Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
ACTIVITĂŢII ENTITATII
SRL „Casmerlin” a fost aprobată de fondatori în conformitate cu legislaţia
pe data de 9 decembrie 1999. Întreprinderea a fost fondată pe baza colhozului V. I.
Lenin, apoi a fost reorganizat în cooperativa „Vîlcea”. SRL „Casmerlin” nu are
filiale nici în oraşul în care se află, nici în alte raioane ale ţării.
SRL „Casmerlin” se află la nordul Republicii Moldova, în partea de sud –
vest a raionului Rîşcani. Suprafaţa totală a teritoriului utilizat constituie 1503 ha.
Terenuri arabile ocupă1310 ha, plantaţii multianuale186 ha, viţă-de-vie 6 ha.
Din considerentele condiţiilor natural – economice şi posibilităţile pe care le
posedă întreprinderea în preponderent se cultivă culturile tehnice şi cerialiere. Pe
teritoriul întreprinderii sînt 16 tipuri de sol, din care 74% constituie cernoziomul.
Teritoriul întreprinderii se atribuie la I – ul raion agroclimatic şi se caracterizează
printr – o climă temperat – continentală, cu ierni relativ calde şi veri lungi şi
călduroase. Această amplasare a SRL „Casmerlin” permite o cultivare favorabilă a
fructelor. „Casmerlin” în traducere din limba greacă înseamnă – fertilitate.
3
Tabelul nr. 1
Indicatorii economici principali în ultimii 3 ani la SRL „Casmerlin”
№ Indicatorii 2010
1 Valoarea producţiei fabricate, mii lei 6437
2 Costul producţiei realizate, mii lei 6812
3 Venit din vînzări, mii lei 7062
4 VPF la 1 lucrător, mii lei/pers 39,98
5 VPF la 100 ha teren total, mii lei/ha 425,4
6 VPF la 100 ha teren arabil, mii lei/ha 490,2
7 Suprafaţa totală, ha 1513
8 Terenuri arabile, ha 1313
9 Numărul mediu scriptic al salariaţilor, pers. 161
10 Valoarea medie a mijloacelor fixe, mii lei 4284
11 Puterea energetică, cai – putere 4150
12 Numărul de capete, cap. conv. 33
13 Înzestrarea muncii cu mijloace fixe, mii lei 26,6
14 Randamentul mijloacelir fixe, mii lei 1,50
15 Profitul total (pierdere), mii lei -1288
Bugetul SRL ”Casmerlin” este alcătuit din
Venituri din vînzări
Subvenţii de stat.
Impozitele şi taxele pe care le plăteşte întreprinderea sunt:
Impozitul funciar
Impozitul bunurilor imobiliare
Impozitul pentru apa
Taxa pe valoare adăugată
Prime pentru asigurări medicale
Contribuţii de asigurări sociale
4
SRL „Casmerlin” este agent economic cu nume propriu, stabilit de catre
fondatori, în conformitate cu legea. Societatea are propriul bilanţ şi conturi
bancare, are ştampilă proprie.
Întreprinderea are statutul său, care constă din 21 de articole, care arată toate
drepturile şi obligaţiile societăţii.
Compania este o persoană juridică şi poartă responsabilitatea pentru
obligatiile sale cu întreg patrimoniu.
Organul de conducere este adunarea generală a acţionarilor.
Gestionarea curentă a întreprinderii o duce conducătorul – manager.
În statut statutul societăţii este stipulat că SRL „Casmerlin” se ocupă cu
următoarele activităţi:
• 51110 comerţ cu ridicata efectuat pe bază de contract sau plată
• 01110 cultura cerealelor şi altor plante, neincluse în alte categorii
• 01120 cultura legumelor, cultura specializată şi creşterea producţiei pepiniere
• 15130 Prelucrarea şi conservarea fructelor şi legumelor.
Capitalul statutar al SRL „Casmerlin” este de 504860 lei.
Structura organizatorică
Adunarea fondatorilor
Diretorul
5
Analizînd schema nr 1 observăm că organul principal de conducere îl
reprezintă adunarea fondatorilor, însă, conform „Legii Republicii Moldova privind
societăţile cu răspundere limitată”, din ziua înregistrării, societatea îşi îndeplineşte
datoriile şi obligaţiile prin intermediul conducătorului.
În total se există 5 nivele de management, adică structura de conducere a
întreprinderii este destul de complicată.
Structura personalului de conducere cuprinde 19 de persoane. Personalul de
management cu rang înalt (director, agronomul principal, inginer - șef, contabil -
șef, economistul principal) au finisate studii superioare – Universitatea Agrară
Moldova. La rîndul său, majoratitatea reprezentaților a managementului
personalului de rand inferior și mediu au studii medii de specialitate, adică au
terminat colegiu sau scoală profesională. Calificarea înaltă și practică din păcate nu
avut loc. Majoritatea personalului de gestionare a primit educaţia în perioada 1960-
1980-e, adică instruire a fost încă pe vechiului sistem sovietic, care astăzi afectează
nivelul de educaţie al întregului personal. Astfel putem concluziona ca la
întreprindere nivelul de calificare este mediu.
Vechimea în muncă a personalul administratic acoperă problema în legătura
cu neajunsul nivelului de calificare la întreprindere. Experința de lucru înaltă
include o înaltă calificare și competențe solide de muncă, ceea ce înseamnă ca
personalul își indeplinesc obligațiunile calificativ. Vechimea în muncă oscilează
între 43-26 ani: cea mai întaltă constituie 43 ani (directorul întreprinderii), cea mai
mică - 26 ani (seful oloiniţei). Vechimea medie de muncă se stabilește ca raportul
dintre suma totală a vechimei muncii membrilor personalului la numărul total a
personalui administrativ care este de 28,5 ani.
6
ORGANIZAREA CONTABILITĂŢII ÎNTREPRINDERII
În conformitate cu Planul de conturi a evidenţei contabile activitatea
financiar-economică a întreprinderii contabilitatea financiară prezintă o sistemă de
culegere şi prelucrare a informaţiei despre situaţia financiară (existenţa , mărimea
datoriilor, suma creditelor neachitate la timp ş. a.) şi activitatea întreprinderii în
întregime. Informaţia dată se generalizează în situatiile financiare (bilanţul,
raportul privind mişcarea capitalului propriu ş. a.) şi este destinată atît utilizatorilor
interni cît şi celor externi.
Pentru contabilitatea financiară este caracteristic utilizarea dublei
înregistrări, respectarea principiilor generale de contabilitate, utilizalarea etalonului
valoric , periodicitatea şi obiectivitatea.
Este o contabilitate centralizată unde din sectoarele de producţie lucrătorii
împuterniciţi aduc rapoartele. Statele contabilităţii sun constituite din 7 oameni:
Contabilul-şef Suzdaliţăva N. I. prelucrează şi duce evidenţa conturilor
242, 533, 534, 123.
Contabil pe fitotehnie Şveţ C. St. duce evidenţa conturilor costuri pe
fitotehnie 811, 812, 821, 212, 216, 211/3, 611, 211/9 calcule pe teren, cartea
mare.
Contabil pe materiale – Vasilieva A. I. – duce evidenţa conturilor 211, 213,
215, evidenţa materialelor.
Casier Zaporojan L. V. duce evidenţa contului 241 (casa), evidenţa
salariului, foilor de boală.
Toate subdiviziunile dau raportul la sfîrşitul lunii.
Evidenţa contabilă a SRL „Casmerlin” ţine evidenţa pe baza activităţii
întreprinderii, aprobată de Ministerul Finanţelor Republicii Moldova nr. 174 din 25
decembrie 1997.
Principalele elemente a sistemului organizării evidenţei sînt documentele
primare, registrele evidenţei contabile, rapoartele interne, mişcarea documentelor.
7
Raportul privind costurile la întreprindere se duce pe feluri de produse şi pe
categorii de consum.
Modalitatea şi metodele ţinerii evidenţei, aprecierea averii, acoperirea
costului activelor ş. a. formează propria politică de contabilitate.
Evidenţa la SRL „Casmerlin” se ţine parţial în Jurnale – ordere (241, 242,
212, 227), şi sistema memorială de order.
Circulaţia documentelor
Documentele de evidenţă din momentul întocmirii şi pînă în momentul
arhivării lor parcurg un traseu bine stabilit într-o anumită ordine, cu opriri şi
staţionari acolo unde este necesară completarea, semnarea, verificarea, corectarea
şi înregistrarea lor. Această mişcare poartă denumirea de circulaţia
documentelor.
În cadrul unităţilor patrimoniale se întocmeşte un grafic al circuitului
documentelor care cuprinde:
documentele care trebuie întocmite în cadrul fiecărui compartiment;
persoanele care le întocmesc;
termenele de executare şi compartimentele la care se trimit;
după înregistrarea lor în conturi documentele de evidenţă ajung la punctul
final al circulaţiei-clasarea şi arhivarea.
