Sunteți pe pagina 1din 28

MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI TINERETULUI AL REPUBLICII MOLDOVA

BIOLOGIE

CURRICULUM

şcolar pentru clasa a VI-a – a IX-a

ŞI TINERETULUI AL REPUBLICII MOLDOVA BIOLOGIE CURRICULUM şcolar pentru clasa a VI-a – a IX-a Chişinău,

Chişinău, 2006

Aprobat pentru retipărire prin ordinul Ministerului Educaţiei şi Tineretului ordinul nr. 69 din 25 iulie 2006

Autorii:

Nina Bernaz – Sicorschi – prof. grad super.

Violeta Copil, cercetător ştiinţific

Grupul de lucru care a revizuit

curriculumul:

N.

Bernaz – Sicorschi, prof. grad super.

S.

Gînju, spec. pri nc. METS.

M.

Leşanu, dr. conf., USM.

C.

Subotin, spec. DGÎTS, mun.Chişinău.

NOTĂ DE PREZENTARE

Curriculum-ul la biologie propune un model de predare integrată a acestei discipline, model care să conducă la formarea la elevi a unei concepţii unitare asupra naturii. Predarea biologiei pe baza acestui curriculum se constituie într-un demers

de cunoaştere activă, prin investigare, care plasează elevul în centrul activităţii in- structiv-educative. Elaborarea curriculum-ului s-a bazat pe următoarele principii:

1. Coerenţa demersului didactic, proiectat în ansamblu, pe clase şi pe

cicluri. Structurarea conţinuturilor într-o viziune integrată, modulară, concentrică,

urmărindu-se dezvoltarea competenţelor de investigare a naturii, utilizarea ustensi- lelor şi a aparaturii de laborator, soluţionarea de situaţii-problemă etc.

2. Accesibilitatea în raport cu nivelul de dezvoltare psihosomatică a

elevilor prin modul de formulare a obiectivelor de referinţă, a secven- ţelor de conţinut şi a activităţilor didactice propuse. 3. Centrarea demersului didactic pe elev, prin propunerea unor activităţi

individuale sau în grup, în care elevii să-şi dezvolte independenţa de ac- ţiune, originalitate şi creativitate, desfăşurînd activităţile în ritm propriu fiecăruia.

4. Corelaţiile interdisciplinare cu geografia, fizica, chimia, matematica, desenul, literatura.

Scopul disciplinei

Studiul biologiei în gimnaziu vizează formarea unor cunoştinţe despre struc- tura şi varietatea formelor de viaţă şi unitatea organismelor vii, educarea unui com- portament ecologic vizînd grija şi responsabilitatea faţă de sine şi faţă de mediul natural.

REPERE CONCEPTUALE

Curriculum-ul la biologie este elaborat în baza teoriei instruirii, aplicată la nivel normativ şi prescriptiv. La nivel normativ este vizată dimensiunea funcţio- nală, structurală şi operaţională a procesului de învăţămînt, care marchează cadrul epistemologic specific didacticii generale. La nivel prescriptiv este vizată practica activităţii de predare – învăţare – evaluare, realizabilă în cazul procesului de învăţă- mînt, care marchează domeniul de studiu specific proiectării curriculare.

3

Pornind de la esnţa teoriei instruirii şi de la modelul de predare integrală a biologiei, curriculum-ul la biologie:

dezvoltă curiozitatea şi interesul faţă de domeniul abordat, orientînd demer- sul spre activităţi independente de minicercetare şi de explorare;

• oferă posibilitatea exersării de competenţe, cum ar fi: formularea de ipoteze, desfăşurarea independentă a unei activităţi experimentale, formularea de concluzii şi argumentarea lor, rezolvarea de probleme, luarea de decizii etc;

• propune identificarea unor surse de informare şi de documentare necesare în activităţile de tip investigare;

• propune desfăşurarea de activităţi independente şi în grup;

• oferă elevului posibilitatea de a-şi asuma responsabilităţi, de a coopera;

• oferă elevului şi profesorului posibilitatea de autoevaluare a activităţii. Curriculum-ul este astfel conceput încît să permită profesorilor libertatea de a alege ordinea şi modul de organizare a activităţilor de învăţare în raport cu viziunea proprie.

OBIECTIVE GENERALE

Prezentul curriculum îşi propune realizarea următoarelor obiective generale:

I. Cunoştinţe

1. Formarea unei concepţii ştiinţifice despre unitatea naturii.

2. Cunoaşterea şi înţelegerea structurilor, a fenomenelor, a proceselor şi a însuşirilor fundamentale ale organismelor vii.

3. Cunoaşterea şi înţelegerea relaţiilor de tipul structură-funcţie, organism- mediu, organism-organism.

4. Cunoaşterea şi înţelegerea structurilor şi a fiziologiei umane, relaţia omu- lui cu biosfera.

II. Capacităţi

1. Formarea capacităţilor de cumulare, înregistrare, interpretare şi comuni- care a informaţiei despre plante, animale, om şi biosferă.

2. Formarea capacităţilor de investigaţie şi de valorificare a cunoştinţelor şi a experienţei proprii în situaţii concrete de viaţă.

3. Utilizarea şi manipularea echipamentului într-un mod adecvat, eficient, sigur şi responsabil pentru a găsi răspunsuri la problemele biologice.

4. Argumentarea punctului de vedere şi susţinerea lui în cadrul deciziilor luate faţă de problemele biologice.

4

III. Atitudini

1. Formarea unui comportament ecologic, vizînd grija şi responsabilitatea faţă de organismele vii şi faţă de mediul natural.

2. Formarea responsabilităţii faţă de sănătatea personală şi a societăţii.

3. Formarea unei atitudini de toleranţă şi de responsabilitate faţă de sine şi semeni.

OBIECTIVE-CADRU

1. Cunoaşterea şi înţelegerea proceselor, a fenomenelor şi a noţiunilor de biologie.

2. Dezvoltarea capacităţii de investigare a naturii.

3. Dezvoltarea capacităţii de comunicare.

4. Formarea unor convingeri şi atitudini benefice pentru sănătatea proprie şi ocrotirea mediului înconjurător.

5

 

Modelul didactic al disciplinei

 
Clasa Denu- mirea modulelor
Clasa
Denu-
mirea
modulelor

- 6 -

 

- 7 -

 

- 8 -

 

- 9 -

 

Diversitateaplan- telor şi animale- lor din Republica Moldova.

