Tema 1.

Cadrul jurisdicţional internaţional de reglementare a auditului

1.1. Caracteristica bazei normative care reglementează auditul autohton în comparaţie cu auditul din alte ţări
1.2. Standardele internaţionale de audit: caracteristica, structura şi sfera de aplicare

-1.1-
Cadrul legislative și normative privind activitatea de audit în Republica Moldova se compune din:
- legea privind activitatea de audit;
- standardele internaționale de audit, control al calității și privind alte misiuni;
- declarațiile internaționale privind practica de audit;
- codul etic al profesioniștilor contabili;
- hotărîrile guvernului cu privire la activitatea de audit;
- ordine ale ministerului de resort cu privire la audit.
Republica Moldova a semnat acordul de asociere cu Uniunea Europeană (07.10.14) şi-a asumat angajamentul să se
racordeze la prevederile Directivei 2006/43/CE privind auditul legal al conturilor anuale şi al conturilor consolidate,
Regulamentului nr.537/2014 al Parlamentului European şi al Consiliului din 16 aprilie 2014 privind cerinţe specifice referitoare
la auditul statutar al entităţilor de interes public.
Obiectivele Regulamentului: clarificarea și definirea mai exactă a rolului auditului statutar în cazul entităților de interes
public, îmbunătățirea informațiilor furnizate de auditorul statutar sau de firma de audit către entitatea auditată, investitori și alți
factori interesați, îmbunătățirea canalelor de comunicare dintre auditori și organismele de supraveghere a entităților de interes
public, prevenirea conflictelor de interese care apar în urma prestării de servicii care nu sunt de audit către entitățile de interes
public, reducerea riscului de apariție a unor conflicte de interese din cauza sistemului actual în care „entitatea auditată selectează
și plătește auditorul” sau a pericolului familiarizării, simplificarea schimbării auditorului statutar sau a firmei de audit și a alegerii
unui auditor statutar sau a unei societăți de audit pentru entitățile de interes public, extinderea sferei alternativelor aflate la
dispoziția entităților de interes public în ceea ce privește alegerea auditorilor statutari și a societăților de audit auditori și
îmbunătățirea eficacității, a independenței și a consecvenței reglementării și supravegherii auditorilor statutari și a firmelor de
audit care efectuează audituri statutare la entități de interes public
Legislația Uniunii prevede că situațiile financiare, compuse din situații financiare anuale sau situații financiare consolidate,
ale instituțiilor de credit, societăților de asigurări, emitenților de valori mobiliare admise la tranzacționare pe o piață
reglementată, instituțiilor de plată, organismelor de plasament colectiv în valori mobiliare (OPCVM), instituțiilor emitente de
monedă electronică și ale fondurilor de investiții alternative sunt auditate de una sau mai multe persoane autorizate să desfășoare
astfel de audituri în conformitate cu legislația Uniunii.
Condițiile de autorizare a persoanelor responsabile cu efectuarea auditului statutar, precum și cerințele minime pentru
desfășurarea unui astfel de audit statutar sunt prevăzute în Directiva 2006/43/CE a Parlamentului European și a Consiliului.
La 13 octombrie 2010, Comisia a publicat o carte verde intitulată „Politica de audit: lecțiile crizei”, prin care a lansat o
consultare publică amplă, în contextul general al reformei cadrului de reglementare a piețelor financiare, asupra rolului și
incidenței auditului și asupra modului în care funcția auditului poate fi extinsă pentru a contribui la îmbunătățirea stabilității
financiare. Respectiva consultare publică a concluzionat că prevederile Directivei 2006/43/CE privind auditul statutar al
situațiilor financiare anuale și al situațiilor financiare consolidate ale entităților de interes public pot fi îmbunătățite.

În R. Moldova, activitatea de audit este reglementată de legea nr.61 din 16.03.2007.

