Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
!u 0i 1ine lecturi+ moraliz3ri+ nu oc3r0+ nu 0nvinov31ii+ amenin1a+ certa c4nd e eat sau treaz+ nu
arunca 3utura+ nu i1i pierde firea 5i nu acoperi consecin1ele 3utului. $e po1i sim1i mai ine pe
moment+ dar situa1ia se va 0nr3ut31i.
!u i1i pierde firea distrug4ndu-te astfel pe tine 5i orice posiilitate de ajutor.
!u l3sa an6ietatea s3 te sileasc3 s3 faci pentru alcoolic ceea ce ar treui s3 fac3 el pentru el 0nsu5i.
!u accepta promisiunile+ aceasta fiind doar o metod3 de a am4na durerea. /n acela5i fel nu schima
angajamentele. ac3 a1i stailit ceva 1ine-te de acel ceva+ nu te r3zg4ndi.
!u permite alcoolicului s3 te mint3 5i s3 accep1i acel lucru ca adev3r+ f3c4nd doar s3 0ncurajezi acest
proces. Adev3rul este uneori dureros+ dar nu 0l pierde.
!u 0l l3sa pe alcoolic s3 fac3 pe de5teptul cu tine+ aceasta 0i va sc3dea respectul pentru tine.
!u 0l l3sa pe alcoolic s3 profite de tine+ pentru ca f3c4nd asta po1i deveni un complice 0n evadarea
de responsailitate.
!u 0ncerca s3 folose5ti acestea ca ni5te reguli de carte. #ste doar un ghid ce poate fi folosit cu
inteligen13. Particip3 la 0nt4lnirile Al-Anon 5i dac3 sim1i nevoia+ po1i c3uta 5i tu ajutor profesional.
)e poate s3 g3se5ti ajutor la fel 5i alcoolicul.
Multe familii nu mai tr3iesc cu alcoolicii dar simt c3 via1a lor le-a fost profund afectat3 de oala
familiei+ sau de reac1iile familiei la ea. escoper3 c3 vie1ile lor de adul1i sunt incontrolaile+ datorit3
puternicei implic3ri emo1ionale cu trecutul. #i de asemenea au g3sit confort 0n grupurile familiale
Al-Anon.
:
Bine ai venit la Al-Anon
Al-Anon Iaşi!
Proail e5ti aici pentru c3 unul dintre apropia1ii t3i are proleme cu 3utura. Poate c3 ai un tat3
alcoolic 5i tr3ie5ti 0n fric3 0n fiecare zi+ sau poate c3 ai un so1 sau o so1ie alcoolic3 5i ai 0ncercat toate
solu1iile s3 le rezolvi prolema cu alcoolul+ sau poate e5ti 0ngrijorat pentru o persoan3 apropiat3 care
ea din ce 0n ce mai mult. %rice prolem3 ai avea datorit3 consumului de alcool al unei alte
persoane+ 0n Al-Anon ai 5ansa s3 g3se5ti
g3s e5ti ajutor.
Ce este Al-Anon?
&rupurile familiale Al-Anon sunt o comunitate a rudelor 5i prietenilor alcoolicilor care 05i
0mp3rt35esc e6perien1a+ for1a 5i speran1a 0n scopul rezolv3rii prolemelor comune. !oi credem c3
alcoolismul este o oal3 de familie 5i schimarea atitudinii poate contriui la 0ns3n3to5ire. Al-Anon
nu face parte din nici o institu1ie+ nu ader3 la nici o sect3 sau un cult religios+ nu este afiliat3 nici
unei entit31i politice sau organiza1ii. Al-Anon nu se angajeaz3 0n nici o controvers3+ nu sprijin3 5i nu
contest3 nici o cauz3. Al-Anon nu percepe nici cotiza1ii+ nici ta6e de 0nscriere; ne finan13m prin
contriu1iile noastre. Al-Anon nu are dec4t un scop< s3 ajute familiile alcoolicilor. Ajungem la
aceasta practic4nd cei := Pa5i+ primind 5i 0m3r3t4nd familiile alcoolicilor 5i ar3t4nd 0n1elegere
alcoolicului.
Există speranţă
!oi+ cei din Al-Anon+ am trecut prin ce treci tu acum. Am g3sit scuze+ am salvat aparen1ele 5i am
min1it pentru alcoolic. I-am aruncat 3utura sau i-am luat to1i anii. !e-a fost fric3 de el+ am fugit+
ne-am ascuns. Am fost furio5i+ l-am amenin1at 5i l-am 3tut. !e-am sim1it frustra1i+ tr3da1i+
nedrept31i1i. Am 0ncercat tot felul de solu1ii pentru el. C4nd nimic nu a reu5it+ l-am acuzat pe
alcoolic sau ne-am acuzat pe noi 0n5ine. Am ajuns dezn3d3jdui1i 5i lipsi1i de speran13.
/n AlAnon 0ns3+ unii dintre noi ne-am reg3sit speran1a. Am 0nv31at s3 facem fa13 consumului de
alcool. Am reu5it s3 z4mim+ dup3 ani 5i ani de suferin13.
=
e fapt+ mul1i memri Al-Anon au 0nv31at c3 >o prolem3 legat3 de 3ut 0n familie poate fi mai u5or
recunoscut3 prin comportamentul celor care tr3iesc cu un alcoolic+ dec4t prin cel al alcoolicului
0nsu5i9.
)e pare c3 orice am 0ncerca+ de foarte pu1ine ori vom reu5i s3 facem 0mun3t31iri duraile. Cu toate
acestea+ persever3m 0n eforturile noastre inutile. up3 ani de e6perien1e dureroase nenum3rate+ 0n
Al-Anon am reu5it s3 ne d3m seama c3 unele dintre atitudinile 5i comportamentele noastre+ de5i
sunt normale+ nu sunt folositoare. C4nd privim 0n trecut la eforturile noastre de a face fa13 prolemei
consumului de alcool al altei persoane apropiate nou3+ ne d3m seama c3 mul1i dintre noi au 0ncercat
c4teva din urm3toarele. Poate c3 5i tu ai 0ncercat c4teva dintre ele.
Noi cei care trăim sau am trăit cu un alcoolic activ probabil ...
?
• 2e-am spus s3 ias3 afar3 ca s3 nu 0i mai vedem; apoi 0i trimiteam pe copii s3 0i aduc3 0napoi
acas3.
• Am ie5it noi 0n5ine s3 0i c3ut3m sau am dat telefoane ca s3 0i g3sim.
• I-am spus alcoolicului s3 nu strige sau s3 0i loveasc3 pe copii+ apoi am strigat noi la copii 5i
i-am lovit.
• !e-am pl4ns c3 ei nu ne iuesc; am negat c4nd ei au spus acela5i lucru despre noi.
Mulţi dintre noi ...
• Am avut resentimente 0n leg3tur3 cu anii cheltui1i pe alcool+ apoi am cump3rat mai mult
sau le-am dat ani s3 05i cumpere alcool.
• 2e-am aruncat 3utura 0n chiuvet3.
• Am dat vina pentru consum pe locul lor de munc3.
• Am dat vina pe prietenii lor sau pe colegii de munc3.
• Am negat c3 alcoolismul este cauza prolemelor noastre 5i i-am 0nvinov31it pentru toate
celelalte.
Probabil ...
@
Noi ...
• I-am for1at s3 p3r3seasc3 locuin1a sau am plecat noi de acas3 sper4nd c3 0i vom convinge s3
fac3 ceva 0n leg3tur3 cu consumul lor.
Poţi să vezi cât de inutile sunt toate aceste manevre?
/1i dai seama c3 acesta nu este comportamentul s3n3tos 5i consecvent care este necesar 0n a face fa13
acestei proleme serioase
Alcoolismul un Carusel al "e#ării
Alcoolismul este o pies3 0n trei acte+ 0n care e6ist3 cel pu1in patru personaje< cel care ea 5i familia
lui; prietenii+ colegii de munc3 5i chiar consilierii pot s3 ai3 un rol 0n a face ca acest Carusel s3 se
0nv4rt3. Alcoolismul apare rareori la o persoan3 separat de al1ii; el doar se continu3 0n izolare fa13 de
ceilal1i.
% persoan3 ea prea mult 5i se 0mat3 iar al1ii reac1ioneaz3 la consum 5i la consecin1ele acestuia.
,3utorul r3spunde la reac1ie 5i ea din nou. Aceasta determina un Carusel al 0nvinov31irii 5i neg3rii+
o spiral3 descendent3 ce caracterizeaz3 alcoolismul. Astfel+ pentru a 0n1elege alcoolismul+ nu treuie
s3 ne uit3m doar la alcoolic singur+ ci s3 vedem oala ca 5i cum am fi spectatori la o pies3 5i s3
oserv3m cu grij3 rolurile actorilor din dram3.
Pe m3sur3 ce piesa 0ncepe+ 0l vedem pe alcoolic ca 5i star al Primului Act. #l joac3; al1ii
reac1ioneaz3 la ceea ce face el. n 3rat de v4rst3 mijlocie D0ntre ?E 5i F+ este de oicei
inteligent+ capail 5i de cele mai multe ori cu succes 0n ceea ce face; dar scopul lui poate s3 fie mult
prea departe pentru ailit31ile sale. Gedem c3 este sensiil+ singuratic 5i tensionat. #ste de asemenea
imatur 0ntr-un fel+ fapt ce produce o real3 dependen13. Cu toate astea+ el poate s3 ac1ioneze 0ntr-un
mod independent+ pentru a nega acest fapt. #l de asemenea neag3 faptul c3 este responsail pentru
rezultatele comportamentului s3u. e la aceast3 dependen1a 5i negare rezult3 natura jocului s3u –
Un arusel Al Ne!arii .
Pentru ca el sa poata juca 0n acest fel+ al1ii treuie sa faca posiil acest lucru. e aceea treuie sa
oservam cu aten1ie ceea ce face fiecare actor 0n piesa. Alcoolicul a 0nva1at ca atunci c4nd consuma
alcool se simte mai ine. Pentru el asta este o inecuv4ntare+ nu un lestem+ este medicamentul lui+
nu otrava lui. Pentru c4teva ore 0i 0nlatura toate prolemele; 0i da la o parte temerile+ 0i reduce
tensiunea+ 0i elimina sentimentul de singuratate 5i 0i rezolva toate prolemele.