Diversitatea formelor de mişcare în lu- mea vie.

Diversitatea

Diversitatea ecosistemelor şi componen- tele lor.

plantelor :

– plante cu flori şi plante fără

Diversitatea plantelor şi ani- malelor în di- verse zone geo- grafice.

L o c o m o ţ i a omului în di- verse medii.

 

flori.

Relaţii trofice

1. Diver-

Diversitatea animalelor :

în ecosistem.

sitatea în

Medii de via- ţă (terestru, acvatic, sub- teran) şi orga- nisme carac- teristice.

lumea vie

 

-– animale ver- tebrate şi ne-

Efectele acţiunii omului asupra diversităţii me- diului.

 

vertebrate.

 

Comportamen- te alimentare la animale.

Schimbul de

Structura

ce-

Circuitul ma- teriei şi ener-

substanţe şi de energie dintre

lulei.

Compoziţia

giei în biosfe- ră. Rolul organismelor în

Nutriţia la plan- te (fotosinteza), animale şi la om.

organism şi mediu.

chimică a ce- lulei.

Semnificaţia

Schimbul

de

 

circuitul ma- teriei şi ener- giei în bio-

nutriţiei şi

substanţe

şi

Respiraţia în lu- mea vie.

respiraţiei.

de energie la

2.Sisteme

vitale

Igiena

nivel celular.

sferă.

Transportul sub- stanţelor prin corpul plantelor şi animalelor.

alimentaţiei şi

Organizarea

Cicluri bio- geochimice:

 

respiraţiei.

structurală

a

organismelor:

ciclul apei, carbonului

celulă-ţesut-

Sistemul diges- tiv, respirator, circulator şi ex- cretor, la om.

organ-

 

organism.

   

şi azotului în natură.

6

 

Reacţia plante- lor la factorii de mediu.

Orientarea şi

Sisteme de coordonare şi reglare la om.

R e g l a r e a echilibrului

comunicarea

la animale şi

ecosisteme-

Comportamen-

la om.

Sistemul ner-

lor.

3.

Sisteme

te de integrare a animalelor în mediu.

de

Organe

vos şi siste- mul endocrin- generalităţi.

Relaţii

între

de coordo- nare şi de integrare ale organis- melor în mediu

simţ la ani- male şi la om.

o r g a n i s m e

într-un

eco-

 

A c u i t a t e a simţurilor.

Rolul siste- mului nervos

sistem

(con-

curente şi ne-

Igiena orga- nelor de simţ la om.

şi endocrin în coordona- rea activităţii umane.

Igiena siste- mului nervos.

cocncurente).

Selecţia natu- rală.

   
 

Organisme

di-

Cicluri

de

B i o r i t m u r i fiziologice

Aspecte sezo- niere ale eco- sistemelor.

urne.

dezvoltare

la

Organisme noc-

plante.

de lungă si

1. Biorit-

muri

turne

Migraţii.

Hibernări.

de scurtă du-

rată la om.

 

Bioritmurile şi sănătatea

 

Structuri de sus- ţinere la plante.

Particularităţi ale structuri-

Particularită-

 

ţile sistemului

Rolul siste- melor de sus- ţinere în su-

Sisteme de sus- ţinere la anima- le.

lor de susţine- re la animale şi la om adap-

locomotor

la

om.

Afecţiuni

ale

pravieţuirea organismelor.

5.

Sisteme

 

tate pentru lo- comoţie.

s i s t e m u l u i

de susţinere

locomotor

şi

 
 

acordarea pri-

mului ajutor.

Igiena

siste-

mului

loco-

motor.

7

 

Tipuri şi mo- dalităţi de re- producere.

Organe

de

Organe de re- producere la om.

Gametoge-

reproducere la plante şi la

neza.

Ereditate, va-

Comporta- mente de re- producere la animale şi la plante.

animale.

Fecundaţia,

riabilitate

şi

6. Reproduce- rea în lumea vie

Reproduce- sexuată

rea la plante şi la animale.

gestaţia şi naş- terea la om.

mecanismul transmiterii

Creşterea şi dezvoltarea la

caracterelor ereditare (le-

   

F o r m a r e a

om.

gile lui Gre-

noului

orga-

Educaţia se- xuală.

gor Mendel).

nism.

G e n e t i c a

Răspîndirea fructelor şi a seminţelor.

 

umană

şi

maladii

ere-

ditare.

 

Rezervaţii naturale şi parcuri na- ţionale din R e p u b l i c a Moldova.

Resurse

na-

Influenţa

fac-

I n fl u e n ţ a

turale.

torilor

nocivi

omului

asu-

Surse

alter-

(tutun, alcool,

pra biodiver-

native

de

droguri)

asu-

sităţii.

obţinere

a

pra

organis-

Rezervaţii

hranei.

mului uman.

naturale

şi

Plante şi ani- male pe cale de dispariţie din Republi- ca Moldova.

monumente

7. Ocrotirea

mediului

ale

din Republi-

naturii

ca Moldova.

Impactul ac-

 

ţiunii umane

asupra

pro-

priei existen-

ţe.

8

CLASA A VI-A

 

Obiective de referinţă - 1 -

 

Conţinuturi - 2 -

Exemple de activităţi de predare – învăţare - 3 -

 

Elevul va fi capabil :

I. Diversitatea în lumea vie

 

să clasifice organismele

Diversitatea plantelor şi animalelor din R. Moldo- va.