Aspectele reglementate de legea privind
activitatea de audit

Organizarea activității de
Examinarea competenței Supravegherea și controlul
audit
profesionale activității de audit

Garanțiile profesiei de Certificatul de calificare

auditor
Drepturile și obligațiile
părților implicate în audit
Răspunderea părților
implicate în audit
Reglementarea de stat a
activității de audit

Schema 1.1.1. Cuprinsul legii privind activitatea de audit

Principalele momente organizatorice ce țin de activitatea de audit reglementate de legea în cauză:

- dreptul de exercitare a activității de audit;
- serviciile oferite de firmele de audit;
- structura și conținutul raportului auditorului;
- asigurarea riscului de audit;
- controlul calității lucrărilor de audit
Astfel, legea oferă răspunsuri la următoarele întrebări:

1
 Tabelul 1.1.1
Aspectele organizatorice reglementate de legea privind activitatea de audit
Compartimentul legii Întrebări precăutate de lege Aspectul reglementat
Organizarea activității Cine are dreptul să exercite Societatea de audit, auditorul întreprinzător individual
de audit auditul ?
Ce servicii pot presta subiecții Lucrări contabile, asistență și expertiză contabilă, servicii ce țin de
auditului pe lingă activitatea de fiscalitate, consultanță și deservire informațională, asistență
audit ? juridică și de administrare, îndeplinirea funcției cenzorului
Care trebuie să fie conținutul Titlul, destinatarul, partea introductivă, responsabilitățile părților,
raportului auditorului ? opinia auditorului
Cum se asigură riscul de audit ? Contract de asigurare sau provizion în mărime de 15%

Care sunt condițiile controlului Implementarea politicilor și procedurilor de control al calității,

calității lucrărilor de audit ? prezentarea informației privind respectarea acestor cerințe

De asemenea, legea oferă anumite garanții profesiei de audit privind independența auditorului și confidențialitatea
informației. Legea nu permite auditorului să fie în careva relație cu clientul și să divulge informația oferită de client. Auditorul
are și alte obligațiuni, dar și drepturi stabilite de legea în cauză. La compartimentele respective ale legii se regăsesc răspunsurile
la următoarele întrebări:

Tabelul 1.1.2
Garanțiile profesiei, drepturile și obligațiile părților implicate în audit
Întrebări precăutate de
Compartimentul legii Aspectul reglementat
lege
Garanțiile profesiei de Cum se asigură Auditorul este liber în alegerea metodei de efectuare a auditului, nu trebuie
auditor independența să fie implicat în entitatea audit și să nu existe careva relații de rudenie sau
auditorului ? interes material ori financiar
Privind respectarea Auditorul este obligat să respecte confidențialitatea informației referitoare
confidențialității ? la businessul entității auditate

Drepturile și Care sunt drepturile Libertatea de a alege metodologia exercitării auditului, dreptul de a
obligațiile părților auditorului ? beneficia de serviciile terților, să primească înștiințările și comunicările
implicate în audit ședințelor adunării generale a entității

Care sunt obligațiile Efectuarea auditului conform standardelor, respectarea contractului de

auditorului ?
Ce drepturi dispune
entitatea auditată ?
Ce obligații are entitatea
auditată ?
audit, comunicarea denaturărilor semnificative, renunțare la audit în cazul
încălcării independenței, confidențialitatea, 40 de ore, prezentarea
raportului la adunarea generală
Să primească explicații privind standardele, recomandări privind
înlăturarea a încălcărilor, sesizarea Consiliului de supraveghere a
încălcărilor comise de auditori
Crearea condițiilor pentru audit, neintervenirea în procesul de audit, să se
adreseze terților pentru primirea informațiilor

Care sunt drepturile și Dreptul la asociere, stabilirea atribuțiilor în statutul asociației,

obligațiile asociației
auditorilor și societăților
de audit ?
autoreglementarea, să reprezinte interesele profesionale, colaborarea cu alte
asociații, implementarea regulilor profesionale proprii
Este obligată să coordoneze activitatea cu membrii săi, supravegherea
membrilor, să medieze litigiile dintre membrii săi, să ofere MinFin
informația privind apartenența auditorilor și asociației

Întrebări:
1.1.1. Clasificați cadrul legal al activității de audit în documente de proveniență autohtonă și străină .
____________________________________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________________________________

1.1.2. Grupați aspectele reglementate de legea privind activitatea de audit în trei categorii convenționale.
____________________________________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________________________________