Actul $nu
Piesa se deschide cu alcoolicul care spune ca nimeni nu poate sa 0i spuna ce sa faca; el le spune lor.
Acest lucru face pentru familie foarte dificil sa discute despre aut 5i rezultatul acestuia. Chiar 5i
atunci c4nd consumul 0i cauzeaza proleme evidente+ el pur 5i simplu nu le va discuta. A vori este
ca 5i o strada cu sens unic. !imeni nu pare sa asculte ceea ce spun al1ii. e amele p3r1i+ oamenii
spun un lucru 5i fac altul. e aceea e nevoie sa vezi piesa ca sa 0n1elegi alcoolismul. Ca sa 0l oservi
pe alcoolic singur+ sa cite5ti o descriere 5tiin1ific3 despre oala+ sau sa ascul1i pove5tile familiei+ este
doar o parte mica a dramei. Cuv4ntul cheie 0n alcoolism este 8 Ne!area 9. Iar 5i iar oamenii spun ca
vor face ceea ce nu vor sa faca sau sa nege ceea ce au facut. aca am putea sa ne uitam la $G 5i sa
oprim sunetul+ am 0n1elege mult mai ine ceea ce se 0nt4mpla cu adevarat.
$impuriu 0n primul act+ alcoolicul treuie sa ea+ a5a ca va 5i ea. ,ea foarte repede+ nu 0ncet 5i
u5urel. Poate sa ea pe fa1a; dar de cele mai multe ori va ascunde cantitatea de 3utur3 luata+ fie ca
va ea 0n afara scenei sau nu 0n prezen1a actorilor din piesa. Aceasta este prima parte a negarii<
ascunderea cantitaţii baute . ar asta ne dovede5te ca el 5tie ca ea prea mult. #l ea mai mult
dec4t al1ii+ mult mai des dec4t al1ii+ 5i acest lucru 0nseamn3 mult mai mult pentru el dec4t pentru
al1ii.
H
A ea prea mult+ prea des+ nu este o chestiune de alegere. #ste primul semn al alcoolismului.
Repetarea negarii+ prin ascunderea sticlei 5i autul singur+ ne scoate la iveal3 c4t de important este
alcoolul 0n a-l ajuta pe alcoolic sa se simta mai ine. upa una sau doua pahare el nu se mai poate
opri.
upa mai multe vedem o schimare profund3 0n alcoolic. #l eviden1iaza un sim1 al succesului+
unastare 5i auto-suficien1a. #l este deasupra lumii+ 5i poate sa joace ca 5i cum ar fi un mic zeu.
Acum el are dreptate 5i to1i ceilal1i gre5esc. Aceasta se 0nt4mpla cu proailitate daca cineva are
oiec1ii legate de consumul sau.
!u se 0nt4mpla ca alcoolicii sa joace 0ntr-un singur fel c4nd sunt au1i; dar nu sunt ra1ionali sau
sensiili; ei nu sunt responsaili. #i sunt capaili sa ignore regulile de conduita sociala+ uneori chiar
p4na la un mod criminal+ din care a conduce su influen1a consumul de alcool este un e6emplu clar.
aca o persoana treaza ar ac1iona 0n acest fel+ am considera-o neuna.
aca consumul continua destul de mult+ alcoolicul creeaz3 o criza+ ajunge 0n 0ncurcatura+ sf4r5e5te
mizerail. Asta poate sa se 0nt4mple 0n mai multe feluri+ dar tiparul este de fiecare data acela5i< este
un dependent care se comporta ca 5i un independent+ iar autul 0l ajuta sa se convinga ca este
adevarat. Cu toate acestea+ rezultatele consumului sau 0l fac 5i mai dependent de ceilal1i. C4nd
aceste crize create de el 0l lovesc+ el a5teapta ca ceva sa se 0nt4mple+ ignora acest lucru+ se
0ndeparteaza de el+ sau striga dupa cineva sa 0l scoata din acea situa1ie. Alcoolul+ care la 0nceput 0i
dadea un sim1 al succesului 5i independen1ei+ l-a dezracat de masca 5i 0l dezvaluie ca un copil
dependent 5i neajutorat.
Actul %oi
/n Actul oi alcoolicul nu face nimic dec4t sa a5tepte ca al1ii sa faca pentru el. Al1i trei actori din
piesa 05i vor juca rolurile 5i alcoolicul va eneficia din ceea ce fac. #l face fie nimic fie pu1in; totul
este facut pentru el 0n al doilea act.
&ntreţinătorul
Prima persoana care apare este cea pe care o numim 0ntre1inatorul+ un 8ajutor9+ -l Curat+ care
poate fi m4nat de propria an6ietate 5i vina+ sa 05i salveze prietenul lui+ alcoolicul din situa1ii
nepl3cute. #lea vrea sa 0l salveze pe alcoolic de crizele imediate 5i sa 0i u5ureze tensiunea
insuportaila creata de situa1ie. /n realitate+ aceast3 persoan3 poate sa 05i satisfaca o nevoie proprie+
5i nu pe cea a alcoolicului+ cu toate ca elea nu 05i da seama de acest lucru. /ntre1inatorul poate sa fie
un arat din afara familiei+ poate o rudenie; ocazional o femeie joaca acest rol.
#ste de asemenea jucat de cei din 8profesiile de ajutor9- clerici+ doctori+ avoca1i+ asisten1i sociali. #
posiil sa aia pu1ine instruc1iuni 5tiin1ifice + sau deloc despre alcool 5i alcoolism+ care sunt
esen1iale 0n consilierea specializata. Cu lipsa acestor cuno5tin1e+ ei vor face fa1a situa1iei 0n acela5i
fel ca 5i un 0ntre1inator non-profesionist. Aceasta 0i neaga alcoolicului procesul de 0nv31are+ prin
corectarea propriilor gre5eli+ 5i 0l condi1ioneaza sa creada ca va fi 0ntotdeauna un protector care 0i va
veni 0n ajutor+ chiar daca 0ntre1in3torii 05i vor promite ca nu 0l vor mai salva niciodata. /ntotdeauna
au facut-o 5i alcoolicii vor crede ca o vor face 0ntotdeauna. Aceste opera1ii pot sa fie la fel de
compulsive ca 5i autul.
'ictima
rmatorul personaj care apare 0n scena poate sa fie numita victima. Acesta poate sa fie 5eful+
patronul+ superiorul sau supervizorul+ ofi1erul care comanda 0n via1a militara+ un partener de afaceri+
un coleg de munc3. Gictima este persoana responsail3 pentru ca munca sa fie facuta+ daca
alcoolicul este asent datorita autului+ sau este pe jumatate la serviciu datorita mahmurelii.
)tatisticile din industrie arata ca pe c4nd autura 0ncepe sa 0i fac3 proleme la munca unui angajat+
acesta are o vechime la aceea5i companie pentru :E sau : ani+ iar 5eful i-a devenit un adevarat
prieten. Protejarea omului este un raspuns perfect normal; e6ist4nd 0ntotdeauna speran1a ca va fi
pentru ultima data. Alcoolicul va deveni complet dependent asupra protec1iei repetate 5i acoperirii
din partea Gictimei; altfel nu ar continua sa ea 0n acest mod. Ga fi nevoit sa renun1e fie la aut fie
la sluja. #ste Gictima care 0l 0ntre1ine pe alcoolic sa continue 0n autul iresponsail fara pierderea
slujei.
(rovocatorul
Al treilea personaj este persoana cheie din pies3+ partenerul sau p3rintele alcoolicului+ persoana cu
care tr3ie5te alcoolicul. #ste de oicei so1ia sau mama. #a este un veteran 0n rolul s3u+ 5i l-a jucat de
mult mai mult timp dec4t ceilal1i din pies3. #a este Provocatorul. #a este r3nit3 5i sup3rat3 de
episoadele repetate de 3ut; dar men1ine familia unit3 0n ciuda prolemelor cauzate de 3utur3. /n
schim arunc3 0n c3snicie acreal3+ resentimente+ fric3 5i durere 5i devine de asemenea sursa
provoc3rilor. #a controleaz3+ 0ncearc3 s3 for1eze schim3rile pe care le vrea; se sacrific3+ potrive5te+
nu renun13 niciodat3+ dar nu uit3 niciodat3. Atitudinea alcoolicului este c3 e5ecul lui treuie s3 fie
acceptail+ dar ea niciodat3 nu treuie s3 0l dezam3geasc3K #l ac1ioneaz3 independent 5i insist3 c3 va
face a5a cum vrea el+ 5i a5teapt3 ca ea s3 fac3 sau s3 nu fac3+ e6act ceea ce 0i spune el. #a treuie s3
fie acas3 atunci c4nd ajunge el+ dac3 ajungeLAcest personaj poate fi numit 5i Aplanatorul; ea
aplaneaz3 tot timpul crizele 5i prolemele cauzate de 3ut. Alcoolicul o 0nvinov31e5te pentru tot
ceea ce nu merge ine acas3 5i 0n c3snicie; face orice e posiil ca 5i c3snicia s3 mearg3 pentru a-i
dovedi c3 nu are dreptate. #a este so1ia 5i femeia de pe l4ng3 cas3 iar 0n cazul unei dependen1e se
simte oligat3 s3 c45tige 5i ea p4inea. $r3ind cu un 3rat care are oala alcoolismului+ ea 0ncearc3
s3 fie asistenta medical3+ doctorul 5i consilierul. #a nu poate s3 joace acest rol f3r3 s3 05i r3neasc3
so1ul sau pe ea 0ns35i. #ste foarte sup3rat3 c3 nu poate s3 voreasc3 cu so1ul ei f3r3 s3 nu mai
adauge mai mult3 vin3+ acreal3+ resentimente sau ostilitate situa1iei+ lucru care de multe ori este de
nesuportat.
Cu toate acestea oiceiurile societ31ii noastre o pun pe so1ie s3 joace acest rol. ac3 nu o face+ va fi
0mpotriva imaginii familiei 5i societ31ii despre rolul unei so1ii. Indiferent de ceea ce face alcoolicul+
el va 8ajunge9 acas3; acesta este locul unde toat3 lumea merge atunci c4nd nu mai are unde s3
mearg3.
