIECTIVE-CADRU 1.

tebrate şi ne.• Circuitul malulei.ţă (terestru. • Igiena 2. • Sistemul digestiv. lumea vie verse zone geografice.• Diversitatea telor şi animale. teriei şi ener• C o m p o z i ţ i a giei în biosfechimică a ce.alimentaţiei şi vitale stanţelor prin respiraţiei. Diverplantelor şi ani. sferă. • Relaţii trofice • Diversitatea în ecosistem. • Organizarea • Cicluri biostructurală a geochimice: organismelor: ciclul apei. mea vie. • Diversitatea • Diversitatea plantelor : ecosistemelor – plante cu flori şi componenşi plante fără tele lor. animale şi la • Semnificaţia om.ră. nutriţiei şi • Respiraţia în lu. • Comportamen.Modelul didactic al disciplinei Clasa Denumirea modulelor -6-7-8-9- • Diversitatea plan. natură. flori.Sisteme • Transportul sub. respirator.acvatic. circulator şi excretor. celulă-ţesut. corpul plantelor şi animalelor. energie dintre • Nutriţia la plan.verse medii. • Diversitatea • Locomoţia 1. la om.omului în disitatea în malelor în di.formelor de lor din Republica mişcare în luMoldova.organism şi te (fotosinteza).respiraţiei. • Structura ce. • Efectele acţiunii omului asupra diversităţii mediului. mediu. Rolul lulei.c a r b o n u l u i organşi azotului în organism.• Schimbul de te alimentare la substanţe şi de animale. subvertebrate. animalelor : • Medii de via-– animale ver. teran) şi organisme caracteristice. 6 . mea vie. organismelor în • Schimbul de circuitul masubstanţe şi teriei şi enerde energie la giei în bionivel celular.

re la animale om.lor de susţine.mul endocrinnare şi de mediu.şi endocrin în mediu nelor de simţ în coordonala om. mului nervos melor • Igiena orga. • Aspecte sezoniere ale ecosistemelor. de lungă si 1.• Afecţiuni ale 5. • Relaţii între organisme într-un ecosistem (concurente şi necocncurente). la animale şi reglare la om. rea activităţii umane. locomotor şi acordarea primului ajutor. de scurtă dumuri • Hibernări.la om.• Orientarea şi • Sisteme de lor la factorii de comunicarea coordonare şi mediu. • Sistemul ner3.• Cicluri de • B i o r i t m u r i urne. • Comportamen. 7 . şi la om adap. • Igiena sistemului nervos. le. • Selecţia naturală. • Reglarea echilibrului ecosistemelor. Sisteme te de integrare • Organe de vos şi sistede coordoa animalelor în simţ la ani. generalităţi. Sisteme tate pentru lo.locomotor la ţinere la anima.s i s t e m u l u i de susţinere comoţie. rată la om. • Igiena sistemului locomotor. male şi la om.ţile sistemului • Sisteme de sus. • Organisme di. integrare • A c u i t a t e a • Rolul sisteale organissimţurilor. ale structuri.plante. • Rolul sistemelor de susţinere în supravieţuirea organismelor.• Reacţia plante. • Bioritmurile şi sănătatea • Structuri de sus. Bioritturne • Migraţii. dezvoltare la f i z i o l o g i c e • Organisme noc.• Particularităţi • Particularităţinere la plante.

• C o m p o r t a . 8 . • Impactul acţiunii umane asupra propriei existenţe. • Influenţa omului asupra biodiversităţii.(tutun. mului uman.• Reproduce. noului orga. Reproduceanimale şi la la plante şi la • Creşterea şi rea în lumea plante.reproducere producere la producere.• Influenţa facnaturale şi turale.gestaţia şi naşproducere la rea sexuată terea la om. la plante şi la om. • Genetica umană şi maladii ereditare. ţionale din native de droguri) asuR e p u b l i c a obţinere a pra organisMoldova.animale. xuală. • Plante şi ani7.• Surse alter. dezvoltarea la vie • F o r m a r e a om. • Ereditate. • R e z e r v a ţ i i • Resurse na. • Răspîndirea fructelor şi a seminţelor. animale. torilor nocivi parcuri na.• Organe de • Organe de redalităţi de re. hranei.• Tipuri şi mo. alcool. 6. Ocrotirea male pe cale mediului de dispariţie din Republica Moldova. variabilitate şi mecanismul transmiterii caracterelor ereditare (legile lui Gregor Mendel). • Rezervaţii naturale şi monumente ale naturii din Republica Moldova.• Educaţia senism. • Gametogeneza. mente de re. • Fecundaţia.

