MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI TINERETULUI AL

REPUBLICII MOLDOVA

BIOLOGIE

CURRICULUM

şcolar pentru clasa a VI-a – a IX-a

Chişinău, 2006
 Aprobat pentru retipărire prin ordinul Ministerului Educaţiei şi Tineretului
ordinul nr. 69 din 25 iulie 2006

Autorii:
Nina Bernaz – Sicorschi – prof. grad super.
Violeta Copil, cercetător ştiinţific

Grupul de lucru care a revizuit curriculumul:

N. Bernaz – Sicorschi, prof. grad super.
S. Gînju, spec. pri nc. METS.
M. Leşanu, dr. conf., USM.
C. Subotin, spec. DGÎTS, mun.Chişinău.

2
 NOTĂ DE PREZENTARE
Curriculum-ul la biologie propune un model de predare integrată a acestei
discipline, model care să conducă la formarea la elevi a unei concepţii unitare asupra
naturii. Predarea biologiei pe baza acestui curriculum se constituie într-un demers
de cunoaştere activă, prin investigare, care plasează elevul în centrul activităţii in-
structiv-educative.
Elaborarea curriculum-ului s-a bazat pe următoarele principii:
1. Coerenţa demersului didactic, proiectat în ansamblu, pe clase şi pe
cicluri.
Structurarea conţinuturilor într-o viziune integrată, modulară, concentrică,
urmărindu-se dezvoltarea competenţelor de investigare a naturii, utilizarea ustensi-
lelor şi a aparaturii de laborator, soluţionarea de situaţii-problemă etc.
2. Accesibilitatea în raport cu nivelul de dezvoltare psihosomatică a
elevilor prin modul de formulare a obiectivelor de referinţă, a secven-
ţelor de conţinut şi a activităţilor didactice propuse.
3. Centrarea demersului didactic pe elev, prin propunerea unor activităţi
individuale sau în grup, în care elevii să-şi dezvolte independenţa de ac-
ţiune, originalitate şi creativitate, desfăşurînd activităţile în ritm propriu
fiecăruia.
4. Corelaţiile interdisciplinare cu geografia, fizica, chimia, matematica,
desenul, literatura.
Scopul disciplinei
Studiul biologiei în gimnaziu vizează formarea unor cunoştinţe despre struc-
tura şi varietatea formelor de viaţă şi unitatea organismelor vii, educarea unui com-
portament ecologic vizînd grija şi responsabilitatea faţă de sine şi faţă de mediul
natural.

REPERE CONCEPTUALE
Curriculum-ul la biologie este elaborat în baza teoriei instruirii, aplicată la
nivel normativ şi prescriptiv. La nivel normativ este vizată dimensiunea funcţio-
nală, structurală şi operaţională a procesului de învăţămînt, care marchează cadrul
epistemologic specific didacticii generale. La nivel prescriptiv este vizată practica
activităţii de predare – învăţare – evaluare, realizabilă în cazul procesului de învăţă-
mînt, care marchează domeniul de studiu specific proiectării curriculare.

3
 Pornind de la esnţa teoriei instruirii şi de la modelul de predare integrală a
biologiei, curriculum-ul la biologie:
• dezvoltă curiozitatea şi interesul faţă de domeniul abordat, orientînd demer-
sul spre activităţi independente de minicercetare şi de explorare;
• oferă posibilitatea exersării de competenţe, cum ar fi: formularea de ipoteze,
desfăşurarea independentă a unei activităţi experimentale, formularea de
concluzii şi argumentarea lor, rezolvarea de probleme, luarea de decizii etc;
• propune identificarea unor surse de informare şi de documentare necesare în
activităţile de tip investigare;
• propune desfăşurarea de activităţi independente şi în grup;
• oferă elevului posibilitatea de a-şi asuma responsabilităţi, de a coopera;
• oferă elevului şi profesorului posibilitatea de autoevaluare a activităţii.
Curriculum-ul este astfel conceput încît să permită profesorilor libertatea de a
alege ordinea şi modul de organizare a activităţilor de învăţare în raport cu viziunea
proprie.

OBIECTIVE GENERALE
Prezentul curriculum îşi propune realizarea următoarelor obiective generale:

I. Cunoştinţe
1. Formarea unei concepţii ştiinţifice despre unitatea naturii.
2. Cunoaşterea şi înţelegerea structurilor, a fenomenelor, a proceselor şi a
însuşirilor fundamentale ale organismelor vii.
3. Cunoaşterea şi înţelegerea relaţiilor de tipul structură-funcţie, organism-
mediu, organism-organism.
4. Cunoaşterea şi înţelegerea structurilor şi a fiziologiei umane, relaţia omu-
lui cu biosfera.

II. Capacităţi
1. Formarea capacităţilor de cumulare, înregistrare, interpretare şi comuni-
care a informaţiei despre plante, animale, om şi biosferă.
2. Formarea capacităţilor de investigaţie şi de valorificare a cunoştinţelor şi
a experienţei proprii în situaţii concrete de viaţă.
3. Utilizarea şi manipularea echipamentului într-un mod adecvat, eficient,
sigur şi responsabil pentru a găsi răspunsuri la problemele biologice.
4. Argumentarea punctului de vedere şi susţinerea lui în cadrul deciziilor
luate faţă de problemele biologice.

4
III. Atitudini
1. Formarea unui comportament ecologic, vizînd grija şi responsabilitatea
faţă de organismele vii şi faţă de mediul natural.
2. Formarea responsabilităţii faţă de sănătatea personală şi a societăţii.
3. Formarea unei atitudini de toleranţă şi de responsabilitate faţă de sine şi
semeni.

OBIECTIVE-CADRU
1. Cunoaşterea şi înţelegerea proceselor, a fenomenelor şi a noţiunilor de
biologie.
2. Dezvoltarea capacităţii de investigare a naturii.
3. Dezvoltarea capacităţii de comunicare.
4. Formarea unor convingeri şi atitudini benefice pentru sănătatea proprie
şi ocrotirea mediului înconjurător.