Actul oi este jucat 0n plin3tatea lui< alcoolicul 0n condi1ia lui neajutorat3 este salvat+ 0napoi la
sluj3+ 5i ref3cut ca un memru al familiei.
Aceasta 0l 0mrac3 0ntr-o hain3 de adult responsail. A5a cum totul era f3cut pentru el 5i nu de către
el+ dependen1a lui a crescut+ 5i a r3mas ca un copil 0ntr-o hain3 de adult. Rezultatele+ efectele 5i
prolemele cauzate de 3ut au fost 0nl3turate de al1ii. Au cur31at 0ntreaga mizerie f3cut3 de alcoolic.
Rezultatele dureroase ale consumului de alcool au fost suportate de alte persoane 0n afar3 de
alcoolic. Asta 0i va permite s3 continue consumul+ ca metod3 de a-5i rezolva prolemele. /n Actul
nu alcoolicul 5i-a 0nc3lcat orice promisiune 5i durerea 0m3t4ndu-se; 0n Actul oi rezultatele
dureroase 5i tulur3toare ale consumului au fost 0nl3turate de al1i oameni. Aceasta 0l convinge pe
alcoolic c3 el poate s3 continue s3 se poarte 0n acest mod iresponsail.
Actul )rei
Actul $rei 0ncepe 0n aceea5i manier3 ca 5i Actul nu+ dar ceva s-a ad3ugat la primul 5i al doilea act.
!evoia lui de a-5i nega dependen1a este acum mai mare 5i treuie e6primat3 aproape odat3+ 5i chiar
mai empatic. Alcoolicul neag3 c3 are o prolem3 cu 3utul+ neag3 c3 este un alcoolic+ neag3 c3
alcoolul 0i cauzeaz3 proleme. Refuz3 s3 recunoasc3 c3 cineva l-ar fi ajutat - mai mult3 negare.
!eag3 faptul c3 05i poate pierde sluja+ insist4nd c3 este cel mai un 5i cel mai talentat la munc3.
easupra tuturor+ neag3 c3 a cauzat familiei proleme. e fapt 0nvinov31e5te familia+ 0n special
so1ia+ pentru toate prolemele. Poate chiar s3 insiste c3 so1ia lui este neun3+ c3 treuie s3 mearg3 la
un psihiatru. Pe m3sur3 ce oala 5i conflictul se 0nr3ut31e5te+ de multe ori so1ul 05i acuz3 so1ia c3 0l
0n5eal3+ c3 are aventuri cu al1i 3ra1i+ cu toate c3 nu are motive pentru aceste acuze.
nii alcoolici ajung la aceast3 negare printr-o incrediil3 t3cere+ refuz4nd s3 discute orice legat de
3ut. Memoria este prea dureroas3. Al1ii permit familiei s3 discute ceea ce au f3cut gre5it 5i 0n ce au
e5uat s3 fac3+ fie 3u1i fie trezi. )o1ia nu uit3 nicodat3 ceea ce a f3cut so1ul. # posiil ca so1ul s3 nu
05i aminteasc3 ceea ce a f3cut 0n timp ce era 3ut+ dar nu va uita niciodat3 ce 0i spune so1ia c3 a f3cut
sau nu a reu5it s3 fac3.
Prolema real3 este c3 alcoolicul este pe at4t de ine con5tient de adev3r pe c4t de puternic neag3.
#ste con5tient de starea de e1ie. #ste con5tient de e5ecul s3u. Gina 5i remu5c3rile au devenit
insuportaile; nu mai poate tolera criticile sau sfaturile de la al1ii. Cu toate acestea+ memoria
completei neajutor3ri 5i e5ecul de la sf4r5itul primului act sunt mai mult dec4t jenante; 0ns3 departe
de a fi dureros pentru o persoan3 care g4nde5te 5i ac1ioneaz3 ca 5i cum ar fi un mic zeu 0n lumea sa.
Cu timpul familia se acomodeaz3 la stilul de trai 0mpreun3. Alcoolicul poate s3 nege ca va mai ea
vreodat3+ 5i ceilal1i din joc+ vor jura c3 nu 0l vor mai ajuta vreodat3. /ntre1in3torul va jura c3 nu va
mai veni 0n salvarea lui vreodat3. Gictima nu va mai permite 0nc3 un e5ec la locul de munc3 datorit3
3utului. Provocatorul+ fie mama sau so1ia+ 0i va spune c3 nu vor mai putea tr3i 0mpreun3 0n aceste
condi1ii.
Ceea ce se spune este complet diferit de ceea ce fiecare a f3cut sau va face de acum 0nainte.
/ntre1in3torul+ Gictima 5i Provocatorul au mai spus aceste lucruri dar nu le-au dus la 0ndeplinire.
Rezultatul este c3 sentimentele de vinov31ie 5i de e5ec ale alcoolicul au crescut+ asigurarea lui
umnezeiasc3 c3 poate s3 fac3 0ntotdeauna ceea ce dore5te+ este pus3 la 0ncercare – 5i toate astea se
adaug3 la tensiunea 5i singur3tatea lui. ac3 o astfel de durere mental3 devine de nesuportat+ 0n
special de atitudinile 5i ac1iunile schimate ale celorlal1i memri ai castei+ va e6ista o singur3 cale
sigur3 pentru el de a 0ndep3rta durerea+ de a-5i dep35i vinov31ia 5i sentimentul e5ecului+ 5i c45tigarea
unui sim1 al valorii proprii. Indiferent dac3 Actul oi este jucat precum este descris+ este inevitail
ca 0n Actul $rei alcoolicul s3 ea din nou. Aceasta este o singur3 cale sigur3 de a se eliera de
durere+ de a rezolva prolemele 5i de a ajunge la sentimentul c3 este 0n regul3. Memoria confortului
imediat 5i eneficiile 3utului vor 5terge imediat cuno5tin1ele despre ceea ce se va 0nt4mpla dac3 va
N
ea. e asemenea 0n mintea lui mai e6ist3 speran1a c3 de data asta poate s3 controleze 5i s3 o1in3
eneficiile de alt3 dat3 ale 3utului. eci+ ceea ce i se pare asolut necesar alcoolicului se 0nt4mpl3
– 0ncepe s3 ea din nou.
C4nd ia paharul+ scena nu se termin3. Cortina se 0nchide la finalul Actului nu 5i oi+ dar 0n Actul
$rei piesa se 0ntoarce dintr-o dat3 la Actul nu f3r3 ca s3 se lase cortina. #ste ca 5i cum ai vedea un
film care merge 0ncontinuu f3r3 s3 se mai opreasc3. ac3 cei din pulic+ r3m4n pe scaun destul+ 5i se
joac3 primele doua acte+ cele trei acte se vor juca din nou 5i din nou; iar la finalul Actului $rei
alcoolicul va ea din nou. Pe m3sur3 ce anii trec actorii 0m3tr4nesc+ dar vor fi foarte pu1ine
schim3ri 0n cuvintele sau ac1iunile piesei.
ac3 cele dou3 acte sunt jucate a5a cum sunt descrise+ Actul $rei se va juca 5i el 0n acela5i mod.
ac3 Actul nu nu s-ar juca+ nu am mai avea loc 0nceputul piesei despre alcoolism 5i drama din
jurul acestuia. Asta face ca Actul oi s3 fie singurul 0n care drama tragic3 a alcoolismului s3 fie
schimat3+ singurul act 0n care recuperarea poate fi ini1iat3+ prin deciziile 5i ac1iunile altora dec4t a
alcoolicului. /n Actul oi alcoolicul accept3 orice este f3cut pentru el de c3tre al1ii+ care joac3 0n
acest fel fie la alegere+ fie pentru c3 nu rezist3 s3 nu 0l ajute pe acesta. Cu toate astea acest act este
singurul 0n care e6ist3 un poten1ial real de a sparge spirala descendent3 a alcoolismului 5i Caruselul
!eg3rii. Ia s3 vedem ce se 0nt4mpl3 atunci c4nd cei apropia1i alcoolicului sunt hot3r41i s3 schime
ceva 0n aceast3 situa1ieK
!oile roluri pot fi 0nv31ate doar apel4nd la al1ii care 0n1eleg piesa 5i practic4nd cuno5tin1ele. ac3
Actul oi este rescris 5i rejucat+ e6ist3 orice motiv s3 credem c3 alcoolicul se va recupera. #l este
locat 0n oala lui; al1ii au cheia de la lac3t. !u putem s3 0i cerem s3 renun1e la 3ut ca o cale de a-5i
rezolva prolemele+ dar dac3 0i deschidem u5a el va putea s3 ias3 afar3.
ac3 alcoolicul este salvat de la orice criz3+ dac3 5eful 05i permite s3 fie o Gictim3 din nou 5i din
nou+ dac3 so1ia ac1ioneaz3 tot timpul ca un Provocator+ nu e6ist3 nici o 5ans3 ca un alcoolic din zece
s3 se recupereze. #l este virtual neajutorat; el singur nu poate rupe lac3tul. #l poate s3 se recupereze
dac3 ceilal1i din pies3 0nva13 cum s3 taie dependen1a alcoolicului de ei+ refuz4nd s3 se lase p3c3li1i.
Alcoolicul nu poate men1ine Caruselul !eg3rii+ numai dac3 ceilal1i sunt 0n 5a al3turi de el 5i 0l ajut3
s3 mearg3 mai departe. Actorii actului doi 0l tot 0ntrea3 pe alcoolic de ce nu 0nceteaz3 3utul+ dar ei
fiind cei care prin ceea ce fac sau nu fac 0l ajut3 pe alcoolic s3 05i rezolve aceste proleme prin 3ut.
Nu este adevărat faptul că un alcoolic nu poate fi a#utat decât atunci când el vrea a#utor. $ste
adevărat că alcoolicul nu va înceta consumul atâta timp cât cei de lân!ă el îi vor înlătura toate
consecinţele dureroase. Cei din actul al doilea vor g3si ca fiind foarte greu s3 se schime. #ste mult
mai u5or 5i mai pu1in dureros s3 spun3 c3 alcoolicul nu poate fi ajutat+ dec4t s3 treac3 prin agonia de
a 0nv31a un nou rol.