Moldo. • să estimeze importanţa plantelor şi a animalelor pentru om. • Întocmirea unei schiţe de teren. în timpul zilei şi nopţii.nisme monocelulare (ex. • să recunoască o serie de plante şi animale din diverse zone ale globului. vrăbiilor. uliului etc. junglă.CLASA A VI-A Obiective de referinţă -1Elevul va fi capabil : • să clasifice organismele vii conform numărului de cellule. amiba. ciuperci) la microsgeografice. • Completarea unei fişe didacticce cu datele observaţiilor din teren şi formularea unor concluzii despre diversitatea organismelor din localitate. în natură. Conţinuturi -2Exemple de activităţi de predare – învăţare -3- • să identifice animale şi plante diurne şi nocturne. aricilor. rea în caiet a plantelor şi a animalelor întîlnite şi recunoscute în timpul excursiei didactice. I.piată şcolii şi înregistradiului. II. Diversitatea în lumea vie • Diversitatea plantelor şi • Recunoaşterea unor orgaanimalelor din R. • să estimeze influenţa activităţii umane asupra mediului. cop. • Observarea activităţii li• Organisme nocturne liecilor. • să recunoască o serie de plante şi animale din Republica Moldova. • să planifice acţiuni de ocrotire a animalelor şi a plantelor din localitate. • Notarea pe o hartă contur a denumirii unor animale specifice pentru zona temperată. bufniţelor. • să compare animale şi plante diurne şi nocturne. tundră. pe planşe. deşert. pisicilor. animalelor în diverse zone plante. Bioritmuri • Organisme diurne. cărăbuşilor. • Depistarea efectelor intervenţiei omului în localitate. va. 9 . clorela) şi • Diversitatea plantelor şi pluricelulare(unele animale. în care elevii să indice aspecte ale activităţii umane în zonă. iepurilor. • Amplasarea de căsuţe pentru păsări. bacterii. • Efectele acţiunii omului • Observaţii în zona aproasupra diversităţii me. • să definească noţiunile: organisme monocelulare şi organisme pluricelulare. • să recunoască o serie de organisme monocelulare şi pluricelulare. taiga. • să interpreteze comportamente la plante şi la animale în funcţie de bioritm.

• Determinarea principale• Respiraţia în lumea vie. eseu. • Realizarea unor clasificări a animalelor (rîmă. • Nutriţia la plante (foto. om. cîine. şopîrlă. desene etc. tipul sistemului circulator. circulator şi excre.minarea experimentală rator. grafice. • Lucrare practică. • Lucrare practică. animale şi la animale. III. cărăbuş etc. • să clasifice animalele pe care le cunoaşte după tipul de nutriţie şi respiraţie. diagrame. peşti. lor categorii de alimente • Transportul substanţelor (lactate. poezii. excretor) la unele organisme.• să compare diverse comportamente alimentare la animale. • să estimeze importanţa propriul regim alimentar. fructe şi legume). carne. • să recunoască principalele grupe de alimente necesare organismului uman. paste făiprin corpul plantelor şi noase. ghicitori etc. • să interpreteze datele obţinute din observaţii sau experimente sub formă de tabele. Identificarea experimentală a respiraţiei şi a transpiraţiei la o plantă cu flori. broască.• Realizarea unor tabele comparative pentru comtare la animale. repaus şi de efort fizic. prin desen. • să identifice organele şi sistemele de organe care realizează funcţiile de nutriţie la unele plante. animalelor. porumbel. Evidenţierea experimentală a fotosintezei la plante. . 10 • Observarea şi înregistrarea datelor referitoare la închiderea şi deschiderea florilor. Deter• Sistemul digestiv.portamente alimentare la sinteza). respi. • Lucrare practică.). animale şi la om. circulator. Sisteme vitale • Comportamente alimen.a ritmului respirator şi a pulsului la om în stare de tor la om. respirator.) după tipul de respiraţie. • Reprezentarea artistică a unor bioritmuri la plante şi la animale (de ex. • Recunoaşterea sistemelor de organe şi a organelor cu funcţie de nutriţie (digestiv. modul de nutriţie.

iederă. Reproducerea în lumea vie • Recunoaşterea pe planşe. viţă turi de susţinere la orgade vie. coacăz. 11 . organism. imagini.reproducere. ma• să compare diverse struc.) şi descrierea • să estimeze rolul sistesistemelor de susţinere a melor de susţinere pentru acestora. • Indicarea pe planşă. diapozitive a animale.animale. • Structuri de susţinere la unor plante (fasole. preparat umed a poziţiei organelor în corpul unor animale şi al omului. stejar. te pentru polenizare. • Colectarea unor structuri de susţinere din material naturalizat. grîu. cere la unele animale şi producere la animale şi • Observarea comportamenplante. rumb etc. Înmulţirea plantelor de apartament prin diverse modalităţi. telor de reproducere la la plante. zăre. ponismele vii.IV. susţinere la plante şi la plante. • să interpreteze comportaunele animale şi a particumente de reproducere la larităţilor plantelor adaptaanimale şi la plante. • Modelarea unor structuri de susţinere la plante şi la animale. • Tipuri şi modalităţi de în filme a tipurilor de re• să recunoască şi să comproducere la animale şi la pare tipuri de reprodu. • Lucrare practică. • Realizarea unor referate cu tema “Comportamente de reproducere”. V. • Comportamente de re. mulaj. Sisteme de susţinere • să identifice structuri de • Structuri de susţinere la • Observarea pe planşe.plante.