Faza finală a circulaţiei documentelor o constituie clasarea lor la dosar, după
rezolvarea completă şi definitivă a acestora.
Clasarea documentelor în dosare se poate face după mai multe criterii, şi
anume:
- criteriul cronologic constă în gruparea documentelor în ordinea întocmirii
lor;
- criteriul alfabetic impune clasarea în acelaşi dosar a documentelor, ţinînd
seama de denumirea unităţii la care se referă documentele;
8
- criteriul geografic asigură gruparea documentelor după adresa sediului
întreprinderii corespondente;
- criteriul după obiect sau pe grupe de operaţii economice constă în aranjarea
documentelor pe categorii de probleme (mijloace fixe, mijloace băneşti).
Cel mai frecvent se foloseşte o combinaţie între criteriul cronologic şi
criteriul pe grupe de operaţii economice.
La SRL ”Casmerlin” rapoartele de producţie, de la depozite şi din alte secţii
ale întreprinderii se transmit în contabilitate unde acestea se prelucrează şi se
generalizează în situatii financiare. Acestea se perfectează lunar, la sfirşitul sau la
începutul lunii. Contabilii sunt responsabili pentru respectarea graficului circulaţiei
documentelor.
Întreprinderea este asigurată cu formulare de documente primare,
centralizatoare, registre de evidenţă şi situatii financiare de la statistică, cu excepţia
facturilor fiscale care se procură de la Inspectoratul Fiscal.
Documentele primare se formează în secţiile de producţie în afara de factura
fiscală, care se perfectează în contabilitate.
Conform „Legii privind evidenţa contabilă”, documentele primare reprezintă
justificare documentată, care confirmă efectuarea operaţiilor gospodăreşti care dau
dreptul la realizarea lor sau dovedeşte efectuarea acţiunii.
Document – acte scrise, în care se consemnează după anumite reguli
efectuarea operaţiilor economice şi financiare.
În ceea ce priveşte documentarea operaţiilor gospodăreşti din punct de vedere
a legislaţiei în vigoare, conform art. 19 a „Legii privind evidenţa contabilă” №113
– XVI din27.04.2007 toate operaţiile gospodăreşti trebuie să se reflecte în
contabilitate în baza documentelor primare.Documentele primare se elaborează în
momentul efectuării operaţiilor, iar cazul cînd aceasta nu este posibil, nemijlocit
după efectuarea lor. Documentele primare pot fi luate în evidenţă numai în cazul
cînd sunt aprobate de Ministerul Finanţelor sau alte documente întocmite de
subiectul în cauză cu respectarea următoarelor elemente:
9
a) denumirea şi numărul documentului;
b) data întocmirii documentului;
c) denumirea, adresa şi codul fiscal al întreprinderii;
d) denumirea, adresa şi codul fiscal al persoanei juridice cărei îi este adresat
documentul, iar în cazul persoanelor fizice – numărul de identitate
e) înregistrarea operaţiei economice
f) unităţile cantitative şi valorice, prin care se reflectă operaţiile economice
g) funcţia, numele, prenumele şi semnătura persoanelor răspunzătoare de
reflectarea operaţiilor economice
În documentele primare elaborate pentru necesităţile interne a întreprinderii
denumirea, adresa şi codul fiscal al întreprinderii şi al persoanelor juridice nu este
strict necesar.
Conform Politicii de contabilitate a SRL „Casmerlin”:
Evidenţa contabilă se ţine de contabilitate (art. b) al. (3) pag. 13 Legii
privind evidenţa contabilă.
Responsabilitatea pentru ţinerea evidenţei contabile şi elaborarea rapoartelor
financiare o poartă Adunarea fondatorilor (al. (1) pag. 13 Legii privind evidenţa
contabilă).
SRL foloseşte întreaga sistemă a evidenţei contabile prin intermediul dublei
înregistrări (art. c) al. (1) pag. 15 Legii privind evidenţa contabilă.
Evidenţa contabilă se efectuiază cu ajutorul tehnologiei computerizate şi
programei 1C-contabilitate: (art. c) al. (2) pag. 16 Legii privind evidenţa contabilă.
SRL reflectă elementele evidenţei contabile în baza metodei plăţii al. (2)
pag. 17 Legii privind evidenţa contabilă.
Operaţiile economice se oformează după formele tipizate a documentelor
primare şi a fomelor documentelor elaborate independent (al. (3) pag. 19 Legii
privind evidenţa contabilă), care sunt arătate în anexa 1.
10
SRL utilizează planul de conturi de lucru (anexa 2), elaborat pe baza
planului de conturi a evidenţei contabile, aprobat de Hotărîrea Ministerului
finanţelor 174 din 25 decembrie 1997.
Registrele contabile se elaborează în formă electronică (al. (5) pag. 23 Legii
privind evidenţa contabilă).
Registru contabil obligatoriu se consideră CARTEA MARE (al. (6) pag. 23
Legii privind evidenţa contabilă).
Situatiile financiare sînt semnate de membrii Adunării fondatorilor SRL (art.
c) al. (1) pag. 36 Legii privind evidenţa contabilă.
Documentele primare şi situatiile financiare se păstrează pe purtătorii de
hîrtie, iar registrele contabile- în formă electronică (al. (1) psg. 43 Legii privind
evidenţa contabilă) pe purtătorii de hîrtie.
Perioada de gestiune coincide cu anul calendaristic (al (1) pag. 32 Legii
privind evidenţa contabilă).
Documentele contabile se păstrează în dependenţă de durata şi regulile,
prevăzut de organele de stat de supraveghere şi gestiune a fondului de arhive a
Republicii Moldova.
Responsabilitatea pentru organizarea păstrării documentelor contabile o
poartă conducătorul întreprinderii.
11
INSTRUCŢIUNEA DE FUNCŢIE
A CASIERULUI
DISPOZIŢII GENERALE
-----------------------------------
1. Casierul se supune direct directorului gospodăriei.
2. Este numit şi eliberat din funcţie de directorul gospodăriei.
3. În practică se conduce de ordinile directorului, legea, ordinile şi instrucţiunile
organelor mai înalte.
4. Poartă responsabilitatea materială pentru păstrarea mijloacelor băneşti.
5. În cazul în care casierul lipseşte din orice cauză, iar operaţiile de casă nu pot fi
întrerupte, acestea se vor face de persoana desemnată de casier, cu acordul
conducătorului unităţii.
6. Operaţiile de casă vor fi făcute de o persoană delegată de conducătorul unităţii
cînd casierul nu desemnează o persoană ori aceasta nu se prezintă sau cînd
conducerea unităţii nu este de acord cu persoana desemnată de casier. Mai
trebuie amintit că la operaţiile făcute de persoana delegată are dreptul să asiste
şi persoana desemnată de casier.
OBLIGAŢIILE CASIERULUI
----------------------------------------
1. Să controleze oformarea corectă a dispoziţiilor de încaşări şi de plată.
2. Să primească bani în numerar, să semneze dispoziţiile şi chitanţele şi alte
documente anexate, să pună ştampila „Plătit”.
3. Casierul transmite chitanţa detaşabilă de dispoziţie de încasare persoanei ce a
dat bani în casă.
4. Casierul este obligat să ducă cu acurateţe cartea de casă, corectarea
documentelor de casă nu se permite.
5. Darea banilor în numerar este permisă doar cu iscălitura directorului şi a
contabilului-şef.
16
6. Să urmărească elaborarea evidenţei primare pe casă.
7. Să controleze păstrarea corectă şi în siguranţă a mijloacelor băneşti.
8. Casierul nu are dreptul să încredinţeze exercitarea atribuţiilor sale altor
persoane fără înştiinţarea conducerii unităţii.
DREPTURILE CASIERULUI
----------------------------------------
1. Casierul are dreptul să nu primească documentele de casă care sînt informate
incorect
2. Să prezinte directorului darea de seamă pentru fiecare zo privind mişcarea
mijloacelor băneşti.
RESPONSABILITĂŢILE:
----------------------------------
Casierul răspunde de operaţiile de încasări şi plăţi în numerar
Director
SRL „Casmerlin” Maruşiac I. V.
17
Pentru păstrarea şi evidenşa numerarului în unităţile economice este casier,
cu care se încheie contract despre răspunderea materială, pentru numerar
transmise în casierie la păstrare. În contract sunt enumerate obligaţiile unităţii
economice, privind păstrarea numerar în casierie, fiind următoarele:
Încăperea trebuie să fie corec izălată;
Se înterzice aflarea persoanelor străine în casierie;
Numerarul şi alte documente trebuie păstrate în safeu;
Nu se admite păstrarea în casierie a obiectelor de preţ, ce nu aparţin
unităţii economice.
