REGULI ŞI EXIGENŢE GENERALE PENTRU ELABORAREA LUCRĂRII DE LICENŢĂ

SAU DISERTAŢIE1

1. Consideraţii introductive
Lucrarea de licenţţaă sau de diserţaţţie ţrebuie saă fie realizaţaă la sţandarde caliţaţive
ridicaţe. Esţe îînsaă cunoscuţ fapţul caă deţerminarea acesţor sţandarde nu esţe una
riguroasaă . Regulamenţele diferiţelor universiţaă ţţi fac o serie de precizaă ri cu privire la
acesţe sţandarde, mergaî nd de la o anumiţaă îîn ţţelegere care se acordaă sţudenţului sţ i paî naă
la cerinţţe foarţe severe.
Poţriviţ prevederilor H.G. nr. 404/2006 privind organizarea sţ i desfaă sţ urarea sţudiilor
universiţare de masţeraţ „Disertaţia trebuie să demonstreze cunoaşterea ştiinţifică
avansată a temei abordate, să conţină elemente de originalitate în dezvoltarea sau
soluţionarea temei, precum şi modalităţi de validare ştiinţifică a acestora”.
ÎÎn concluzie, apreciem caă lucrarea de licenţţaă sau de diserţaţţie trebuie să conţină cât
mai multe elemente de originalitate, alături de o profundă cunoaștere știinţifică a
subiectului abordat. ÎÎn mod evidenţ, lucrarea nu poaţe fi doar o simplaă culegere de
informaţţii sţ i asţ ezarea acesţora îînţr-o ordine, ci ţrebuie saă dovedeascaă capaciţaţea de
analizaă sţ i inţerpreţare a acesţor informaţţii.

2. Dimensiunea lucrărilor
Dimensiunea lucraă rilor esţe o chesţiune care ţţine de fiecare universiţaţe îîn parţe,
uneori chiar sţ i de fiecare profesor îîn parţe.
Se consideraă îînsaă caă :
 lucrarea de licenţă ar ţrebui saă aibaă îînţre 50 sţ i 60 de pagini, respecţiv îînţre
16.000 sţ i 24.000 de cuvinţe;
 lucrarea de disertaţie ar ţrebui saă aibaă îînţre 40 sţ i 60 de pagini, respecţiv îînţre
16.000 sţ i 24.000 de cuvinţe.

3. Reguli de redactare a lucrării

Redacţarea lucraă rii de licenţţaă sau de diserţaţţie ţrebuie saă respecţe o serie de reguli
sţandardizaţe care conţribuie la succesul absolvenţului. Asţfel, esţe sţabiliţ caă hârtia
utilizată trebuie să fie de format A4, de 80 g și se scrie, de regulă, pe o sigură faţă a
colii de hârtie. Doar dacaă la nivelul insţiţuţţiei de îînvaă ţţaămaî nţ ori la nivelul profesorului
coordonaţor se soliciţaă scrierea pe ambele feţţe ale colii de haî rţie, se va proceda conform
acesţei cerinţţe.
ÎÎn scopul redacţaă rii lucraă rii de licenţţaă/diserţaţţie se recomandaă folosirea ediţorului
Microsofţ Word cu caracţere romaî nesţ ţi. Considerăm ca fiind cele mai potrivite
1
A se vedea Tomescu, Mădălina, Dragne Luminiţa, Popescu Agata Mihaela- Îndrumar pentru elaborarea şi susţinerea
lucrării de licenţă sau disertaţie. Domeniul Ştiinţe Sociale – Ed. Prouniversitaria, Bucureşti, 2014, pp.34-36
caractere Times New Roman, cu font de 12 sau cele stabilite de coordonatorul
știinţific al lucrării. Texţul va fi spaţţiaţ la 1,5 raî nduri, asţfel îîncaî ţ saă se eviţe
aglomerarea raî ndurilor sţ i saă fie, prin urmare, usţ or de ciţiţ sţ i clar. ÎÎn acesţe condiţţii
pagina poaţe saă cuprindaă îînţre 25 sţ i 35 de raî nduri, îîn funcţţie de exisţenţţa sau
inexisţenţţa unui header sau a unor noţe de subsol.
Formatul paginii este A4 şi are următoarele setări:
- top (sus), bottom (jos), right (dreapta): 2 cm;
- left (stânga): 2,5 cm;
- Header şi footer: 1,25 cm.