• Plante şi animale pe cale • Vizitarea muzeelor ţide dispariţie din R. mentelor de integrare • Comportamente de in. VII. plantelor şi animalelor. a tegrare a animalelor în furnicilor.• să stabilească relaţii între reacţiile plantelor şi ale animalelor şi factorii de mediu. Moldova. cunoaşterii plantelor şi animalelor rare din R. Ocrotirea mediului • Rezervaţii naturale şi • Vizionarea de filme diparcuri Naţionale din R.nutului natal cu scopul dova. etc. • Evidenţierea experimentală a reacţiilor plantelor la factorii de mediu. • Crearea condiţiilor optime de mediu pentru dezvoltarea unor plante sau animale. dactice despre ocrotirea Moldova. a unor păsări mediu. VI. • să estimeze importanţa rezervaţiilor şi a parcurilor naţionale pentru ocrotirea naturii. Mol. • să identifice plante şi animale pe cale de dispariţie şi rezervaţii naturale din Republica Moldova.• Observarea comportatorii de mediu.). • să estimeze importanţa comportamentelor de integrare în mediu la plante şi la animale. • Realizarea unui proiect de ocrotire a naturii în localitate.la unele animale (ex. • să proiecteze acţiuni de protecţie a animalelor şi a plantelor pe cale de dispariţie din localitate. • Colecţionarea şi afişarea diferitor imagini /fotografii cu animale şi plante pe cale de dispariţie. Sisteme de coordonare şi integrare ale organismelor în mediu • Reacţia plantelor la fac. 12 .

porumimplicate în locomoţie bel. păpădie. floarea-soarelui. de deplasare. amibă. Sisteme de susţinere • să identifice structurile • Particularităţi ale struc. la microscop asupra mişcării la plante (alge. tradescanţie etc. pe filme.cop a unor animale (de ex. peşte.). mulaj la diferite animale şi la animale şi la om adap. lalea. peşte. • să realizeze experimente verse condiţii de mediu. pe gheaţă. porumbel etc.a scheletului la om şi la om. omului în diverse condietc. liliac. • Observaţii în natură. • să compare locomoţia rîmă. unele animale (iepure. • Organizarea cu elevii a unor concursuri de deplasare pe nisip. cal. • Locomoţia omului în di. cîrtiţă. cării la plante. tate pentru locomoţie. maimuţă. • să compare structurile broască. porumbel. Formulare de concluzii.• Observarea pe planşe.) cu modalităţi diverse ţii de mediu. 13 . comparative ale scheletului la cîine. liliac etc. II. balenă. şarpe. completarea unui tabel • să stabilească relaţii încu structurile implicate tre structurile scheletului în locomoţie. iepure.CLASA A VII-A Obiective de referinţă -1Conţinuturi -2Exemple de activităţi de predare – învăţare -3- I Diversitatea în lumea vie Elevul va fi capabil : • să identifice diversitatea • Diversitatea formelor de • Observarea în natură. rac. iepure. implicate în locomoţie turilor de susţinere la material natural. în apă. liliac. la broască. pentru evidenţierea mişşarpe. melc. pe film didactic şi la microsformelor de mişcare la mişcare în lumea vie. şopîrlă. animale. şi modalităţile de loco• Elaborarea unor tabele moţie.) şi la animale şi la om.

• să propună regului de igienă a organelor de simţ la om. • Reprezentarea schematică a adaptărilor pentru locomoţie a membrelor anterioare şi posterioare la om. • să recunoască principalele părţi componente ale organelor de simţ la om. • Formularea unor conclu• Acuitatea simţurilor. la animale.• Investigarea modalităţilor de comunicare la unele rea la animale şi la om.). • Igiena organelor de simţ zii referitoare la semnalele emise şi percepute de la om. şopîrlă. a radarului etc. cal. III. barză. • Elaborarea unor buletine informative privind igiena organelor de simţ la om. privighetoare etc. 14 • Modelarea unor părţi de schelet la animalele studiate anterior şi la om evidenţiind o anumită poziţie în timpul unei mişcări concrete. Evidenţierea experimentală a relaţiilor între miros şi gust la om. liliac. peşte şi formularea concluziilor. la cîine. broască. • să descrie aparate tehnice similare unor organe de simţ. . animale. cangur. gustului la om. alfabet braile etc. • să compare acuitatea simţurilor la animale şi la om. cîmpului visual. albine. • Descrierea aparatului de fotografiat. • Observarea particularităţilor structurale ale organelor de simţ la om. struţ. mirosului. • Lucrare practică. Evidenţierea experimentală a acuităţii auzului. alfabetul surdomut. Sisteme de coordonare şi integrare a organismelor în mediu • Orientarea şi comunica. • Lucrare practică. • Determinarea modalităţilor alternative de comunicare la om (ex. • Organe de simţ la om şi animale (ex.).• să identifice organe de simţ şi modalităţi de comunicare la animale. semnale Morse.