Recunoaşterea unor orga- nisme monocelulare (ex.

vii

conform numărului

de cellule;

bacterii, amiba, clorela) şi

să definească noţiunile:

Diversitatea plantelor şi

pluricelulare(unele animale, plante, ciuperci) la micros- cop, pe planşe, în natură.

organisme monocelulare şi organisme pluricelula- re; să recunoască o serie de organisme monocelulare şi pluricelulare; să recunoască o serie de plante şi animale din Re- publica Moldova;

să recunoască o serie de plante şi animale din di- verse zone ale globului;

animalelor în diverse zone geografice.

Efectele acţiunii omului asupra diversităţii me- diului.

Observaţii în zona apro- piată şcolii şi înregistra- rea în caiet a plantelor şi

animalelor întîlnite şi recunoscute în timpul ex- cursiei didactice. Completarea unei fişe di- dacticce cu datele observa- ţiilor din teren şi formula- rea unor concluzii despre diversitatea organismelor din localitate.

Notarea pe o hartă contur

a

să estimeze influenţa ac- tivităţii umane asupra mediului;

să estimeze importanţa plantelor şi a animalelor pentru om;

să planifice acţiuni de ocrotire a animalelor şi a plantelor din localitate.

a

denumirii unor anima-

le specifice pentru zona temperată, junglă, deşert, taiga, tundră;

Depistarea efectelor inter- venţiei omului în localitate.

Întocmirea unei schiţe de teren, în care elevii să in- dice aspecte ale activităţii umane în zonă.

 

Amplasarea de căsuţe pentru păsări.

   

II. Bioritmuri

 

să identifice animale şi plante diurne şi nocturne;

Organisme diurne.

Observarea activităţii li-

Organisme nocturne

liecilor, cărăbuşilor, ari- cilor, pisicilor, vrăbiilor, bufniţelor, iepurilor, uliu- lui etc. în timpul zilei şi nopţii.

să compare animale şi plante diurne şi nocturne;

să interpreteze comporta- mente la plante şi la ani-

 

male

în funcţie de bioritm.

 

9

   

Observarea şi înregistra-

rea datelor referitoare la închiderea şi deschiderea florilor.

Reprezentarea artistică a unor bioritmuri la plante

şi

la animale (de ex. prin

desen, eseu, poezii, ghici- tori etc.).

 

III. Sisteme vitale

 

să compare diverse com- portamente alimentare la animale;

Comportamente alimen- tare la animale. Nutriţia la plante (foto-

Realizarea unor tabele comparative pentru com- portamente alimentare la animale.

Determinarea principale-

să identifice organele şi sistemele de organe care realizează funcţiile de nutriţie la unele plante, animale şi la om;

sinteza), animale şi la om.

Respiraţia în lumea vie.

lor categorii de alimente

Transportul substanţelor prin corpul plantelor şi

(lactate, carne, paste făi- noase, fructe şi legume).

să clasifice animalele pe care le cunoaşte după tipul de nutriţie şi respiraţie;

animalelor.

Lucrare practică. Deter-

Sistemul digestiv, respi- rator, circulator şi excre-

minarea experimentală

a

ritmului respirator şi a pulsului la om în stare de repaus şi de efort fizic.

Lucrare practică. Eviden- ţierea experimentală a fo- tosintezei la plante.

Realizarea unor clasificări

să recunoască principa- lele grupe de alimente necesare organismului uman;

să interpreteze datele ob- ţinute din observaţii sau experimente sub formă de tabele, diagrame, gra- fice, desene etc;

să estimeze importanţa propriul regim alimentar.

tor la om.

a

animalelor (rîmă, broas- că, peşti, cîine, porumbel, şopîrlă, cărăbuş etc.) după tipul de respiraţie, modul

de nutriţie, tipul sistemu- lui circulator.

 

Lucrare practică. Identi- ficarea experimentală a respiraţiei şi a transpira- ţiei la o plantă cu flori;

Recunoaşterea sistemelor de organe şi a organelor cu funcţie de nutriţie (di- gestiv; respirator; circu- lator; excretor) la unele organisme.

10

   

Indicarea pe planşă, mu- laj, preparat umed a po- ziţiei organelor în corpul unor animale şi al omu- lui.

 

IV. Sisteme de susţinere

 

să identifice structuri de susţinere la plante şi la animale;

Structuri de susţinere la plante.

Observarea pe planşe, imagini, diapozitive a

Structuri de susţinere la

unor plante (fasole, ma- zăre, stejar, iederă, viţă de vie, coacăz, grîu, po- rumb etc.) şi descrierea sistemelor de susţinere a acestora.

Colectarea unor structuri de susţinere din material naturalizat.

să compare diverse struc- turi de susţinere la orga- nismele vii;

animale.

să estimeze rolul siste- melor de susţinere pentru organism;

Modelarea unor structuri de susţinere la plante şi la animale.

 

V. Reproducerea în lumea vie

Recunoaşterea pe planşe,

să recunoască şi să com- pare tipuri de reprodu- cere la unele animale şi plante;

Tipuri şi modalităţi de reproducere.

în filme a tipurilor de re- producere la animale şi la

Comportamente de re- producere la animale şi

plante.

Observarea comportamen- telor de reproducere la unele animale şi a particu- larităţilor plantelor adapta- te pentru polenizare.

Realizarea unor referate cu tema “Comportamente de reproducere”.

să interpreteze comporta- mente de reproducere la animale şi la plante.

la plante.

Lucrare practică. Înmul- ţirea plantelor de aparta- ment prin diverse moda- lităţi.

11

 

VI. Sisteme de coordonare şi integrare ale organismelor în mediu

 

să stabilească relaţii între reacţiile plantelor şi ale animalelor şi factorii de mediu;

Reacţia plantelor la fac- torii de mediu. Comportamente de in- tegrare a animalelor în

Observarea comporta- mentelor de integrare la unele animale (ex. a furnicilor, a unor păsări etc.).

să estimeze importanţa comportamentelor de in- tegrare în mediu la plante şi la animale.

mediu.

Evidenţierea experimen- tală a reacţiilor plantelor la factorii de mediu.

 

Crearea condiţiilor opti- me de mediu pentru dez- voltarea unor plante sau animale.