:E
/ntre1in3torii 5i Gictimele+ treuie de asemenea s3 caute informa1ii+ s3 fie perspicace 5i 0n1eleg3tori+
dac3 vor s3 05i schime rolurile. )o1ia sau mama treuie s3 participe la un program de consiliere 5i
terapie+ dac3 vrea s3 fac3 o schimare 0n via1a ei.
/n1eleg4nd rolurile pe care le joac3 actorii din dram3 treuie s3 1inem minte c3 ace5tia nu le-au
0nv31at peste noapte. #i joac3 rolul care cred c3 se a5teapt3 de la ei; au fost 0nv31a1i s3 joace 0n acest
fel. #i cred c3 0l ajut3 pe alcoolic 5i nu 5tiu c3 perpetueaz3 oala+ f3c4ndu-i imposiil 0n acest fel
alcoolicului s3 se recupereze.
&ntreţinătorii
)unt acele persoane care cred c3 nu treuie s3 0l lase pe alcoolic s3 sufere consecin1ele 3utului+
c4nd pot s3 previn3 acest lucru at4t de simplu+ salv4nd opera1iunea. Pentru ei este ca 5i cum ar salva
un om de la 0nec; pur 5i simplu treuie f3cut. ar aceast3 misiune de salvare 0i transmite
alcoolicului mesajul c3 salvatorul 0i spune< 8!u po1i reu5i f3r3 ajutorul meu9. /ntre1in3torul arat3 o
lips3 de 0ncredere 0n capacitatea alcoolicului de a se 0ngriji pe el+ care este o form3 de condamnare
5i judecare.
Rolul /ntre1in3torului profesionist – cleric+ doctor+ avocat sau asistent social – poate fi distrug3tor+
dac3 condi1ioneaz3 familia s3 reduc3 criza+ 0n loc s3 o foloseasc3 pentru a ini1ia un program de
recuperare. Bamilia 5tie de sau :E ani c3 3utul cauzeaz3 proleme serioase+ dar nu sunt capaili+
s3 arate acest lucru celor din afara familiei. Atunci c4nd familia se adreseaz3 profesioni5tilor care nu
sunt specializa1i 0n tratarea alcoolismului+ 0nainte ca un comportament antisocial s3 fie evident+ ei
pot s3 sus1in3 c3 nu este vora de alcoolism 5i c3 nu se poate face nimic p4n3 alcoolicul nu vrea
ajutor.
C4nd alcoolismul ajunge la punctul 0n care iese 0n afara familiei 5i alcoolicul apeleaz3 la astfel de
profesioni5ti+ asigur4ndu-5i o reducere a crizei+ c3ut4nd 5i folosind aceste persoane ca /ntre1in3tori.
Aceasta+ din nou men1ine 0n func1iune Caruselul !eg3rii. Bamilia c3reia i s-a spus ini1ial c3 nu
e6ist3 semne de alcoolism+ este 0nv31at3 s3 fac3 fa13 0nl3tur4nd simptomele+ 0n loc s3 fac3 fa13 realist
olii. Acea persoan3 care a e5uat 0n a identifica alcoolismul 0n stadiile sale ini1iale+ poate acum s3
trateze simptome mult mai avansate+ ajut4ndu-l pe alcoolic s3 mearg3 mai departe 0n Caruselul
!eg3rii. Asta 0nt3re5te convingerea familiei c3 nimic nu se mai poate face pentru alcoolism. Chiar 5i
atunci c4nd memrii familiei 0ncearc3 s3 ai3 grij3 de ei sau de alcoolic+ rolul profesionistului fiind
acela de /ntre1in3tor+ 5i nu 0i ghideaz3 pe alcoolic 5i familie 0ntr-un program de recuperare pe termen
lung. /ntre1in3torul fiind primul personaj din scen3+ el influen1eaz3 actul al doilea pentru c3
staile5te direc1ia 5i mi5c3rile din aceast3 parte a piesei. Astfel profesionistul neinformat+ 0i ajut3 pe
to1i s3 se urce 0napoi pe Caruselul !eg3rii.
Gictima nu se urc3 pe Carusel p4n3 c4nd 3utul nu a 0nceput s3 interfereze cu munca alcoolicului+
de oicei dup3 ce are acel loc de munc3 de c41iva ani 5i e6ist3 o rela1ie apropiat3 0ntre patron 5i
alcoolic. )uperiorul 05i protejeaz3 prietenul alcoolic+ 5tiind c3 so1ia 5i copii vor suferi dac3 omul este
dat afar3. )e 0nt4mpl3 mai ales dac3 compania nu are un program de recuperare pentru alcoolici.
Colegii de munc3 0l protejeaz3 pe alcoolic+ pentru c3 acest om este prietenul lor. Interesul personal
5i prietenia fac Gictima s3 acorde acel ajutor care 0i cre5te dependen1a 5i nevoia de negare.
::
)o1ia este prima persoan3 care se al3tur3 alcoolicului 0n Caruselul !eg3ri. ac3 accept3
nedrept31ile+ sufer3 depriv3ri+ sufer3 repetate jigniri+ accept3 promisiuni c3lcate+ este p3c3lit3 5i
nehot3r4t3 0n fiecare efort de a face fa13 3utului 5i este pus3 la p3m4nt de e6primarea constant3 a
ostilit31ii 0ndreptat3 spre ea+ reac1ia ei este de ostilitate+ acreal3+ an6ietate 5i m4nie. Juc4nd rolul 0n
acest fel o 0moln3ve5te pe so1ie. #a nu este o femeie olnav3 care l-a f3cut pe so1ul ei alcoolic+ dar
o femeie care devine o parte a olii+ tr3ind 0n ea. #a este pus3 0ntr-un rol care o determin3 s3 devin3
Provocatorul. #ste prins3 0ntre oal3 agravant3 a alcoolismului 5i un zid de ignoran13+ ru5ine+ jignire
puse asupra ei de c3tre societate. Aceasta o zdroe5te; are nevoie de informa1ii 5i consiliere+ nu
pentru c3 ar fi cauzat oala so1ului ei+ dar pentru c3 este distrus3 de c3tre aceasta. /n schim
alcoolicul este r3nit reduc4ndu-i 5ansele de recuperare.
:=
feluri+ 5i poate deschide u5a so1ului pentru recuperare. Rata de recuperare cre5te semnificativ c4nd
so1ia caut3 ajutor pentru ea 5i continu3 s3 foloseasc3 acest ajutor.
C.estiunea morală
Chestiunea moral3 este de asemenea foarte important3. !imeni nu are dreptul s3 joace rolul lui
umnezeu 5i s3-i cear3 alcoolicului s3 0nceteze 3utul. Inversul este de asemenea valail.
Alcoolicul poate continua s3 joace ca un mic zeu+ spun4nd tuturor ce s3 fac3+ 0n timp ce face ce
vrea+ dac3 o cast3 0ntreag3 continu3 s3-i joace rolul. )o1ia are tot dreptul moral 5i responsailitatea
s3 refuze s3 ac1ioneze ca 5i cum so1ul ei ar fi un zeu+ 5i treuie s3 i se supun3 dorin1ei 5i ordinelor
acestuia. Ca regul3 ea nu are voie s3 0i spun3 nimic so1ului pentru c3 acesta nu va asculta. )ingurul
ei mod efectiv de a-i spune ce vrea este de a se eliera de 0ncercarea lui de control. Aceast3
independen13 poate fi e6ersat3 0n lini5te; nu treuie e6primat3 0n cuvinte. A5a cum mesajul c3tre
so1ie este ceea ce face alcoolicul 5i nu ce spune+ ea va treuie s3 0nve1e s3-5i trimit3 mesajul
ac1ion4nd 0ntr-un nou mod.
ou3 lucruri pot s3 intervin3 0n succesul unui program pe termen lung. /n primul r4nd+ atitudinea
so1ului fa13 de noul rol poate s3 varieze de la dezaproare la amenin13ri directe sau violen13. /n al
doilea r4nd+ responsailit31ile casnice+ 0n special dac3 sunt copii mici+ 0i face dificil so1iei s3 se rup3
5i s3 mearg3 la 0nt4lniri+ consiliere sau terapie 0n timpul zilei. )eara+ foarte pu1ini so1i alcoolici au
grij3 de copii sau pl3tesc aO-sitter-i+ 0n timp ce so1ia merge la Al-Anon. !ici nu ar treui s3 li se
acorde 0ncredere legat3 de aceast3 responsailitate atunci c4nd sunt 3u1i.
2a un cuplu c3s3torit de v4rst3 medie+ 0n timpul fazei pre-alcoolice a olii+ so1ia este prima persoan3
care i se al3tur3 0n Carusel. Mul1i ani mai t4rziu+ /ntre1in3torul 5i Gictima 05i 0ncep rolurile. ac3
recuperarea din alcoolism este ini1iat3 0nainte ca oala s3 se acutizeze+ atunci so1ia este cea care
treuie s3 ini1ieze programul de recuperare. Cele mai multe persoane din ziua de ast3zi+ de multe ori
chiar profesioni5ti+ nu sunt dispu5i s3 accepte alcoolismul ca pe o oal3 0nainte ca acesta s3 ajung3
la stadiile adictive de alcoolism cronic. Astfel+ so1ia se va g3si 0ntr-o situa1ie de pionerat 0n c3utarea
de ajutor. ac3 preotul condamn3 e1ia+ 0i va fi ru5ine s3 mearg3 la el. ac3 doctorul e5ueaz3 0n
recunoa5terea e6isten1ei alcoolismului 0n fazele timpurii+ ajutorul medical 5i consilierea 0i sunt
retezate din start. ac3 condi1iile devin de nesuportat 5i ea consult3 un avocat+ 0i va vori 0n termeni
de separare sau divor1 ca singurul serviciu pe care i-l poate oferi. Aceasta 0i cre5te sentimentul de
e5ec ca so1ie sau o 0ngroze5te g4ndul la an6ietatea 5i durerea pe care ar avea-o dac3 ar face aceast3
ac1iune. Astfel+ cele mai multe dintre so1ii r3m4n 0n Caruselul !eg3rii sau se 0ntorc repede dup3 ce
au 0ncercat s3 0l opreasc3 sau s3 ias3 din el.