• să compare ciclurile de dezvoltare la unele animale. • Formarea noului orga. • să descrie procesul de reproducere sexuată la plantele cu flori şi la animale. Bioritmuri • Cicluri de dezvoltare la • Elaborarea unor proiecte plante pentru obţinerea semin• Migraţii ţelor de plante anuale . • să compare celulele sexuale feminine şi masculine la animale. arţar. albine. Reproducerea în lumea vie • Organe de reproducere • Observarea structurii florii (de cireş. formării fructelor şi căderii frunzelor la plantele perene.• să identifice organele de reproducere sexuată la plante şi la animale. planşe. ovule) la animale. • să distingă particularităţi fiziologice la animale în timpul perioadei active şi a hibernării. • să identifice particularităţi morfologice sezoniere ale ciclurilor de dezvoltare la plante. mulaj. • Răspîndirea fructelor şi • Observarea pe filme sau în natură a modalităţilor a seminţelor.i • Hibernări bienale. • Observarea pe planşe şi mulaje a organelor de reproducere la iepure sau şoarece. brusture. 15 . • să distingă faze de reproducere la plante şi la animale. • Întocmirea unui calendar al înmuguririi. vişin) pe matela plante şi la animale. • să analizeze cauzele migraţiilor şi a hibernărilor. • Întocmirea unor tabele comparative pentru cicluri de dezvoltare la animale. lăcuste. V.). nism. broaşte etc. înfloririi.). fluturi. • Descrierea procesului de plante şi la animale. • să stabilească relaţii între modul de răspîndire a fructelor şi a seminţelor şi particularităţile lor de structură. IV. • Observarea pe planşe a etapelor de creştere şi dezvoltare la unele animale (ex. la cărăbuş. • Reproducerea sexuată la rial natural. • Întocmirea unor tabele comparative cu structura celulelor sexuale (spermatozoizi. păducel. de răspîndire a fructului şi a seminţei (la păpădie.formare a fructului şi a seminţei la plante. ulm etc.

nism şi mediu. • Observarea în natură a perioadei de construire a cuiburilor la păsările din localitate (rîndunici. • Semnificaţia nutriţiei şi şi de energie între organism şi mediu. discuţii cu adulţii. privind variaţia necesarului de alimente în raport cu vîrsta şi cu alţi parametri.respiraţiei. vrăbii. albume. aspectul vegetaţiei) în perioada migraţiilor. • Determinarea parametrilor factorilor de mediu (temperatură. . Sisteme vitale • să definească noţiunea • Schimbul de substanţe • Întocmirea unor schede metabolism. berze etc. umiditate. • să estimeze importanţa respiraţiei. reviste pentru informare despre bolile metabolice la om.me pentru evidenţierea schimbului de substanţe • să identifice etapele me. documentare din atlase. tabolismului. igienă a respiraţiei şi a Formularea concluziilor alimentaţiei. nutriţiei şi a respiraţiei • Igiena alimentaţiei şi a • Interviuri cu membrii familiei pentru a determica funcţii esenţiale pen. şi de energie între orga.VI. • Vizionări de filme. 16 • Înregistrarea datelor plecării şi sosirii unor păsări migratoare şi a intrării şi ieşirii din hibernare a unor animale. na cantitatea de alimentru întreţinerea vieţii. număr de insecte.). • Întocmirea unei liste cu reguli de igienă care au importanţă în prevenirea bolilor metabolice. te consumată de fiecare • să propună reguli de membru al familiei pe zi. Prezentarea unor comunicări pe această temă. viermi.