 

VII. Ocrotirea mediului

 

să identifice plante şi ani- male pe cale de dispariţie şi rezervaţii naturale din Republica Moldova;

Rezervaţii naturale şi parcuri Naţionale din R. Moldova.

Vizionarea de filme di- dactice despre ocrotirea plantelor şi animalelor.

Plante şi animale pe cale

Vizitarea muzeelor ţi- nutului natal cu scopul cunoaşterii plantelor şi animalelor rare din R. Moldova.

să estimeze importanţa rezervaţiilor şi a parcuri- lor naţionale pentru ocro- tirea naturii;

de dispariţie din R. Mol- dova.

să proiecteze acţiuni de protecţie a animalelor şi a plantelor pe cale de dis- pariţie din localitate.

Colecţionarea şi afişarea diferitor imagini /fotogra- fii cu animale şi plante pe cale de dispariţie.

Realizarea unui proiect de ocrotire a naturii în localitate.

12

CLASA A VII-A

Obiective de referinţă - 1 -

Conţinuturi - 2 -

Exemple de activităţi de predare – învăţare - 3 -

Elevul va fi capabil :

I Diversitatea în lumea vie

 

să identifice diversitatea formelor de mişcare la animale;

Diversitatea formelor de mişcare în lumea vie.

Observarea în natură, pe film didactic şi la micros-

Locomoţia omului în di-

cop a unor animale (de ex. la broască, cal, iepure, şarpe, porumbel, liliac, şopîrlă, melc, peşte, rac, rîmă, amibă, maimuţă, etc.) cu modalităţi diverse de deplasare. Observaţii în natură, pe filme, la microscop asupra mişcării la plante (alge, floarea-soarelui, păpădie, lalea, tradescanţie etc.).

Organizarea cu elevii a unor concursuri de de- plasare pe nisip, în apă, pe gheaţă. Formulare de concluzii.

să realizeze experimente pentru evidenţierea miş- cării la plante;

verse condiţii de mediu.

să compare locomoţia omului în diverse condi- ţii de mediu;

 

II. Sisteme de susţinere

 

să identifice structurile implicate în locomoţie la diferite animale şi la om;

Particularităţi ale struc- turilor de susţinere la animale şi la om adap- tate pentru locomoţie.

Observarea pe planşe, material natural, mulaj a scheletului la om şi la unele animale (iepure, broască, şarpe, porum- bel, peşte, liliac etc.) şi completarea unui tabel cu structurile implicate în locomoţie.

Elaborarea unor tabele comparative ale scheletu- lui la cîine, iepure, cîrtiţă, balenă, liliac, porumbel etc.

să compare structurile implicate în locomoţie la animale şi la om; să stabilească relaţii în- tre structurile scheletului şi modalităţile de loco- moţie;

13

   

Modelarea unor părţi de schelet la animalele stu- diate anterior şi la om evidenţiind o anumită po-

ziţie în timpul unei miş- cări concrete. Reprezentarea schema- tică a adaptărilor pentru locomoţie a membrelor anterioare şi posterioare

 

la

om, cal, cangur, şopîr-

lă, broască, barză, struţ, peşte şi formularea con- cluziilor.

 

III. Sisteme de coordonare şi integrare a organismelor în mediu

 

să identifice organe de simţ şi modalităţi de co- municare la animale; să recunoască principa- lele părţi componente ale organelor de simţ la om;

Orientarea şi comunica- rea la animale şi la om. Organe de simţ la om şi la animale.

Investigarea modalităţilor de comunicare la unele

animale (ex. la cîine, liliac, albine, privighetoare etc.).

Acuitatea simţurilor.

Formularea unor conclu-

Igiena organelor de simţ la om.

 

zii referitoare la semnale-

le

emise şi percepute de

să compare acuitatea simţurilor la animale şi la om;

să descrie aparate tehni- ce similare unor organe de simţ;

 

animale.

Observarea particularită- ţilor structurale ale orga- nelor de simţ la om.

Lucrare practică. Evi- denţierea experimentală

să propună regului de igienă a organelor de simţ la om;

 

a

acuităţii auzului, cîm-

pului visual, mirosului, gustului la om.

 

Lucrare practică. Eviden- ţierea experimentală a re-

 

laţiilor între miros şi gust

la

om.

Determinarea modalităţi- lor alternative de comu- nicare la om (ex. semnale Morse, alfabetul surdo- mut, alfabet braile etc.).

Descrierea aparatului de fo- tografiat, a radarului etc.

Elaborarea unor buletine

 

informative privind igiena organelor de simţ la om.

14

 

IV. Reproducerea în lumea vie

 

să identifice organele de reproducere sexuată la plante şi la animale;

Organe de reproducere la plante şi la animale.

Observarea structurii florii (de cireş, vişin) pe mate-

Reproducerea sexuată la

rial natural, mulaj, planşe.

să descrie procesul de reproducere sexuată la plantele cu flori şi la ani- male;

plante şi la animale.

Descrierea procesului de

Formarea noului orga- nism.

formare a fructului şi a seminţei la plante.

Răspîndirea fructelor şi

Observarea pe filme sau

 

a seminţelor.

să compare celulele se- xuale feminine şi mas- culine la animale;

să stabilească relaţii în- tre modul de răspîndire a fructelor şi a seminţelor şi particularităţile lor de structură;

să distingă faze de re- producere la plante şi la animale.

să compare ciclurile de dezvoltare la unele ani- male.

în natură a modalităţilor de răspîndire a fructului

şi a seminţei (la păpădie, brusture, arţar, păducel, ulm etc.).

Observarea pe planşe şi mulaje a organelor de re- producere la iepure sau şoarece.

Întocmirea unor tabele comparative cu structura celulelor sexuale (sperma- tozoizi, ovule) la animale.

Observarea pe planşe a etapelor de creştere şi dezvoltare la unele ani- male (ex. la cărăbuş, fluturi, albine, lăcuste, broaşte etc.).

Întocmirea unor tabele comparative pentru cicluri de dezvoltare la animale.