După terminarea zilei de lucru, safeul se încuie şi se sigilează, al doilea
complet de chei trebuie să se afle într-un plic sigilat şi iscălit de casier în
safeul conducătorului unităţii economice.
Cel puţin o dată, pe lună trebuie efectuată revizia casei cu perfectarea actului
corespunzător, care se iscăleşte prin ordin sau dispoziţie (hotărîre) de preşedinte,
membrii comisiei de revizie şi casier.
Evidenţa operaţiilor de casă se ţine în conformitate cu „Normele, privind
efectuarea operaţiilor de casă în economia naţională”, aprobate prin hotărîrea
Guvernului din 11 noiembrie 1992 nr. 474. Aici trebuie să se ţină cont şi de
hotărîrea Guvernului din 10 mai 1995 nr. 352 „Cu privire la măsurile pentru
ameliorarea disciplinei financiare în economia republicii şi pentru lichidarea
neachitărilor în buget”, care prevede vărsarea tuturor încasărilor din casă la contul
de decontare în bancă.
De la bancă banii se primesc în baza carnetelor de cecuri pentru ridicarea
numerarului. La primirea banilor în casierie se perfectează de fiecare dată
dispoziţia de încasare la care este anexată o chitanţă detaşată care se transmite
plătitorului, la eliberarea banilor din casierie se întocmeşte dispoziţia de plată. Atît
dispoziţia de plată cît şi cele de încasare sunt perfectate în contabilitate şi nu de
casier, sunt înregistrate în jurnalul de evidenţă a dispoziţiilor de plată şi de
18
încasare. Acolo li se atribuie numărul cronologic care este diferit. Plata salariilor,
indemnizaţiilor, pensiilor se efectuiază în baza listelor de plată, dacă timp de 3 zile
salariul nu a fost ridicat, în drept cu aceste sume se pune ştampila „depus”, ele se
consideră sume deponate şi sunt ulterior transmise instituţiei bancare. Toate
documentele îndeplinite sunt înregistrate de casier în registrul de casă, care este un
registru de evidenţă analitică.
Foaia detaşabilă din registrul de casă se numeşte gestiunea casierului la care
se anexează toate documentele de plată şi încasare pentru persoana respectivă.
Gestiune casierului se transmite în contabilitate pentru a fi contată, apoi în baza lor
se întocmeşte registrul 241. La depunerea banilor din casă la cont, se perfectează
avizul de depunere a numerarului, document format din 3 părţi:
1. Avizul − care rămîne la bancă;
2. Chitanţa − care i se înapoiază casierului;
3. Ordinul – îl anexează la extrasul bancar de cont.
41
Contul 533 "Datorii privind asigurările"
Contul 533 "Datorii privind asigurările" este destinat generalizării
informaţiei referitoare la defalcările şi decontările aferente contribuţiilor pentru
asigurările sociale în Fondul social, datoriile privind asigurarea medicală,
asigurarea bunurilor şi personalului întreprinderii.
Contul 533 "Datorii privind asigurările" este un cont de pasiv. În creditul
acestui cont se reflectă datoriile calculate privind asigurările, iar în debit –
mijloacele achitate, virate şi cheltuite.
Soldul acestui cont este creditor şi reprezintă datoriile întreprinderii privind
primele de asigurare la finele perioadei de gestiune.
La contul 533 "Datorii privind asigurările" pot fi deschise următoarele
subconturi:
533.1 "Datorii faţă de Fondul social"
533.2 "Datorii privind asigurarea medicală"
533.3 "Alte datorii privind asigurarile sociale si medicale "
Evidenţa analitică a datoriilor privind asigurările se ţine în aşa mod ca să
asigure formarea informaţiei privind existenţa şi destinaţiile mijloacelor.
Rolul investiţiilor capitale este destul de mare. După conţinutul lor economic
ele reprezintă izvorul principal al reproducţiei lărgite.
La întreprindere există următoarele principii de bază ale finanţării
investiţiilor capitale:
destinarea directă şi strict orientată;
respectarea coraportului optimal dintre investiţiile alocate în fondurile
productive şi cele neproductive.
creditarea. Creditele joacă un rol central în mărirea producţiei agricole.
Scopul lor principal este ridicarea eficienţei utilizării mijloacelor
împrumutate.
Active nemateriale în curs de execuţie cheltuieli aferente creării activelor
nemateriale (invenţiilor, diverselor formule, soluţiilor tehnice, elaborărilor de
tehnologii noi, mostrelor industriale etc. ) de însăşi întreprindere în decursul unei
perioade mai mare de un an.
Contul 112 "Imobilizari necorporale în curs de execuţie"
Contul 112 "Imobilizari necorporale în curs de execuţie" este destinat
generalizării informaţiei referitoare la cheltuielile privind crearea de către
întreprindere a activelor nemateriale (elaborarea programelor informatice,
tehnologiilor noi, soluţiilor tehnice, proiectelor etc.). Modul de determinare a
cheltuielilor privind crearea activelor nemateriale este reglementat de prevederile
S.N.C. 13 "Contabilitatea imobilizarilor necorporale".
Contul 112 "Imobilizari necorporale în curs de execuţie" este un cont de activ.
În debitul acestui cont se reflectă sumele cheltuielilor efective privind crearea
activelor nemateriale de către întreprindere, iar în credit - valoarea activelor
nemateriale create la finisarea lucrărilor. Soldul acestui cont este debitor şi
reprezintă cheltuielile acumulate de la începutul executării lucrărilor de creare de
către întreprindere a activelor nemateriale la finele perioadei de gestiune.
Evidenţa analitică a activelor nemateriale în curs de execuţie se ţine pe tipurile
distincte ale acestora şi pe articole de cheltuieli.
Conţinutul operaţiilor economice din debitul contului 112
Reflectarea cheltuielilor legate nemijlocit de crearea unui activ nematerial
distinct de către întreprindere, precum şi a cheltuielilor privind îmbunătăţirea
activelor utilizate:
a) consum de materiale la valoarea de bilanţ:
Dt 112 Ct 211 "Materiale"
b) consum de obiecte de mică valoare cu valoarea unitară mai mică decît limita
stabilită:
Dt 112 Ct 213 "Obiecte de mică valoare şi scurtă durată"
c) calcularea uzurii obiectelor de mică valoare cu valoarea unitară mai mare decît
limita stabilită:
Dt 112 Ct 214 "Uzura obiectelor de mică valoare şi scurtă durată"
d) calcularea salariilor şi contribuţiilor pentru asigurările sociale:
Dt 112 Ct 531 "Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii"
Dt 112 Ct 533 "Datorii privind asigurările"
e) imputarea valorii serviciilor proprii şi prestate:
Dt 112 Ct 521 "Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale"
Dt 112 Ct 812 "Activităţi auxiliare"
f) imputarea cotei cheltuielilor comune de producţie aferente creării şi pregătirii
activelor nemateriale spre utilizare:
Dt 112 Ct 822"Costuri indirecte de producţie"
g) trecerea la cheltuieli a unei părţi a cheltuielilor anticipate aferente cheltuielilor
privind crearea activelor nemateriale:
Dt 112 Ct 141 "Cheltuieli anticipate pe termen lung"
Dt 112 Ct 251 "Cheltuieli anticipate curente"
Înregistrarea imobilizari necorporale în curs de execuţie intrate cu titlu
gratuit:
Dt 112 Ct 622 "Venituri din activitatea financiară"
Trecerea dobînzilor aferente creditelor şi împrumuturilor (în cazul
capitalizării acestora) la cheltuieli privind crearea activelor ne materiale:
Dt 112 Ct 411 "Credite bancare pe termen lung"
Dt 112 Ct 413 "Împrumuturi pe termen lung"
Conţinutul operaţiilor economice din creditul contului 112
Înregistrarea activelor nemateriale create de întreprindere la cost e fectiv:
Dt 111 "Imobilizari necorporale" Ct 112
Imputarea (capitalizarea) cheltuielilor ulterioare privind îmbunătăţirea,
perfecţionarea activelor nemateriale la majorarea valorii acestora:
Dt 111 " Imobilizari necorporale " Ct 112
Trecerea la cheltuieli a valorii de bilanţ a activelor nemateriale în curs de
execuţie ieşite
Dt 721 "Cheltuieli ale activităţii de investiţii" Ct 112
Imobilizari corporale în curs de execuţie reprezintă cheltuielile întreprinderii
legate de procurare şi / sau construirea, crearea, creşterea obiectelor de mijloace
fixe pînă la darea lor în exploatare. Active materiale în curs de execuţie includ:
construcţii neterminate de clădiri, poduri, drumuri, linii de transmisie,
conducte
utilaj care necesită montare
maşini agricole care necesită asamblare şi rodaj
livadă tînără pînă la darea în rod
alte mijloace fixe, momentul procurării cărora nu corespunde cu momentul
dării în exploatare.