1.1.3. Dați exemple de drepturi și obligații ale părților implicate în audit.

2
____________________________________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________________________________

Certificarea profesională este reglementată de legea privind activitatea de audit, care abordează următoarele aspecte
organizaționale:
- examinarea competenței profesionale;
- eliberarea și valabilitatea certificatului de calificare al auditorului.
Tabelul 1.1.3
Reglementarea procesului de certificare profesională a activității de audit
Aspectul reglementat Restricții și situații Condițiile certificării
Examinarea Condițiile stagierii Studii superioare, respectarea eticii, angajat pe parcursul stagierii
competenței
profesionale Cerințele examenului de Probele pentru obținerea calității de auditor pentru auditul general,
calificare cerințe de admitere la examen
Organizarea examenului Comisia de certificare, Regulamentul cu privire la certificare
Certificatul de Eliberarea certificatului Conținutul și valabilitatea certificatului de calificare
calificare al Cazurile de retragere a La prezentarea documentelor false, instruirea profesională
auditorului certificatului continuă, sentința pentru infracțiune
Suspendarea activității Funcție publică incompatibilă, raportul auditorului este nul
Încetarea activității La cerere, retragere a certificatului, deces

În funcţie de genul de audit certificat, examenele de calificare sunt organizate de următoarele instituții:
- comisia de certificare de pe lîngă Ministerul Finanţelor, care oferă certificat de calificare al auditorului pentru auditul
general;
- comisia de certificare în domeniul legislaţiei bancare şi actelor normative eliberate de Banca Naţională a Moldovei privind
reglementarea prudenţială, valutară, evidenţei contabile, operaţiunilor cu numerar, activităţii cu valori mobiliare,
sistemului de plăţi şi sistemului de procesare a datelor. În cazul eliberării certificatului de calificare al auditorului pentru
auditul instituţiilor financiare;
- comisia de certificare de pe lîngă Comisia Naţională a Pieţei Financiare, pentru auditorul participanţilor profesionişti la
piaţa financiară nebancară.
Pentru obţinerea certificatului de calificare al auditorului instituţiilor financiare, al auditorului participanţilor profesionişti
la piaţa financiară nebancară, pretendenţii susţin examene şi primesc certificatele de calificare corespunzătoare la organele
abilitate respective numai după susţinerea examenului şi primirea certificatului de calificare al auditorului pentru auditul general.
Examenul pentru obţinerea certificatului de calificare al auditorului instituţiilor financiare, al auditorului participanţilor
profesionişti la piaţa financiară nebancară se desfăşoară în baza programului de examinare şi cerinţelor, aprobate de către
organele abilitate respective.

Genul activității de audit financiar Tipurile de certificate

Certificatul de calificare pentru auditul general

Auditul general

Auditul bancar (instituțiilor Certificatul de calificare pentru auditul bancar

financiare)

Auditul nebancar Certificatul de calificare pentru auditul nebancar

Figura 1.1.3. Clasificarea certificatelor de calificare în funcție de genul activității