 

V. Bioritmuri

 

să identifice particularită- ţi morfologice sezoniere ale ciclurilor de dezvol- tare la plante; să analizeze cauzele mi- graţiilor şi a hibernărilor;

să distingă particularităţi fiziologice la animale în timpul perioadei active şi a hibernării;

Cicluri de dezvoltare la plante

Elaborarea unor proiecte pentru obţinerea semin-

Migraţii

ţelor de plante anuale ;i

Hibernări

bienale.

Întocmirea unui calendar al înmuguririi, înfloririi, formării fructelor şi că- derii frunzelor la plantele perene.

15

   

Înregistrarea datelor ple- cării şi sosirii unor pă- sări migratoare şi a intră- rii şi ieşirii din hibernare a unor animale.

Determinarea parametri- lor factorilor de mediu (temperatură, umiditate, număr de insecte, viermi, aspectul vegetaţiei) în pe- rioada migraţiilor.

Observarea în natură a perioadei de construire a cuiburilor la păsările din localitate (rîndunici, vră- bii, berze etc.).

 

VI. Sisteme vitale

 

să definească noţiunea de metabolism;

Schimbul de substanţe şi de energie între orga-

Întocmirea unor sche-

să identifice etapele me- tabolismului;

să estimeze importanţa nutriţiei şi a respiraţiei ca funcţii esenţiale pen- tru întreţinerea vieţii;

să propună reguli de igienă a respiraţiei şi a alimentaţiei.

nism şi mediu. Semnificaţia nutriţiei şi

respiraţiei. Igiena alimentaţiei şi a respiraţiei.

me pentru evidenţierea schimbului de substanţe

şi de energie între orga- nism şi mediu.

Interviuri cu membrii fa- miliei pentru a determi- na cantitatea de alimen- te consumată de fiecare membru al familiei pe zi. Formularea concluziilor privind variaţia necesaru- lui de alimente în raport cu vîrsta şi cu alţi parame- tri.

Vizionări de filme, discu- ţii cu adulţii, documentare din atlase, albume, reviste pentru informare despre bolile metabolice la om. Prezentarea unor comuni- cări pe această temă.

Întocmirea unei liste cu reguli de igienă care au importanţă în prevenirea bolilor metabolice.

16

 

VII. Ocrotirea mediului

 

să distingă resurse natu- rale din Republica Mol- dova;

Resurse naturale din Re- publica Moldova.

Înregistrarea datelor des- pre prezenţa unor resurse

Surse alternative de ob-

naturale (lemn, apă, căr- bune, petrol, argilă, cal- car etc.) din localitate.

Observaţii asupra situaţi- ei pădurilor şi apelor din R. Moldova. Formularea concluziilor.

să identifice surse alterna- tive de obţinere a hranei; să estimeze importanţa surselor alternative de obţinere a hranei.

ţinere a hranei.

 

Lucrare practică. Reali- zarea unui model de ob- ţinere a hranei prin hidro- ponie (culturi de legume în soluţii nutritive).

CLASA A VIII-A

Obiective de referinţă - 1 -

Conţinuturi - 2 -

Exemple de activităţi de predare – învăţare - 3 -

Elevul va fi capabil:

I. Diversitatea în lumea vie

 

să definească noţiunile:

Diversitatea plantelor:

Observarea în natură, pe planşe, material naturali- zat a unor plante cu flori (măr, măceş, fasole, grîu, lalea, mac, brad etc.) şi a unor plante fără flori (fe- rigi, muşchi, alge).

Observarea în natură, pe

planşe, mulaj a unor ani- male vertebrate (mami- fere, păsări, reptile, am- fibieni, peşti) şi neverte- brate (artropode, moluşte, viermi, celenterate).

sistematică, taxonomie, unităţi taxonomice;

plante cu flori şi plante fără flori. Încrengătura

Angiosperme. Clasele:

să identifice unităţile ta- xonomice;

să identifice caracterele

generale ale încrengături- lor de plante şi animale;

să compare particularită- ţile structurale ale plan- telor monocotiledonate şi dicotiledonate;

să distingă caracterele generale ale claselor de animale vertebrate;

monocotiledonate şi di-

cotiledonate. Încrengă- turile: Gimnosperme,

Ferigi, Muşchi, Alge.

Diversitatea animale- lor: animale vertebrate şi animale nevertebra- te. Animale vertebrate:

Mamifere, Păsări, Rep- tile, Amfibieni, Peşti.

să clasifice plantele şi animalele din localitate;

Animale nevertebrate.

Încrengătura Artropode. Clasele: Insecte, Crusta- cee, Arahnide.

Ierarhizarea unei plante cu flori (vişin) şi a unui mamifer carnivor (cîine) pe unităţi taxonomice.

17

să estimeze importanţa plantelor şi animalelor;

Încrengătura Moluşte. Cla- sele: Gasteropode, Bivalve, Cefalopode. Încrengătura Viermi laţi, Viermi Inelaţi, Viermi cilindrici. Încrengă- tura Celenterate

Colectarea unor plante medicinale.

Creşterea şi îngrijirea unor plante de aparta- ment, a unor animale.

 

II. Sisteme vitale

   

să identifice componen- tele celulei vegetale şi a celulei animale şi func- ţiile lor;

Structura celulei.

Lucrare practică. Obser-

Compoziţia

chimică

a

varea la microscop a unei celule vegetale (de ex. la

celulei.

Schimbul de substanţe şi

ceapă, roşii, măr etc.) şi a unor celule animale (de ex. mucoasă din cavita-

să compare structura ce- lulei vegetale şi animale;

de energie la nivel celu- lar.

să identifice niveluri de organizare structurală a organismelor;

Organizarea structurală

tea bucală ) şi identifica-

organismelor: celulă- ţesut-organ-organism.

a

rea componenţilor prin- cipali.

să interpreteze superiori- tatea diferitelor niveluri de organizare ale orga- nismelor.

Modelarea unei celule vegetale sau animale din diverse materiale (pungi de plastic, butelii de plas- tic, apă, fructe, seminţe etc.).

