Sunteți pe pagina 1din 168

Ignatov Madalina Silvia

Funar Stefan Petru

CERTIFICARE SI
ACREDITARE
IN INGINERIA
CALITATII

0
1. INTRODUCERE – CERINTELE PIETEI LIBERE EUROPENE.
ROLUL ACREDITARII SI CERTIFICARII IN REALIZAREA
PERFORMANTEI INTREPRINDERILOR.

Integrarea tarii noastre in Uniunea


Europeana presupune intarirea
capacitatii Romaniei de a-si asuma
obligatiile de stat membru al UE.

Una din conditiile cheie impuse de aquis-ul comunitar este


aplicarea corecta a exigentelor comunitare privitoare la Piata
Unica Europeana, definita ca fiind o zona fara frontiere interne,
care garanteaza cele patru libertati: libera circulatie a
produselor, persoanelor, serviciilor si capitalului este
fundamentata pe economia de piata deschisa, in care concurenta
si coeziunea economica si sociala joaca un rol esential.

Acordul asupra Barierelor Tehnice din calea comertului (TBT) ii


obliga pe membri (= guvernele centrale) sa se asigure ca
reglementarile tehnice, standardele voluntare si procedurile de
evaluare a conformitatii nu creeaza obstacole inutile in calea
comertului. Anexa 3 la Acordul TBT este Codul de Buna Practica
al OMC pentru elaborarea, adoptarea si aplicarea de standarde.
Codul este deschis acceptarii de catre toate organismele de
standardizare.

Acolo unde exista standarde internationale sau finalizarea unor


astfel de standarde este iminenta, Codul de Buna Practica spune
ca organismele de standardizare trebuie sa le foloseasca, sau sa
foloseasca parti relevante ale acestora drept baza pentru
standardele pe care le elaboreaza. El este destinat sa asigure si
armonizarea standardelor pe o baza cat mai larga posibil,
incurajand toate organismele de standardizare sa joace un rol cat
mai mare, pe masura resurselor disponibile, in elaborarea

1
standardelor internationale de catre organele internationale
corespunzatoare.

Asa cum este stipulat anterior, o cerinta de baza a programului de


negociere in vederea aderarii este asigurarea liberei circulatii a
produselor si serviciilor, avand la baza acreditarea. In acest
context, Guvernul Romaniei a adoptat politici de dezvoltare a
infrastructurii calitatii, sigurantei ambientale si alimentare, sanatatii
si securitatii in munca, responsabilitatii sociale si dezvoltarii
resurselor umane (cercetare, reintegrare sociala, calificare si
recalificare etc.) in acord cu practicile si principiile UE,
considerand drept o prioritate intensificarea efortului propriu pentru
semnarea Protocoalelor de Recunoastere Multilaterala (MLA)
(detalii in capitolul dedicat acreditarii externe) si pentru indeplinirea
conditiilor necesare semnarii Protocolului European de Evaluare a
Conformitatii (PECA).

Implementarea acestor politici se reflecta in primul rand prin


programul national Consolidarea Infrastructurilor Standardizariii si
Calitatii care are drept scop principal dezvoltarea activitatilor din
domeniul evaluarii conformitatii si standardizarii in concordanta cu
principiile si practicile internationale destinate eliminarii barierelor
tehnice din calea comertului (in mod special cu cele ale Uniunii
Europene) menite sa promoveze libera circulatie si recunoasterea
internationala a produselor si serviciilor.

Desi standardele armonizate raman voluntare, autoriltatile


nationale sunt obligate sa recunoasca faptul ca produsele
fabricate in conformitate cu standardele armonizate sunt
presupuse a fi in conformitate cu Cerintele esentiale ale Directivei.
Referirea la aceste standarde – care sunt transpuse in standarde
nationale – este publicata in Seria C a Jurnalului Oficial al
Comunitatilor Europene.

Contextul actual al dezvoltarii economice, transformarile la care


sunt supuse organizatiile in plan intern si international impun o
schimbare de atitudine in raport cu rezultatele si performantele
activitatii curente. Daca initial aceste doua concepte au fost
analizate independent, ele sunt capabile sa plaseze organizatia
intr-o pozitie favorabila in raport cu principalii concurenti de pe

2
piata. Daca rezultatele masoara performanta si chiar o definesc
atunci cand se situeaza la cote ridicate, spectrul performantelor
este mult mai larg, el cuprinde si alte performante cuantificabile
sau nu, cum sunt cele de natura economica, tehnicoeconomica,
de implicare in societate, de protectie a mediului, manageriale etc.

Pe baza unei asemenea extensii s-au construit diverse sisteme de


evaluare a performantelor organizatiilor, grupate dupa natura
continutului in: tehnicotehnologice, economice, financiare sau
economico-sociale.

Performantele tehnologice prezinta deosebita importanta in orice


microsistem: prin ele se evidentiaza seria de valori ale progresului
in continua dezvoltare si se pune in valoare capacitatea tehnica a
organizatiilor de a realiza bunuri si servicii concurentiale. In fond,
dinamica unor asemenea performante reprezinta premise ale
viabilitati sistemului in conditiile unui mediu aflat in transformare
accelerata. Astfel de performante genereaza un lant complex de
efecte economico-sociale manifestate in primul rand pe aria
performantei organizatiei si in al doilea rand la scara
macrosistemului, acesta fiind in egala masura in interesul marii
comunitati.

Performantele economice constituie de fapt „oglinda” ce reflecta in


principal efectul performantelor tehnice si tehnologice (rata
cresterii cifrei de afaceri sau ratele de rentabilitate etc., reflecta un
nivel problematica performantelor economic-sociale. Ori,
asigurarea sanatatii populatiei, protectia mediului inconjurator,
desfasurarea activitatii in concordanta cu cerintele dezvoltarii
durabile ar determina constrangeri mai riguroase decat cele
economice.

In acest context, problematica sociala a devenit o preocupare


permanenta pentru activitatea curenta a organizatiilor care doresc
sa accepte performanta si sa genereze performanta.

Pe de alta parte, in ultimii ani se observa manifestarea unui interes


crescand fata de problemele performantei sectorului productiv la
nivel national. Se vorbeste tot mai insistent de „fenomenul”
standardelor ISO 9001, ISO 14001, OHSAS 18001, SA 8000 si

3
ISO 22000, standarde cu impact deosebit asupra comertului
international. Coperarea intre UE si noile tari membre in domeniul
evaluarii conformitatii, acreditarii si standardizarii reprezinta un
indicator important al progresului spre integrare a sectorului
productiv si al serviciilor.

Aceasta presupune raspunderea organizatiilor in fata asteptarilor


legale, etice, comerciale sau de alta natura, pe care societatea le
are fata de acestea si au luat decizii care sa puna in balanta
nevoile tuturor celor care au un rol in viata unei organizatii.