Examenul de calificare poate fi susţinut de cetăţenii Republicii Moldova, de cetăţenii străini şi de apatrizii care întrunesc
următoarele cerinţe:
a) să aibă capacitate de exerciţiu deplină, studii superioare în domeniul economico-financiar sau juridic, confirmate prin
diplomă de studii superioare complete, eliberată de o instituţie de învăţămînt superior din Republica Moldova sau dintr-un alt
stat, cu condiţia recunoaşterii calificării şi echivalării acestei diplome de către Ministerul Educaţiei al Republicii Moldova;
b) să aibă vechime în muncă de cel puţin 3 ani în domeniul economico-financiar sau juridic, din care:
- cel puţin 6 luni ca stagiar în activitatea de audit sub îndrumarea unui auditor – pentru persoanele care au activat cel
puţin 2 ani în calitate de angajaţi ai instituţiilor publice şi private în subdiviziunile de evidenţă contabilă, audit, juridice, control
financiar şi/sau fiscal, revizie şi inspectare, precum şi în subdiviziunile cu funcţii de elaborare şi/sau implementare a actelor
legislative şi/sau normative în domeniile evidenţă contabilă, audit, control financiar şi/sau fiscal, revizie şi inspectare;
3
 - cel puţin 2 ani ca stagiar în activitatea de audit sub îndrumarea unui auditor – pentru alte persoane decît cele menţionate
la prima liniuţă;
c) să nu aibă antecedente penale nestinse;
d) să posede limba de stat.
Examenul constă din probe la următoarele discipline:
a) auditul, care se referă la următoarele aspect: activitatea de audit, cerinţele legislative şi standardele de audit, conduita
profesională şi independenţa;
b) contabilitatea financiară: principiile şi teoria generală a contabilităţii, cerinţele legislative privind pregătirea rapoartelor
anuale (consolidate) şi privind standardele de contabilitate;
c) contabilitatea de gestiune: gestionarea riscurilor şi controlul intern, principiile de bază ale gestionării financiare a
întreprinderilor;
d) managementul financiar: analiza financiară, economia afacerilor, economia generală şi financiară, matematica şi statistica;
e) dreptul: legislaţia muncii, a asigurărilor sociale și medicale; legislaţia fiscală, civilă şi comercială, legislaţia privind
societăţile comerciale, legislaţia privind insolvabilitatea şi procedurile similare;
f) gestiunea tehnologiilor informaţionale şi a sistemelor computerizate (la nivel de utilizator).
Examinarea pretendenţilor pentru obţinerea certificatului de calificare al auditorului se desfăşoară în ultima decadă a lunilor:
martie, aprilie, mai - sesiunea de primăvară; septembrie, octombrie, noiembrie - sesiunea de toamnă. Pretendenţii susţin într-o zi
un examen la o singură disciplină, cu durata de 3 ore astronomice. Pentru susţinerea examenului la fiecare disciplină se percepe o
plată în mărimea stabilită de Legea nr. 61-XVI din 16 martie 2007 privind activitatea de audit, în prezent 350 lei.
Probele scrise se elaborează în baza programului de examinare în limbile de stat şi rusă şi se aprobă de către preşedintele
Comisiei. Conţinutul programului de examinare şi a probelor periodic se reexaminează, ţinîndu-se cont de modificările şi
completările operate în actele legislative şi normative. Probele pentru susţinerea examenului la fiecare disciplină, conţin pînă la
50 de întrebări, inclusiv pînă la 10 probleme practice, cu indicarea grilei de evaluare pentru fiecare întrebare a probei, precum şi
semne de protecţie.
Întrebările sub formă de test vor avea nu mai puţin de trei răspunsuri din care pretendentul alege un singur răspuns corect
prin bifarea acestuia. După ce a bifat o variantă a răspunsului pretendentul nu are dreptul să-şi modifice opţiunea. În cazul în care
a fost bifată mai mult decît o variantă, se consideră că candidatul a răspuns greşit la întrebare.
Examenul se consideră susţinut dacă pretendentul a acumulat cel puţin pentru:
audit - 80 puncte;
contabilitatea financiară - 80 puncte;
contabilitatea de gestiune - 80 puncte;
managementul financiar - 75 puncte;
dreptul - 75 puncte;
gestiunea tehnologiilor informaţionale şi a sistemelor computerizate - 70 puncte.
Pretendenţii care nu au susţinut examenul la unele discipline pot fi admişi să repete examenul prima dată - peste 6 luni şi a
doua oară - peste un an, pentru disciplina nesusţinută, după încercarea anterioară, cu respectarea termenului limită de pînă la 3
ani, care începe să curgă din ziua în care candidatul a susţinut examenul la una din discipline.