5
 Modelul didactic al disciplinei

Clasa
-6- -7- -8- -9-
Denu-
mirea
modulelor
• Diversitatea plan- • Diversitatea • Diversitatea • Diversitatea
telor şi animale- formelor de plantelor : ecosistemelor
lor din Republica mişcare în lu- – plante cu flori şi componen-
Moldova. mea vie. şi plante fără tele lor.
• Diversitatea • Locomoţia flori. • Relaţii trofice
1. Diver- plantelor şi ani- omului în di- • Diversitatea în ecosistem.
sitatea în malelor în di- verse medii. animalelor : • Medii de via-
lumea vie verse zone geo- -– animale ver- ţă (terestru,
grafice. tebrate şi ne- acvatic, sub-
• Efectele acţiunii vertebrate. teran) şi orga-
omului asupra nisme carac-
diversităţii me- teristice.
diului.
• Comportamen- • Schimbul de • Structura ce- • Circuitul ma-
te alimentare la substanţe şi de lulei. teriei şi ener-
animale. energie dintre • C o m p o z i ţ i a giei în biosfe-
• Nutriţia la plan- organism şi chimică a ce- ră. Rolul
te (fotosinteza), mediu. lulei. organismelor în
animale şi la • Semnificaţia • Schimbul de circuitul ma-
om. nutriţiei şi substanţe şi teriei şi ener-
• Respiraţia în lu- respiraţiei. de energie la giei în bio-
mea vie. • Igiena nivel celular. sferă.
2.Sisteme
• Transportul sub- alimentaţiei şi • Organizarea • Cicluri bio-
vitale
stanţelor prin respiraţiei. structurală a geochimice:
corpul plantelor organismelor: ciclul apei,
şi animalelor. celulă-ţesut- c a r b o n u l u i
• Sistemul diges- organ- şi azotului în
tiv, respirator, organism. natură.
circulator şi ex-
cretor, la om.

6
 • Reacţia plante- • Orientarea şi • Sisteme de • Reglarea
lor la factorii de comunicarea coordonare şi echilibrului
mediu. la animale şi reglare la om. ecosisteme-
• Comportamen- la om. • Sistemul ner- lor.
3. Sisteme te de integrare • Organe de vos şi siste- • Relaţii între
de coordo- a animalelor în simţ la ani- mul endocrin- organisme
nare şi de mediu. male şi la om. generalităţi. într-un eco-
integrare • A c u i t a t e a • Rolul siste- sistem (con-
ale organis- simţurilor. mului nervos curente şi ne-
melor • Igiena orga- şi endocrin cocncurente).
în mediu nelor de simţ în coordona- • Selecţia natu-
la om. rea activităţii rală.
umane.
• Igiena siste-
mului nervos.
• Organisme di- • Cicluri de • B i o r i t m u r i • Aspecte sezo-
urne. dezvoltare la f i z i o l o g i c e niere ale eco-
• Organisme noc- plante. de lungă si sistemelor.
1. Biorit-
turne • Migraţii. de scurtă du-
muri
• Hibernări. rată la om.
• Bioritmurile
şi sănătatea
• Structuri de sus- • Particularităţi • Particularită-
ţinere la plante. ale structuri- ţile sistemului • Rolul siste-
• Sisteme de sus- lor de susţine- locomotor la melor de sus-
ţinere la anima- re la animale om. ţinere în su-
le. şi la om adap- • Afecţiuni ale pravieţuirea
5. Sisteme tate pentru lo- s i s t e m u l u i organismelor.
de susţinere comoţie. locomotor şi
acordarea pri-
mului ajutor.
• Igiena siste-
mului loco-
motor.

7
 • Tipuri şi mo- • Organe de • Organe de re- • Gametoge-
dalităţi de re- reproducere producere la neza.
producere. la plante şi la om. • Ereditate, va-
• C o m p o r t a - animale. • Fecundaţia, riabilitate şi
mente de re- • Reproduce- gestaţia şi naş- mecanismul
producere la rea sexuată terea la om. transmiterii
6. Reproduce-
animale şi la la plante şi la • Creşterea şi caracterelor
rea în lumea
plante. animale. dezvoltarea la ereditare (le-
vie
• F o r m a r e a om. gile lui Gre-
noului orga- • Educaţia se- gor Mendel).
nism. xuală. • Genetica
• Răspîndirea umană şi
fructelor şi a maladii ere-
seminţelor. ditare.
• R e z e r v a ţ i i • Resurse na- • Influenţa fac- • Influenţa
naturale şi turale. torilor nocivi omului asu-
parcuri na- • Surse alter- (tutun, alcool, pra biodiver-
ţionale din native de droguri) asu- sităţii.
R e p u b l i c a obţinere a pra organis- • Rezervaţii
Moldova. hranei. mului uman. naturale şi
• Plante şi ani- monumente
7. Ocrotirea
male pe cale ale naturii
mediului
de dispariţie din Republi-
din Republi- ca Moldova.
ca Moldova. • Impactul ac-
ţiunii umane
asupra pro-
priei existen-
ţe.