pre prezenţa unor resurse dova. Păsări. brad etc. car etc. Realizarea unui model de obţinere a hranei prin hidroponie (culturi de legume în soluţii nutritive). R. • să compare particularităţile structurale ale plantelor monocotiledonate şi dicotiledonate. taxonomie. cu flori (vişin) şi a unui Clasele: Insecte. Formularea concluziilor. pe Ferigi. căr• să identifice surse alterna. pe plante cu flori şi plante planşe. • Diversitatea animale. petrol.) şi a cotiledonate.lalea. Diversitatea în lumea vie • Diversitatea plantelor: • Observarea în natură.publica Moldova.naturale (lemn. • Lucrare practică. rigi. Muşchi. amte. • Ierarhizarea unei plante Încrengătura Artropode. Alge.ţinere a hranei.fere. mulaj a unor anilor: animale vertebrate male vertebrate (mamişi animale nevertebra. Ocrotirea mediului • să distingă resurse natu. Conţinuturi -2Exemple de activităţi de predare – învăţare -3- I. argilă.unor plante fără flori (feturile: Gimnosperme. celenterate). CLASA A VIII-A Obiective de referinţă -1Elevul va fi capabil: • să definească noţiunile: sistematică. peşti) şi neverteMamifere.• Înregistrarea datelor desrale din Republica Mol. Arahnide. • Observarea în natură.brate (artropode. alge). viermi. Animale nevertebrate. • să clasifice plantele şi animalele din localitate. caltive de obţinere a hranei.mamifer carnivor (cîine) pe unităţi taxonomice. Peşti. mac. tile. muşchi. • să estimeze importanţa • Observaţii asupra situaţisurselor alternative de ei pădurilor şi apelor din obţinere a hranei. unităţi taxonomice. reptile. • să distingă caracterele generale ale claselor de animale vertebrate. fasole.• Resurse naturale din Re. Clasele: (măr. păsări. măceş. monocotiledonate şi di. Rep. • să identifice unităţile taxonomice. moluşte. apă. Crusta. Amfibieni.VII. bune. Încrengă. material naturalifără flori. 17 . grîu. Moldova. Încrengătura zat a unor plante cu flori Angiosperme. Animale vertebrate: fibieni.planşe. • să identifice caracterele generale ale încrengăturilor de plante şi animale.) din localitate. • Surse alternative de ob. cee.

droguri) asupra plămînilor. ţesut-organ-organism. drogu. • să identifice niveluri de • Organizarea structurală organizare structurală a a organismelor: celulăorganismelor. Eviden• să explice efectul unor ţierea experimentală a insubstanţe toxice (tutun. apă. tele celulei vegetale şi a • Compoziţia chimică a celulei animale şi func.• să estimeze importanţa Încrengătura Moluşte. sele: Gasteropode. • Lucrare practică. mucoasă din cavitatea bucală ) şi identificarea componenţilor principali. ri) asupra organismului ţelor acţiunii factorilor • să compare organe şi or. nocivi (tutun. alcoode viaţă. • să interpreteze superioritatea diferitelor niveluri de organizare ale organismelor. Ocrotirea mediului • să identifice factorii cu • Influenţa factorilor noci. • Schimbul de substanţe şi • să compare structura ce. • Colectarea unor plante medicinale. seminţe etc. • Lucrare practică.uman. organismului uman. • Modelarea unei celule vegetale sau animale din diverse materiale (pungi de plastic. a unor animale. • Compararea pe imagini a plămînilor sănătoşi cu cei afectaţi de fumat. • Creşterea şi îngrijirea unor plante de apartament. Viermi cilindrici. fructe. drogurilor asupra organismului.celulei.• Realizarea unor desene influenţă nocivă asupra vi (tutun. Încrengătura Viermi laţi. roşii. • Întocmirea unor scheme cu nivelurile structurale ale organismelor (celulăţesut-organ-organism).• Structura celulei. măr etc. butelii de plastic. lar. alcool. droganisme sănătoase cu orguri) asupra organismului gane şi organisme afectauman.de energie la nivel celululei vegetale şi animale. Claplantelor şi animalelor. III. 18 .cu evidenţierea consecinorganismului uman. Viermi Inelaţi. te de factori nocivi. fluenţei tutunului asupra alcool. Încrengătura Celenterate II. Sisteme vitale • să identifice componen.) şi a unor celule animale (de ex. la ceapă. lului. Bivalve. alcool. Observarea la microscop a unei celule vegetale (de ex. Cefalopode. ţiile lor.). • Completarea unor ches• să argumenteze importionare privind influenţa tanţa unui mod sănătos nocivă a tutunului.

• Compararea reflexelor condiţionate şi necondiţionate. • Reprezentarea prin demotor. 19 • Elaborarea unor recomandări de renunţare la fumat.• să identifice principalele părţi componente ale sistemului nervos şi endocrin la om. rahitism etc. Sisteme de coordonare şi integrare ale organismelor în mediu • Sisteme de coordonare • Observarea pe mulaje sau pe planşe a sistemului şi reglare la om. timus. • Igiena sistemului loco. şi endocrin în coordona. • Rolul sistemului nervos fal. fracturi. • Igiena sistemului ner. . • Recunoaşterea pe imagini a unor afecţiuni a sistemului osos (luxaţii. • să ilustreze aspecte ale unui regim de viaţă sănătos. tiroidă.nervos şi endocrin la om mul endocrin .• Observarea pe planşe sau mului locomotor la om: pe mulaje a sistemului structură şi funcţii. şi cauzele acestora. ` • să identifice elementele componente ale sistemului locomotor la om. IV. trunchi). • Experimente pentru evivos.).glande endocrine: hipofiză.şi descrierea principalelor părţi componente (enceţi. modele a unor tipuri de pîrghii prezente în organismul uman (gît. • să descrie funcţionarea sistemului locomotor la om. sen.schelet la om. • Pregătirea comunicărilor despre modificările organismului uman în timp privind influenţa factorilor nocivi.pancreas. • să interpreteze rolul de coordonare al sistemului nervos şi endocrin în activitatea organismului uman. suprarenale. membre. glande sexuale). rea activităţii umane. plantar etc. droguri. muşchi).). consum de alcool.generalită. • Determinarea temperamentelor. Sisteme de susţinere • Particularităţile siste. locomotor la om şi indi• Afecţiuni ale sistemului carea părţilor componente locomotor şi acordarea (schelet. • să recunoască unele patologii ale sistemului locomotor. nervi. • Modelarea unor părţi de primului ajutor. denţierea reflexelor (rotulian. măduva spinării. V. • Sistemul nervos şi siste.