P4n3 c4nd nu vor fi schim3ri drastice 0n atitudinilie sociale 5i culturale fa13 de consumul de alcool
5i alcoolism+ memrii familiei care vor s3 ini1ieze un program de recuperare din alcoolism treuie s3
0n1eleag3 c3 acesta poate fi un proces lung 5i dificil. Cu toate astea+ dac3 so1ia sau un alt memru
din familie vrea s3 intre 0ntr-un program s3pt3m4nal de educa1ie+ terapie+ Al-Anon sau consiliere 5i
lucreaz3 programul timp de o perioad3 de 5ase luni+ schim3rile+ de oicei+ apar nu numai 0n via1a
ei+ ci+ de multe ori+ 5i 0n via1a 5i ac1iunile alcoolicului. % so1ie poate s3 fac3 o astfel de schimare
numai dac3 ea crede c3 este o alegere un3 5i moral3. Astfel+ treuie s3 0n1eleag3 natura
alcoolismului. $reuie+ de asemenea+ s3 ai3 curajul s3 reziste opozi1iei so1ului fa13 de programul ei
de recuperare. !u ne putem a5tepta ca o so1ie s3 fac3 ceva ce este mult peste capacitatea ei
:?
emo1ional3 sau financiar3. Cu toate astea+ r3m4n4nd 0ntr-un program pentru ea 0ns35i+ 0i va fi cu
putin13 s3 rezolve proleme care la 0nceput i se p3reau prea dificile.
!u e6ist3 o cale u5oar3 de a opri Caruselul !eg3rii sau poate fi chiar mai dureros s3-l opre5ti dec4t
s3 0l men1ii. #ste imposiil s3 d3m reguli definite care s3 se aplice tuturor memrilor piesei. Biecare
caz este diferit+ dar cadrul piesei r3m4ne cam la fel. n memru al familiei poate s3 vad3 Caruselul
!eg3rii alcoolicului+ dar de multe ori e5ueaz3 s3 vad3 c3 ea el este unul una dintre cei care ajut3
la mersul acestuia. Partea cea mai dificil3 0n oprirea ciclului care se repet3 este teama c3 alcoolicul
nu o va scoate la cap3t f3r3 un astfel de ajutor. Ceea ce ea consider3 ajutor+ f3r3 s3 5tie+ este tocmai
acel lucru care 0i permite alcoolicului s3 continue 3utul ca 5i un tratament miraculos pentru toate
prolemele lui.
Iniţierea recuperării
ac3 un prieten este chemat pentru ajutor+ aceasta ar treui folosit3 ca o oportunitate de a-l ghida pe
alcoolic 5i familia lui 0ntr-un program planificat de recuperare.
n profesionist care are alcoolici sau familiile lor ca 5i clien1i sau pacien1i ar treui s3 0nve1e cum s3
fac3 fa13 alcoolismului prin literatura disponiil3+ seminarii intensive prezentate de speciali5ti.
ac3 o so1ie crede c3 so1ul ei are o prolem3 cu 3utul sau ea prea mult sau prea des+ ar treui s3
caute ajutor 5i consiliere imediat+ evalu4ndu-5i situa1ia pentru a afla programul care i se potrive5te
cel mai ine. Indiferent de tipul de ajutor ales+ ea nu ar treui s3 se opreasc3 dup3 c4teva 0nt4lniri
sau conferin1e pentru c3 schim3rile nu apar peste noapte. Participarea regulat3 treuie continuat3+
multe so1ii 0nv314nd c3 e nevoie de mult timp pentru a-5i asigura un eneficiu real din astfel de
programe. /n societatea noastr3+ so1ia are o singur3 alegere – s3 caute ajutor pentru ea sau s3 permit3
olii alcoolismului s3 o distrug3 pe ea+ pe al1i memri ai familiei 5i poate chiar c3snicia.
:@
Cei care 0i asist3 pe alcoolici 0n afara familiei pot s3 devin3 confuzi+ persoane distructive dac3 unul
dintre memri familiei lor devin alcoolici activi. Acest lucru este 0n special adev3rat dac3 persoana
care ea este so1ul+ so1ia sau copilul.
Ruda cea mai apropiat3+ sau persoana cea mai responsail3 pentru alcoolic+ poate avea nevoie de
mai mult3 asisten13 5i consiliere dec4t alcoolicul. Alcoolismul este o oal3 care are un mare impact
emo1ional asupra familiei. Cei mai mult afecta1i de alcoolism sunt partenerii+ so1ii so1iile+ p3rin1ii+
sora+ fratele 5i copilul. Cu c4t efectele alcoolismului asupra acestor persoane vor fi mai puternice+ cu
at4t ajutorul lor pentru alcoolic va fi mai pu1in adecvat. Interac1iunea dintre ei 5i alcoolic poate+ 5i
de cele mai multe ori devine distructiv3 0n loc de a fi ajut3toare.
e e6emplu+ so1iile vor ajunge s3 dea vina pentru tot ceea ce este r3u pe c3snicia cu un alcoolic. Au
ajuns la un punct la care s3 se team3 c3 ar putea fi adev3rat. Cu toate acestea alcoolismul este o
oal3. )o1ia nu este responsail3 pentru alcoolism a5a cum nu este responsail3 nici pentru diaetul
sau tuerculoza so1ului ei. !ici o so1ie nu 5i-a f3cut vreodat3 so1ul un alcoolic+ astfel 0nc4t nici o
so1ie nu poate fi responsail3 pentru recuperarea lui. Cu toate acestea+ prin lipsa cuno5tin1elor+ ea
poate permite olii s3 treac3 neoservat3. Prin lipsa unei 0n1elegeri adecvate 5i a curajului+ poate
ajuta la evolu1ia olii.
Acelea5i principii sunt valaile 5i pentru ceilal1i memri din familie+ 0n special pentru persoana de
care depinde 0n primul r4nd alcoolicul. Aceasta persoan3 primar3 din via1a alcoolicului+ nu poate
>trata9 oala. 2a fel cum nici un doctor nu ar treui s3 05i trateze propria oal3 pu1ini dintre ei vor
face pe medici pentru memrii familiei proprii+ mai ales pentru partener+ so1 so1ie sau copil. Pe
m3sur3 ce alcoolismul progreseaz3 rudeniile devin implicate emo1ional. Cel mai un ajutor pe care
0l pot oferi ini1ial este de a c3uta ajutor 5i tratament pentru propria lor situa1ie+ astfel 0nc4t ei 0n5i5i s 3
nu joace un rol 0n progresia olii alcoolismului+ ci s3 participe la recuperare. &re5elile f3cute de
familiile ine inten1ionate sunt de ne0nchipuit 5i de cele mai multe ori 0ngreuneaz3 recuperarea
alcoolicului.
2a 0nceput treuie s3 se 0n1eleag3 c3 este posiil ca familia s3 fac3 asolut tot ce 5tie sau crede c3 ar
fi ine+ iar oala s3 treac3 pe l4ng3 ei ne0ntreat3. ar+ dac3 familia este doritoare s3 0nve1e c4te
ceva despre alcoolism+ 5i s3 pun3 0n aplicare aceste cuno5tin1e+ 5ansele pentru recuperare sunt mult
crescute. e fapt cel mai un mod de a ajuta un alcoolic s3 se recupereze este 0nsu5irea unei
atitudini adecvate+ azate pe cuno5tin1e 5i g3sirea curajului de a pune 0n practic3 aceste principii
atunci c4nd se confrunt3 cu alcoolicul. Maniera cea mai des 0nt4lnit3 de a-l for1a pe alcoolic s3 se
opreasc3 din 3ut+ f3r3 ca 0nt4i s3 0nv313m s3 ne schim3m propria persoan3+ pur 5i simplu va
0nr3ut31i lucrurile.
/n primul r4nd treuie s3 0n1elegem c3 prolema alcoolismului nu este 0n sticle+ ci 0n persoan3. Cu
toate acestea+ recuperarea poate 0ncepe doar atunci c4nd alcoolicul se rupe complet de sticle 5i
practic3 o continu3 astinen13. /n plus+ recuperarea este similar3 cu construc1ia unui arc &otic.
Multe persoane pot ad3uga pietre funda1iei arcului+ dar piatra cheie treuie pus3 de alcoolic+ pentru
ca structura s3 nu se pr3u5easc3. !imeni nu poate face pentru alcoolic ceea ce treuie s3 fac3 el
pentru sine. Alegerile treuie f3cute de c3tre alcoolic din propria lui voin13 pentru ca recuperarea s3
ai3 o az3 permanent3.
:
#ste 0ngrozitor felul 0n care alcoolicul 05i controleaz3 familia+ 0n special so1ia+ so1ul sau mama.
Alcoolicul ea 5i iar ea 5i iar ea. Bamilia url3 + pl4nge+ implor3+ 1ine pledoarii+ se roag3+ amenin13
sau practic3 tratamentul silen1ios. e asemenea acoper3+ protejeaz3 5i 0l p3ze5te pe alcoolic de
consecin1ele 3utului s3u. ac3 alcoolicul continu3 s3 se comporte ca un mic zeu+ este pentru c3
familia este inadecvat3 0n a se opune acestei atitudini 0ncuraj4nd perpetuarea acestei atitudini de
iluzie a omnipoten1ei.
/n men1inerea nevrozei omnipotente+ alcoolicul are dou3 arme primare. Bamilia treuie s3 0nve1e s3
se apere 0mpotriva acestora sau s3 devin3 sclavi virtuali olii+ cre4ndu-5i astfel oala emo1ional3 sau
mental3 proprie.