Ĩn conditiile enuntate mai sus, calitatea produselor si serviciilor s-a


impus pe piata romaneasca ca factor determinant al
competitivitatii intreprinderilor. Politica europeana de promovare a
calitatii constituie unul dintre instrumentele principale si esentiale
care se refera la investitiile intangibile ale politicii privind
competitivitatea industriala. Ea se orienteaza catre intreprinderi (in
special catre IMM-uri care contribuie cu un procent anual de
66,8% la PIB), autoritati publice si consumatori si are drept scop
stabilirea unui cadru general si a unui punct de referinta pentru
dezvoltarea unui cadru tehnic sau politic, acesta fiind esential
pentru imbunatatirea calitatii produselor sau serviciilor (in special a
celor din domeniile: electric, IT, alimentatie publica si restaurante,
industria hoteliera) si pentru cresterea competitivitatii intrepriderilor
in vederea sustinerii, dupa 2007, a exportului de bunuri si servicii.
In aceste conditii reusesc sa supravietuiasca numai acele
organizatii care se pot adapta rapid cerintelor in continua
schimbare, oferind produse si servicii de calitate inalta, sigure
pentru mediu, pentru angajati si beneficiari, dar la preturi
avantajoase.

La nivel macroeconomic (regional, macroregional), calitatea


produselor, serviciilor si personalului este evaluata tot mai mult in
stransa legatura cu evolutia calitatii vietii. Se acorda o importanta
deosebita caracteristicilor economice ale produselor, diminuarii
impactului ambiental negativ al unor produse si procese,
sigurantei echipamentelor si personalului, calitatii resursei umane,
fiind introduse, in acest sens, tot mai multe restrictii: reglementari,
standarde obligatorii referitoare la protectia sanatatii persoanelor
si a mediului inconjurator.

4
Pentru a putea tine sub control procesele tot mai complexe
relationate cu realizarea produselor si/sau furnizarea serviciilor, se
impune o noua abordarea a acestora, total diferita de cea a
proceselor anterioare simple, punandu-se accent pe abordarea
integrata a proceselor, dar mai ales, pe abordarea integrata a
standardelor ISO 9001, ISO 14001, OHSAS 18001 si SA 8000 in
procesul decizional de la nivelul unei organizatii.

5
2. NOTIUNI GENERALE REFERITOARE LA CERTIFICARE

Prin definitie, certificarea este «o procedura prin care un


organism calificat si “de terta parte” - independent deci de
producator / prestator dar si de consumator - atesta in scris faptul
ca un produs, un serviciu, un proces sau o persoana este
conform(a) cu anumite cerinte specificate, mentionate intr-un
referential prestabilit ».

In consecinta, orice certificare implica evaluarea conformitatii si


existenta unui referential acceptat de toti cei implicati.

 Ce alte avantaje mai poate avea certificarea ?

Certificarea este astazi utilizata pe larg in comertul international –


mai ales dupa aparitia standardului ISO 9001 – intrucat permite
reducerea substantiala a numarului costisitoarelor testari
(incercari) de produse/servicii, efectuate atat de producator/
prestator cat si de distribuitorii si chiar clientii acestuia. Altfel spus,
prin certificare se pot evita incercarile (testarile) multiple si
deci, irosirea timpului si a banilor !

 Cum faciliteaza certificarea libera circulatie a


produselor intre statele Uniunii Europene ?

La realizarea acestui obiectiv esential contribuie atat legislatia


cat si unele structuri existente in aceste state. Sunt deosebit de
importante in acest sens Rezolutiile Consiliului de Ministri
intitulate: « Noua Abordare a armonizarii tehnice » (1985) si
« Abordarea Globala a evaluarii conformitatii » (1990). Ele au
contribuit in mod considerabil la redistribuirea
responsabilitatilor intre autoritatile publice si agentii
economici pentru asigurarea securitatii produselor si serviciilor, in
scopul protejarii sanatatii/vietii consumatorilor si a mediului
ambiant.

Conform primei Rezolutii, legislatia comunitara are in vedere


doar “cerintele esentiale” (referitoare la securitate) ale
produselor/serviciilor, urmand ca specificarea detaliata a

6
acestora sa se realizeze doar prin standarde tehnice adecvate
(elaborate de agentii economici interesati si aprobate in anumite
conditii).

Prin cea de-a doua Rezolutie, a fost atribuita competenta


evaluarii conformitatii fie unor organisme independente
(denumite “organisme de certificare de terta parte”), fie insisi
agentilor economici (doar in anumite circumstante, in special
atunci cand si-au certificat un sistem al calitatii). Aceste importante
Rezolutii se bazeaza, in aplicarea lor, pe doua politici
comunitare importante: “politica de reglementare” (vizand
conformitatea cu “cerintele esentiale”) si “politica industriala”
(vizand dezvoltarea responsabilitatii agentilor economici pentru
cresterea propriei lor competitivitati, prin promovarea
calitatii).

Actualmente, in statele europene, exista numeroase organisme


de certificare specializate (pentru anumite tipuri de produse sau
servicii, pentru sistemele calitatii, pentru sistemele de mediu,
pentru diferite specializari/ocupatii etc). Unele si-au adoptat
referentiale comune, si-au armonizat procedurile de lucru si s-
au recunoscut reciproc, formand retele europene specializate
de certificare…

 Este obligatorie certificarea pentru agentii economici


din Romania?

In Uniunea Europeana, certificarea produselor/serviciilor poate fi


obligatorie (in cazul acelor produse/servicii care pot pune in
pericol viata si sanatatea oamenilor sau calitatea mediului ambiant
si care constituie obiectul asa-numitului “domeniu reglementat”)
sau facultativa/“voluntara” (in cazul celorlalte produse/servicii –
apartinand “domeniului nereglementat” - exclusiv in scopul
promovarii lor pe piata).

In CEE, certificarea sistemului calitatii si certificarea persoanelor


nu sunt obligatorii prin legislatie dar pot deveni obligatorii prin
decizia unor autoritati publice ca si prin efectul unor contracte
incheiate intre agentii economici.

7
Categorii institutionale obligate prin normative nationale de a fi
certificate:
 Constructii
 Invatamant superior
 Transporturi
 Valorificarea si transportul deseurilor
 Montaj centrale termice
 Executie instalatii gaze naturale
 Dezinsectie, dezinfectie si deratizare

Se recomanda agentilor economici din Romania ce au relatii


comerciale cu agentii economici din statele CE sa-si certifice
produsele, serviciile si sistemele calitatii, conform
reglementarilor CE si contractelor cu partenerii lor.