77
Active materiale în curs de execuţie sunt active neuzurabile, modul de
evaluare şi contabilizare este reglementat de SNC nr. 16 „Imobilizari corporale”.
Contul 121 "Imobilizari corporale în curs de execuţie"
Contul 121 " Imobilizari necorporale în curs de execuţie" este destinat
generalizării la beneficiarul construcţiei a informaţiei referitoare la cheltuielile
privind mijloacele fixe în decursul unui proces îndelungat: procurarea, montarea şi
instalarea utilajului care necesită montaj, a utilajului şi altor obiecte care nu
necesită montaj pînă în momentul punerii în funcţiune, construcţia noilor obiecte,
reconstrucţia şi extinderea întreprinderii, modernizarea mijloacelor fixe aflate în
funcţiune, precum şi construcţia dispozitivelor şi construcţiilor speciale provizorii
prevăzute în lista de titluri. Modul de determinare şi componenţa activelor
materiale în curs de execuţie, de calculare a valorii de intrare a mijloacelor fixe
puse în funcţiune sînt reglementate de prevederile S.N.C. 16 "Contabilitatea
activelor materiale pe termen lung".
Contul 121 " Imobilizari necorporale în curs de execuţie" este un cont de
activ. În debitul acestui cont se reflectă suma cheltuielilor lucrărilor de construcţie
şi montaj aferente creării mijloacelor fixe, inclusiv valoarea utilajului care necesită
montaj, a utilajului şi a altor obiecte care nu necesită montaj pînă la punerea
acestora în funcţiune, iar în credit − valoarea de intrare a mijloacelor fixe puse în
funcţiune, investiţiile capitale ulterioare aferente majorării valorii obiectelor
respective, precum şi cheltuielile privind edificarea construcţiilor speciale,
prevăzute în lista de titluri şi a dispozitivelor provizorii. Soldul acestui cont este
debitor şi reprezintă cheltuielile acumulate privind crearea activelor materiale în
curs de execuţie cu total cumulativ la finele perioadei de gestiune, valoarea
utilajului care necesită montaj, precum şi a utilajului şi altor obiecte care nu
necesită montaj pînă la punerea acestora în funcţiune.
La contul 121 "Imobilizari corporale în curs de execuţie" pot fi deschise
următoarele subconturi:
121.1 "Construcţii în curs de execuţie"
121.2 "Utilaj destinat instalării"
121.3 "Imobilizari corporale pînă la punerea în funcţiune"
121.4 "Costuri ulterioare in curc de executie"
Evidenţa analitică a activelor materiale în curs de execuţie se ţine
pe obiecte de mijloace fixe create, pe tipuri de lucrări şi articole de cheltuieli.
Conţinutul operaţiilor economice din debitul contului 121
Intrarea utilajului care necesită montaj, precum şi a utilajului şi altor
obiecte ce nu necesită montaj pînă la punerea în funcţiune:
a) de la persoane juridice şi fizice − la valoarea de cumpărare:
Dt 121 Ct 521 "Datorii privind facturile comerciale"
Dt 121 Ct 522 "Datorii pe termen scurt faţă de părţile afiliate"
Dt 121 Ct 426 "Alte datorii pe termen lung calculate"
b) prin schimb − la valoarea venală sau valoarea de bilanţ:
Dt 121 Ct 161 "Creanţe pe termen lung"
Dt 121 Ct 223 "Creanţe ale părţilor afiliate"
Dt 121 Ct 23 "Alte creanţe pe termen scurt"
c) cu titlu gratuit − la valoarea:
Dt 121 Ct 622 "Venituri din activitatea venală financiară"
d) de la fondatori în contul aporturilor în capitalul statutar (achitarea creanţelor) − la
valoarea convenită de fondatori:
Dt 121 Ct 313 "Capital nevărsat"
Reflectarea cheltuielilor privind procurarea utilajului care necesită montaj
şi a altor obiecte în cazul incoincidenţei momentului de punere în funcţiune cu
momentul procurării (transportarea, încărcarea, descărcarea, taxe vamale):
în cazul achitării nemijlocite a facturilor:
Dt 121 Ct 241 "Casa"
Dt 121 Ct 242 "Conturi curente în moneda naţională"
Dt 121 Ct 244 "Conturi speciale la bănci"
în cazul înregistrării anticipate a datoriei creditorilor:
Dt 121 Ct 522 "Datorii pe termen scurt faţă de părţile neafiliate"
Dt 121 Ct 539 "Alte datorii pe termen scurt"
a) achitate prin intermediul titularilor de avans:
în cazul primirii anticipate a avansului:
Dt 121 Ct 226 "Creanţe ale personalului"
fără primirea anticipată a avan sului privind alte operaţii:
Dt121 Ct 532 "Datorii faţă de personal"
b) cheltuieli privind asigurarea încărcăturilor pe drum:
Dt 121 Ct 242 "Conturi curente în moneda naţională"
Dt 121 Ct 533 "Datorii privind asigurările"
c) calcularea salariului pentru încărcarea, descărcarea utilajului de către muncitorii
întreprinderii şi a contribuţiilor pentru asigurările sociale:
Dt 121 Ct 531 "Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii"
Dt 121 Ct 533 "Datorii privind asigurările"
Predarea utilajului la montaj:
Dt 121 Ct 121 "Imobilizari corporale în curs de execuţie"
Reflectarea cheltuielilor directe şi indirecte aferente construcţiei obiectelor,
montării şi instalării utilajului în cazul metodei în regie proprie, precum şi a
cheltuielilor aferente efectuării investiţiilor capitale ulterioare în mijloacele fixe pe
parcursul funcţionării utile a acestora, plantării şi cultivării plantaţiilor perene cu
forţe proprii înainte de trecerea lor pe rod:
a) consum de materiale şi obiecte de mică valoare la valoarea de bilan:
Dt 121 Ct 211 "Materiale"
Dt 121 Ct 213 "Obiecte de mică valoare şi scurtă durată"
b) calcularea salariului muncitorilor şi contribuţiilor pentru asigurările sociale:
Dt 121 Ct 531 "Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii"
Dt 121 Ct 533 "Datorii privind asigurările"
c) serviciilor proprii şi ale terţilor:
Dt121 Ct 812 "Activităţi auxiliare"
Dt 121 Ct 521 "Datorii privind facturile comerciale"
d) trecerea la cheltuieli a consumurilor indirecte:
Dt 121 Ct 822 "Costuri indirecte de producţie"
Conţinutul operaţiilor economice din creditul contului 121
Punerea în funcţiune a obiectelor de mijloace fixe:
Dt 123 "Mijloace fixe" Ct 121
Casarea valorii de bilanţ a activelor materiale în curs de execuţie ieşite
(transmiterea cu titlu gratuit, vînzarea, calamităţi naturale):
Dt 721 "Cheltuieli ale activităţii de investiţii" Ct 121
Dt 121 Ct 723 "Cheltuieli excepţionale"
Predarea la montaj a utilajului:
Dt 121 "Active materiale în curs de execuţie" Ct 121
prevăzut de legislaţie.
În unităţile agricole lucrătorii se împart în lucrători ocupaţi în producţia agricolă şi
lucrători ai sferei neproductive (subdiviziuni comerciale, instituţii preşcolare,
sector locativ etc.). Lucrătorii implicaţi în obţinerea producţiei agricole, la rîndul
lor se împart în următoarele categorii:
lucrători permanenţi
sezonieri
temporari (inclusiv elevi)
lucrători tehnici
personalul de deservire etc.
Gruparea în aşa mod a resurselor de muncă permite prognozarea
(planificarea) fondului de salarizare şi verificarea folosirii lui. Suma mijloacelor
băneşti, necesare pentru salarizarea numărului planificat de lucrători, formează
fondul de salarizare. El include toate plăţile băneşti ale lucrătorilor după acordurile
tarifare, salariile de funcţie şi de asemenea premiile, adausurile şi sporurile.
Componenţa fondului de salarizare este reglementată de Legea „Cu privire la
salarizare” şi alte acte normative în vigoare.
Conducătorul unităţii agricole poartă răspunderea pentru folosirea raţională
şi după destinaţie a findului de salarizare, iar contabilul-şef şi contabilii – pentru
veridicitatea datelor şi operativitatea informaţiei prezentate.
Contabilitatea folosirii timpului de muncă şi calcularea timpului
neprezentării de lucru din diferite motive se efectuează în tabelele evidenţei
timpului de muncă numită evidenţa tabelară. Tabelul evidenţei timpului de muncă
se ţine pe fiecare subdiviziune în timpul lunii, de către conducătorul ei sau de o
persoană special împuternicită. În tabel se însemtă toate neprezentările la lucru,
zilele de odihnă, deplasările, concediile, foile de boală etc.