Întocmirea unor scheme cu nivelurile structurale ale organismelor (celulă- ţesut-organ-organism).

 

III. Ocrotirea mediului

   

să identifice factorii cu influenţă nocivă asupra organismului uman;

să compare organe şi or- ganisme sănătoase cu or- gane şi organisme afecta- te de factori nocivi;

să explice efectul unor substanţe toxice (tutun, alcool, droguri) asupra organismului uman;

să argumenteze impor- tanţa unui mod sănătos de viaţă.

Influenţa factorilor noci-

Realizarea unor desene

vi

(tutun, alcool, drogu-

cu evidenţierea consecin- ţelor acţiunii factorilor nocivi (tutun, alcool, dro- guri) asupra organismului uman.

Lucrare practică. Eviden- ţierea experimentală a in- fluenţei tutunului asupra plămînilor.

Completarea unor ches- tionare privind influenţa nocivă a tutunului, alcoo- lului, drogurilor asupra organismului.

Compararea pe imagini a plămînilor sănătoşi cu cei afectaţi de fumat.

ri) asupra organismului

uman.

 

18

   

Elaborarea unor reco- mandări de renunţare la fumat, consum de alcool, droguri.

Pregătirea comunicărilor despre modificările orga- nismului uman în timp privind influenţa factori- lor nocivi.

 

IV. Sisteme de coordonare şi integrare ale organismelor în mediu

 

să identifice principale- le părţi componente ale sistemului nervos şi en- docrin la om;

să interpreteze rolul de coordonare al sistemu- lui nervos şi endocrin în activitatea organismului uman;

Sisteme de coordonare şi reglare la om.

Observarea pe mulaje sau pe planşe a sistemului

Sistemul nervos şi siste-

mul endocrin - generalită-

ţi. Rolul sistemului nervos şi endocrin în coordona- rea activităţii umane.

nervos şi endocrin la om şi descrierea principalelor părţi componente (ence- fal, măduva spinării, nervi, glande endocrine: hipofiză, tiroidă, timus, suprarenale,

pancreas, glande sexuale).

să ilustreze aspecte ale unui regim de viaţă să- nătos;

Igiena sistemului ner- vos.

Experimente pentru evi- denţierea reflexelor (rotu- lian, plantar etc.).

 

Compararea reflexelor condiţionate şi necondi- ţionate.

Determinarea tempera- mentelor.

`

V. Sisteme de susţinere

 

să identifice elementele componente ale sistemu- lui locomotor la om;

Particularităţile siste- mului locomotor la om:

structură şi funcţii.

Observarea pe planşe sau pe mulaje a sistemului locomotor la om şi indi-

să descrie funcţionarea sistemului locomotor la om;

Afecţiuni ale sistemului locomotor şi acordarea primului ajutor.

carea părţilor componente (schelet, muşchi).

Modelarea unor părţi de

să recunoască unele pa- tologii ale sistemului locomotor, şi cauzele acestora;

schelet la om.

Igiena sistemului loco- motor.

Reprezentarea prin de- sen, modele a unor tipu- ri de pîrghii prezente în organismul uman (gît, membre, trunchi).

 

Recunoaşterea pe ima- gini a unor afecţiuni a sistemului osos (luxaţii, fracturi, rahitism etc.).

19

   

Lucrare practică. Acorda- rea primului ajutor în caz de fracturi, luxaţii, plăgi etc.

Elaborarea unor recoman- dări referitoare la menţi- nerea stării de sănătate a sistemului locomotor.

 

VI. Reproducerea în lumea vie

 

să recunoască organele de reproducere la om şi rolul lor în fecundaţie;

Organe de reproducere la om .

Observarea pe planşe a organelor de reproducere

Fecundaţia, gestaţia şi

la femeie (ovare, trompe uterine, uter, vagin) şi la

să compare creşterea şi dezvoltarea fizică la om cu aspecte ale dezvoltă- rii psihice;

naşterea la om.

Creşterea şi dezvoltarea la om.

bărbat (testicule, canale seminale, penis).

Educaţie sexuală.

să interpreteze rolul ali- mentaţiei în creşterea şi dezvoltarea organismu- lui;

să determine pe baza măsurării unor parame- tri creşterea şi dezvolta- rea propriului organism;

să estimeze importanţa planificării familiei.

Întocmirea de grafice pri- vind dezvoltarea fizică şi psihică la om.

Măsurări ale înălţimii, perimetrului toracic, greutăţii etc. la elevi într- un interval de 1-6 luni.

Jocuri de rol, studiu de caz pentru evidenţierea maturizării sexuale şi psi- hice ale adolescenţilor şi modificările manifestate în perioada pubertăţii.

Caracterizarea aspectelor sexuale secundare la fete şi băieţi.

Studiu de caz pe tema concepţiei şi contracep- ţiei.

Investigarea surselor in- formaţionale referitoare la planificarea familiei.

20

 

VII. Bioritmuri

 

să identifice bioritmurile fiziologice ale organis- mului uman;

Bioritmuri fiziologice de lungă durată la om: ci- clul ovarian, ciclul ute- rin.

Întocmirea unui grafic al ovulaţiei pentru un ciclu menstrual normal.

Studiu de caz pe tema

să argumenteze impor- tanţa bioritmurilor în activitatea organismului uman.

Bioritmuri fiziologice de scurtă durată la om: ci- clul cardiac etc.

modificării fiziologice şi

a

simptomelor care în-

soţesc ovulaţia şi ciclul

Bioritmurile şi sănăta- tea.

menstrual.

 

Lucrare practică. Deter- minarea pulsului, ritmu-

 

lui respirator în condiţii

de

repaus şi de activitate

fizică.

Studiu de caz pe tema ore

de

somn şi de activitate.

Întocmirea unor grafice pentru bioritmul tempe-

raturii, respirator, cardiac

în

diverse condiţii de ac-

tivitate a organismului.