Credibilitatea Romaniei pe plan european/international depinde


atat de gradul de extindere cat si de eficienta acreditarilor si
certificarilor efectuate in tara noastra.

 Avantajele certificarii

Implementarea si eficientizarea sistemelor de management in


cadrul organizatiilor din Romania, ofera urmatoarele avantaje pe
termen lung:
 Impact global asupra comertului prin liberalizarea acestuia pe
plan national;
 redresarea exporturilor (care inregistreaza un declin anual de
aproximativ 5%);
 cresterea volumului comertului si imbunatatirea balantei de
plati;
 Scaderea preturilor prin eliminarea unor cheltuieli asociate
externalitatilor de mediu sau non-calitatii;
 Modernizarea infrastrucurii din sectorul productiv si cresterea
performantei serviciilor;
 Favorizarea unei adevarate competitii si eliminarea concurentei
neloiale;
 Cresterea securitatii mediului;
 Cresterea securitatii muncii;
 Cresterea increderii consumatorului in produsele achizitionate

8
 Cresterea gradului de incredere a clientilor externi in oferta
romaneasca;
 Responsabilizarea angajatorilor privind drepturile angajatilor;
 Asigurarea unui nivel de trai decent prin asigrarea venitului
minim pe ramura;
 Controlul integrat al poluarii.

 Cum se confirma in practica obtinerea certificarii?

Exista trei modalitati uzuale:


- «certificatul de conformitate» - precizand produsul/
serviciul sau organizatia in care este implementat sistemul calitatii,
referentialul si emitentul
- «marca de conformitate» / marcajul CE - la produse
- «licenta/certificatul de calificare».

9
3. CERTIFICAREA SISTEMELOR DE MANAGEMENT

O analiza succinta a contextului economic mondial al ultimilor ani


permite evidentierea unor trasaturi definitorii incontestabile:
 diversificarea si innoirea rapida a ofertei de marfuri si servicii,
sub impactul dezvoltarii rapide a pietei libere;
 globalizarea economiei (dar si a impactului negativ asupra
mediului);
 constientizarea angajatilor referitor la drepturile salariale, de
securitate si de promovare
 cresterea exigentelor consumatorilor.

Motivatia principala a aparitiei, dar mai ales a utilizarii standardelor


din seriile ISO 9000, ISO 14000, OHSAS 18000, ISO 22000, SA
8000 si ISO 16949 a fost si este una de ordin economic. Acest
lucru este atestat de valoarea unui standard, valoare care este
data de performanta atinsa in afaceri de o firma care utilizeaza
unul sau mai multe standarde.

Cu alte cuvinte, valoarea standardelor din seriile mai sus amintite


se reflecta in:
 Competitivitatea de pret, de calitate si de siguranta ambientala
a produselor realizate in concordanta cu prevederile acestor
standarde;
 Reduceri ale costurilor de productie datorita optimizarii
proceselor tehnologice;
 Reducerea externalitatilor de mediu datorita optimizarii
proceselor tehnologice si reciclarii interne a deseurilor de
executie;
 Reducerea numarului de evenimente nedorite legate de
sanatate si securitate in munca;
 Fidelizarea personalului;
 Identificarea si satisfacerea cerintelor explicite si implicite ale
clientilor (cu accent pe industria auto si cea alimentara), cu
tendinta de anticipare a dorintelor viitoare ale acestora.

Presiunea pietei interne si internationale impune tot mai frecvent


participarea la achizitii publice numai a organizatiilor care au

10
certificat unul sau mai multe sisteme de management de catre un
organism de certificare acreditat.

Avand in vedere necesitatea atragerii investitorilor straini in tara


noastra, preluarea standardelor europene si internationale este o
problema de interes national. Nici un investitor serios, obisnuit sa
lucreze dupa standardele internationale sau europene, nu va risca
sa faca o investitie acolo unde organismele de reglementare si de
supraveghere a pietei nu aplica aceleasi standarde recunoscute
pe plan international sau european.

Privind cu atentie aria de distributie a factorilor interesati in cadrul


economiei nationale constatam ca nu exista domeniu de activitate
care sa nu beneficieze de pe urma seriei de standarde ISO 9000,
ISO 14000, OHAS 18001 si SA 8000. Aceste tipuri de standarde
reprezinta asadar, un instrument economic si comercial care poate
aduce avantaje tuturor celor pregatiti sa-l utilizeze in atingerea
telurilor propuse.

3.1 STANDARDE CARE STAU LA BAZA CERTIFICARII


SISTEMELOR DE MANAGEMENT

Sistemele de management (calitate, mediu, calitate in domeniul


auto, invatamant superior, securitatea si sanatatea in munca,
siguranta alimentului, securitatea informatiei, responsabilitate
sociala, dispozitive medicale etc.) se pot certifica individual sau in
forma integrata (de minim doua categorii de sisteme de
management). Integrarea sistemelor de management, tinand cont
si de managementul general la afacerii, este facilitata de ghidul
PAS 99:2006. Cele mai uzuale standarde in baza carora se
acorda certificate de conformitate cu sistemele de management
sunt:

- ISO 9001:2008 Sisteme de management al calitatii.Cerinte

Familia de standarde ISO 9000 a fost elaborata pentru a ajuta


organizatiile, indiferent de tip, marime si produsul furnizat, sa
proiecteze, sa implementeze si sa conduca eficace sistemele de
management al calitatii. ISO 9001:2008 specifica cerintele unui
sistem de management al calitatii care poate fi utilizat de

11
organizatii pentru aplicarea in scopuri interne, pentru certificare,
sau pentru scopuri contractuale. Standardul se concentreaza
asupra eficacitatii sistemului de management al calitatii in
satisfacerea cerintelor clientului.

Acest Standard International stabileste cerintele pentru un sistem


de management al calitatii atunci cand o organizatie
a) are nevoie sa demonstreze capabilitatea sa de a furniza
consecvent produse care sa satisfaca cerintele clientului si
cerintele reglementarilor aplicabile si
b) urmareste sa creasca satisfactia clientului prin aplicarea eficace
a sistemului, inclusiv a proceselor de imbunatatire continua a
sistemului si prin asigurarea conformitatii cu cerintele clientului si
cu cele ale reglementarilor aplicabile.

- ISO 14001:2004 Sisteme de management de mediu. Cerinte

Acest standard stabileste cerintele referitoare la un SMM care permite


unei organizatii sa-si formuleze si sa-si implementeze politica si
obiectivele tinand seama de cerintele legale si de alte cerinte la care
organizatia subscrie si informatii referitoare la impacturile
semnificative asupra mediului. Acest standard se aplica acelor
aspecte de mediu pe care organizatia le identifica si le poate
controla si pe care le poate influenta. Standardul nu stabileste
criterii specifice de performanta in domeniul mediului.