8
 CLASA A VI-A
Exemple de activităţi de
Obiective de referinţă Conţinuturi
predare – învăţare
-1- -2-
-3-
Elevul va fi capabil : I. Diversitatea în lumea vie
• să clasifice organismele • Diversitatea plantelor şi • Recunoaşterea unor orga-
vii conform numărului animalelor din R. Moldo- nisme monocelulare (ex.
de cellule; va. bacterii, amiba, clorela) şi
• să definească noţiunile: • Diversitatea plantelor şi pluricelulare(unele animale,
organisme monocelulare animalelor în diverse zone plante, ciuperci) la micros-
şi organisme pluricelula- geografice. cop, pe planşe, în natură.
re; • Efectele acţiunii omului • Observaţii în zona apro-
• să recunoască o serie de asupra diversităţii me- piată şcolii şi înregistra-
organisme monocelulare diului. rea în caiet a plantelor şi
şi pluricelulare; a animalelor întîlnite şi
• să recunoască o serie de recunoscute în timpul ex-
plante şi animale din Re- cursiei didactice.
publica Moldova; • Completarea unei fişe di-
• să recunoască o serie de dacticce cu datele observa-
plante şi animale din di- ţiilor din teren şi formula-
verse zone ale globului; rea unor concluzii despre
• să estimeze influenţa ac- diversitatea organismelor
tivităţii umane asupra din localitate.
mediului; • Notarea pe o hartă contur
• să estimeze importanţa a denumirii unor anima-
plantelor şi a animalelor le specifice pentru zona
pentru om; temperată, junglă, deşert,
• să planifice acţiuni de taiga, tundră;
ocrotire a animalelor şi a • Depistarea efectelor inter-
plantelor din localitate. venţiei omului în localitate.
• Întocmirea unei schiţe de
teren, în care elevii să in-
dice aspecte ale activităţii
umane în zonă.
• Amplasarea de căsuţe
pentru păsări.
II. Bioritmuri
• să identifice animale şi • Organisme diurne. • Observarea activităţii li-
plante diurne şi nocturne; • Organisme nocturne liecilor, cărăbuşilor, ari-
• să compare animale şi cilor, pisicilor, vrăbiilor,
plante diurne şi nocturne; bufniţelor, iepurilor, uliu-
• să interpreteze comporta- lui etc. în timpul zilei şi
nopţii.
mente la plante şi la ani-
male în funcţie de bioritm.

9

• să compare diverse com-
portamente alimentare la
animale;
• să identifice organele şi
sistemele de organe care
realizează funcţiile de
nutriţie la unele plante,
animale şi la om;
• să clasifice animalele pe
care le cunoaşte după tipul
de nutriţie şi respiraţie;
• să recunoască principa-
lele grupe de alimente
necesare organismului
uman;
• să interpreteze datele ob-
ţinute din observaţii sau
experimente sub formă
de tabele, diagrame, gra-
fice, desene etc;
• să estimeze importanţa
propriul regim alimentar.
• Observarea şi înregistra-
rea datelor referitoare la
închiderea şi deschiderea
florilor.
• Reprezentarea artistică a
unor bioritmuri la plante
şi la animale (de ex. prin
desen, eseu, poezii, ghici-
tori etc.).
III. Sisteme vitale
• Comportamente alimen- • Realizarea unor tabele
tare la animale. comparative pentru com-
• Nutriţia la plante (foto- portamente alimentare la
sinteza), animale şi la animale.
om. • Determinarea principale-
• Respiraţia în lumea vie. lor categorii de alimente
• Transportul substanţelor (lactate, carne, paste făi-
prin corpul plantelor şi noase, fructe şi legume).
animalelor. • Lucrare practică. Deter-
• Sistemul digestiv, respi- minarea experimentală
rator, circulator şi excre- a ritmului respirator şi a
tor la om. pulsului la om în stare de
repaus şi de efort fizic.
• Lucrare practică. Eviden-
ţierea experimentală a fo-
tosintezei la plante.
• Realizarea unor clasificări
a animalelor (rîmă, broas-
că, peşti, cîine, porumbel,
şopîrlă, cărăbuş etc.) după
tipul de respiraţie, modul
de nutriţie, tipul sistemu-
lui circulator.
• Lucrare practică. Identi-
ficarea experimentală a
respiraţiei şi a transpira-
ţiei la o plantă cu flori;
• Recunoaşterea sistemelor
de organe şi a organelor
cu funcţie de nutriţie (di-
gestiv; respirator; circu-
lator; excretor) la unele
organisme.
10
 • Indicarea pe planşă, mu-
laj, preparat umed a po-
ziţiei organelor în corpul
unor animale şi al omu-
lui.
IV. Sisteme de susţinere
• să identifice structuri de • Structuri de susţinere la • Observarea pe planşe,
susţinere la plante şi la plante. imagini, diapozitive a
animale; • Structuri de susţinere la unor plante (fasole, ma-
• să compare diverse struc- animale. zăre, stejar, iederă, viţă
turi de susţinere la orga- de vie, coacăz, grîu, po-
nismele vii; rumb etc.) şi descrierea
• să estimeze rolul siste- sistemelor de susţinere a
melor de susţinere pentru acestora.
organism; • Colectarea unor structuri
de susţinere din material
naturalizat.
• Modelarea unor structuri
de susţinere la plante şi la
animale.
V. Reproducerea în lumea
vie • Recunoaşterea pe planşe,
• să recunoască şi să com- • Tipuri şi modalităţi de în filme a tipurilor de re-
pare tipuri de reprodu- reproducere. producere la animale şi la
cere la unele animale şi • Comportamente de re- plante.
plante; producere la animale şi • Observarea comportamen-
• să interpreteze comporta- la plante. telor de reproducere la
mente de reproducere la unele animale şi a particu-
animale şi la plante. larităţilor plantelor adapta-
te pentru polenizare.
• Realizarea unor referate
cu tema “Comportamente
de reproducere”.
• Lucrare practică. Înmul-
ţirea plantelor de aparta-
ment prin diverse moda-
lităţi.

11

• să stabilească relaţii între
reacţiile plantelor şi ale
animalelor şi factorii de
mediu;
• să estimeze importanţa
comportamentelor de in-
tegrare în mediu la plante
şi la animale.
• să identifice plante şi ani-
male pe cale de dispariţie
şi rezervaţii naturale din
Republica Moldova;
• să estimeze importanţa
rezervaţiilor şi a parcuri-
lor naţionale pentru ocro-
tirea naturii;
• să proiecteze acţiuni de
protecţie a animalelor şi
a plantelor pe cale de dis-
pariţie din localitate.
VI. Sisteme de coordonare
şi integrare ale
organismelor în mediu
• Reacţia plantelor la fac- • Observarea comporta-
torii de mediu. mentelor de integrare
• Comportamente de in- la unele animale (ex. a
tegrare a animalelor în furnicilor, a unor păsări
mediu. etc.).
• Evidenţierea experimen-
tală a reacţiilor plantelor
la factorii de mediu.
• Crearea condiţiilor opti-
me de mediu pentru dez-
voltarea unor plante sau
animale.
VII. Ocrotirea mediului
• Rezervaţii naturale şi • Vizionarea de filme di-
parcuri Naţionale din R. dactice despre ocrotirea
Moldova. plantelor şi animalelor.
• Plante şi animale pe cale • Vizitarea muzeelor ţi-
de dispariţie din R. Mol- nutului natal cu scopul
dova. cunoaşterii plantelor şi
animalelor rare din R.
Moldova.
• Colecţionarea şi afişarea
diferitor imagini /fotogra-
fii cu animale şi plante pe
cale de dispariţie.
• Realizarea unui proiect
de ocrotire a naturii în
localitate.
12
 CLASA A VII-A