Pentru primirea indicatorilor, necesari contabilităţii muncii şi retribuirii ei, în
tabel se indică pentru fiecare lucrător funcţia, salariul, profesia, categoria,
numărul tabelar şi modul de salarizare.
În cultura plantelor, pentru contabilitatea timpului de muncă şi a
randamentului ei, se folosesc foile de evidenţă a muncii şi lucrărilor executate şi
foile de evidenţă ale tractoristului-maşinist Dacă tractoarele lucrează în două
schimburi foile se scriu pentru fiecare tractorist aparte pe 15 zile. În foi se înscriu
denumirea lucrărilor efectuate volumul lor fizic şi convenţional în hectar etalon,
împlinirea normelor de schimb şi consumul combustibilului.
Pentru determinarea salariului, ce se cuvine fiecărui lucrător, documentele
primare pe contabilitatea muncii şi lucrărilor efectuate se grupează. Generalizarea
(sumare) salariului, pe perioada de plată se efectuiază în situaţiile de decont şi
retribuire sau în registrul (cartea) evidenţei decontărilor pe retribuirea muncii.
La SRL „Casmerlin” există patru categorii de salarii:
1. salariu pentru lucrul efectuat – muncitorii brigăzii de cîmp şi de tractoare
(ex: 100 kg de roadă = 25 lei)
2. salariu pentru timpul lucrat – lucrătorii autoparcului (1 oră = 8 lei)
3. salariu tarifar – paznici
4. salariu de funcţie – lucrătorii specialişti, adminstraţia
Datoriile faţă de personal privind retribuirea muncii se concretizează în
drepturile angajaţilor aferente muncii prestate care se stabilesc prin negocieri
colective sau individuale între persoane fizice şi întreprindere. Munca este
retribuită pe unitate de timp, în acord sau după alte sisteme de retribuire.
Salarizarea lucrătorilor din sfera bugetară se efectuiază în baza reţelei tarifare unice
de salarizare.
Salariul brut reprezintă salariul de baza la care se adaugă sporuri,
îndemnizaţii şi alte adaosuri la salarii. Salariu brut fără suma totală a reţinerilor din
salariu reprezintă salariul net spre plată.
Salariile se grupează astfel:
Salariul de bază – remunerarea personalului întreprinderii pe timpul şi
volumul efectiv lucrat,inclusiv diferite prime,plăţi suplimentare şi adaosuri la
salariu,diverse recompense gratuite de către stat.
Salariul suplimentar – sumele plătite personalului întreprinderii pe perioada
nelucrată.
Din salariile personalului pot fi efectuate următoarele reţineri:
Reţineri fiscale: impozitul pe veniturile persoanelor fizice.
Reţineri sociale: 6%contribuţia individuală de asigurări sociale de stat 3,5-
contribuţia deasigurări medicale obligatorii.
Diverse reţineri: avansuri la salriu acordat anterior,avansuri nerestituite ls
timp pentru deplasarea de serviciu,reţineri pentru chirii.
Cotele impozitului pe veniturile persoanelor fizice sunt următoarele:
7% din suma venitului impozabil anual care nu depăşeşte suma de 25200 lei
18 % din suma venitului impozabil anual ce depăşeşte suma de 25200 lei
Venitul impozabil al salariatului cuprinde orice formă de salarizare, premii,
suplimentele, onorariile, îndemnizaţiile, comisioanele şi alte plăţi, precum şi
înlesnirile acordate salariatului de către întreprindere.
Veniturile persoanelor fizice ce nu se supun impozitării:
Bursele elevilor şi studenţilor
Pensiile şi îndemnizaţiile pentru copii
Patrimoniul primit ca donaţie,moştenire
Cîştigurile de la loterie
Impozitul pe veniturile persoanelor fizice se calculează şi se reţin la sursade
plată, în momentul plăţii salariului, de la venitul impozabil, care se determină ca
diferenţa dintre suma venitului brut şi suma scutirilor acordate salariatului.
Scutirea se acordă numai la locul de muncă de bază, unde se ţine evidenţa
carnetului de muncă al lucrătorului rezident al Republicii Moldova.
Tipuri de scutiri:
Scutirea personală care pentru anul fiscal 2009 constituie 7200 lei anual sau
600 lei lunar.
Scutirea soţului care pentru anul fiscal 2009 constituie 7200 lei sau 600 lei
lunar.
Scutirea majorată care pentru anul fiscal 2009 constituie 12000 lei anual sau
1000 lei lunar.
Scutirea pentru persoane întreţinute care pentru anul fiscal 2009 constituie
1680 lei sau 140 lei lunar.
Alte scutiri.
Pentru a acorda scutirile menţionate, lucrătorul pezintă patronului cererea de
scutire pînă la data încadrării în muncă ca angajat sau pînă la începutul anului,
anexînd la acesta documentele necesare pentru confirmarea poziţiei sale de
rezident, stării sociale, familiale sau a sănătăţii. Calculul venitului impozabil şi
impozitului pe venit se face în baza cumulativă, de la începutul anului sau din
momentul angajării la serviciu, în fişa personală deschisă pentru fiecare salariat.
Obiectivele contabilităţii:
Delimitarea corectă a consumurilor pe culturi şi grupuri de culturi;
Document la timp şi exacta a consumurilor efectuate şi gruparea lor corectă
în articole;
Înregistrarea la timp şi completă a producţiei obţinute;
Delimitarea corectă a consumurilor ăntre producţia anului curent şi
precedent;
Calcularea cît mai exactă a costului producţiei fitotehnice.
D=
D – dobînda;
C – suma creditului;
t – durata împrumutului (ani);
r – rata dobînzii.
164
CONTABILITATEA FINANŢĂRII ŞI ÎNCASĂRILOR CU DESTINAŢIE
SPECIALĂ
Subvenţii de stat – ajutor de stat acordat întreprinderii sub forma unor
transferuri de resurse în schimbul respectării anumitor condiţii referitoare la
activitatea operaţională a acesteia. Subvenţiile de stat nu cuprind acele forme de
ajutor de stat, care nu pot fi evaluate just, inclusiv acele tranzacţii cu statul, care nu
se deosebesc de operaţiunile comerciale ordinare ale întreprinderii.
Subvenţiile de stat se acordă cu scopul de a determina şi a ajuta
întreprinderile să efectueze acele operaţiuni care sînt acceptate din punct de vedere
economic şi social. Subvenţiile de stat sînt uneori denumite: granturi, donaţii,
alocaţii, asistenţă financiară sau tehnică, prime sau recompense etc.
Modul de contabilizare a subvenţiile de stat şi a asistenţei financiare din alte
surse, se reglementează cu prevederele SNC nr. 20 „Contabilitatea subvenţiilor şi
publicitatea informaţiei aferente asistenţei de stat”. Ele pot îmbrăca diferite forme
de primire:
Mijloace băneşti
Active materiale
Active nemateriale
Investiţii
Subvenţiile pot fi denumite sub diferite noţiuni:
Donaţii
Alocaţii
Asistenţă financiară sau tehnică
Prime
Recompense
Conform acestui standard subvenţiile pot fi recunoscute şi contabilizate prin două
metode:
1. Metoda venitului
2. Metoda capitalului
165
Metoda venitului
Metoda venitului constată subvenţiile, mai întîi, ca mijloace speciale primite
(datorii), iar după îndeplinirea condiţiilor aferente acordării acestora, ca venit al
perioadelor în care au fost efectuate cheltuielile respective.
Activele aferente subvenţiilor utilizate pe termen pînă la un an (termen
scurt), care îndeplinesc condiţiile de subvenţii, se reflectă în evidenţa contabilă prin
metoda venitului. Utilizarea acestei metode prevede următoarele:
a) subvenţiile de stat care reprezintă intrări de resurse, altele decît cele ale
investitorilor (acţionarilor, fondatorilor) şi vor fi utilizate pe termen scurt (pînă la
un an), nu se trec la majorarea capitalului secundar, ci se recunosc ca venit al
perioadelor corespunzătoare de utilizare a acestora;
b) numai în anumite cazuri subvenţiile de stat sînt considerate ca gratuite.
Întreprinderea primeşte subvenţii, îndeplinind condiţiile cerute şi satisfăcînd
obligaţiile de realizat, de aceea subvenţiile urmează a fi constatate drept venituri şi
corelate cu cheltuielile aferente, pe care le compensează.