CLASA A IX-A

Obiective de referinţă - 1 -

Conţinuturi - 2 -

Exemple de activităţi de predare – învăţare - 3 -

Elevul va fi capabil :

I Diversitatea în lumea vie

 

să clasifice ecosisteme- le;

Diversitatea ecosiste- melor şi componentelor

Crearea unui album cu fotografii, imagini cu di- verse ecosisteme.

să identifice componen- tele ecosistemului;

să recunoască biodiver- sitatea într-un ecosis- tem;

lor.

Relaţiile trofice în eco-

sistem.

Medii de viaţă (terestru, acvatic, subteran) şi or-

Observarea şi înregistra- rea în fişele de observa-

ţie a factorilor biotici,

abiotici şi antropogeni din cel mai apropiat eco- sistem din zona şcolii. Lucrare practică. Calcu- larea frecvenţei plante- lor şi animalelor pe m 2 dintr-un ecosistem (ex. parc, lac, pădure etc.).

să stabilească relaţii în- tre condiţiile de mediu şi biodiversitate;

ganisme caracteristice.

să interpreteze relaţiile trofice în ecosistem;

21

să caracterizeze biodi- versitatea diferitor tipuri de ecosisteme: terestru, acvatic, subteran; să estimeze importanţa biodiversităţii în natură.

 

Recunoaşterea categorii- lor trofice dintr-un eco- sistem local (parc, rîu, grădină etc.). Reprezentarea grafică a lanţurilor trofice din di- verse ecosisteme (pădu- re, lac, cîmpie etc.).

Reprezentarea lanţuri- lor trofice prin piramide ecologice.

 

II Bioritmuri

   

să identifice aspecte se- zoniere ale unor ecosis- teme;

să stabilească relaţii în- tre condiţiile de mediu şi bioritmurile sezoniere ale organismelor.

Aspecte

sezoniere

ale

Observarea fenofazelor la unele plante şi a bio- ritmului sezonier la une- le animale din diverse ecosisteme din localita- te. Înregistrarea şi pre- zentarea datelor.

ecosistemelor.

 
 

Lucrare practică. De- terminarea cantităţii de amidon în frunzele plan- telor în perioada de vară şi toamnă. Formularea concluziilor.

 

III Sisteme de susţinere

 

să recunoască adaptări ale organelor de susţi- nere pentru integrarea organismelor în mediu;

Rolul sistemelor de sus- ţinere pentru supravie- ţuirea organismelor în diverse medii de viaţă.

Modelarea unor structuri de susţinere la plante (ră- dăcini, vase conducătoa- re, cîrcei etc.).

să estimeze rolul struc- turilor de susţinere în supravieţuirea organis- melor.

Lucrare practică. Identi- ficarea ţesuturilor meca- nice în structura plante- lor.

Concurs cu prezentări de fotografii ce conţin structuri de susţinere la animale pentru supravie- ţuirea acestora în anumi- te medii de trai.

22

 

IV Sisteme vitale ale ecosistemelor

 

să reprezinte grafic ci- cluri biogeochimice;

Circuitul materiei şi energiei în biosferă.

Întocmirea unor scheme

a

ciclurilor biogeochi-

să estimeze importanţa organismelor în circuitul materiei şi energiei în natură.

Rolul organismelor în circuitul materiei şi al energiei.

mice (ciclul apei, ciclul carbonului, ciclul azotu- lui).

Cicluri biogeochimice:

Prezentarea unor lanţuri trofice prin care să de- monstreze rolul organis- melor în circuitul mate- riei şi energiei în natură. Lucrare practică. Evi- denţierea experimentală a absorbţiei apei de către plantă.

 

ciclul apei, carbonului şi azotului în natură.

 

V. Sisteme de coordonare şi integrare ale organis- melor în mediu

 

să distingă factorii ce determină starea de echilibru şi factorii care produc dezechilibrul ecosistemului;

Reglarea echilibrului ecosistemelor.

Investigaţia unor factori (de ex. vînătoare, pes-

Evoluţia naturală a unui ecosistem.

 

cuit intensiv, modifica-

rea condiţiilor de mediu,

Relaţii între organisme

introducerea de noi spe-

să descrie procesul de formare şi evoluţie na- turală a unui ecosistem; să estimeze rolul dife- ritor categorii de orga- nisme şi a omului în menţinerea echilibrului ecosistemului; să proiecteze acţiuni de ocrotire a ecosistemelor din localitate.

într-un ecosistem (con- curente şi neconcuren- te).

cii

de organisme etc.) ce

produc dezechilibrul în ecosistem.

Selecţia naturală.

Crearea unui ecosistem artificial (de ex. heleş- teu).

Observarea şi interpreta- rea relaţiilor dintre orga- nismele unui parc, unei păduri, unui rîu etc.

Evidenţierea relaţiilor de simbioză la plantele leguminoase.

 

Demonstrarea experi- mentală a influenţei us- turoiului, cepei asupra mucegaiului.

23

 

VI. Reproducerea în lumea vie

 

să compare ovogeneza şi spermatogeneza;

Gametogeneza.

Observarea la microscop,

Ereditatea şi variabilita-

pe planşe a celulelor se- xuale şi notarea elemen-

să descrie mecanismele transmiterii caracterelor ereditare ale organisme- lor conform legilor lui Mendel;

tea organismelor.

Mecanismele transmite- rii caracterilor ereditare (legile lui Mendel).

Genetica umană.

telor componente.

Elaborarea unor sche- me prin care să prezinte

transmiterea caracterelor

 

Maladii ereditare.

ereditare la mazăre.

să utilizeze simbolurile genetice în situaţii de comunicare;

să interpreteze acţiunea factorilor de mediu asu- pra variabilităţii organis- melor;

să estimeze rolul eredi- tăţii asupra unor îmbol- năviri ale organismelor.

Rezolvarea problemelor focalizate pe mecanis- mul transmiterii caracte- rilor ereditare (legile lui G. Mendel).

Investigarea cauzelor apariţiei unor boli eredita- re (polidactilia, hemofilia, sindromul Down etc.).

Alcătuirea unui arbore genealogic privind boli- le ereditare şi transmite- rea lor prin ereditate.