Întrebări:
2.1.1. Numiți cerințele actuale ale procesului de certificare profesională a activității de audit.
____________________________________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________________________________
2.2.2. Precizați instituţiile de stat implicate în certificarea profesională a activităţii de audit.
____________________________________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________________________________
2.2.3. Explicați condițiile de obținere a certificatelor de calificare pentru auditul bancar şi nebancar.
____________________________________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________________________________

Licențierea activității de audit, ca și certificarea este partea componentă a procesului de reglementare de stat. Conform
prevederilor legislației în vigoare licențierea activității de audit se realizează în următoarele condiții:
Tabelul 1.1.4
Reglementarea procesului de licențiere a activității de audit
Elementele procesului
Autoritățile implicate și condițiile licențierii
de licențiere
Autoritățile împuternicite Ministerul Finanțelor și Camera de licențiere
Condițiile de obținere a licenței Constituirea firmei, certificatul de calificare, taxa conform legii
Retragerea licenței Alte activități, încălcări în procesul auditului, suspendarea activității
Evidența auditorilor și firmelor de audit Registrul auditorilor, registrul societăților de audit și întreprinzătorilor
individuali

Indiferent de tipul licenţei de audit, documentul se eliberează în baza declaraţiei prezentate de conducătorul societăţii de audit
sau de către auditorul întreprinzător individual. La declaraţie se anexează: copia certificatului de înregistrare de stat, iar în cazul
auditorului întreprinzător individual cu statut de persoană fizică – copia buletinului de identitate. De asemenea, Camerei de
Licenţiere se mai prezintă: copia statutului şi contractului de constituire, copiile certificatelor de auditor, documentele
confirmative de achitare a taxei pentru licenţă în sumă de 2500 lei. Conform informaţiei din statut şi a contractului de constituire,
4
 Camera de Licenţiere verifică dacă cea mai mare parte a valorii aporturilor la capitalul social al societăţii de audit aparţin
auditorilor şi/ sau societăţilor de audit rezidente sau nerezidente. Se mai verifică dacă organul executiv al societăţii de audit şi al
auditorului întreprinzător individual este condus de auditor.
Declaraţia prezentate de conducătorul societăţii de audit sau de către auditorul întreprinzător individual pentru obţinerea
licenţei trebuie să conţină:
- denumirea societăţii de audit sau a auditorului întreprinzător individual;
- forma juridică de organizare, în cazul societăţii de audit: SRL sau SA de tip închis, iar în cazul auditorului întreprinzător
individual cu statut de persoană juridică – Întreprindere Individuală;
- sediul societăţii de audit sau al auditorului întreprinzător individual;
- IDNO al societăţii de audit sau al auditorului întreprinzător individual cu statut de persoană juridică;
- numele, prenumele, adresa şi IDNP al auditorului întreprinzător individual cu statut de persoană fizică.
- genul de audit a cărei desfăşurare solicitantul de licenţă intenţionează să o exercite (audit general, auditul instituţiilor
financiare şi auditul participanţilor profesionişti la piaţa financiară nebancară).
Întrebări:
2.3.1. Numiți tipurile de licențe ale activității de audit.
____________________________________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________________________________
2.3.2. Precizați pașii de bază efectuați pentru obținerea licenței pentru activitatea de audit bancar.
____________________________________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________________________________
2.3.3. Ce costuri suportă firma de audit pentru a obține toate licențele de audit ?
____________________________________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________________________________

-1.2-
Prevederile Directivei 2006/43/CE privind auditul legal al conturilor anuale şi al conturilor consolidate, Regulamentului
nr.537/2014 al Parlamentului European şi al Consiliului din 16 aprilie 2014 privind cerinţe specifice referitoare la auditul statutar
al entităţilor de interes public:

Lipsa unei abordări armonizate a auditului legal la nivelul Comunității a fost motivul pentru care Comisia a propus, în
Comunicarea sa din 1998 privind auditul legal în Uniunea Europeană: o cale de urmat, crearea unui Comitet privind auditul care
ar putea elabora acțiuni viitoare în strânsă cooperare cu profesia contabilă și cu statele membre.
Pe baza activității comitetului respectiv, Comisia a emis, la 15 noiembrie 2000, o Recomandare privind asigurarea calității
pentru auditul legal în Uniunea Europeană: cerințe minime și, la 16 mai 2002, o Recomandare privind independența auditorilor
legali în UE: Un set de principii fundamentale. Auditul legal necesită cunoștințe adecvate despre aspecte cum ar fi dreptul
societăților comerciale, dreptul fiscal și dreptul muncii. Astfel de cunoștințe trebuie testate înainte ca un auditor legal dintr-un alt
stat membru să poată fi autorizat.