4.Referinţele bibliografice
Una dinţre componenţele esenţţiale ale formaă rii ţaî naă rului cerceţaă ţor esţe respecţul
regulilor eţice îîn sţ ţiinţţaă. Asţfel, aţaî ţ acesţa, caî ţ sţ i orice auţor al unei lucraă ri sţ ţiinţţifice are
obligaţţia de a menţţiona sursele din care îîmprumuţaă idei, indiferenţ caă acesţea sunţ caă rţţi
sau arţicole ale unor auţori, rapoarţe, anuare sţaţisţice, arţicole de ziar, albume 2, arţicole
de legi, culegeri de legi eţc.
ÎÎmprumuţul de idei se realizeazaă fie prin ciţare, respecţiv prin reproducerea fidelaă a
unui ţexţ – expresii ori fraze, caz îîn care esţe necesaraă îîncadrarea ţexţului respecţiv îînţre
ghilimele, fie prin rezumarea sau parafrazarea unui ţexţ. ÎÎn ambele siţuaţţii, auţorul
lucraă rii de licenţţaă ori de diserţaţţie are obligaţţia de a indica auţorul originar, ţiţlul
caă rţţii/arţicolului eţc. Se poţ prelua cu aceeasţ i condiţţie a menţţionaă rii sursei sţ i foţografii,
haă rţţi, ţabele, schiţţe eţc.3
CITAREA – presupune menţţionarea îîn subsolul paginii a sursei de unde s-a preluaţ ori s-
a rezumaţ sau parafrazaţ un ţexţ. Acesţ lucru se realizeazaă prin inserarea unui numaă r ca
exponenţ al ulţimului cuvaî nţ dupaă care se face ciţarea. Tehnoredacţarea compuţerizaţaă
faciliţeazaă ciţaă rile, inclusiv numeroţarea lor exponenţţialaă sţ i auţomaţaă cu ajuţorul
componenţei "References/ Înserţ → Fooţnoţe”.
Exemplu : RAĂ DULESCU, MÎHAELA Sţ T. – Metodologia cercetării ştiinţifice. Elaborarea
lucrărilor de licenţă, masterat, doctorat, Ediţţia a ÎÎ-a, Ediţura Didacţicaă sţ i Pedagogicaă ,
Bucuresţ ţi, 2017, p. 67.
Atenţie!
Dacă, după folosirea simplificărilor de tip „idem” sau „ibidem” au fost intercalate
referinţe la alte surse bibliografice, aceşti termeni nu mai pot fi folosiţi! Evitarea repetării
integrale a referinţei anterioare lor se poate face prin redarea numelui autorului citat,
urmat de menţiunea „op.cit.” (prescurtare a cuvintelor „opus citatum” care înseamnă

2
M. Sţ ţ. Raă dulescu Metodologia cercetării ştiinţifice. Elaborarea lucrărilor de licenţă, masterat, doctorat,
Ediţţia a ÎÎ-a, Ediţura Didacţicaă sţ i Pedagogicaă , Bucuresţ ţi, 2017,, p. 129.
3
Îdem, p. 130.
„lucrare ciţaţaă anţerior”)4.
Exemplu: M. Tomescu, op.cit., p. 56.
 ÎÎn cazul îîn care cea de-a doua referinţţaă privesţ ţe lucraă ri diferiţe ale aceluiasţ i auţor,
dupaă iniţţiala prenumelui sţ i numele acesţuia se va consemna ţiţlul lucraă rii inţegral sţ i
numaă rul paginii.
Exemplu: M. Tomescu, Drepturile omului, p. 32.
M. Tomescu, Statutul funcţionarului public, p. 54.

5. Bibliografia finală
Redacţarea bibliografiei finale presupune clasificarea surselor uţilizaţe asţfel:
1. Documenţe inţernaţţionale (convenţţii, declaraţţii, recomandaă ri eţc.) – enumeraţe
îîn funcţţie de daţa apariţţiei lor.
Exemplu: Carţa Naţţiunilor Uniţe sţ i Sţaţuţul Curţţii Înţernaţţionale de Jusţiţţie - semnaţaă
la 26 iunie 1945, inţraţaă îîn vigoare la 24 ocţombrie 1945
2. Documenţe naţţionale (Consţiţuţţia Romaî niei, legi, ordonanţţe, hoţaă raî ri de guvern,
ordine de minisţru, acţe ale adminisţraţţiei locale eţc.) - enumeraţe îîn funcţţie de
daţa apariţţiei lor.
Exemplu: Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţţiile de inţeres public
acţualizaţaă , publicaţaă îîn Moniţorul Oficial, Parţea Î, nr. 663 din 23 ocţombrie 2001
3. Caă rţţi – enumeraţe îîn ordinea alfabeţicaă a numelui auţorului sţ i cu precizarea:
numelui, prenumelui, ţiţlului caă rţţii, ediţurii, localiţaă ţţii sţ i anului de apariţţie:
a. MAZÎLU, DUMÎTRU - Drepturile omului - Concept, exigenţe şi realităţi
contemporane - Ediţura Lumina Lex, Bucuresţ ţi, 2008;
b. TOMESCU, MAĂ DAĂ LÎNA - Drepturile omului. Tendinţe şi orientări contemporane-
Ediţura Pro Universiţaria, Bucuresţ ţi, 2013.
4. Arţicole - enumeraţe îîn ordinea alfabeţicaă a numelui auţorului sţ i cu precizarea:
numelui, prenumelui, ţiţlului revisţei, ediţurii, localiţaă ţţii, numaă rului sţ i anului de
apariţţie:
a. ROTARÎ, RODÎCA – Cultura civică şi participarea politică prin prisma educaţiei
civice – arţicol îîn revisţa „Moldoscopie. Probleme de analizaă poliţicaă ” nr. 2/2004
ediţaţaă de Universiţaţea de Sţaţ din Moldova, Chisţ inaă u, 2004;
b. STOEAN, RALUCA - Accesul la cultură, un drept inaccesibil multor români-
Moniţorul Drepţurilor Omului nr. 2/2005, ediţaţ de Organizaţţia penţru
Apaă rarea Drepţurilor Omului.
5. Surse de inţerneţ:
a. hţţp://krugman.blogs.nyţimes.com/2011/12/19/hungarys-
consţiţuţional-revoluţion/

4
Îbidem.