 

VII. Ocrotirea mediului

 

să interpreteze consecin- ţele acţiunii omului asu- pra biodiversităţii;

Influenţa omului asupra biodiversităţii.

Elaborarea unui album cu fotografii şi date des-

Rezervaţii naturale şi

pre consecinţele pozitive şi negative ale interven- ţiei omului într-un eco-

să estimeze rolul com- plexelor naturale din R. Moldova protejate de stat;

monumente ale naturii din Republica Moldova.

Impactul acţiunii umane asupra propriei existenţe.

sistem natural din loca- litate.

să analizeze efectele po- luării mediului asupra propriei existenţe.

Pregătirea unor comuni- cări referitoare la rolul ariilor protejate de stat din Republica Moldova.

Elaborarea unor reco- mandări de prevenire a găurilor de ozon, ploilor acide, încălzirii globale.

Elaborarea unui proiect de reciclare a deşeurilor din propria gospodărie.

24

SUGESTII METODOLOGICE

Actualul curriculum de biologie este documentul şcolar care stabileşte:

obiectivele-cadru;

obiectivele de referinţă;

conţinuturile învăţării pentru predarea biologiei în gimnaziu;

exemple de activităţi de predare-învăţare; Obiectivele-cadru şi obiectivele de referinţă constituie baza proiectării acti- vităţii didactice pentru fiecare profesor. Eşalonarea conţinuturilor este realizată pentru 34 ore (1 oră /săptămînă) în clasa VI-a şi pentru 68 ore (2 ore /săptămînă) în clasele a VII-a, a VIII-a şi a IX-a. Pentru eficientizarea demersului didactic sugerăm utilizarea unor tehnologii didactice moderne şi tradiţionale active, axate pe principiul participativ. Se vor utiliza activităţile de învăţare bazate pe problematizarea sau învăţarea prin descoperire la care elevii vor fi îndrumaţi să formuleze întrebări, să rezolve si- tuaţii - problemă, astfel încît prin încercări şi erori, prin înţelegerea faptului că există şi dreptul la eroare, prin mobilizarea voinţei, dorinţei de a reuşi să se realizeze o în- văţare activă corelată cu interesele elevilor şi cu respectarea dezvoltării personalităţii fiecăruia. Pentru reuşita activităţilor de învăţare se vor utiliza forme de activitate in- dividuală, în grup, instruire reciprocă care vor cultiva capacitatea de muncă indepen- dentă, obişnuinţa de a lua decizii, de a coopera sau de a înţelege propria responsabi- litate în rezolvarea sarcinilor sau asumarea erorilor. Metodele şi procedeele utilizate sînt metode propuse de învăţămîntul modern şi activ pragmatic care pregăteşte elevii pentru impactul cu viaţa socială. Astfel elevii vor desfăşura observaţii, experimente, exerciţii, modelări, jocuri didactice şi simulări, demonstraţii: vor utiliza instrumente şi aparate de laborator etc.

Avînd în vedere rolul de formare a obiectivelor şi a activităţilor de învăţare, curriculum-ul reprezintă un ghid pentru modul de organizare a actului didactic. Desigur acest lucru este realizabil în măsura în care profesorul se conduce în acti- vitatea sa de obiective şi nu doar de conţinuturi. De aceea, pe lîngă o bună pregătire a desfăşurării lecţiilor sau a planificării riguroase este nevoie ca profesorul să studieze din timp curriculum-ul şi să-şi pregă- tescă materialul didactic necesar pentru desfăşurarea lecţiilor

25

SUGESTII DE EVALUARE

Evaluarea este o parte esenţială a curriculum-ului şi o practică eficientă în clasă. Ea trebuie :

să implice folosirea unei mari varietăţi de tehnici;

să fie un proces reglator care informează agenţii educaţionali despre calitatea activităţii şcolare;

să-i conducă pe elevii la o autoapreciere corectă şi la o îmbunătăţire continuă a performanţelor;

să fie orientată spre ceea ce va fi elevul la finalizarea parcursului şcolar şi la intrarea în viaţa socială. Învăţămîntul formativ prevede plasarea accentului nu atît pe aprecierea cu- noştinţelor (noţiuni, cifre, date etc.) cît pe capacităţile , priceperile şi deprinderile de a opera cu acestea. Din punct de vedere al timpului de realizăre evaluarea poate fi: iniţială (se realizează la începutul unui program de instruire ), curentă (se realizează tematic pe parcursul procesului didactic), finală (se realizează la sfîrşit de modul, semestru, an şcolar etc). Din punct de vedere al modalităţii, evaluarea poate fi realizată oral, scris sau prin activităţi practice. Evaluarea curentă şi finală va avea drept obiectiv estimarea randamentului şcolar, în primul rînd a succeselor, apoi a eşecurilor la capitolele cunoştinţe, capa- cităţi, atitudini. Un moment important în elaborarea itemilor pentru evaluare este orientarea evaluatorilor spre relaţia; obiective generale-obiective de referinţă-obiective opera- ţionale.

26

BIBLIOGRAFIE

1. Curriculum de bază – documente reglatoare. Chişinău, 1996.

2. Crişan A., Guţu V., Proiectarea curriculum-ului de bază. Ghid metodo- logic, Chişinău 1997

3. Stoica A., Musteaţă S., Evaluarea rezultatelor şcolare, Chişinău 1997.

4. Piajet J., Psihologia inteligenţei (trad.), Editura “Ştiinţa, Chişinău,

1985.

5. Bontaş I., Pedagogie, Editura ALL, Bucureşti 1995.

27

BIOLOGIE Curriculum şcolar pentru clasele a VI-a – a IX-a Tehnoredactare computerizată: Vasile Baroncea Copertă: Andrei Danila

Tipografia Orhei.

Comanda

Tiraj 4000 ex.

Format 60x84 1/16. Coli de tipar 2 “Univers Pedagogic”, Chişinău, str. Socoleni 16/1 tel. 45-98-33, fax 45-97-64

28