• Lucrare practică. • să interpreteze rolul alimentaţiei în creşterea şi dezvoltarea organismului. greutăţii etc. Creşterea şi dezvoltarea bărbat (testicule. Fecundaţia.• să recunoască organele de reproducere la om şi rolul lor în fecundaţie. Reproducerea în lumea vie Organe de reproducere • Observarea pe planşe a organelor de reproducere la om . la elevi întrun interval de 1-6 luni. gestaţia şi la femeie (ovare. • Investigarea surselor informaţionale referitoare la planificarea familiei. • Întocmirea de grafice priEducaţie sexuală. • să estimeze importanţa planificării familiei. • Jocuri de rol. • Studiu de caz pe tema concepţiei şi contracepţiei. • să compare creşterea şi dezvoltarea fizică la om cu aspecte ale dezvoltării psihice. perimetrului toracic. plăgi etc. • • • • VI. penis). trompe uterine. • Caracterizarea aspectelor sexuale secundare la fete şi băieţi. vind dezvoltarea fizică şi psihică la om. • Elaborarea unor recomandări referitoare la menţinerea stării de sănătate a sistemului locomotor. luxaţii. Acordarea primului ajutor în caz de fracturi. canale seminale. 20 . studiu de caz pentru evidenţierea maturizării sexuale şi psihice ale adolescenţilor şi modificările manifestate în perioada pubertăţii. vagin) şi la naşterea la om. uter. • Măsurări ale înălţimii. • să determine pe baza măsurării unor parametri creşterea şi dezvoltarea propriului organism. la om.

a simptomelor care înactivitatea organismului clul cardiac etc.lungă durată la om: ci. ritmului respirator în condiţii de repaus şi de activitate fizică. pădure etc. soţesc ovulaţia şi ciclul uman. • Observarea şi înregistra• Relaţiile trofice în ecorea în fişele de observasistem.menstrual. 21 . • Întocmirea unor grafice pentru bioritmul temperaturii. Calcularea frecvenţei plantelor şi animalelor pe m2 dintr-un ecosistem (ex. subteran) şi or.ovulaţiei pentru un ciclu clul ovarian. Determinarea pulsului.VII. • Studiu de caz pe tema ore de somn şi de activitate. să recunoască biodiversitatea într-un ecosistem. ciclul ute. sistem din zona şcolii. cardiac în diverse condiţii de activitate a organismului. • Bioritmurile şi sănăta. ţie a factorilor biotici. • Studiu de caz pe tema • să argumenteze impor. CLASA A IX-A Obiective de referinţă -1• • • • • Elevul va fi capabil : să clasifice ecosistemele. tea. parc. abiotici şi antropogeni acvatic.• Crearea unui album cu melor şi componentelor fotografii. să identifice componentele ecosistemului. să stabilească relaţii între condiţiile de mediu şi biodiversitate. Bioritmuri • să identifice bioritmurile • Bioritmuri fiziologice de • Întocmirea unui grafic al fiziologice ale organis.menstrual normal. respirator. imagini cu diverse ecosisteme.• Bioritmuri fiziologice de modificării fiziologice şi tanţa bioritmurilor în scurtă durată la om: ci. rin.). lac. mului uman. lor. • Lucrare practică.din cel mai apropiat ecoganisme caracteristice. • Medii de viaţă (terestru. • Lucrare practică. să interpreteze relaţiile trofice în ecosistem. Conţinuturi -2Exemple de activităţi de predare – învăţare -3- I Diversitatea în lumea vie • Diversitatea ecosiste.