Este important să se asigure în mod consecvent o calitate înaltă în toate auditurile legale impuse de legislația comunitară. Prin
urmare, toate auditurile legale trebuie să fie efectuate pe baza Standardelor Internaționale de Audit.

Pentru adoptarea de către Comisie a unui Standard Internațional de Audit care să fie aplicat la nivelul Comunității, este
necesar ca acesta să fie general acceptat la nivel internațional și să fi fost elaborat cu participarea deplină a tuturor părților
interesate printr-o procedură deschisă și transparentă, care să dea credibilitate și calitate conturilor anuale și consolidate și care să
servească interesului general european. Necesitatea adoptării unei Declarații internaționale privind practica de audit ca parte a
standardului trebuie să fie evaluată în conformitate cu Decizia 1999/468/CE de la caz la caz. Comisia trebuie să se asigure că
înainte de începerea procesului de adoptare, este efectuată o verificare, pentru a vedea dacă aceste cerințe au fost respectate și
raportează membrilor comitetului constituit în temeiul prezentei directive cu privire la rezultatele acestei verificări.

Pentru a atinge un grad maxim de armonizare, statelor membre trebuie să li se permită să impună doar proceduri sau cerințe
de audit naționale suplimentare numai în cazul în care acestea decurg din cerințe legale interne specifice referitoare la domeniul
de aplicare a auditului legal al conturilor anuale sau consolidate, aceasta însemnând că cerințele respective nu au fost incluse în
Standardele Internaționale de Audit adoptate. Statele membre pot menține aceste proceduri de audit suplimentare până când
procedurile sau cerințele de audit sunt incluse în Standarde Internaționale de Audit adoptate ulterior. În cazul în care, cu toate
acestea, Standardele Internaționale de Audit adoptate conțin proceduri de audit a căror efectuare ar da naștere unui conflict juridic
cu legislația internă care decurge din cerințe naționale specifice referitoare la domeniul de aplicare a auditului legal, statele
membre pot elimina dispozițiile contrare din Standardul Internațional de Audit atât timp cât aceste conflicte există, cu condiția
aplicării măsurilor respective. Orice adăugire sau eliminare efectuată de către statele membre trebuie să determine asigurarea
unui nivel înalt de credibilitate pentru conturile anuale ale societăților comerciale și trebuie să contribuie la asigurarea binelui
public. Aceasta înseamnă că statele membre pot, spre exemplu, să impună prezentarea unui raport de audit suplimentar către
organul de supraveghere sau să prevadă alte cerințe de raportare și de audit în baza normelor interne privind guvernanța
corporativă.

5
 Activitatea de audit din R.Moldova se conduce de prevederile standardelor de audit, care conform legii auditului art.2
reprezintă standardele internaţionale de audit, aprobate de Consiliul pentru Standardele Internaţionale de Audit şi Asigurare, şi
standardele naţionale de audit, elaborate şi aprobate de Ministerul Finanţelor. Totodată, activitatea de audit conform prevederilor
aceleiaşi legi se conduce de cinci principii fundamentale (art.3 independenţa, onestitate şi obiectivitate, competenţă profesională
şi conştiinciozitate, confidenţialitate şi comportament profesional) inclusiv şi principiul respectării standardelor profesionale.
Conform explicaţiilor atribuite de glosarul de termeni ai SIA prin noţiunea de standarde profesionale se au în vedere Standardele
Internaţionale de Audit şi cerinţele etice relevante.
Este cunoscut faptul că anume IFAC a elaborat şi publicat standardele internaţionale de audit, care reflectă practica de audit
generalizată pe baza principiilor şi procedurilor acceptate şi utilizate în practica companiilor internaţionale de audit. Mai multe
ţări au preluat aceste standarde şi le-au adoptat la situaţia auditului autohton, cum ar fi de exemplu R.Moldova. Însă sunt şi multe
ţări care nu au standarde de audit care să corespundă celor internaţionale.
Procesul de acceptare globală a standardelor şi îndrumărilor elaborate de IFAC permanent este îmbunătăţit. Astfel în iulie
2005 a fost lansat proiectul de claritate. Potrivit acestui proiect toate standardele IFAC au fost redactate după un nou stil pentru a
le face mai clare şi mai uşor de înţeles. Ca urmare, pînă în aprilie 2009 au fost clarificate toate SIA. Astfel noile SIA clarificate
sunt în vigoare pentru auditurile situaţiilor financiare aferente perioadelor cu începere de la sau ulterior datei de 15 decembrie
2009. Acestea urmează a fi adoptate în cadrul Uniunii Europene în cursul anului 2010.
La un numitor comun s-a ajuns şi cu SUA. Începînd cu noiembrie 2007 întreprinderile străine din SUA care aplică SIRF nu
mai sunt obligate să implementeze standardele americane de raportare financiară. Iar companiile americane cotate la bursă din
ţările terţe sunt în drept de a prezenta situaţiile financiare conform principiilor americane, începînd cu ianuarie 2009.