Exemple de activităţi de
Obiective de referinţă Conţinuturi
predare – învăţare
-1- -2-
-3-
Elevul va fi capabil : I Diversitatea în lumea vie
• să identifice diversitatea • Diversitatea formelor de • Observarea în natură, pe
formelor de mişcare la mişcare în lumea vie. film didactic şi la micros-
animale; • Locomoţia omului în di- cop a unor animale (de ex.
• să realizeze experimente verse condiţii de mediu. la broască, cal, iepure,
pentru evidenţierea miş- şarpe, porumbel, liliac,
cării la plante; şopîrlă, melc, peşte, rac,
• să compare locomoţia rîmă, amibă, maimuţă,
omului în diverse condi- etc.) cu modalităţi diverse
ţii de mediu; de deplasare.
• Observaţii în natură, pe
filme, la microscop asupra
mişcării la plante (alge,
floarea-soarelui, păpădie,
lalea, tradescanţie etc.).
• Organizarea cu elevii a
unor concursuri de de-
plasare pe nisip, în apă,
pe gheaţă. Formulare de
concluzii.
II. Sisteme de susţinere
• să identifice structurile • Particularităţi ale struc- • Observarea pe planşe,
implicate în locomoţie turilor de susţinere la material natural, mulaj
la diferite animale şi la animale şi la om adap- a scheletului la om şi la
om; tate pentru locomoţie. unele animale (iepure,
• să compare structurile broască, şarpe, porum-
implicate în locomoţie bel, peşte, liliac etc.) şi
la animale şi la om; completarea unui tabel
• să stabilească relaţii în- cu structurile implicate
tre structurile scheletului în locomoţie.
şi modalităţile de loco- • Elaborarea unor tabele
moţie; comparative ale scheletu-
lui la cîine, iepure, cîrtiţă,
balenă, liliac, porumbel
etc.

13
 • Modelarea unor părţi de
schelet la animalele stu-
diate anterior şi la om
evidenţiind o anumită po-
ziţie în timpul unei miş-
cări concrete.
• Reprezentarea schema-
tică a adaptărilor pentru
locomoţie a membrelor
anterioare şi posterioare
la om, cal, cangur, şopîr-
lă, broască, barză, struţ,
peşte şi formularea con-
cluziilor.
III. Sisteme de coordonare
şi integrare a organismelor
în mediu
• să identifice organe de • Orientarea şi comunica- • Investigarea modalităţilor
simţ şi modalităţi de co- rea la animale şi la om. de comunicare la unele
municare la animale; • Organe de simţ la om şi animale (ex. la cîine, liliac,
• să recunoască principa- la animale. albine, privighetoare etc.).
lele părţi componente • Acuitatea simţurilor. • Formularea unor conclu-
ale organelor de simţ la • Igiena organelor de simţ zii referitoare la semnale-
om; la om. le emise şi percepute de
• să compare acuitatea animale.
simţurilor la animale şi • Observarea particularită-
la om; ţilor structurale ale orga-
• să descrie aparate tehni- nelor de simţ la om.
ce similare unor organe • Lucrare practică. Evi-
de simţ; denţierea experimentală
• să propună regului de a acuităţii auzului, cîm-
igienă a organelor de pului visual, mirosului,
simţ la om; gustului la om.
• Lucrare practică. Eviden-
ţierea experimentală a re-
laţiilor între miros şi gust
la om.
• Determinarea modalităţi-
lor alternative de comu-
nicare la om (ex. semnale
Morse, alfabetul surdo-
mut, alfabet braile etc.).
• Descrierea aparatului de fo-
tografiat, a radarului etc.
• Elaborarea unor buletine
informative privind igiena
organelor de simţ la om.