Conform metodei venitului subvenţiile de stat trebuie să fie recunoscute ca
venituri, pe o bază sistematică şi raţională pe parcursul perioadelor pentru a
permite compensarea lor cu cheltuielile corespunzătoare. Recunoaşterea
subvenţiilor de stat ca venituri în momentul primirii, nu corespunde metodei
specializării exerciţiilor (vezi S.N.C. 5 "Prezentarea rapoartelor financiare"), însă
poate fi acceptată numai în cazul cînd nu există bază pentru repartizarea
subvenţiilor în alte perioade decît acelea în care acestea au fost primite.
Metoda capitalului
Metoda capitalului constată subvenţiile sub formă de active materiale,
nemateriale sau investiţii pe termen lung sau care vor fi materializate în active
materiale, nemateriale sau investiţii pe termen lung, mai întîi, ca mijloace speciale
primite, iar după îndeplinirea condiţiilor aferente subvenţiilor trecerea acestora la
166
majorarea capitalului secundar. Pe măsura exploatării activelor în cauză
subvenţia se va constata ca venit al perioadelor în care au fost efectuate cheltuielile
respective (uzura, amortizarea) sau primit venitul.
Activele aferente subvenţiilor pe termen lung primite, care îndeplinesc
condiţiile privind subvenţiile, se reflectă în evidenţa contabilă conform metodei
capitalului, iar din momentul cînd devin utilizabile în perioada de gestiune -
conform metodei venitului. Metoda capitalului prevede următoarele:
a) sursele primite spre utilizare pe termen lung sub formă de subvenţii
reprezintă procedee financiare, care sînt reflectate în bilanţul contabil ca parte
componentă a capitalului secundar atît timp cît condiţiile se îndeplinesc şi nu se
recunosc imediat ca venit. Din momentul în care nu se solicită o rambursare a
acestora, subvenţiile reflectă în mod direct interesul proprietarilor (acţionarilor,
fondatorilor);
b) este nepotrivit a se constata subvenţiile în Raportul privind rezultatele
financiare în cazul în care ele nu sînt cîştigate.
169
CONTABILITATEA CHELTUIELILOR ŞI VENITURILOR
ÎNTREPRINDERII
Componenţa chieltuielilor
Celtuielile- reprezintă cheltuielile şi pierderile (daunele) care apar în
rezultatul activităţii economico – financiare şi nu sunt legate nemijlocit de procesul
de producţie. Spre deosebire de consumuri, cheltuielile nu se includ în costul
produselor (serviciilor).
Cheltuielile au loc la întreprinderile cu toate tipurile de activităţi. În funcţie de
direcţiile efectuării, acestea se subdivizează în trei grupe:
1. Cheltuieli ale activităţii operaţionale
2. Cheltuieli ale activităţii neoperaţionale
3. Cheltuieli privind impozitul pe venit
Cheltuielile activităţii operaţionale cuprind cheltuielile ocazionate de efectuarea
activităţii de bază a întreprinderii. Acestea cuprind:
a. costul vînzărilor
b. cheltuielile comerciale
c. cheltuielile generale şi administrative
d. alte cheltuieli operaţionale
Costul vînzărilor- reprezintă o parte din consumurile aferente produselor,
mărfurilor vîndute şi serviciilor prestate. Acesta cuprinde:
la întreprinderile de producţie — consumurile materiale directe, consumurile
directe privind retribuirea muncii, inclusiv contribuţiile pentru asigurările sociale,
consumurile indirecte de producţie aferente produselor vîndute;
la întreprinderile comerciale — valoarea de bilanţ a mărfurilor vîndute
(suma cea mai mică dintre costul efectiv al mărfurilor procurate şi valoarea
realizabilă netă);
la întreprinderile de prestări servicii — consumurile pentru materiale şi
retribuirea muncii, precum şi consumurile indirecte de producţie aferente
serviciilor prestate.
170
Cheltuielile comerciale sunt cheltuielile aferente desfacerii produselor,
mărfurilor şi prestărilor de servicii, şi anume: cheltuielile privind operaţiunile de
marketing, pentru ambalaje şi împachetarea produselor şi mărfurilor, cheltuielile de
transport aferente desfacerii, cheltuielile pentru reclamă, reparaţiile cu termen de
garanţie şi deservirea cu termen de garanţie a produselor şi mărfurilor vîndute;
cheltuielile aferente creării rezervei pentru datorii dubioase; cheltuielile privind
returnarea şi reducerea preţurilor la mărfurile vîndute; cheltuielile privind
retribuirea muncii salariaţilor de la întreprinderile de comerţ, care cuprind salariile
de bază şi suplimentare, diverse adaosuri, sporuri, prime plătite vînzătorilor,
casierilor, hamalilor, precum şi bucătarilor, ospătarilor la întreprinderile de
alimentaţie publică şi altui personal, care participă nemijlocit la vînzarea
mărfurilor; comisioanele (prelevările) plătite organizaţiilor de desfacere, de
intermediere, de comerţ exterior, cheltuielile privind procurarea licenţelor pentru
exportul produselor şi mărfurilor; cheltuielile privind întocmirea declaraţiilor
vamale pentru vînzarea produselor peste hotarele republicii etc.
Cheltuielile generale şi administrative cuprind cheltuielile privind deservirea
şi gestiunea întreprinderii în ansamblu. Acestea sunt cheltuielile privind uzura,
reparaţia şi întreţinerea mijloacelor fixe, amortizarea activelor nemateriale cu
destinaţie generală gospodărească; întreţinerea personalului administrativ şi de
conducere, impozitele, taxele şi plăţile potrivit legislaţiei în vigoare, precum şi
taxele pe valoarea adăugată nerecuperate, accizele, cu excepţia impozitului pe
venit; cheltuielile pentru scopuri de binefacere şi sponsorizare; pentru protecţia
muncii; cheltuielile de reprezentare; cheltuielile pentru deplasările de serviciu ale
personalului de conducere; cheltuielile pentru acţiunile de ocrotire a sănătăţii,
organizării timpului liber şi a odihnei salariaţilor întreprinderii, cheltuielile de
organizare aferente desfăşurării adunărilor acţionarilor, perfectării actelor,
cheltuielile pentru lucrările de cercetări ştiinţifice, inovaţii şi raţionalizări cu
caracter de producţie, cheltuielile pentru pregătirea şi reciclarea cadrelor,
171
achitarea diverselor servicii prestate întreprinderii, în conformitate cu
contractele încheiate, cheltuielile aferente angajării forţei de muncă; cheltuielile
pentru întreţinerea unităţilor de producţie şi economice de deservire etc.
Alte cheltuieli operaţionale cuprind sumele cheltuielilor privind vînzarea
altor active curente, pentru arenda curentă, cheltuieli sub formă de amenzi,
penalităţi, despăgubiri; cheltuieli din modificarea metodelor de evaluare a activelor
curente; aferente dobînzilor pentru credite şi împrumuturi; consumurile indirecte
de producţie nerepartizate; lipsurile şi pierderile din deteriorarea valorilor;
cheltuielile aferente produselor rebutate, precum şi sumele cheltuielilor aferente
anulării comenzilor de producţie, încetării activităţii unităţii de producţie care nu a
fabricat produse, cît şi cheltuielilor anticipate, care s-au dovedit a fi inutile.
Schema 2
Structura cheltuielilor întreprinderii poate fi prezentată sub formă de schemă:
173
Componenţa veniturilor
Venitul reprezintă afluxul global de avantaje economice în cursul
perioadei de gestiune rezultat în procesul activităţii ordinare a
întreprinderii, sub formă de majorare a activelor sau de micşorare a
datoriilor, care conduc la creşterea capitalului propriu, cu excepţia
sporurilor pe seama aporturilor proprietarilor întreprinderii.
În funcţie de sursele de intrare, veniturile se subdivizează în două
grupe:
1. Venituri din activitatea operaţională.
2. Venituri din activitatea neoperaţională.
Schema 3
Structura veniturilor întreprinderii poate fi prezentată sub forma schemei
umătoare
175
Contul 611 "Venituri din vînzări"
Contul 611 "Venituri din vînzări" este destinat generalizării informaţiei
privind veniturile obţinute din vînzarea produselor, mărfurilor, prestarea serviciilor,
operaţiile de barter şi din contractele de construcţie.
Componenţa veniturilor din vînzări, modul de constatare şi evaluare a
acestora sînt reglementate de prevederile S.N.C. 18 "Venitul" şi S.N.C. 11
"Contractele de construcţie".
La contul 611 "Venituri din vînzări" pot fi deschise următoarele
subconturi:
611.1 "Venituri din vînzarea produselor",
611.2 "Venituri din vînzarea mărfurilor",
611.3 "Venituri din servicii prestate",
611.4"Venituri din contracte de construcţie",
611.5 "Venituri din operaţiuni de arendă (leasing)"
Evidenţa analitică a veniturilor din vînzări se ţine pe feluri de venituri,
regiuni de vînzare şi alte direcţii stabilite de întreprindere.