Armele alcoolicului
Prima arm3 este a0ilitatea +e a provoca mânie şi ieşire +in fire . ac3 un memru din familie sau
un prieten devine m4nios sau ostil 0nseamn3 c3 aceast3 persoan3 a devenit complet distrus3 p4n3
acum din punct de vedere al ailit31ii de a-l ajuta pe alcoolic. Con5tient sau incon5tient+ alcoolicul
05i proiecteaz3 o imagine de antipatic fa13 de alte persoane. ac3 este 0nt4mpinat3 de m4nie+ atacuri
ostile+ este deja verificat+ alcoolicul 05i justific3 0n mintea lui 3utul anterior+ 5i de acum 0ncolo va
avea o scuz3 adi1ional3 de a ea. eii au f3cut 0n primul r4nd m4nio5i pe cei pe care vroiau s3 0i
distrug3+ iar alcoolicul are o e6perien13 lung3 de a se purta ca un mic zeu. ac3 01i pierzi firea+ sunt
pierdute toate 5ansele de a-l ajuta+ cel pu1in 0n acel moment.
A doua arm3 a alcoolicului este a0ilitatea +e a creşte anxietatea +in partea familiei . An6ietatea
0i sile5te pe ceilal1i memri ai familiei s3 fac3 ceea ce ar treui f3cut de c3tre alcoolic. n e6emplu
ilustrativ este gestiunea anilor 0n cas3. Bamilia nu 0i las3 nici un control alcoolicului asupra anilor+
0ncerc4nd s3 se asigure c3 el are c4t mai pu1ini ani la dispozi1ie. Acest lucru cre5te an6ietatea 0n
r4ndul familiei+ mai ales c4nd alcoolicul face presiuni din ce 0n ce mai mari pentru a o1ine ani. /n
cele din urm3 0ns3+ familia cedeaz3 5i alcoolicul o1ine anii dori1i. Acest lucru se poate 0nt4mpla
0nainte+ 0n timpul sau dup3 perioada de e1ie. An6ietatea din partea memrilor familiei 5i a
alcoolicului scade astfel+ dar se staile5te un tipar 0n rezolvarea prolemelor. Alcoolicul 0nva13 acum
c3 familia va suferi consecin1ele 3utului 0n locul lui+ 5i asta devine o a5teptare 5i o ra1ionalizare ori
de c3tre ori 0i sunt da1i ani.
/n realitate acest lucru 0i cre5te sentimentul de e5uare 5i vinov31ie+ cresc4nd de asemenea 5i sim1ul
ostilit31ii 5i condamn3rii din partea familiei. /n acest fel alcoolicul este dulu r3nit. Criticarea 5i
moralizarea se adaug3 vinov31iei 5i resentimentului fa13 de familie. /ntreaga situa1ie este astfel
0nr3ut31it3. Bamilia 0i d3 ani pentru ca >totul s3 fie ine9+ ca form3 de aproare+ 0n timp ce veral
condamn3 aceea5i ac1iune.
Alcoolicii sunt m4na1i 0nainte de c3tre oala alcoolismului atunci c4nd familia nu poate face fa13
an6iet31ii cauzat3 de alcoolic. !ici alcoolicul 5i nici familia nu poate face fa13 realit31ii. atul
anilor apoi retragerea lor+ sunt dou3 p3r1i ale acelea5i proleme. Alcoolicul nu va 0nv31a niciodat3
s3 rezolve prolemele 0ntr-un mod responsail dac3 an6ietatea familiei determin3 0nl3turarea
prolemei 0nainte ca alcoolicul s3 poat3 fi confruntat cu ea 5i s3 o rezolve sau s3 sufere consecin1ele.
Aceasta > curs de preg3tire acas39 cre5te iresponsailitatea alcoolicului+ cresc4nd astfel ostilitatea +
resentimentul 5i tensiunea dintre alcoolic 5i familie.
:H
M4nia si an6ietatea treuie evitate de c3tre familie; dac3 nu+ familia va contriui la progresia olii.
Memrii familiei treuie s3 0nve1e 0n primul r4nd s3 fac3 fa13 propriilor proleme+ 0nainte s3 o1in3
ceva eneficii pentru alcoolic. Acest lucru necesit3 ajutor+ la fel ca orice alt3 oal3+ 0n afara
doctorilor+ asistentelor medicale+ etc. Alcoolicul poate continua s3 nege c3 e6ist3 o prolem3 0n
leg3tura cu consumul de alcool+ 5i c3 are nevoie de ajutor+ at4ta timp c4t familia furnizeaz3 o
sc3pare automat3 de consecin1ele 3utului.
Ajutorul pentru alcoolic treuie c3utat 0n afara cercului de rude+ prieteni 5i vecini. Ar fi preferail s3
vin3 din partea persoanelor preg3tite 0n acest domeniu+ sau de la memri e6perimenta1i 0n Alcoolicii
Anonimi sau Al-Anon. Remediile casnice pentru alcoolism sunt cunoscute ca a fi d3un3toare. ,oala
este at4t de serioas3 0nc4t va curma vie1ile a multor oameni cu :E sau =E de ani dac3 este l3sat3 s3
treac3 neoservat3.
%ra#ostea şi compasiunea
na dintre cele mai serioase e5ecuri 0n aordarea unui alcoolic este inailitatea de a 0n1elege sensul
dragostei. n memru al familiei nu are nici un drept s3 afirme > dac3 m-ai iui nu ai avea
tuerculoz39. ,3utul e6cesiv relev3 e6isten1a olii. ,oala este o condi1ie+ nu un act. !u suntem
departe de adev3r dac3 spunem c3 alcoolicii simt c3 nu sunt iui1i 5i dori1i+ 5i asta cu un motiv.
ragostea nu poate e6ista f3r3 dimensiunea drept31ii. ragostea treuie s3 ai3 5i compasiune+ ceea
ce 0nsemn3 s3 supor1i sau s3 suferi al3turi de o persoan3. Compasiunea nu 0nseamn3 s3 suferi
datorit3 nedrept31ii unei persoane. Cu toate acestea+ nedreptatea este deseori suferit3 de c3tre
familiile alcoolicilor.
Alcoolul este un anestezic. C4nd alcoolicul ea+ durerea este anesteziat3. Aceasta este pl3cerea
evad3rii alcoolicului. #ste o chestiune legat3 de rezolvarea de proleme pentru 0nl3turarea
an6iet31ii+ nepl3cerilor+ tensiunii 5i resentimentelor. C4nd un alcoolic ea+ el evit3 durerea pentru
moment+ dar durerea+ tensiunea+ an6ietatea 5i resentimentele cresc puternic 0n familie. C4nd
alcoolicul se opre5te din 3ut+ atunci e6ist3 o mic3 dorin13 de a suferi consecin1ele 3utului.
Remu5c3rile 5i vinov31ia 0l determin3 pe alcoolic s3 se arate 0nvins 0n fa1a familiei+ implor4nd
0ndurare+ promi14nd c3 nu se va mai 0nt4mpla niciodat3. )au reversul saiei poate apare< el nu
dore5te deloc s3 discute despre ceea ce s-a 0nt4mplat. Biecare 0ncercare pentru acela5i scop+ evitarea
consecin1elor 3utului. ac3 alcoolicul reu5e5te prin oricare mod+ durerea este din nou evitat3 sau
redus3+ dar familia pl3te5te din nou pre1ul consecin1elor 3utului.
:
Cunosc4nd natura alcoolismului ca oal3+ 5i av4nd curajul de a tr3i dup3 aceste cuno5tin1e sunt
esen1iale+ pentru ca frica s3 nu 0nlocuiasc3 dragostea 0ntr-o c3s3torie sau orice alt3 rela1ie. in
nefericire mul1i memri ai familiei sufer3 0n mod repetat din cauza 3utului 5i consecin1ele acestuia+
g4ndindu-se c3 a5a treuie s3 fie dac3 iuesc un alcoolic. Rezultatul tragic este c3 alcoolismul este
0ncurajat iar frica 5i resentimentele acapareaz3 emo1iile umane. e aceea memrii familiei+ 0n
special rudele apropiate alcoolicului+ au nevoie de ajutor+ dac3 vor s3 se adreseze olii alcoolismului
5i recuperarea s3 0nceap3. Altfel 0ntreaga familie devine olnav3 emo1ional. Aceasta condi1ie este
doar un alt simptom al progresului olii.
/nainte s3 p3r3sim aceasta arie de discu1ie este necesar s3 men1ionam c3 sunt so1ii care au nevoie de
so1i alcoolici 5i so1i care au nevoie de so1ii alcoolice pentru a-5i 0nc4nta propria lor nevroz3. Acest
lucru poate fi valail 5i pentru p3rin1i+ sau al1i memri din familie. Bamilia treuie 0ntotdeauna s3 fie
atent3 s3 vad3 dac3 aceast3 nevoie nu e6ist3. Masochismul este nevoia de a suferi pentru a o1ine
sensul demnit31ii sau al valorii 0n via13. #ste de multe ori oservat la so1iile 5i mamele alcoolicilor
care folosesc un alcoolic pentru a suferi. nele persoane sunt sadice+ 5i au nevoie de cineva
disponiil pentru a pedepsi. n alcoolic poate servi acestui scop foarte ine. Altora le place s3
domine 5i s3 controleze alte persoane. Alcoolicii sunt un suiect potrivit pentru e6ercitarea
controlului 5i domin3rii. ac3 oricare din aceste trei condi1ii e6ist3 atunci persoana nonalcoolic3
este mai serios olnav3 dec4t alcoolicul 5i treuie tratat3 c4t de repede posiil+ 0nainte de a contriui
la progresul alcoolismului.
% so1ie+ so1 sau alt memru al familiei treuie s3 fie aten1i la propria implicare al3turi de alcoolic+
0nainte a se face vreun pas 0n direc1ia ajutorului 0n astinen1a fa13 de alcool. /n cele mai multe cazuri
o schimare 0n familie este necesar3 0nainte ca o schimare la alcoolic s3 poat3 fi anticipat3. A nu
face nimic este imposiil. Ca regul3 general3 de a nu face nimic este s3 te predai situa1iei+ s3 treac3
peste tine 5i s3 fii e6ploatat 5i s3 ripostezi 0napoi 0ntr-un mod lini5tit+ pasiv 5i distructiv. Bamilia
interac1ioneaz3 0ntotdeauna cu alcoolicul. Cel mai important lucru este s3 0nv313m ce interac1iuni
sunt distructive 5i care pot fi creative+ apoi s3 avem curajul de a adopta o aordare creativ3.