14

• să identifice organele de
reproducere sexuată la
plante şi la animale;
• să descrie procesul de
reproducere sexuată la
plantele cu flori şi la ani-
male;
• să compare celulele se-
xuale feminine şi mas-
culine la animale;
• să stabilească relaţii în-
tre modul de răspîndire a
fructelor şi a seminţelor
şi particularităţile lor de
structură;
• să distingă faze de re-
producere la plante şi la
animale.
• să compare ciclurile de
dezvoltare la unele ani-
male.
• să identifice particularită-
ţi morfologice sezoniere
ale ciclurilor de dezvol-
tare la plante;
• să analizeze cauzele mi-
graţiilor şi a hibernărilor;
• să distingă particularităţi
fiziologice la animale în
timpul perioadei active şi
a hibernării;
IV. Reproducerea în lumea
vie
• Organe de reproducere • Observarea structurii florii
la plante şi la animale. (de cireş, vişin) pe mate-
• Reproducerea sexuată la rial natural, mulaj, planşe.
plante şi la animale. • Descrierea procesului de
• Formarea noului orga- formare a fructului şi a
nism. seminţei la plante.
• Răspîndirea fructelor şi • Observarea pe filme sau
a seminţelor. în natură a modalităţilor
de răspîndire a fructului
şi a seminţei (la păpădie,
brusture, arţar, păducel,
ulm etc.).
• Observarea pe planşe şi
mulaje a organelor de re-
producere la iepure sau
şoarece.
• Întocmirea unor tabele
comparative cu structura
celulelor sexuale (sperma-
tozoizi, ovule) la animale.
• Observarea pe planşe a
etapelor de creştere şi
dezvoltare la unele ani-
male (ex. la cărăbuş,
fluturi, albine, lăcuste,
broaşte etc.).
• Întocmirea unor tabele
comparative pentru cicluri
de dezvoltare la animale.
V. Bioritmuri
• Cicluri de dezvoltare la • Elaborarea unor proiecte
plante pentru obţinerea semin-
• Migraţii ţelor de plante anuale ;i
• Hibernări bienale.
• Întocmirea unui calendar
al înmuguririi, înfloririi,
formării fructelor şi că-
derii frunzelor la plantele
perene.
15
 • Înregistrarea datelor ple-
cării şi sosirii unor pă-
sări migratoare şi a intră-
rii şi ieşirii din hibernare
a unor animale.
• Determinarea parametri-
lor factorilor de mediu
(temperatură, umiditate,
număr de insecte, viermi,
aspectul vegetaţiei) în pe-
rioada migraţiilor.
• Observarea în natură a
perioadei de construire a
cuiburilor la păsările din
localitate (rîndunici, vră-
bii, berze etc.).
VI. Sisteme vitale
• să definească noţiunea • Schimbul de substanţe • Întocmirea unor sche-
de metabolism; şi de energie între orga- me pentru evidenţierea
• să identifice etapele me- nism şi mediu. schimbului de substanţe
tabolismului; • Semnificaţia nutriţiei şi şi de energie între orga-
• să estimeze importanţa respiraţiei. nism şi mediu.
nutriţiei şi a respiraţiei • Igiena alimentaţiei şi a • Interviuri cu membrii fa-
ca funcţii esenţiale pen- respiraţiei. miliei pentru a determi-
tru întreţinerea vieţii; na cantitatea de alimen-
• să propună reguli de te consumată de fiecare
igienă a respiraţiei şi a membru al familiei pe zi.
alimentaţiei. Formularea concluziilor
privind variaţia necesaru-
lui de alimente în raport
cu vîrsta şi cu alţi parame-
tri.
• Vizionări de filme, discu-
ţii cu adulţii, documentare
din atlase, albume, reviste
pentru informare despre
bolile metabolice la om.
Prezentarea unor comuni-
cări pe această temă.
• Întocmirea unei liste cu
reguli de igienă care au
importanţă în prevenirea
bolilor metabolice.
16
 VII. Ocrotirea mediului
• să distingă resurse natu- • Resurse naturale din Re- • Înregistrarea datelor des-
rale din Republica Mol- publica Moldova. pre prezenţa unor resurse
dova; • Surse alternative de ob- naturale (lemn, apă, căr-
• să identifice surse alterna- ţinere a hranei. bune, petrol, argilă, cal-
tive de obţinere a hranei; car etc.) din localitate.
• să estimeze importanţa • Observaţii asupra situaţi-
surselor alternative de ei pădurilor şi apelor din
obţinere a hranei. R. Moldova. Formularea
concluziilor.
• Lucrare practică. Reali-
zarea unui model de ob-
ţinere a hranei prin hidro-
ponie (culturi de legume
în soluţii nutritive).

CLASA A VIII-A

Obiective de referinţă
-1-
Elevul va fi capabil:
• să definească noţiunile: • Diversitatea plantelor: • Observarea în natură, pe
sistematică, taxonomie,
unităţi taxonomice;
• să identifice unităţile ta-
xonomice;
• să identifice caracterele
generale ale încrengături-
lor de plante şi animale;
• să compare particularită- • Diversitatea
ţile structurale ale plan-
telor monocotiledonate
şi dicotiledonate;
• să distingă caracterele
generale ale claselor de
animale vertebrate;
• să clasifice plantele şi
animalele din localitate;
Exemple de activităţi de
Conţinuturi
predare – învăţare
-2-
-3-
I. Diversitatea în lumea
vie
plante cu flori şi plante planşe, material naturali-
fără flori. Încrengătura zat a unor plante cu flori
Angiosperme. Clasele: (măr, măceş, fasole, grîu,
monocotiledonate şi di- lalea, mac, brad etc.) şi a
cotiledonate. Încrengă- unor plante fără flori (fe-
turile: Gimnosperme, rigi, muşchi, alge).
Ferigi, Muşchi, Alge. • Observarea în natură, pe
animale- planşe, mulaj a unor ani-
lor: animale vertebrate male vertebrate (mami-
şi animale nevertebra- fere, păsări, reptile, am-
te. Animale vertebrate: fibieni, peşti) şi neverte-
Mamifere, Păsări, Rep- brate (artropode, moluşte,
tile, Amfibieni, Peşti. viermi, celenterate).
Animale nevertebrate. • Ierarhizarea unei plante
Încrengătura Artropode. cu flori (vişin) şi a unui
Clasele: Insecte, Crusta- mamifer carnivor (cîine)
cee, Arahnide. pe unităţi taxonomice.
17
• să estimeze importanţa Încrengătura Moluşte. Cla- • Colectarea unor plante
plantelor şi animalelor; sele: Gasteropode, Bivalve, medicinale.
Cefalopode. Încrengătura • Creşterea şi îngrijirea
Viermi laţi, Viermi Inelaţi, unor plante de aparta-
Viermi cilindrici. Încrengă- ment, a unor animale.
tura Celenterate
II. Sisteme vitale
• să identifice componen- • Structura celulei. • Lucrare practică. Obser-
tele celulei vegetale şi a • Compoziţia chimică a varea la microscop a unei
celulei animale şi func- celulei. celule vegetale (de ex. la
ţiile lor; • Schimbul de substanţe şi ceapă, roşii, măr etc.) şi a
• să compare structura ce- de energie la nivel celu- unor celule animale (de
lulei vegetale şi animale; lar. ex. mucoasă din cavita-
• să identifice niveluri de • Organizarea structurală tea bucală ) şi identifica-
organizare structurală a a organismelor: celulă- rea componenţilor prin-
organismelor; ţesut-organ-organism. cipali.
• să interpreteze superiori- • Modelarea unei celule
tatea diferitelor niveluri vegetale sau animale din
de organizare ale orga- diverse materiale (pungi
nismelor. de plastic, butelii de plas-
tic, apă, fructe, seminţe
etc.).
• Întocmirea unor scheme
cu nivelurile structurale
ale organismelor (celulă-
ţesut-organ-organism).
III. Ocrotirea mediului
• să identifice factorii cu • Influenţa factorilor noci- • Realizarea unor desene
influenţă nocivă asupra vi (tutun, alcool, drogu- cu evidenţierea consecin-
organismului uman; ri) asupra organismului ţelor acţiunii factorilor
• să compare organe şi or- uman. nocivi (tutun, alcool, dro-
ganisme sănătoase cu or- guri) asupra organismului
gane şi organisme afecta- uman.
te de factori nocivi; • Lucrare practică. Eviden-
• să explice efectul unor ţierea experimentală a in-
substanţe toxice (tutun, fluenţei tutunului asupra
alcool, droguri) asupra plămînilor.
organismului uman; • Completarea unor ches-
• să argumenteze impor- tionare privind influenţa
tanţa unui mod sănătos nocivă a tutunului, alcoo-
de viaţă. lului, drogurilor asupra
organismului.
• Compararea pe imagini a
plămînilor sănătoşi cu cei
afectaţi de fumat.