Acest Standard International este aplicabil oricarei organizatii


care doreste:
a) sa stabileasca, sa implementeze, sa mentina si sa
imbunatateasca un sistem de management de mediu;
b) sa se asigure de conformitatea cu politica de mediu declarata;
c) sa demonstreze conformitatea cu acest standard international

- BS OHSAS 18001:2007 Sisteme de management al


sanatatii si securitatii in munca. Cerinte

12
Acest standard prezinta cerintele unui sistem de management al
sanatatii si sigurantei ocupationale (OH&S) pentru a permite unei
organizatii sa-si controleze riscurile legate de sanatatea si
siguranta ocupationala si sa-si imbunatateasca performanta. El nu
precizeaza criterii de performanta specifice sanatatii si sigurantei
ocupationale, nici nu ofera specificatii detaliate cu privire la tipul de
sistem de management.

OHSAS astfel prezentat este aplicabil in orice organizatie care


doreste sa:
 Conceapa un sistem de management al sanatatii si sigurantei
ocupationale pentru a elimina sau minimiza riscul pentru
angajati sau alte parti interesate care ar putea fi expuse la
riscuri legate de sanatatea si siguranta ocupationala asociate
activitatilor desfasurate;
 Implementeze, mentina si imbunatateasca permanent un
sistem de management al sanatatii si sigurantei ocupationale;
 Sa se asigure de conformitatea acestuia cu politica sa in
domeniul sanatatii si sigurantei ocupationale;
 Demonstreze aceasta conformitate si altora;
 Caute certificarea/consemnarea sistemului sau de
management al sanatatii si sigurantei ocupationale de un
organism extern sau
 Faca o autodeterminare si declaratie de conformitate cu
specificatiile OHSAS.

- SA 8000:2008 Responsabilitate Sociala. Cerinte

In general, conformarea cu cerintele SA 8000 este ceruta de


comerciantii care cauta sa asigure conditii adecvate de munca pe
intreg fluxul de productie (De exemplu, un producator de
incaltaminte dintr-o tara in curs de dezvoltare solicita certificarea
pentru a obtine un contract cu o organizatie multinationala care
prefera furnizori certificati SA 8000).

13
SA 8000 este accesibil intrerprinderilor mici sau mari. Standardul
SA 8000 si Ghidul de implementare sunt examinate public si
revizuite la fiecare 5 ani.

SA 8000 este un standard international care are ca scop


imbunatatirea conditiilor de munca la nivel mondial. Are la baza
principiile a 13 conventii internationale referitoare la drepturile
omului dintre care 10 sunt conventii ale Organizatiei Internationale
a Muncii (ILO).

ILO este cea mai veche agentie a ONU si singura care are o
structura tri-partita, compusa din sindicate, patronate si guverne.
Pe site-ul ILO www.ilo.org. sunt disponibile interpretari, cazuri
detaliate si recomandari din partea expertilor referitoare la modul
de interpretare si de aplicare a acestor conventii.

SA 8000 face referire si la Declaratia Universala a Drepturilor


Omului si la Conventia Natiunilor Unite referitoare la eliminarea
tuturor formelor de discriminare fata de femei.

Specific SA 8000 este ca cerintele standardului tin cont de


legislatia nationala a statului in adrul caruia se implementeaza, iar
in toate cazurile in care legislatia nationala este mai restrictiva
decat cea internationala, se aplica cea mai restrictiva
reglementare.

Acest standard ajuta orice tip de organizatie sa:


a) dezvolte, mentina si imbunatateasca politicile si procedurile
proprii in scopul protejarii grupurilor sociale dezavantajate (femei,
tineri, gravide etc.) sau a propriilor angajati (in general), in masura
in care ele pot controla aceste aspecte sau le influenteaza;
b) demonstreze partilor interesate ca politicile, procedurile si
practicile proprii sunt in conformitate cu cerintele legale de profil si
cu cerintele acestui standard.

Beneficii referitoare la adoptarea standardului SA 8000:


 imbunatatirea sistemului de motivare a personalului si a
relatiilor comerciale cu parteneri de incredere,
 reputatie mai buna,
 un nivel mai mare de incredere din partea investitorilor,

14
 calitate mai buna a produselor,
 Furnizorilor certificati le creste competitivitatea si au
posibilitatea de a semna contracte pe durata mai lunga cu
clientii lor,
 Imbunatatirea conditiilor de munca si a comunicarii intre
lucratori si conducerea organizatiei adesea conduce la
scaderea ratei absenteismului, a fluctuatiei de personal,
 cresterea implicarii angajatilor,
 reducerea numarului de zilele pierdute din pricina imbolnavirilor
poate imbunatati relattiile cu sindicatele si cu alte parti
interesate,
 Pentru lucratori, beneficiile oferite de SA 8000 au ca scop
imbunatatirea conditiilor zilnice de munca sau perspective de
angajare de lunga durata prin protejarea sanatatii lor, a libertatii
lor si a oportunitatilor lor de avansare la locul de munca.

- ISO/CEI 27001:2006 Tehnologia


informatiei. Tehnici de securitate.
Sisteme de management al
securitatii informatiei. Cerinte

Acest standard a fost elaborat pentru a furniza un model pentru


stabilirea, implementarea, functionarea, monitorizarea,
actualizarea, mentinerea si imbunatatirea unui sistem de
management pentru securitatea informatiilor, indiferent de tipul de
organizatie (comerciala, bancara, invatamant etc.)

- ISO 22000:2005 - Cerinte pentru


organizatiile din cadrul lantului
alimentar

Cerintele de siguranta alimentului pentru toate organizatiile care


produc, prelucreaza, manipuleaza sau furnizeaza alimente sunt
cele mai inalte. De aceea, toate aceste organizatii recunosc o
nevoie crescuta de a demonstra si a furniza dovezi

15
corespunzatoare privind abilitatea lor de a identifica si controla
pericolele de siguranta alimentului si multiple conditii care
afecteaza siguranta alimentului. Aceste cerinte se pot aplica
tuturor tipurilor de organizatii din cadrul lantului alimentar, de la
producatorii de nutreturi, producatorii de materii prime, pana la
fabricantii de alimente, operatorii de transport si depozitare si
subcontractantii pietei de servicii alimentare si desfacere cu
amanuntul – impreuna cu organizatiile conexe, cum ar fi
producatorii de utilaje, de ambalaje, agenti de curatare, aditivi si
ingrediente.
Siguranta alimentului este pusa in legatura cu prezenta si nivelul
pericolelor alimentare din alimente la punctele de consum (prin
inghitirea de catre consumator). Intrucat pericolele sigurantei
alimentelor pot fi introduse in orice etapa a lantului alimentar, este
esential controlul corespunzator de-a lungul lantului alimentar.
Astfel, siguranta alimentului este o responsabilitate comuna, care
este sigurata in principal prin eforturile combinate ale tuturor
partilor participante in lantul alimentar.