)chimarea treuie sa 0nceap3 cu persoana nonalcoolic3. Alcoolicul nu va c3uta ajutor pentru a se
recupera at4ta timp c4t nevoile alcoolicului sunt satisf3cute 0n familie.
:
mai mare+ lipsa unui loc de munc3+ 5i 0n unele cazuri separarea temporar3 0n variate moduri. $reuie
s3 oferim ucurie 0n astinen13 5i s3 0ng3duim consecin1elor dureroase s3 devin3 acute dac3 dorim
astinen1a pe termen lung.
Recuperarea din orice oal3 serioas3 poate implica efort de timp 5i uneori pot s3 fie 5i rec3deri. !u
este sf4r5itul lumii dac3 dup3 o perioad3 de astinen13 alcoolicul ea din nou. ac3 familia nu se
panicheaz3+ 5i nu se 0ntoarce la modurile anterioare de a face fa13 prolemei+ 5i 8alunec3rile9+ pot fi
luate ca un motiv adi1ional pentru ca alcoolicul s3 accepte faptul ca primul pahar treuie evitat.
/n procesul recuper3rii+ nu este rezonail s3 a5tept3m ca toate ac1iunile compulsive s3 dispar3 peste
noapte. Alcoolicii pot s3 devin3 at4t de ocupa1i cu tratamentul 5i recuperarea a5a cum erau odat3 cu
3utul.
Recuperarea din alcoolism implic3 0ns3n3to5irea din oala emo1ional3 a memrilor familiei. ac3
alcoolicul se recupereaz3 emo1ional 5i memrii familiei nu o fac+ s-ar putea s3 fie o ruptur3 serioas3
0n structura familiei. Bamilia treuie s3 creasc3 emo1ional 0nainte+ 0n timpul 5i dup3 ce alcoolicul se
recupereaz3+ altfel poate avea loc o 0nstr3inare. Indiferent dac3 alcoolicul ajunge sau nu la
astinen13+ momentul ca memrii familiei s3 0nceap3 s3-5i lucreze propriul program de recuperare
este acum.
:N
• !u accepta promisiunile+ aceasta fiind doar o metod3 de a am4na durerea. /n acela5i fel nu
schima angajamentele. ac3 a1i stailit ceva 1ine-te de acel ceva+ nu te r3zg4ndi.
• !u permite alcoolicului s3 te mint3 5i s3 accep1i acel lucru ca adev3r+ f3c4nd doar s3
0ncurajezi acest proces. Adev3rul este uneori dureros+ dar nu 0l pierde.
• !u 0l l3sa pe alcoolic s3 fac3 pe de5teptul cu tine+ aceasta 0i va sc3dea respectul pentru tine.
• !u 0l l3sa pe alcoolic s3 profite de tine+ pentru ca f3c4nd asta po1i deveni un complice 0n
evadarea de responsailitate.
!u 0ncerca s3 folose5ti acestea ca ni5te reguli de carte. #ste doar un ghid ce poate fi folosit cu
inteligen13. Particip3 la 0nt4lnirile Al-Anon 5i dac3 sim1i nevoia+ po1i c3uta 5i tu ajutor profesional.
)e poate s3 g3se5ti ajutor la fel 5i alcoolicul.
!u te retrage de la a confrunta realitatea c3 alcoolismul este o oal3 progresiv3 ce se 0nr3ut31e5te pe
m3sur3 ce consumul cre5te. /nva13 acum s3 0nve1i+ s3 0n1elegi+ 5i s3 planifici recuperarea. A nu face
nimic este cel mai r3u lucru posiil pe care 0l po1i face.
Multe familii nu mai tr3iesc cu alcoolicii dar simt c3 via1a lor le-a fost profund afectat3 de oala
familiei+ sau de reac1iile familiei la ea. escoper3 c3 vie1ile lor de adul1i sunt incontrolaile+ datorit3
puternicei implic3ri emo1ionale cu trecutul. #i de asemenea au g3sit confort 0n grupurile familiale
Al-Anon.
=E
alcoolic. #5ti aici pentru tine 0nsu1i. $u 5i numai tu e5ti responsail de atitudinea propriei
dureri.
'e ce continuă membrii Al"Anon să participe la întâlniri după ce alcoolicul a devenit abstinent?
Pentru c3 efectele olii alcoolismului nu 0nceteaz3 odat3 cu 0ncetarea 3utului. Consumul de
alcool este numai un simptom al olii.
(e vorbe%te mult despre 'umnezeu în Al"Anon. $ste Al"Anon o or!anizaţie reli!ioasă?
!u. !ici nu este aliat3 vreunei organiza1ii religioase. Majoritatea memrilor Al-Anon credem
c3 am g3sit solu1ia la dificult31ile create de alcoolism printr-o Putere )uperioar3 nou3 0n5ine.
/ns3 fiecare 05i define5te aceast3 Putere a5a cum dore5te. Mul1i o numesc umnezeu+ al1ii
consider3 c3 aceast3 Putere este grupul Al-Anon; e6ist3 5i memri Al-Anon care nu cred 0n ea
deloc. /n Al-Anon este loc pentru toate nuan1ele spirituale – pentru credincio5i+ ca 5i pentru
necredincio5i.
)ipuri +e ,ntâlniri
Biecare grup Al-Anon are propriul s3u tipar al 0nt4lnirilor. Cele mai comune tipuri de 0nt4lniri Al-
Anon sunt <
'iscuţii
Indiferent dac3 este o 0nt4lnire 8 0nchis39 sau 8deschis39+ un memru Al-Anon care
coordoneaz3 0nt4lnirea+ dup3 deschiderea 0nt4lnirii 0n modul uzual+ prezint3 suiectul de
discu1ie. Prolemele de fond ce se aleg pentru discu1ie deriv3 din literatura de specialitate
D8Curajul de a schima9+ 8Biecare zi la r4ndul ei 0n Al-Anon9F C4teva sugestii de suiecte pot
fi< acceptare versus recunoa5tere+ liertate versus seriozitate+ principiu versus individualism+
team3+ capitulare+ gratitudine+ onestitate+ atitudine+ resentiment+ umilin13+ toleran13+
un3voin13+ 0ndreptarea gre5elilor.
)orbitori
nul sau mai mul1i memri selecta1i dinainte pentru a 0mp3rt35i celorlal1i ce le pl3cea+ ce s-a
0nt4mplat 5i ce le place acum. epinde de con5tiin1a fiec3rui grup cum se 1in aceste tipuri de
0nt4lniri+ 0ns3 unele grupuri prefer3 ca memrii care voresc s3 ai3 o perioad3 minim3
continu3 de astinen13. e oicei aceste tipuri de 0nt4lniri cu voritori sunt 0nt4lniri
"deschise".
/ncep3tori
/n general sunt conduse de un memru al grupului care este de mult timp memru+ fiind a6ate
pe 0ntre3ri 5i r3spunsuri care s3 ajute pe noii veni1i.
Pa5i+ tradi1ii
eoarece cei := pa5i sunt aza recuper3rii noastre 0n Al-Anon+ multe grupuri aloc3 una sau
mai multe 0nt4lniri pe s3pt3m4n3 studiului fiec3rui pas+ ace5tia fiind prezenta1i prin rota1ie de
memrii grupului+ alte grupuri discut3 doi sau trei pa5i 0ntr-o singur3 0ntrunire. Acela5i format
se poate aplica 0n 0ntrunirile grupului pentru discutarea celor 8:= tradi1ii9. Boarte multe
grupuri 5i-au f3cut un oicei din a citi cu voce tare+ materiale importante din literatur3 sau 8:=
pa5i 5i := tradi1ii9 la 0nceputul fiec3rei 0nt4lniri.
lo#anuri Al-Anon
lo#anurile au fost preluate de la AA si sunt foarte folositoare pentru memrii familiei 0n a face
fa13 prolemelor personale de zi cu zi.
• (rimele lucruri primele1
=:
• Cu ră0+area treci marea1
• )răieşte şi lasă-i şi pe alţii să trăiască1
• %oar ,n+urarea lui %umnezeu1
• (ăstrează-ţi mintea +esc.isă1
• 2asă-le ,n #rija %omnului1
• %oar pentru azi1
==
deschis3 despre alcoolism ca 5i o oal3+ 0nv314nd ceea ce putem despre aceasta. Gom merge la c4t
mai multe 0nt4lniri deschise AA pe c4t posiil+ f3c4nd loc unei c3i mentale pentru noi concepte
despre alcoolici+ 5i 0n mod special despre noi. /ncercam s3 p3str3m o minte deschis3 despre cei :=
Pa5i; ei ne pot 0mplini cu speran13 5i senin3tate.
Cei 34 paşi
=?
Intro+ucere la cei 34 paşi
Care este din punctul vostru de vedere scopul vie1ii
/n Al-Anon+ noi credem c3 via1a este o cre5tere spiritual3 5i mental3. Pentru cei mai mul1i dintre noi
aceast3 cre5tere 0ncepe din momentul 0n care am acceptat faptul c3 dorin1a irezistiil3 de a ea nu
era o sl3iciune ci consecin1a unei oli.
Am 0nceput s3 progres3m c4nd dup3 un e6amen propriu+ am descoperit o oarecare sl3iciune 0n
modul de a refuza s3 ne 0nfrunt3m prolemele+ atriuind toate relele alcoolicului 5i pl4ng4ndu-ne la
nesf4r5it soarta.
Cei := Pa5i au fost pentru noi jaloane pentru un ideal mai 0nalt. #i ne-au 0nv31at c3 suntem departe
de a fi perfec1i 5i c3 vom r3m4ne proail a5a at4ta timp c4t nu 0nv313m s3 ne modific3m
comportamentul. Pun4nd pa5ii 0n practic3 putem c45tiga curaj 5i senin3tate. $reptat 0ncet3m s3 fim
slai 5i 0nv313m c3 evolu1ia chiar nesemnificativ3 merit3 s3 fie c3utat3.