• Modelarea unor structuri ale organelor de susţi. ritmului sezonier la une• să stabilească relaţii înle animale din diverse tre condiţiile de mediu ecosisteme din localitaşi bioritmurile sezoniere te.de susţinere la plante (rănere pentru integrarea ţuirea organismelor în dăcini. • Recunoaşterea categoriilor trofice dintr-un ecosistem local (parc. Formularea concluziilor. la unele plante şi a bioteme. subteran. lor. zentarea datelor. grădină etc. diverse medii de viaţă. Identiturilor de susţinere în ficarea ţesuturilor mecasupravieţuirea organisnice în structura plantemelor. vase conducătoaorganismelor în mediu.). • Concurs cu prezentări de fotografii ce conţin structuri de susţinere la animale pentru supravieţuirea acestora în anumite medii de trai.ţinere pentru supravie. cîmpie etc. III Sisteme de susţinere • să recunoască adaptări • Rolul sistemelor de sus. • Reprezentarea lanţurilor trofice prin piramide ecologice. • Lucrare practică. lac. • Reprezentarea grafică a lanţurilor trofice din diverse ecosisteme (pădure. acvatic.ecosistemelor. Determinarea cantităţii de amidon în frunzele plantelor în perioada de vară şi toamnă. rîu. cîrcei etc. • să estimeze rolul struc• Lucrare practică.).). 22 . II Bioritmuri • să identifice aspecte se. Înregistrarea şi preale organismelor.• Aspecte sezoniere ale • Observarea fenofazelor zoniere ale unor ecosis. re.• să caracterizeze biodiversitatea diferitor tipuri de ecosisteme: terestru. • să estimeze importanţa biodiversităţii în natură.

energiei în biosferă. pesdetermină starea de ecosistemelor. • să descrie procesul de într-un ecosistem (con. de simbioză la plantele leguminoase. unei • să proiecteze acţiuni de păduri. • Lucrare practică. nismele unui parc. artificial (de ex.IV Sisteme vitale ale ecosistemelor • să reprezinte grafic ci. produc dezechilibrul ecosistem. carbonului şi trofice prin care să deazotului în natură. heleşritor categorii de orgateu). ciclul azotumateriei şi energiei în energiei. • Relaţii între organisme introducerea de noi speecosistemului.• Selecţia naturală. 23 . turală a unui ecosistem.produc dezechilibrul în ecosistem. unui rîu etc. V. lui). te).curente şi neconcuren.cii de organisme etc. modificarea condiţiilor de mediu. Evidenţierea experimentală a absorbţiei apei de către plantă. echilibru şi factorii care • Evoluţia naturală a unui cuit intensiv. natură.) ce formare şi evoluţie na. • Crearea unui ecosistem • să estimeze rolul dife. ciclul organismelor în circuitul circuitul materiei şi al carbonului.• Circuitul materiei şi • Întocmirea unor scheme cluri biogeochimice. a ciclurilor biogeochi• să estimeze importanţa Rolul organismelor în mice (ciclul apei. • Cicluri biogeochimice: • Prezentarea unor lanţuri ciclul apei. monstreze rolul organismelor în circuitul materiei şi energiei în natură. cepei asupra mucegaiului. ocrotire a ecosistemelor • Evidenţierea relaţiilor din localitate. vînătoare. • Demonstrarea experimentală a influenţei usturoiului. Sisteme de coordonare şi integrare ale organismelor în mediu echilibrului • Investigaţia unor factori • să distingă factorii ce • Reglarea (de ex. nisme şi a omului în • Observarea şi interpretamenţinerea echilibrului rea relaţiilor dintre orgaecosistemului.

• Elaborarea unor recomandări de prevenire a găurilor de ozon. • Investigarea cauzelor apariţiei unor boli ereditare (polidactilia. • Mecanismele transmite. Ocrotirea mediului • Influenţa omului asupra • Elaborarea unui album biodiversităţii. ploilor acide.).• să compare ovogeneza şi spermatogeneza. Reproducerea în lumea vie • Observarea la microscop. • Gametogeneza. Mendel).telor componente. transmiterea caracterelor • Genetica umană. 24 . • să utilizeze simbolurile genetice în situaţii de comunicare. • Rezolvarea problemelor focalizate pe mecanismul transmiterii caracterilor ereditare (legile lui G. • să analizeze efectele poluării mediului asupra propriei existenţe. • Ereditatea şi variabilita. • Alcătuirea unui arbore genealogic privind bolile ereditare şi transmiterea lor prin ereditate. VI. • Maladii ereditare. ţiei omului într-un eco• Impactul acţiunii umane sistem natural din locaasupra propriei existenţe. cu fotografii şi date des• Rezervaţii naturale şi pre consecinţele pozitive monumente ale naturii şi negative ale intervendin Republica Moldova. încălzirii globale. • să descrie mecanismele transmiterii caracterelor ereditare ale organismelor conform legilor lui Mendel. • să estimeze rolul eredităţii asupra unor îmbolnăviri ale organismelor. hemofilia. ereditare la mazăre. • Pregătirea unor comunicări referitoare la rolul ariilor protejate de stat din Republica Moldova. • să interpreteze consecinţele acţiunii omului asupra biodiversităţii. sindromul Down etc. • să interpreteze acţiunea factorilor de mediu asupra variabilităţii organismelor. VII. rii caracterilor ereditare • Elaborarea unor scheme prin care să prezinte (legile lui Mendel). • Elaborarea unui proiect de reciclare a deşeurilor din propria gospodărie. litate. • să estimeze rolul complexelor naturale din R. Moldova protejate de stat.pe planşe a celulelor sexuale şi notarea elementea organismelor.