- SR EN ISO 13485:2004. Sisteme de


management al calitatii pentru
dispozitive medicale

Acest standard specifica cerintele pentru un sistem de


management al calitatii acolo unde o organizatie are nevoie sa
demonstreze capacitatea sa de a furniza dispozitive medicale si
serviciile aferente care in mod constant satisfac cerintele clientului
si cerintele de reglementare aplicabile la dispozitivele medicale si
serviciile aferente.

Este standardul cel mai acceptat international pentru producatorii


de aparatura medicala. ISO 13485 sustine reducerea riscurilor
neasteptate pentru companii care construiesc, fabrica sau
folosesc produse si servicii medicale si in timpul fabricatiei, dar si
mai tarziu.

16
- ISO/TS 16949:2001 Sisteme de Management al Calitatii -
Cerinte specifice in aplicarea standardului ISO 9001:2000
pentru productia in serie si a pieselor de schimb in industria
automobilelor

Acest Standard International stabileste cerintele pentru un sistem


de management al calitatii atunci cand o organizatie:
 are nevoie sa demonstreze capabilitatea sa de a furniza
consecvent produse care sa satisfaca cerintele clientului si
cerintele reglementarilor aplicabile si
 urmareste sa creasca satisfactia clientului prin aplicarea
eficace a sistemului, inclusiv a proceselor de imbunatatire
continua a sistemului si prin asigurarea conformitatii cu
cerintele clientului si cu cele ale reglementarilor aplicabile.

Aceasta Specificatie Tehnica, in acord cu ISO 9001:2008,


stabileste cerintele SMC pentru proiectare si dezvoltare, productie
si, cand este relevant, pentru instalarea si service-ul pieselor de
automobile. Aceasta Specificatie Tehnica este aplicabila pentru
puncte le lucrule organizatiei unde sunt realizate piesele cerute de
client, pentru productie si/sau service. Functiile auxiliare, fie din
departament, fie din exterior (precum centre de proiectare, sedii
incorporate sau centre de distributie), fac parte din auditul de
departament pentru sustinerea acestuia, nu pot obtine certificatul
separat pentru aceasta Specificatie Tehnica.

Aceasta Specificatie Tehnica poate fi aplicata in lantul de


aprovizionare a pieselor de schimb pentru automobile.

3.2. CERINTE PRIVIND CERTIFICAREA SISTEMELOR DE


MANAGEMENT. AUDITUL DE CERTIFICARE

 De ce este necesar auditul de certificare a unui sistem de


management?

Auditul este instrumentul esential ce concura la realizarea


obiectivelor organizatiei in domeniul calitatii, mediului, securitatii in
munca, sigurantei alimentului, responsabilitatii sociale, securitatii
informatiilor in sistemele bancare si nu numai etc.

17
Auditul de certificare se face avand la baza tehnicile, metodele,
principiile si procedurile dezvoltate de standardul de referinta ISO
19011:2003 Ghid pentru auditarea sistemelor de management al
calitatii si al mediului. Acest standard international furnizeaza
indrumari despre principiile de auditare, managementul
programelor de audit, efectuarea auditurilor sistemului de
management al calitatii si cele ale sistemului de management de
mediu cat si competenta auditorilor sistemului de management al
calitatii/mediului. Este aplicabil tuturor organizatiilor care
intentioneaza sa efectueze si sa administreze audituri interne sau
externe ale sistemului de management al calitatii/mediului.

In plus fata de recomandarile acestui standard, pentru auditul de


certificare a altor sisteme de management decat calitate si mediu,
se utilizeaza recomandarile ISO 27001:2007 si tehnici,
terminologii, proceduri specifice domeniului de auditat (de ex.
Siguranta alimentului, industria auto, tehnologia informatiei etc.)

Auditand un sistem de management, reprezentantul organismului


de certificare cauta raspuns la trei intrebari:
1. Are organizatia un sistem de management documentat si
conform cu cerintele specificate (standardele aplicabile, legislatie
de profil)?
2. Daca ceea ce este declarat in documentatie se aplica efectiv?
3. Este acesta eficace?

Pentru a raspunde la aceste intrebari auditorul compara starea de


fapt cu cerintele legislative si standardului de referinta adoptat.

 Cerinte generale

Auditurile de certificare sisteme de management (de terta parte)


verifica daca activitatile care se desfasoara intr-o organizatie sunt
in conformitate cu procedurile stabilite. De asemenea, auditul
identifica orice probleme in procedurile existente, precum si
posibilitatile de imbunatatire ale acestor proceduri. Auditurile de
certificare sisteme sunt efectuate de un organism de certificare
neutru, fie la cererea organizatiei auditate, fie la cererea unui client
sau a altui organism neutru → se obtine incredere pentru
ceilalti.

18
Toate activitatile unei anumite organizatii sunt supuse unui audit
pe o perioada data de timp. Perioada necesara pentru finalizarea
auditarii tuturor activitatilor se numeste ciclu de audit.

Auditurile de certificare sunt efectuate de catre persoane


independente de activitatea auditata, pentru a se asigura o
evaluare impartiala.

 Obiectivele auditului

Obiectivele se refera in special la evaluarea sistemelor de


management operationale si la determinarea conformarii cu
legislatia de profil, politica si programele de management ale
organizatiei.

 Scop

Scopul fiecarui audit sau al fiecarei etape din ciclul de audit, dupa
caz, trebuie sa defineasca si sa precizeze explicit:
 domeniile acoperite;
 activitatile de auditat;
 criteriile care trebuie avute in vedere;
 perioada acoperita de audit.

Auditurile sunt efectuate de persoane (auditori) sau grupuri de


persoane (auditori si experti) cu experienta necesara in domeniile
si sectoarele auditate, avand inclusiv cunostintele relevante si
experienta in domeniul mediului, sigurantei alimentului, IT,
sanatatii si securitatii in munca, managerial, tehnic si legislativ,
precum si cu pregatirea si competenta necesare auditarii pentru
atingerea obiectivelor stabilite. Resursele si timpul alocate
auditului sunt in concordanta cu scopul si obiectivele acestuia.
Conducerea organizatiei la cel mai inalt nivel trebuie sa acorde
sprijin in procesul de audit, conform documenetelor contractuale
incheiate cu organismul de certificare.