18
 • Elaborarea unor reco-
mandări de renunţare la
fumat, consum de alcool,
droguri.
• Pregătirea comunicărilor
despre modificările orga-
nismului uman în timp
privind influenţa factori-
lor nocivi.
IV. Sisteme de coordonare
şi integrare ale
organismelor în mediu
• să identifice principale-
• Sisteme de coordonare • Observarea pe mulaje sau
le părţi componente ale pe planşe a sistemului
şi reglare la om.
sistemului nervos şi en-
• Sistemul nervos şi siste- nervos şi endocrin la om
docrin la om;
mul endocrin - generalită- şi descrierea principalelor
• să interpreteze rolul de părţi componente (ence-
ţi.
coordonare al sistemu-
• Rolul sistemului nervos fal, măduva spinării, nervi,
lui nervos şi endocrin în
şi endocrin în coordona- glande endocrine: hipofiză,
activitatea organismului tiroidă, timus, suprarenale,
rea activităţii umane.
uman;
• Igiena sistemului ner- pancreas, glande sexuale).
• să ilustreze aspecte ale • Experimente pentru evi-
vos.
unui regim de viaţă să- denţierea reflexelor (rotu-
nătos; lian, plantar etc.).
• Compararea reflexelor
condiţionate şi necondi-
ţionate.
• Determinarea tempera-
mentelor.
` V. Sisteme de susţinere
• să identifice elementele • Particularităţile siste- • Observarea pe planşe sau
componente ale sistemu- mului locomotor la om: pe mulaje a sistemului
lui locomotor la om; structură şi funcţii. locomotor la om şi indi-
• să descrie funcţionarea • Afecţiuni ale sistemului carea părţilor componente
sistemului locomotor la locomotor şi acordarea (schelet, muşchi).
om; primului ajutor. • Modelarea unor părţi de
• să recunoască unele pa- • Igiena sistemului loco- schelet la om.
tologii ale sistemului motor. • Reprezentarea prin de-
locomotor, şi cauzele sen, modele a unor tipu-
acestora; ri de pîrghii prezente în
organismul uman (gît,
membre, trunchi).
• Recunoaşterea pe ima-
gini a unor afecţiuni a
sistemului osos (luxaţii,
fracturi, rahitism etc.).

19
 • Lucrare practică. Acorda-
rea primului ajutor în caz
de fracturi, luxaţii, plăgi
etc.
• Elaborarea unor recoman-
dări referitoare la menţi-
nerea stării de sănătate a
sistemului locomotor.
VI. Reproducerea în
lumea vie
• să recunoască organele • Organe de reproducere • Observarea pe planşe a
de reproducere la om şi la om . organelor de reproducere
rolul lor în fecundaţie; • Fecundaţia, gestaţia şi la femeie (ovare, trompe
• să compare creşterea şi naşterea la om. uterine, uter, vagin) şi la
dezvoltarea fizică la om • Creşterea şi dezvoltarea bărbat (testicule, canale
cu aspecte ale dezvoltă- la om. seminale, penis).
rii psihice; • Educaţie sexuală. • Întocmirea de grafice pri-
• să interpreteze rolul ali- vind dezvoltarea fizică şi
mentaţiei în creşterea şi psihică la om.
dezvoltarea organismu- • Măsurări ale înălţimii,
lui; perimetrului toracic,
• să determine pe baza greutăţii etc. la elevi într-
măsurării unor parame- un interval de 1-6 luni.
tri creşterea şi dezvolta- • Jocuri de rol, studiu de
rea propriului organism; caz pentru evidenţierea
• să estimeze importanţa maturizării sexuale şi psi-
planificării familiei. hice ale adolescenţilor şi
modificările manifestate
în perioada pubertăţii.
• Caracterizarea aspectelor
sexuale secundare la fete
şi băieţi.
• Studiu de caz pe tema
concepţiei şi contracep-
ţiei.
• Investigarea surselor in-
formaţionale referitoare
la planificarea familiei.

20
 VII. Bioritmuri
• să identifice bioritmurile • Bioritmuri fiziologice de • Întocmirea unui grafic al
fiziologice ale organis- lungă durată la om: ci- ovulaţiei pentru un ciclu
mului uman; clul ovarian, ciclul ute- menstrual normal.
rin. • Studiu de caz pe tema
• să argumenteze impor- • Bioritmuri fiziologice de modificării fiziologice şi
tanţa bioritmurilor în scurtă durată la om: ci- a simptomelor care în-
activitatea organismului clul cardiac etc. soţesc ovulaţia şi ciclul
uman. • Bioritmurile şi sănăta- menstrual.
tea. • Lucrare practică. Deter-
minarea pulsului, ritmu-
lui respirator în condiţii
de repaus şi de activitate
fizică.
• Studiu de caz pe tema ore
de somn şi de activitate.
• Întocmirea unor grafice
pentru bioritmul tempe-
raturii, respirator, cardiac
în diverse condiţii de ac-
tivitate a organismului.

