MODERNISMUL

Curent literar aparut la inceputul secolului XX care se opune traditionalismului.

TRASATURI

1. ambiguitatea (capacitatea unei opere literare de a fi supusa interpretarii)

2. inovatia formala (se face remarcata prin tehnica ingambamenului = continuarea unei idei dintr-un
vers in versul urmator)

3. cultivarea versului liber

4. masuri inegale

5. dispare rima

6. structura astrofica (uneori)

7. preferinta pentru metafore simbol, pentru incifrare

8. expresivitatea limbajului = utilizarea unor cuvinte urate, imbinarea unor registre difrite (registrul
neologic cu cel regional, registrul popular cu cel arhaic)

9. Preferinta pentru ermetizarea limbajului

10. Cultivarea unei poezii filosofice

Curentul a fost promovat in litertur romana in revista "Sburatorul" sub conducerea lui Eugen Lovinescu
(indrumatorul cultural).

TUDOR ARGHEZI (1880-1976)

A fost primul poet din literatura romana care valorificat estetica uratului = utilizarea unor cuvinte urate,
cuvinte care pna atunci nu au mai fost folosite liric fiind considerate a sfida bunul simt.

ESTETICA URATULUI a fost teoretizata de Rosentranz in articolul "Estetica uratului" si

promovta de Charles Baudelaire in "Les Fleurs de Mal"

SOLOMON MARCUS afirma ca Tudor Arghezi are capacitatea limbajului poetic de a transforma
orice cuvant, orice materie lexicala in materie poetica.
TEMATICA OPEREI

ARS POETICA (arta poetica), ex.: "Ex libris", "Din drum", "Cuvinte potrivite", "Testament"

LIRICA EXISTENTIALA

1. in cautarea Lui Dumnezeu ex.: "Psalmii".

2. confruntarea cu moartea.

LIRICA SOCIALA ex.: "Cuvinte otrivite", "Flori de mucigai", "1907.Peizaje".

LIRICA EROTICA ex.: "Cuvinte potrivite", "Versuri de seara".

LIRICA LUDICA (joc si joaca) ex.: "Martisoare", "Buruieni".

LIMBAJUL LIRIC ARGHEZIAN

Tudor Arhezi considera ca poetul trebuie sa foloseasca cuvintele cu bube, cuvintele puturoase, cuvintele
cu raie, cuvintele care te asalteaza ca viespile si sa le transforme in "cuvinte aer, cuvinte fulgi, cuvinte care
te racoresc cu racoarea" - adica orice cuvant, indiferent de natura lui trebuie sa devina materie poetica.

Acest procedeu va deveni o dominanta a liricii moderne, poetul beneficiind de capacitatea de a inlocui
termenul propice cu un altul care este deviat de la utilizare si de la sensul sau pentru a i se incredinta o
utilizare noua si un sens nou.

Limbajul arghezian presupune combinarea mai multor registre: popular, religios, neologic, argotic; El
demonstreaza astfel ca "monstruosul, diformul, uratul, pot deveni frumos prin adevar si expresie.