conţinuturile învăţării pentru predarea biologiei în gimnaziu. De aceea. Metodele şi procedeele utilizate sînt metode propuse de învăţămîntul modern şi activ pragmatic care pregăteşte elevii pentru impactul cu viaţa socială. în grup. Pentru eficientizarea demersului didactic sugerăm utilizarea unor tehnologii didactice moderne şi tradiţionale active. Obiectivele-cadru şi obiectivele de referinţă constituie baza proiectării activităţii didactice pentru fiecare profesor. pe lîngă o bună pregătire a desfăşurării lecţiilor sau a planificării riguroase este nevoie ca profesorul să studieze din timp curriculum-ul şi să-şi pregătescă materialul didactic necesar pentru desfăşurarea lecţiilor • • • • 25 . Desigur acest lucru este realizabil în măsura în care profesorul se conduce în activitatea sa de obiective şi nu doar de conţinuturi. exemple de activităţi de predare-învăţare. axate pe principiul participativ. să rezolve situaţii . instruire reciprocă care vor cultiva capacitatea de muncă independentă. Eşalonarea conţinuturilor este realizată pentru 34 ore (1 oră /săptămînă) în clasa VI-a şi pentru 68 ore (2 ore /săptămînă) în clasele a VII-a. Se vor utiliza activităţile de învăţare bazate pe problematizarea sau învăţarea prin descoperire la care elevii vor fi îndrumaţi să formuleze întrebări. a VIII-a şi a IX-a. astfel încît prin încercări şi erori. curriculum-ul reprezintă un ghid pentru modul de organizare a actului didactic. modelări. obiectivele de referinţă. Avînd în vedere rolul de formare a obiectivelor şi a activităţilor de învăţare.problemă.SUGESTII METODOLOGICE Actualul curriculum de biologie este documentul şcolar care stabileşte: obiectivele-cadru. prin înţelegerea faptului că există şi dreptul la eroare. Astfel elevii vor desfăşura observaţii. obişnuinţa de a lua decizii. demonstraţii: vor utiliza instrumente şi aparate de laborator etc. exerciţii. experimente. dorinţei de a reuşi să se realizeze o învăţare activă corelată cu interesele elevilor şi cu respectarea dezvoltării personalităţii fiecăruia. prin mobilizarea voinţei. Pentru reuşita activităţilor de învăţare se vor utiliza forme de activitate individuală. jocuri didactice şi simulări. de a coopera sau de a înţelege propria responsabilitate în rezolvarea sarcinilor sau asumarea erorilor.

cifre. Un moment important în elaborarea itemilor pentru evaluare este orientarea evaluatorilor spre relaţia. Învăţămîntul formativ prevede plasarea accentului nu atît pe aprecierea cunoştinţelor (noţiuni. Evaluarea curentă şi finală va avea drept obiectiv estimarea randamentului şcolar. obiective generale-obiective de referinţă-obiective operaţionale. atitudini. • să fie un proces reglator care informează agenţii educaţionali despre calitatea activităţii şcolare. • să fie orientată spre ceea ce va fi elevul la finalizarea parcursului şcolar şi la intrarea în viaţa socială. evaluarea poate fi realizată oral. 26 . • să-i conducă pe elevii la o autoapreciere corectă şi la o îmbunătăţire continuă a performanţelor. capacităţi. semestru. în primul rînd a succeselor. Ea trebuie : • să implice folosirea unei mari varietăţi de tehnici. date etc. an şcolar etc). finală (se realizează la sfîrşit de modul. Din punct de vedere al modalităţii. priceperile şi deprinderile de a opera cu acestea.) cît pe capacităţile . curentă (se realizează tematic pe parcursul procesului didactic). scris sau prin activităţi practice. Din punct de vedere al timpului de realizăre evaluarea poate fi: iniţială (se realizează la începutul unui program de instruire ). apoi a eşecurilor la capitolele cunoştinţe.SUGESTII DE EVALUARE Evaluarea este o parte esenţială a curriculum-ului şi o practică eficientă în clasă.

BIBLIOGRAFIE 1. Chişinău 1997 3. Chişinău 1997. 27 . Bucureşti 1995.). Stoica A.. Ghid metodologic. Psihologia inteligenţei (trad. Editura “Ştiinţa. 1996. 1985. Evaluarea rezultatelor şcolare. 2. 5. Guţu V.. Chişinău. Bontaş I. Pedagogie. 4.. Crişan A.. Musteaţă S. Curriculum de bază – documente reglatoare. Chişinău. Editura ALL. Piajet J... Proiectarea curriculum-ului de bază.

Format 60x84 1/16. Socoleni 16/1 tel. Chişinău. fax 45-97-64 28 . Tiraj 4000 ex. Comanda nr. str. Coli de tipar 2 “Univers Pedagogic”.BIOLOGIE Curriculum şcolar pentru clasele a VI-a – a IX-a Tehnoredactare computerizată: Vasile Baroncea Copertă: Andrei Danila Tipografia Orhei. . 45-98-33.