CLASA A IX-A
Exemple de activităţi de
Obiective de referinţă Conţinuturi
predare – învăţare
-1- -2-
-3-
Elevul va fi capabil : I Diversitatea în lumea vie
• să clasifice ecosisteme- • Diversitatea ecosiste- • Crearea unui album cu
le; melor şi componentelor fotografii, imagini cu di-
• să identifice componen- lor. verse ecosisteme.
tele ecosistemului; • Relaţiile trofice în eco- Observarea şi înregistra-
•
rea în fişele de observa-
• să recunoască biodiver- sistem.
ţie a factorilor biotici,
sitatea într-un ecosis- • Medii de viaţă (terestru, abiotici şi antropogeni
tem; acvatic, subteran) şi or- din cel mai apropiat eco-
• să stabilească relaţii în- ganisme caracteristice. sistem din zona şcolii.
tre condiţiile de mediu şi • Lucrare practică. Calcu-
biodiversitate; larea frecvenţei plante-
• să interpreteze relaţiile lor şi animalelor pe m2
trofice în ecosistem; dintr-un ecosistem (ex.
parc, lac, pădure etc.).
21
• să caracterizeze biodi- • Recunoaşterea categorii-
versitatea diferitor tipuri lor trofice dintr-un eco-
de ecosisteme: terestru, sistem local (parc, rîu,
acvatic, subteran; grădină etc.).
• să estimeze importanţa • Reprezentarea grafică a
biodiversităţii în natură. lanţurilor trofice din di-
verse ecosisteme (pădu-
re, lac, cîmpie etc.).
• Reprezentarea lanţuri-
lor trofice prin piramide
ecologice.
II Bioritmuri
• să identifice aspecte se- • Aspecte sezoniere ale • Observarea fenofazelor
zoniere ale unor ecosis- ecosistemelor. la unele plante şi a bio-
teme; ritmului sezonier la une-
• să stabilească relaţii în- le animale din diverse
tre condiţiile de mediu ecosisteme din localita-
şi bioritmurile sezoniere te. Înregistrarea şi pre-
ale organismelor. zentarea datelor.
• Lucrare practică. De-
terminarea cantităţii de
amidon în frunzele plan-
telor în perioada de vară
şi toamnă. Formularea
concluziilor.
III Sisteme de susţinere
• să recunoască adaptări • Rolul sistemelor de sus- • Modelarea unor structuri
ale organelor de susţi- ţinere pentru supravie- de susţinere la plante (ră-
nere pentru integrarea ţuirea organismelor în dăcini, vase conducătoa-
organismelor în mediu; diverse medii de viaţă. re, cîrcei etc.).
• să estimeze rolul struc- • Lucrare practică. Identi-
turilor de susţinere în ficarea ţesuturilor meca-
supravieţuirea organis- nice în structura plante-
melor. lor.
• Concurs cu prezentări
de fotografii ce conţin
structuri de susţinere la
animale pentru supravie-
ţuirea acestora în anumi-
te medii de trai.

22
 IV Sisteme vitale ale
ecosistemelor
• să reprezinte grafic ci- • Circuitul materiei şi • Întocmirea unor scheme
cluri biogeochimice; energiei în biosferă. a ciclurilor biogeochi-
• să estimeze importanţa Rolul organismelor în mice (ciclul apei, ciclul
organismelor în circuitul circuitul materiei şi al carbonului, ciclul azotu-
materiei şi energiei în energiei. lui).
natură. • Cicluri biogeochimice: • Prezentarea unor lanţuri
ciclul apei, carbonului şi trofice prin care să de-
azotului în natură. monstreze rolul organis-
melor în circuitul mate-
riei şi energiei în natură.
• Lucrare practică. Evi-
denţierea experimentală
a absorbţiei apei de către
plantă.
V. Sisteme de coordonare
şi integrare ale organis-
melor în mediu
• să distingă factorii ce • Reglarea echilibrului • Investigaţia unor factori
determină starea de ecosistemelor. (de ex. vînătoare, pes-
echilibru şi factorii care • Evoluţia naturală a unui cuit intensiv, modifica-
produc dezechilibrul ecosistem. rea condiţiilor de mediu,
ecosistemului; • Relaţii între organisme introducerea de noi spe-
• să descrie procesul de într-un ecosistem (con- cii de organisme etc.) ce
formare şi evoluţie na- curente şi neconcuren- produc dezechilibrul în
turală a unui ecosistem; te). ecosistem.
• să estimeze rolul dife- • Selecţia naturală. • Crearea unui ecosistem
ritor categorii de orga- artificial (de ex. heleş-
nisme şi a omului în teu).
menţinerea echilibrului • Observarea şi interpreta-
ecosistemului; rea relaţiilor dintre orga-
• să proiecteze acţiuni de nismele unui parc, unei
ocrotire a ecosistemelor păduri, unui rîu etc.
din localitate. • Evidenţierea relaţiilor
de simbioză la plantele
leguminoase.
• Demonstrarea experi-
mentală a influenţei us-
turoiului, cepei asupra
mucegaiului.