Conţinutul operaţiilor economice din creditul contului 611
Reflectarea valorii produselor, mărfurilor vîndute, serviciilor prestate,
lucrărilor executate în antrepriză la preţuri de livrare (fără TVA şi accize) aferente:
a) facturilor achitate:
Dt 611 Ct 241 "Casa"
Dt 611 Ct 242 "Conturi curente în valută naţională"
Dt 611 Ct 243 "Conturi curente în valută străină"
b) facturilor prezentate spre achitare:
– cumpărătorilor şi clienţilor terţi:
Dt 511 Ct 221 "Creanţe pe termen scurt aferente facturilor comerciale"
176
întreprinderilor-fiice, asociate şi altor părţi legate:
Dt 511 Ct 223 "Creanţe pe termen scurt ale părţilor legate"
– lucrătorilor întreprinderii:
Dt 511 Ct 227 "Creanţe pe termen scurt ale personalului"
c) cambiilor primite:
Dt 511 Ct 221 "Creanţe pe termen scurt aferente facturilor comerciale"
Reflectarea veniturilor din vînzări, obţinute în perioadele precedente
aferente perioadei de gestiune curente:
Dt 511 Ct 422 "Venituri anticipate pe termen lung"
, întocmite în baza metodei specializării exerciţiilor, raportul privind fluxul
mijloacelor băneşti se întocmeşte în baza metodei de casă. Toate încasările
şi plăţile mijloacelor băneşti şi a echivalentelor acestora se Dt 511 Ct 515
"Venituri anticipate curente"
177
Conţinutul operaţiei economice din creditul contului 711
Trecerea la sfîrşitul anului de gestiune a costurilor vînzărilor acumulate la
rezultatul financiar
Dt 351 "Rezultat financiar total" Ct 711
179
Contul 351 „Rezultat financiar total” se închide cu contul 333 "Profit net
(pierdere) al perioadei de gestiune”, adică diferenţa dintre rulajul debitor şi cel
creditor al contului 351, care reprezintă rezultatul financiar al activităţii
întreprinderii (profit sau pierdere), se reflectă în contul 333"Profit net (pierdere) al
perioadei de gestiune”
1. active
Active nemateriale
Active materiale pe termen lung
Active financiare pe termen lung
Alte active pe termen lung
Stocuri de mărfuri şi materiale
Creanţe pe termen scurt
Investiţii pe termen scurt
Mijloace băneşti
Alte active curente
2. pasive
Capital statutar şi suplimentar
Rezerve
Profit nerepartizat
Capital secundar
Datorii financiare pe termen lung
Datorii pe termen lung calculate
Datorii financiare pe termen scurt
183
Datorii comerciale pe termen scurt
188
Modul de întocmire şi conţinutul Raportului privind fluxul capitalului
Raportul privind fluxul capitalului propriu constituie o parte componentă a
rapoartelor financiare obligatorii. Evidenţierea indicatorilor privind fluxul ca-
pitalului propriu într-un formular separat este legată de importanţa acestei
informaţii pentru diferiţi utilizatori şi, în special, pentru proprietarii întreprinderii.
Drepturile proprietarilor întreprinderii sunt multiple şi diverse, însă pentru
contabilitate şi pentru întocmirea rapoartelor financiare un mai mare interes
prezintă numai acele drepturi care vizează repartizarea activelor (în special, în
cazul lichidării), precum şi drepturile de proprietate asupra întreprinderii în
funcţiune, în cazul vânzării, întocmirii documentelor pentru gaj etc. Una dintre cele
mai importante sarcini ale raportului privind fluxul capitalului propriu o constituie
dezvăluirea acestor drepturi.
Sub aspect general, raportul în cauză caracterizează acea parte a activelor
care, constituie proprietatea întreprinderii. Aceasta reprezintă o garanţie pentru
creditori privind achitarea datoriilor în cazul lichidării întreprinderii. Anume la
această parte a activelor au dreptul să pretindă proprietarii (acţionarii, asociaţii)
după satisfacerea pretenţiilor patrimoniale ale creditorilor. Astfel, deşi proprietarii
sunt expuşi unui risc maximal, specific activităţii întreprinderii, ei au dreptul la tot
patrimoniul rămas.
Pentru întocmirea raportului privind fluxul capitalului propriu o mare im-
portanţă are delimitarea corectă a surselor de finanţare a activelor în surse proprii şi
împrumutate (atrase). în acest caz apar o serie de întrebări privind gruparea
surselor de formare a activelor. Pot oare fi incluse finanţările şi încasările cu
destinaţie specială în componenţa capitalului propriu? în ce grupă de surse proprii
sau împrumutate – trebuie să fie incluse dividendele calculate acţionarilor conform
rezultatelor anului? De răspunsul la aceste întrebări depinde mărimea capitalului
propriu reflectat în rapoartele financiare. La rândul său, de corelaţia dintre sursele
proprii şi împrumutate de finanţare depinde aprecierea stabilităţii financiare a
întreprinderii, gradului de risc legat de investirea mijloacelor în activitatea acesteia.
189
La soluţionarea problemei privind evidenţierea clară a mărimii capitalului
propriu în rapoartele financiare contribuie faptul că în noul Plan de conturi
contabile toate conturile destinate contabilizării capitalului propriu sunt grupate în
clasa 3 "Capital propriu". Destinaţia conturilor din cadrul acestei clase
corespunde unor posturi anumite din formularul unic al raportului privind fluxul
capitalului propriu, aprobat de Ministerul Finanţelor.
Modul de întocmire Raportului privind fluxul capitalului
În conformitate cu prevederile S.N.C. 5 "Prezentarea rapoartelor
financiare", raportul privind fluxul capitalului propriu constă din 4 capitole,
care cuprind date privind modificările părţilor componente ale capitalului propriu
sub aspectul grupării prevăzute de capitolul III al bilanţului contabil:
capitalul statutar şi suplimentar;
a) rezerve;
b) profit nerepartizat (pierdere neacoperită);
c) capital secundar.
De aici se observă că, spre deosebire de bilanţul contabil, raportul privind
fluxul capitalului propriu conţine nu numai date la o dată anumită, ci şi informaţii
referitoare la fluxul (majorarea şi diminuarea) elementelor componente ale
capitalului propriu în cursul unui interval determinat de timp (perioadă de
gestiune).
Tehnica întocmirii raportului privind fluxul capitalului propriu constă în
completarea fiecărui rând în baza soldurilor şi rulajelor din conturile clasei a 3-a a
Planului de conturi contabile. în coloana 4 "La finele perioadei de
gestiune precedente" cu cifre obişnuite (fără paranteze) se reflectă soldurile
creditoare iniţiale aferente conturilor indicate, iar cu cifre negative (în paranteze)
— soldurile debitoare iniţiale.
La completarea coloanelor 5 şi 6 ale raportului privind fluxul capitalului
propriu este important de reţinut că aproape toate conturile din clasa 3 sunt conturi
190
de pasiv. Fac excepţie conturile 313 "Capital nevărsat", 314
"Capital retras" şi 334 "Dividende plătite în avans". în coloana 5
"încasat (calculat)" se arată cu cifre obişnuite rulajele creditoare aferente
conturilor de pasiv din clasa 3 "Capital propriu", iar cu cifre negative —
rulajele debitoare aferente conturilor de activ. în coloana 6 "Consumat
(virat)" se reflectă cu cifre obişnuite rulajele debitoare aferente conturilor de
pasiv din clasa 3 "Capital propriu", iar cu cifre negative — rulajele
creditoare aferente conturilor de activ.
Coloana 7 "La finele perioadei de gestiune curente" se
completează în baza soldurilor finale aferente conturilor de contabilizare a
capitalului propriu: rulajele creditoare se reflectă cu cifre obişnuite (fără
paranteze), iar cele debitoare — cu cifre negative (în paranteze).
În capitolul 1 al raportului privind fluxul capitalului propriu este prezentată
sub formă generalizată informaţia referitoare la fluxul capitalurilor statutar,
suplimentar, nevărsat şi retras.
În postul "Capital statutar" (cod rd.010) se arată mărimea valorii
privind aporturile proprietarilor întreprinderii la patrimoniul lui, contabilizată în
contul 311 "Capital statutar". în societăţile pe acţiuni în postul nominalizat
se reflectă valoarea nominală a acţiunilor plasate, în societăţile cu răspundere
limitată — valoarea cotelor de participaţie ale participanţilor (asociaţilor), în
întreprinderile de stat (municipale) — suma mijloacelor de stat vărsate în fondul
statutar. în coloanele 5 şi 6 se arată sumele majorării şi micşorării capitalului
statutar (efectuate în modul stabilit de legislaţie) după introducerea modificărilor
respective în actele de constituire a întreprinderii.