 Etapele auditului de certificare

 Selectarea organismului de certificare

19
 Contactarea organismului de certificare
 Semnarea documentelor contractuale (comanda de
cetificare, chestionar informativ, contract de certificare)
 Depunerea documentatiei obligatorii pentru certificare
(manual + proceduri de sistem, planuri HACCP, contract
colectiv de munca etc. – in functie de standardul auditat in
vederea certificarii)
 Initierea auditului de certificare in doua etape:
1. preauditul - verificarea respectarii cerintelor legislative,
vizualizarea locatiilor, analiza documentatiei, cunoasterea
proceselor, analiza programului de audit intern stabilit de
organizatie si a concluziilor analizei managementului
referitor la sistemul/sistemele de management
implementate si

2. Auditul propriu zis)


Stabilirea PA
obiective
responsabilitati
resurse Planifica
proceduri

Competenta
Implementarea PA si evaluarea
Imbunatatirea programarea auditurilor auditorilor
PA evaluarea auditorilor
selectarea echipei de audit Efectueaza
conducerea activitatilor de audit
aza Mentinerea inregistrarilor
one
Activitati de
Acti audit

Monitorizarea si analiza PA
programarea auditurilor
evaluarea auditorilor
selectarea echipei de audit
Verifica
conducerea activitatilor de audit
Mentinerea inregistrarilor

Figura 2 Etapele realizarii auditului de certificare sisteme de management


(aplicarea ciclului PDCA)

20
Inceperea auditului

Analiza primara a documentelor

Pregatirea activitatilor de audit la fata locului (audit etapa I)

Efectuarea auditului (audit etapa II)

Pregatirea raportului

Concluziile auditului
Urmarirea actiunilor corective (cauze, termene, inchidere)

Figura 3 Etapele realizarii auditului de certificare sisteme de management

 Organizarea auditului de certificare a sistemelor de


management

Organismul de certificare stabileste echipa de audit (Auditorul sef,


auditori si/ sau experti tehnici), functie de:
 domeniul de activitate al organizatiei
 durata auditului
 competentele de audit necesare pentru a atinge obiectivele
auditului.

Echipa de audit trebuie sa fie constituita din auditori, din baza de


auditori a organismului de certificare. Toti auditorii din echipele de
audit trebuie sa demonstreze calificarea adecvata tipului si
sectorului de audit.

Comunicarea cu organizatia: Responsabilul certificare trebuie sa


comunice cu organizatia (clientul), pentru a se asigura ca
organizatia accepta datele propuse pentru audit si echipa de audit
nominalizata

!! Organizatia poate obiecta fata de orice membru al echipei


de audit.

21
Se solicita auditorului sef programarea auditului etapa I in
perioada solicitata de organizatie (luna, an);

Calificarea echipei de audit:


- cel putin unul dintre auditori trebuie sa aiba competente in
domeniul NACE in care se incadreaza activitatile organizatiei,
supuse certficarii.

Seful echipei de audit, primeste urmatoarele informatii si


documente:
 Componenta echipei de audit si data aproximativa (luna/ an) a
auditului;
 Locatiile incluse in domeniul de certificare: sediu,
sucursale,activitatile lor si santiere sau santiere temporare
daca exista;
 Domeniul certificarii si excluziuni declarate de client;
 Manualul de management (cu organigrama si excluziunile
documentate)
 procedurile documentate obligatorii,
 la care se pot adauga, documente asociate cu procesele,
difuzate de client.

Auditorul sef pregateste auditul, anunta si instruieste pe scurt


membrii echipei.

Auditorul sef, va clarifica orice informatii ambigue si va obtine orice


informatii importante necesare pentru planificarea auditului. In
timpul pregatirilor de audit, se va acorda o atentie speciala
urmatoarelor aspecte:
 Structura organizationala a clientului (adresa, identificarea
managerilor insarcinati, structura functionala, locatii etc.);
 Domeniul de activitate (produse, servicii si altele) si excluderile
declarate;
 Procesele sistemului de management si interconexiunile
(structura si matricea de procese, procesele cheie, procesele
suport, responsabilitati si documente asociate, indicatori de
performanta si obiective, planificare si actiuni de monitorizare
si masurare, aspecte de mediu semnificative, riscuri de
accidentare de nivel mare etc.), oriunde este aplicabil;
 Procedurile si criteriile organismului de certificarele;

22
 Cerinte legale sau reglementare aplicabile produsului sau
serviciului clientului;

 Planificarea si pregatirea pentru audit (Initierea


auditului)

Fiecare audit este planificat si pregatit, conform obiectivelor, in


special pentru asigurarea:
 unei alocari corespunzatoare a resurselor;
 asumarii rolului si responsabilitatii fiecarei persoane implicate
in procesul de audit (inclusiv conducatorul echipei de audit,
auditorii, expertii, conducerea beneficiarului auditului).

Planul de audit trebuie sa fie trimis clientului cu minim 5 (cinci) zile


lucratoare inainte de audit. Planul trebuie trimis mai devreme in
situatiile in care se vor vizita locatii multiple sau cand este vorba
despre o logistica complicata (calatorii peste hotare, cazare etc.).

 Preauditul/ auditurile de preevaluare/ auditul etapa I

In prima etapa a auditului de certificare se evaluaeza:


 Analiza succinta a sistemului documentat;
 Evaluarea gradului de indeplinire a cerintelor de baza ale
sistemului;
 Evaluarea gradului de respectare a prevedrilor legislative
aplicabile;
 Evaluarea documentatiei;
 Evaluarea si familiarizarea cu procesele determinate de
organizatie;
 Familiarizarea cu locatiile si activitatile organizatiei;
 Evaluarea rezultatelor analizei managementului;
 Evaluarea completitudinii si adecvarii programului de audit
aintern stabilit de organizatie;
 Confirmarea domeniului de certificare cerut;
 Stabilirea datei auditului de certificare.

Raportul de preaudit difera de alte rapoarte prin faptul ca:


 Constatarile echipei de audit nu sunt clasificate;
 Nu se ia nici o decizie asupra statutului certificarii (procesul de
certificare continua cu etapa de audit de certificare, dupa

23
stabilirea unui interval pentru rezolvarea constatarilor
semnalate – care pot genera neconformitati majore la
certificare)
 Preauditul este o activitate independenta de procesele de
decizie
 Durata sa este stabilita intre organizatia candidata si
organismul de certificare.

 Activitatile de audit (auditul etapa II)

Activitatile de audit trebuie sa includa:


 discutii cu personalul;
 inspectarea echipamentelor si a conditiilor de operare;
 analizarea inregistrarilor, a procedurilor scrise si a altor
documentatii relevante, cu scopul de a evalua performanta de
mediu a activitatii auditate si pentru a se stabili daca:
- respecta standardele, regulamentele, obiectivele si
tintele;
- sistemul existent de gestionare a responsabilitatilor de
mediu este eficient si adecvat.