23

• să compare ovogeneza şi
spermatogeneza;
• să descrie mecanismele
transmiterii caracterelor
ereditare ale organisme-
lor conform legilor lui
Mendel;
• să utilizeze simbolurile
genetice în situaţii de
comunicare;
• să interpreteze acţiunea
factorilor de mediu asu-
pra variabilităţii organis-
melor;
• să estimeze rolul eredi-
tăţii asupra unor îmbol-
năviri ale organismelor.
• să interpreteze consecin-
ţele acţiunii omului asu-
pra biodiversităţii;
• să estimeze rolul com-
plexelor naturale din R.
Moldova protejate de
stat;
• să analizeze efectele po-
luării mediului asupra
propriei existenţe.
VI. Reproducerea în
lumea vie
• Gametogeneza. • Observarea la microscop,
• Ereditatea şi variabilita- pe planşe a celulelor se-
tea organismelor. xuale şi notarea elemen-
• Mecanismele transmite- telor componente.
rii caracterilor ereditare • Elaborarea unor sche-
(legile lui Mendel). me prin care să prezinte
• Genetica umană. transmiterea caracterelor
• Maladii ereditare. ereditare la mazăre.
• Rezolvarea problemelor
focalizate pe mecanis-
mul transmiterii caracte-
rilor ereditare (legile lui
G. Mendel).
• Investigarea cauzelor
apariţiei unor boli eredita-
re (polidactilia, hemofilia,
sindromul Down etc.).
• Alcătuirea unui arbore
genealogic privind boli-
le ereditare şi transmite-
rea lor prin ereditate.
VII. Ocrotirea mediului
• Influenţa omului asupra • Elaborarea unui album
biodiversităţii. cu fotografii şi date des-
• Rezervaţii naturale şi pre consecinţele pozitive
monumente ale naturii şi negative ale interven-
din Republica Moldova. ţiei omului într-un eco-
• Impactul acţiunii umane sistem natural din loca-
asupra propriei existenţe. litate.
• Pregătirea unor comuni-
cări referitoare la rolul
ariilor protejate de stat
din Republica Moldova.
• Elaborarea unor reco-
mandări de prevenire a
găurilor de ozon, ploilor
acide, încălzirii globale.
• Elaborarea unui proiect
de reciclare a deşeurilor
din propria gospodărie.
24
 SUGESTII METODOLOGICE
Actualul curriculum de biologie este documentul şcolar care stabileşte:
• obiectivele-cadru;
• obiectivele de referinţă;
• conţinuturile învăţării pentru predarea biologiei în gimnaziu;
• exemple de activităţi de predare-învăţare;
Obiectivele-cadru şi obiectivele de referinţă constituie baza proiectării acti-
vităţii didactice pentru fiecare profesor.
Eşalonarea conţinuturilor este realizată pentru 34 ore (1 oră /săptămînă) în
clasa VI-a şi pentru 68 ore (2 ore /săptămînă) în clasele a VII-a, a VIII-a şi a IX-a.
Pentru eficientizarea demersului didactic sugerăm utilizarea unor tehnologii
didactice moderne şi tradiţionale active, axate pe principiul participativ.
Se vor utiliza activităţile de învăţare bazate pe problematizarea sau învăţarea
prin descoperire la care elevii vor fi îndrumaţi să formuleze întrebări, să rezolve si-
tuaţii - problemă, astfel încît prin încercări şi erori, prin înţelegerea faptului că există
şi dreptul la eroare, prin mobilizarea voinţei, dorinţei de a reuşi să se realizeze o în-
văţare activă corelată cu interesele elevilor şi cu respectarea dezvoltării personalităţii
fiecăruia.
Pentru reuşita activităţilor de învăţare se vor utiliza forme de activitate in-
dividuală, în grup, instruire reciprocă care vor cultiva capacitatea de muncă indepen-
dentă, obişnuinţa de a lua decizii, de a coopera sau de a înţelege propria responsabi-
litate în rezolvarea sarcinilor sau asumarea erorilor.
Metodele şi procedeele utilizate sînt metode propuse de învăţămîntul modern
şi activ pragmatic care pregăteşte elevii pentru impactul cu viaţa socială.
Astfel elevii vor desfăşura observaţii, experimente, exerciţii, modelări, jocuri
didactice şi simulări, demonstraţii: vor utiliza instrumente şi aparate de laborator
etc.
Avînd în vedere rolul de formare a obiectivelor şi a activităţilor de învăţare,
curriculum-ul reprezintă un ghid pentru modul de organizare a actului didactic.
Desigur acest lucru este realizabil în măsura în care profesorul se conduce în acti-
vitatea sa de obiective şi nu doar de conţinuturi.
De aceea, pe lîngă o bună pregătire a desfăşurării lecţiilor sau a planificării
riguroase este nevoie ca profesorul să studieze din timp curriculum-ul şi să-şi pregă-
tescă materialul didactic necesar pentru desfăşurarea lecţiilor

25
 SUGESTII DE EVALUARE
Evaluarea este o parte esenţială a curriculum-ului şi o practică eficientă în
clasă. Ea trebuie :
• să implice folosirea unei mari varietăţi de tehnici;
• să fie un proces reglator care informează agenţii educaţionali despre calitatea
activităţii şcolare;
• să-i conducă pe elevii la o autoapreciere corectă şi la o îmbunătăţire continuă
a performanţelor;
• să fie orientată spre ceea ce va fi elevul la finalizarea parcursului şcolar şi la
intrarea în viaţa socială.
Învăţămîntul formativ prevede plasarea accentului nu atît pe aprecierea cu-
noştinţelor (noţiuni, cifre, date etc.) cît pe capacităţile , priceperile şi deprinderile de
a opera cu acestea.
Din punct de vedere al timpului de realizăre evaluarea poate fi: iniţială (se
realizează la începutul unui program de instruire ), curentă (se realizează tematic
pe parcursul procesului didactic), finală (se realizează la sfîrşit de modul, semestru,
an şcolar etc).
Din punct de vedere al modalităţii, evaluarea poate fi realizată oral, scris sau
prin activităţi practice.
Evaluarea curentă şi finală va avea drept obiectiv estimarea randamentului
şcolar, în primul rînd a succeselor, apoi a eşecurilor la capitolele cunoştinţe, capa-
cităţi, atitudini.
Un moment important în elaborarea itemilor pentru evaluare este orientarea
evaluatorilor spre relaţia; obiective generale-obiective de referinţă-obiective opera-
ţionale.

26
 BIBLIOGRAFIE
1. Curriculum de bază – documente reglatoare. Chişinău, 1996.
2. Crişan A., Guţu V., Proiectarea curriculum-ului de bază. Ghid metodo-
logic, Chişinău 1997
3. Stoica A., Musteaţă S., Evaluarea rezultatelor şcolare, Chişinău 1997.
4. Piajet J., Psihologia inteligenţei (trad.), Editura “Ştiinţa, Chişinău,
1985.
5. Bontaş I., Pedagogie, Editura ALL, Bucureşti 1995.

27
 BIOLOGIE
Curriculum
şcolar pentru clasele a VI-a – a IX-a
Tehnoredactare computerizată: Vasile Baroncea
Copertă: Andrei Danila
Tipografia Orhei.
Comanda nr. . Tiraj 4000 ex.
Format 60x84 1/16. Coli de tipar 2
“Univers Pedagogic”, Chişinău, str. Socoleni 16/1
tel. 45-98-33, fax 45-97-64
28