Pasul :. *Am admis ca eram neputiincio%i în faţa alcoolului " că vieţile noastre deveniseră de
nestăpânit*
Pasul =. *Am a#uns la credinţa că o Putere superioară nouă în%ine ne va putea reda sănătatea
mentală*
Pasul ?. *Am decis să ne încredinţăm voinţa %i viaţa în mâinile lui 'umnezeu+ a%a cum %i"l
înc,ipuie fiecare dintre noi*
Pasul @. *Am făcut fără teamă un inventar moral amănunţit al propriei persoane*
Pasul . *Am mărturisit lui 'umnezeu %i unei alte fiinte umane natura e-actă a !re%elilor noastre*.
Pasul H. *Am consimţit fără rezerve ca 'umnezeu să ne scape de toate aceste defecte de caracter*
Pasul . *u umilinţă+ "am cerut să ne îndepărteze defectele*
Pasul . *Am întocmit o listă cu toate persoanele cărora le"am făcut necazuri %i am consimţit să
reparăm aceste rele*
Pasul N. *Ne"am reparat !re%elile direct faţă de acele persoane+ acolo unde a fost cu putinţă+ dar nu
%i atunci când le"am fi putut face rău lor sau altora*
Pasul :E. *Ne"am continuat inventarul personal %i ne"am recunoscut !re%elile+ de îndată ce ne"am
dat seama de ele*
Pasul ::. *Am căutat+ prin ru!ăciune %i meditaţie+ să ne întărim contactul con%tient cu 'umnezeu+
a%a cum %i"l înc,ipuie fiecare dintre noi+ cerându"i doar să ne arate voia /ui în ce ne prive%te %i să
ne dea puterea s"o împlinim*.
Pasul :=. *'upă ce am trăit o trezire spirituală ca rezultat al acestor pa%i+ am încercat să
transmitem acest mesa# altor alcoolici %i să punem în aplicare aceste principii în toate domeniile
vieţii noastre.*
&rupul Bamilial Al-Anon Confiden1a+ Bunda1ia )olidaritate 5i )peran13+ )tr. C. !egri nr. @. $el<
E=?= ==E@-int.:E
S=EEH Al-Anon Ia5i
=@
"In sfarsit fara alcool – Metoda usoara a lui Allen Carr"
=
T In societatea de azi alcoolul este cauza principala a nefericirii. aca eti alcool ca sa puteti face
fata prolemei nu veti trata niciodata cauza reala a nefericirii;
T Cum ar putea un dependent de otrava sa fie fericit;
T %data ce inteleg ca alcoolul nu este placerea+ sprijinul sau prietenul pe care au ajuns sa-l creada+ ci
#GA)$AR#+ teama de a nu mai ea niciodata dispare;
T e ce ar vrea cineva sa ea un drog otravitor+ care creeaza dependenta si are un gust otravitor; un
drog care ii va scurta viata+ ii va slai sistemul imunitar si concentrarea; un drog care ii va distruge
sistemul nervos+ increderea in sine+ curajul si ailitatea de a se rela6a;
T !u va ganditi ca 8!-o sa mai pot ea niciodata9+ ci imaginati-va cat de minunat va fi cand veti
inceta sa va mai otraviti;
T Ga vindecati de alcoolism in momentul in care dorinta de a ea alcool dispare permanent. 2eacul
este instantaneu si complet;
T $reuie sa vedeti alcoolul asa cum este el de fapt+ fara fascinatia reclamelor. Astfel veti elimina
pentru totdeauna tentatia de a ea. Proail ca ideea de a va lasa pentru totdeauna de autura inca vi
se pare descurajatoare. Ga inteleg. Asa mi se parea si mie. !u neg ca e nevoie de mult curaj ca sa
infruntati o asemenea teama. Insa va garantez ca+ daca va faceti curaj+ puteti scapa de cosmarul
fricii si depresiei. In cazul alcoolului e6ista doar suferinta eterna;
T Atunci cand am scapat de dependenta+ m-am asteptat ca cele mai mari eneficii sa le inregistrez la
nivel fizic si financiar. $otusi+ am avut parte de cateva eneficii neasteptate. nul a fost ca mi-am
recapatat respectul de sine. Apoi+ liertatea< viata mea nu mai este dominata de ceva odios. Ce fel de
hoO o mai fi si asta atunci cand iti poti ocupa timpul cu el+ te face sa te rusinezi si sa fii nefercit+
iar daca nu poti+ te face sa te simti privat si nefericit Pe langa respectul de sine si liertate+ mi-am
recapatat curajul si increderea in mine. Insa cel mai mare castig a fost de departe efectul cominat al
tuturor celor de mai sus< B#RICIR#AK Acesta este singurul drog de care merita sa fiti dependentiK;
T aca v-a disparut pofta de alcool+ nu veti mai dori sa eti alcool din cand in cand. aca va e pofta
ocazional+ sunteti deja dependent;
T Metoda usoara presupune ca urmeaza sa otineti ceva minunat;
T Cat timp veti continua sa fiti dependenti+ veti fi stresat;
T Reamintiti-va ca nu e6ista conceptul unui singur paharel. Chiar daca ar e6ista+ cand l-ati ea Anul
viitor Peste douazeci de ani Chiar vreti sa va petreceti restul vietii asteptand urmatoarea doza de
otrava
")a renunti la alcool nu este o munca usoara. Ai nevoie de vointa si sustinere permanente. Insa ai
putea avea sanse de reusita daca vei aplica pasii de mai jos<
Pasul< ia-ti angajamentul de a renunta la alcool.
#ste pasul cel mai dificil pentru ca de oicei oamenii refuza sa accepte ca au o prolema cu
alcoolul. )chimarile in stilul de viata si oiceiul de consum fac parte dintr-un proces ce se
desfasoara in etape. Chiar si dupa ce ai acceptat ca ai aceste prolema+ vei gasi mereu scuze ca sa
continui sa ei. Ca sa-ti usurezi situatia ai putea face un tael in care sa treci avantajele si
dezavantajele oiceiului de a ea.
Pasul =< staileste-ti oiective si pregateste-te pentru schimare.
Cu cat sunt mai specific+ mai masuraile aceste oiective+ cu atat mai mari sunt sansele de a le
atinge.
)pre e6emplu+ daca scopul tau este sa reduci cantitatea de alcool consumata staileste zilele in care
poti ea si ce cantitate ai voie. Apoi staileste clar ziua data de cand incepi.
upa ce ti-ai stailit oiectivele clar+ fa o lista cu ce treuie sa schimi pentru a putea sa le atingi+
ca de e6emplu< inlatura tentatiile- arunca tot alcoolul din casa si tot ceea ce-ti aminteste de el;
anunta oiectivul tau familiei+ prietenilor+ colegilor de munca si roaga-i sa te sustina prin evitarea
consumului in preajma ta+ evita influenta proasta a celor care nu te sustin in atingerea oiectivului
tau+ cum ar fi prietenii de pahar; invata din e6perinetle trecute. aca nu esti la prima incercare este
ine sa incerci sa stailesti ce a mers si ce nu a mers in trecut+ ce ar treui sa schimi ca sa ai
rezultatele asteptate.
=H
Pasul ?< renunta la alcool intr-un mod sigur.
nii oameni pot renunta la alcool singuri+ altii au nevoie de supraveghere medicala. )olutia
adoptata depinde de cat de mult ei+ de cat de mult timp o faci si de prolemele de sanatate pe care
le ai.
aca ei mult si in mod frecvent+ organismul devine dependent de alcool. In momentul in care
renunti la drog+ corpul intra in sevraj+ cele mai comune simptome find< dureri de cap; tremurat;
transpiratie; stari de greata si de voma; stari de an6ietate; crampe la stomac si diaree; tulurari de
somn si de concentrare; crestrea presiunii sangelui si a atailor inimii. )imptomele de sevraj apar la
cateva ore de la intreruperea consumului si dureaza de la : la zile.
aca dependenta ta este severa+ renuntarea la alcool nu este doar foarte neplacuta ci poate fi
periculoasa putand duce la delirium tremens. In acest caz treuie sa ajungi la spital cat mai repede
posiil.
Pasul @< cere sprijin.
Recuperarea este mult mai usoara cand ai persoane in jurul tau care iti acorda sprijin. Acestea pot fi
familia+ prietenii sau personal de specialitate.
Poti adera la un grup de sprijin sau poti decide sa mergi la un psiholog si sa profiti de avantajele
celor mai noi terapii si programe de lupta impotriva dependentei.
Pasul < descopera-ti un nou sens in viata.
Renuntarea la alcool este un prim pas pe dumul care recuperare. $ratamentul de dezinto6icare este
urmatorul pas+ dar pentru a ramane pe acest drum treuie sa-ti construiesti un nou stil de viata in
care alcoolul nu are loc.
Poti face asta daca<
T ai grija de tine< mananci sanatos+ te odihnesti+ faci e6ercitii fizice care sunt foarte importante
deoarece eliereaza endorfine ceea ce determina o stare de ine si te eliereaza de stres;
T iti construiesti o retea de suport< inconjoara-te de persoane care au influenta pozitiva asupra ta si
care te fac sa te simti ine;
T descopera noi hoO-uri+ desfasoara actiuni de voluntariat sau munca care te face sa te simti
implinit+ in felul asta nu mai simti nevoia de a umple golul cu alcool;
T continua tratamentul prin participarea la grupuri de suport cum ar fi Alcoolicii anonimi sau prin
urmarea unui program ine stailit;
T cauta alte metode de a scapa de stres - alcoolul este un fals mijloc de manageriere a stresului;
T fa e6ercitii+ mediteaza+ ea ceaiuri.
In concluzie alcoolismul este o oala ce afecteaza viata spirituala+ sociala+ psihologica si iologica a
persoanei.
$ratamentul alcoolismului inseamna un stil de gandire si de viata sanatos+ consiliere si psihoterapieK
Procesul de dezalcoolizare nu este usor+ dar recompensele sunt pe masuraK 2asand la o parte
avantajele enorme pe care le are pentru sanatatea organismului tau+ gandeste-te ca iti vei recapata
locul ine-meritat in familie si in societateK Gei fi castigat o lupta foarte grea cu tine insuti si vei
putea deveni un e6emplu pozitiv pentru copii taiK
Ba primul pas si ia decizia de a renunta la alcoolK"
=