Printre altele trebuie folosite controale prin sondaj pentru


verificarea respectarii acestor criterii si pentru a determina
eficacitatea intregului sistem de management.

Procesul de audit cuprinde cel putin urmatoarele etape:


1. evaluarea punctelor tari si slabe ale sistemelor de
management;
2. obtinerea dovezilor relevante;
3. evaluarea constatarilor auditului;
4. pregatirea concluziilor auditului;
5. raportarea constatarilor si a concluziilor auditului.

 Raportarea constatarilor si concluziilor auditului

La sfarsitul auditului de certificare, auditorul sef trebuie sa


intocmeasca un raport de audit scris, a carui forma si continut
trebuie sa asigure o prezentare integrala si oficiala a tuturor
constatarilor si concluziilor auditului. Constatarile si concluziile
auditului sunt comunicate oficial conducerii la cel mai inalt nivel.

24
Obiectivele fundamentale ale unui raport de audit scris sunt:
 sustinerea prin documente a scopului auditului;
 situatia conformarii la politica organizatiei si progresul
organizatiei in domeniul certificat;
 furnizarea de informatii conducerii despre eficacitatea si
acuratetea masurilor de monitorizare a impactului de mediu al
organizatiei, a riscurilor de accidentare si imbolnavie
profesionala, a controlului pericolelor la siguranta alimentului,
la gestiunea informationala a datelor etc.;
 sustinerea prin documente a necesitatii actiunilor corective,
dupa caz.

 Clasificarea neconformitatilor

Neconformitate majora (neindeplinirea unei cerinte din


standardul de referinta, care nu este acceptata ca excludere).

Neconformitate minora (neindeplinirea partiala a unei cerinte din


standardul de referinta).

!! Mai multe neconformitati minore care se adreseaza aceeasi


cerinte sau care se adreseaza cerintelor cheie ale functionarii
proceselor cheie, pot conduce la o neconformitate majora.

!!Neefectuarea actiunilor care privesc oportunitati de


imbunatatire nu constituie un motiv de a fi inregistrata ca
neconformitate sau/si observatie.

 Incheierea auditului

Procesul de audit se incheie cu pregatirea si implementarea unui


plan adecvat de actiuni corective. Se instituie mecanisme
functionale corespunzatoare care sa asigure urmarirea rezultatelor
auditului.

 Frecventa auditurilor

 auditul de certificare
 Audituri anuale de supraveghere

25
 Audituri de reinnoire, la fiecare 3 ani,
 auditurile de extindere/ restrangere al domeniului de activitate

 Documentele de certificare

Documentele de certificare se predau de regula in termen de 40


zile la organismul de certificare (luand in considerare dreptul
auditatului de a stabili corect actiunile corective pentru inchiderea
eficace a neconformitatilor identificate cu ocazia auditului de
certificare). Documentele de certificare constau in :
 raportul de analiza documentelor
 Planul de audit
 Raport de audit
 Chestionarul de audit
 Sinteza auditului

26
4. INREGISTRAREA EMAS II (SCHEMA COMUNITARA
MANAGEMENT DE MEDIU SI AUDIT)

Necesitatea implementarii si inregistarii unui sistem de


management de mediu conform EMAS II este demonstrata de
avantajele pe care le-ar obtine companiile romane in urma unui
astfel de demers:
 Sistematizarea tuturor activitatilor generatoare de impacturi
negative de mediu;
 Reducerea riscurilor de mediu;
 Imbunatatirea performantei de mediu a companiei, inclusiv
cresterea calitatii produselor;
 Cresterea increderii comunitatii, autoritatilor, clientilor, bancilor
si companiilor de asigurare
 Reducerea costurilor de operare
 Imbunatatirea motivatiei angajatilor
 Imbunatatirea imaginii publice si a pozitiei pe piata a companiei

Obiectivul EMAS, care trebuie sa promoveze imbunatatirea


continua a performantelor de mediu ale organizatiilor, se
realizeaza prin:
 elaborarea si implementarea de catre organizatii a sistemelor
de management de mediu;
 evaluarea sistematica, obiectiva si periodica a performantei
acestor sisteme;
 furnizarea informatiilor privind performanta de mediu si
mentinerea unui dialog cu publicul si cu alte parti interesate din
afara organizatiilor;
 implicarea activa a angajatilor in organizarea si in instruirea
proprie, adecvata, initiala si avansata, care sa le permita
participarea activa la elaborarea si punerea in aplicare a
sistemelor de management de mediu. La solicitarea angajatilor,
orice reprezentant relevant al acestora trebuie sa fie implicat.

27
Autoritatea competenta pentru aplicarea cerintelor EMAS este
autoritatea publica centrala de mediu. In cadrul autoritatii publice
centrale de mediu se infiinteaza Comitetul consultativ EMAS si
Biroul EMAS, ca parte a Serviciului controlul integrat al poluarii,
mentionat in art. 4 alin. (2) din ordonanta de urgenta a Guvernului
nr. 34/2002 privind prevenirea, reducerea si controlul integrat al
poluarii, aprobata si modificata prin Legea nr. 645/2002.

Pentru a permite inregistrarea EMAS a organizatiilor, acestea


trebuie sa demonstreze verificatorului de mediu ca respecta
cerintele neacoperite de standardele recunoscute (seria de
standarde ISO 14000).

Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Protectia


Mediului - ICIM Bucuresti promoveaza participarea organizatiilor in
cadrul EMAS prin:
- facilitarea accesului la informatii si institutii publice;
- adoptarea si promovarea masurilor de asistenta tehnica, in
colaborare cu autoritatile locale, camere de comert,
asociatii patronale etc.;
- tarife de inregistrare rezonabile, care sa incurajeze o mai
larga participare.

 Etapele inregistrarii EMAS II

O organizatie care doreste sa participe la EMAS trebuie sa


parcurga urmatoarele etape:
 Realizarea analizei initiale de mediu a activitatilor, produselor si
serviciilor sale;
 Realizarea unui sistem de management de mediu;
 Realizarea unui audit de mediu pentru a-si evalua performanta
de mediu;
 Stabilirea declaratiei de mediu care furnizeaza informatii
despre rezultatele organizatiei referitoare la obiectivele de
mediu si impune importanta speciala a imbunatatirii continue a
performantei de mediu, luand in considerare necesitatea
informarii partilor interesate;
 Realizarea unei expertize a analizei initiale de mediu, a sistem
de management de mediu, a procedurilor de audit de mediu si

28
a declaratiei de mediu, in scopul stabilirii conformitatii cu
cerintele EMAS;
 Validarea declaratiei de mediu prin intermediul unui expert de
mediu acreditat;
 Transmiterea declaratiei de mediu validate autoritatii
competente a Statului Membru in care organizatia
intentioneaza sa se inregistreze si informarea publicului privind
declaratia de mediu dupa inregistrare.