În postul "Capital suplimentar" (cod rd.020) se reflectă fluxul
capitalului suplimentar sub formă de diferenţă dintre preţul de realizare a acţiunilor
şi valoarea nominală a acestora, precum şi sub formă de diferenţe de curs aferente
aporturilor valutare la capitalul statutar. La completarea raportului privind fluxul
capitalului propriu trebuie să se aibă în vedere că soldul contului 312
191
"Capital suplimentar" poate fi debitor sau creditor. în primul caz acesta se
arată în rapoarte cu cifre negative (în paranteze), în al doilea caz — fără paranteze.
În postul "Capital nevărsat" (cod rd.030) se reflectă informaţia privind
existenţa şi modificarea datoriilor proprietarilor întreprinderii aferente aporturilor
la capitalul statutar. Atare datorii se reflectă în raportul privind fluxul capitalului
propriu în baza datelor contului 313 "Capital nevărsat" numai cu cifre
negative şi se scad la completarea rândurilor de totalizare din cadrul raportului în
cauză.
În postul "Capital retras" (cod rd.040) se reflectă datele privind
existenţa şi mişcarea acţiunilor proprii (cotelor de participaţie) răscumpărate de la
acţionari (participanţi). Aceste acţiuni (cote de participaţie) se reflectă în contul
314 "Capital retras" la valoarea de procurare şi se arată în raportul privind
fluxul capitalului propriu cu cifre negative (în paranteze).În coloana 5 se prezintă
datele privind majorarea soldului acţiunilor (cotelor de participaţie) răscumpărate,
iar în coloana 6 — privind micşorarea acestora prin anulare sau revânzare.
în postul "Total s.l" (cod rd.050) se reflectă suma totală din capitolul 1,
calculată în modul următor: la mărimea capitalului statutar (rd.010) se adună (se
scade) mărimea capitalului suplimentar, reflectată în rd.020 cu cifre obişnuite
(negative), se scade mărimea capitalurilor nevărsat (rd.030) şi retras (rd.040).
În capitolul 2 al raportului examinat se prezintă datele privind existenţa şi
mişcarea capitalului de rezervă al întreprinderii, care cuprinde "Rezerve
stabilite de legislaţie" (cod rd.060), "Rezerve prevăzute de statut"
(cod rd.070) şi "Alte rezerve" (cod rd.080). în baza datelor din conturile
identice ale clasei a 3-a a Planului de conturi contabile, în coloana 4 se reflectă
rezervele de care a dispus întreprinderea la începutul perioadei de gestiune.
Defalcările în fondurile de rezervă efectuate de întreprindere în cursul perioadei de
gestiune în modul stabilit se arată în coloana 5. La utilizarea mijloacelor capitalului
de rezervă, pentru acoperirea pierderilor sau în alte scopuri, sumele respective se
192
reflectă în coloana 6. Mărimea capitalului de rezervă la finele perioadei de gestiune
curente se determină după principiul "formulei de bilanţ", arătate anterior.
Soldul din rândul dat poate fi creditor la constatarea profitului anilor
precedenţi şi se arată în raport cu semnul "plus" sau debitor — la constatarea
pierderilor anilor precedenţi şi în raport se înscrie cu semnul "minus". Trebuie să se
menţioneze că în raportul privind fluxul capitalului propriu îşi găsesc reflectare
numai rezultatele financiare aferente operaţiunilor anilor trecuţi, apartenenţa cărora
anilor precedenţi este confirmată documentar.
În postul "Profitul nerepartizat (pierderea neacoperită) al anilor pre-
cedenţi" (cod rd.110) se reflectă informaţia privind existenţa şi mişcarea profitului
nerepartizat (pierderii neacoperite) al anilor precedent. în baza datelor din contul
332 "Profit nerepartizat (pierdere neacoperită) al anilor
precedenţi" în coloana 5 se arată acoperirea pierderilor anilor trecuţi, iar în
coloana 6 – utilizarea profitului nerepartizat. Soldurile din rândul respectiv al
raportului privind fluxul capitalului propriu pot să fie reflectate cu cifre obişnuite –
în cazul existenţei profitului nerepartizat, sau cu cifre negative – în cazul existenţei
pierderilor neacoperite.
În postul "Profitul net (pierderea) al perioadei de gestiune"
(cod rd.120) se reflectă informaţia privind existenţa şi mişcarea profitului
nerepartizat (pierderii) al anului de gestiune, rămas la dispoziţia întreprinderii după
impozitare. Metodica completării acestui post la întocmirea rapoartelor trimestriale
şi anuale nu este identică.
În cursul completării raportului trimestrial privind fluxul capitalului propriu,
profitul net (pierderea) al perioadei de gestiune se determină prin calcul ca
diferenţa dintre suma profitului (pierderii) contabil şi suma plăţilor impozitului pe
venit, care urmează să fie vărsate la buget în cursul perioadei de gestiune. Calculul
menţionat se efectuează fără întocmirea formulelor contabile.
La completarea raportului anual profitul net (pierderea) al perioadei de
gestiune se reflectă în raport după întocmirea înregistrărilor contabile privind
193
reflectarea în contabilitate a rezultatului financiar anual. Practic, postul
"Profitul net (pierderea) al perioadei de gestiune" din raportul
privind fluxul capitalului propriu se întocmeşte în baza soldului şi rulajelor
contului 333 "Profitul net (pierderea) al perioadei de gestiune".
În postul "Dividende plătite în avans" (cod rd.130) se reflectă informaţia
privind dividendele intermediare (de avans) plătite în cursul anului şi contabilizate
în contul 334 "Dividende plătite în avans". în acest caz în coloana 5 se arată
suma dividendelor plătite în avans, iar în coloana 6 – trecerea acestora în cont la
calcularea definitivă la finele anului. Soldurile din rândul dat se reflectă în
raportul privind fluxul capitalului propriu numai cu cifre negative şi se scad la
completarea rândurilor de totalizare din cadrul raportului în cauză.
În postul "Total s.3" (cod rd.140) se reflectă mărimea totală a profitului
nerepartizat (pierderilor neacoperite) care se determină prin însumarea rându-
rilor: + 100 + 11 ± 120 -130.
În capitolul 4 al raportului privind fluxul capitalului propriu se reflectă
datele referitoare la existenţa şi mişcarea capitalului secundar al întreprinderii.
În postul "Diferenţe din reevaluarea activelor pe termen lung" (cod
rd.150) se reflectă informaţia privind diferenţele rezultate la întreprindere din
reevaluarea activelor pe termen lung. Postul în cauză este un post de regularizare:
diferenţele din reevaluare se evidenţiază în contul 341 "Diferenţe din reevaluarea
activelor pe termen lung" până la momentul ieşirii activelor, când suma ecartului
de reevaluare efectuat anterior se trece la veniturile din activitatea de investiţii,
iar a reducerii – în cheltuielile activităţii de investiţii.
La completarea raportului privind fluxul capitalului propriu în coloana 5 se
reflectă sumele ecartului de reevaluare a activelor pe termen lung şi trecerea la
cheltuieli a sumelor reducerii aferente activelor ieşite. în coloana 6 a raportului se
indică sumele reducerii activelor pe termen lung şi trecerea la venituri a sumelor
ecartului de reevaluare aferentă activelor ieşite. Soldurile aferente postului în
cauză al raportului pot fi arătate cu cifre obişnuite (în cazul când sumele ecartului
194
de reevaluare depăşesc sumele reducerilor la data raportată) sau cu cifre negative
(în cazul când sumele reducerilor depăşesc sumele ecartului de reevaluare).
În postul "Subvenţii" (cod rd.160) se reflectă informaţia privind existenţa
şi mişcarea la întreprinderile de stat a subvenţiilor din bugetul de stat. în baza
datelor din contul 342 "Subvenţii întreprinderilor de stat" în coloana
5 a raportului privind fluxul capitalului propriu se arată primirea subvenţiilor, iar în
coloana 6 – utilizarea sau restituirea acestora. Soldul pe acest rând reprezintă suma
mijloacelor primite din bugetul de stat, care nu au fost utilizate la finele perioadei
de gestiune.
În postul "Total s.4" (cod rd.170) se reflectă mărimea totală a capitalului
secundar al întreprinderii, care se determină prin însumarea rândurilor: ± 1 5 0 +
160.
Postul "Total" (cod rd.180) al raportului privind fluxul capitalului propriu
se calculează ca suma totalurilor din cele patru capitole componente ale raportului
în cauză: rd.050 + rd.090 ± rd.140 ± rd.170.
În continuare, este prezentat raportul privind fluxul capitalului propriu,
completat în baza datelor din exemplul expus în subcapitolul 11.2 al prezentei
lucrări.
195