De menţionat că potrivit art.4 al Legii nominalizate, auditul este obligatoriu şi din iniţativa proprie.
Auditul obligatoriu este pentru entităţile de interes public şi se exercită pentru situaţiile financiare anuale sau consolidate.
Auditul din iniţiativa proprie numit şi solicitat se efectuează la cererea acţionarilor (asociaţilor), a conducerii entităţii
auditate, a investitorilor, a creditorilor, a organelor de stat, a instanţei de judecată. În acest caz solicitantul va preciza care
prevederi vor fi aplicate, adică pot fi următoarele situaţii:
- rapoartele financiare sunt întocmite în baza SNC şi solicitantul nu este împotrivă ca auditul să fie efectuat în baza SNA;
- rapoartele financiare sunt întocmite în baza SNC şi solicitantul preferă ca auditul să fie efectuat în baza SNA;
- entitatea auditată elaborează situaţii financiare conform prevederilor SIRF şi respectiv auditul se va efectua potrivit
SIA.

Răspunderea generală a auditorului pentru auditul situațiilor financiare conform ISA este stabilită la nivel general de
ISA200 „Obiective generale ale auditorului independent și desfășurarea unui audit în conformitate cu SIA”. Conform
standardului în cauză răspunderea generală se referă la:
A) obiectivele generale ale auditorului independent;
B) natura auditului;
C) domeniul de aplicare al unui audit.
Este de menționat că, natura și domeniul de aplicare al unui audit sunt definite de acest standard pentru a permite auditorului
independent să înțeleagă cum să-și îndeplinească obiectivele generale.

Standardele internaționale de audit, control al calității și privind alte misiuni, declarațiile internaționale privind practica de
audit se clasifică în funcție de tipul misiunii (vezi tabelul 1.1.3):
- pentru audituri se aplică standarde internaționale de audit (ISA 100 - 999) și declarațiile internaționale privind practica
de audit (IAPS 1000-1999);
- pentru revizuiri se aplică standardele internaționale pentru misiunile de revizuire (ISRE 2000-2699) și declarațiile
internaționale privind practica misiunilor de revizuire (IREPS 2700-2999);
- pentru alte misiuni de asigurări se aplică standardele internaționale pentru misiunile de asigurare (ISAE 3000-3699) și
declarațiile internaționale privind practica misiunilor de asigurare (IREPS 3700-3999);
- pentru serviciile conexe se aplică standardele internaționale pentru serviciile conexe (ISRS 4000-4699) și declarațiile
internaționale privind practica serviciilor conexe (IREPS 4700-4999).
Tabelul 2.1.1
Clasificarea standardelor internaționale în funcție de tipul misiunii
Misiuni Standarde
A. Audituri ISA 100-720
ISA 800
ISA 100 - 999
ISA 805
ISA 810
B. Revizuiri ISRE 2400
ISRE 2000 - 2699
ISRE 2410
C. Alte misiuni de asigurare ISAE 3000
ISAE 3000 - 3699
ISAE 3400
ISRS 4400
D. Servicii conexe ISRS 4000-4699
ISRS 4410