Figura 4 Situatia mondiala a inregistrarilor EMAS II

FLUX VERIFICARE/VALIDARE EMAS

29
EMAS prevede ca după prima verificare, verificatorul de mediu în
cooperare cu organizaţia să elaboreze şi să aprobe un program de
verificare pentru o perioadă de cel mult 36 de luni. De asemenea,

30
după prima validare a declaraţiei de mediu, EMAS impune
actualizarea anuală a informaţiilor şi validarea anuală a oricărei
modificări, cu excepţia anumitor circumstanţe.

Prin consultare cu organizaţia, verificatorul de mediu concepe un


program pentru a garanta că toate elementele necesare pentru
înregistrarea în cadrul EMAS sunt verificate în termen de cel mult
36 de luni.

Pentru a asigura supravegherea permanentă a sistemului de


management de mediu al organizaţiei şi a rezultatelor obţinute în
ceea ce priveşte mediul, se va structurarea programul verificărilor
de supraveghere in contractul cu clientul, astfel încât să fie
verificate anual o treime din activităţile organizaţiei, pentru
verificarea tuturor activităţilor în maxim 36 de luni.

Cu toate acestea, în organizaţii şi întreprinderi mici (vezi definiţia


încadrată), verificarea poate avea loc pentru întregul sistem într-o
singură vizită, cu o frecvenţă stabilită de comun acord de
verificator şi organizaţie, dar cel puţin la fiecare 36 de luni.

Pentru organizaţiile care au un certificat acreditat conform EN ISO


14001, verificarea se referă doar la elementele care nu intră în
domeniul de aplicare a standardului recunoscut. În acest caz,
verificatorul are obligaţia de a lua în considerare programul de
supraveghere EN ISO 14001 în momentul elaborării programului
de verificare şi, dacă este posibil, de a combina vizitele de
evaluare, pentru a evita dublarea eforturilor, costurile şi pierderile
de timp inutile pentru organizaţie.

 Validarea informatiilor de mediu

Verificatorul validează, la intervale de cel mult 12 luni, orice


informaţii actualizate din de mediu. Se va corela perioada alocata
validării declaraţiei de mediu cu programul de verificare în curs

 Auditul-etapa 1

31
Este etapa de audit si evaluare generala a conformitatii SMM cu
standardul de referinta si contine urmatorii pasi :
 Evaluarea documentatiei SMM al organizatiei. Documentaţia
verificată înainte de vizită include informaţiile despre :
 organizaţie şi activităţile sale,
 politica de mediu şi programul de management de mediu,
 descrierea sistemului de management al mediului
operaţional,
 detalii privind evaluarea initiala de mediu şi
 proiectul de Raport de mediu;

Verificatorul de mediu desemnat analizeaza conformitatea cu


Regulamentul CE a documentelor SMM ale organizatiei, si
inregistreaza constatarile in Raportul de analiza a documentelor
EMAS. Raportul de analiza a documentelor, trebuie intocmit in
maxim 14 zile de la preluarea de catre verificatorul sef a
documentatiei organizatiei.

 Planificarea efectuarii auditului de verificare si validare


la sediu/ sediile clientului

Verificatorul transmite organizatiei Raportul de analiza a


documentelor cu minim 7 zile inainte de data acestui audit (dupa
ce s-a pus de acord cu organizatia).

Dupa primirea Raportului de analiza a documentelor, Organizatia


are obligatia sa opereze modificari in documentatia SMM, pentru
rezolvarea constatarilor din Raportul de analiza a documentelor
pana la data auditului Etapa 1 la sediul/sediile organizatiei.

Evaluarea la sediul clientului si discutii cu reprezentantii clientului


privind :
o Analiza generala a stadiului SMM in raport cu cerintele
Regulamentului CE
o Domeniul SMM - in timpul verificării sistemului de management
al mediului şi al validării Raportului de mediu, inspectorul de mediu
se asigură că părţile componente ale organizaţiei (care constituie
domeniul SMM) sunt definite clar şi corespund diviziunii reale a
activităţilor. Conţinutul Raportului de mediu acoperă diferitele părţi
ale organizaţiei la care se aplică EMAS

32
o Evaluarea conformarii SMM fata de aspectele legale si
reglementare de mediu
o Evaluarea daca SMM include procese adecvate pentru
identificarea aspectelor de mediu si determinarea nivelului de
semnificatie al acestora si daca aspectele de mediu au fost
identificate pentru toate procesele si locatiile solicitate in domeniul
de inregistrare EMAS
o Evaluarea daca sunt emise si sunt valabile autorizatiile de
mediu pentru activitatile relevante din domeniul solicitat pentru
inregistrare EMAS de catre organizatie (in cazul in care acestea
sunt necesare)
o Evaluarea comunicarii cu partile interesate, inclusiv sesizari
sau reclamatii ale acestora cu privire la performanta de mediu a
organizatiei;
o Evaluarea accidentelor, incidentelor de mediu, daca s-au
intamplat.
o Evaluarea planificarii si efectuarii auditului intern si analizei
managementului, pentru a vedea daca nivelul de implementare a
SMM este corespunzator abordarii Etapei 2

 Etapa 2 – auditul de verificare si validare EMAS initiala

Etapa 2 – este etapa de audit si evaluare detaliata a conformitatii


implementarii SMM si a declaratiei de mediu cu cerintele
Regulamentului nr 761/2001/CE. Etapa 2 a auditului are loc la
sediul/ sediile clientului, cu parcurgerea urmatorilor pasi :
 Pe parcursul auditului, verificatorii utilizeaza ca metode de
audit: interviul, observarea directa a activitatilor, analiza
documentelor si inregistrarilor, inclusiv a celor pe suport informatic,
ale organizatiei auditate, urmarindu-se realizarea unei comunicari
destinse si eficace cu reprezentantii auditatului.
 Toate constatarile inregistrate de auditori sunt analizate cu
verificatorul sef la sfarsitul fiecarei zile, sau, pe parcursul auditului,
ori de cate ori e nevoie, in sedinte intermediare ale echipei de
audit.
 Constatarile auditului sunt comunicate reprezentantilor
organizatiei auditate la finalul fiecarei zile de audit.

33
La verificarea initiala, verificatorul de mediu verifică dacă
organizaţia respectă următoarele cerinţe:
 un SMM complet operaţional în conformitate cu anexa I din
Regulament CE;
 un program complet planificat de audit intern, deja pus în
practică conform anexei II din Regulament CE, astfel încât ariile cu
cel mai mare impact ecologic să fie acoperite;
 efectuarea unei analize de către conducere;
 pregătirea unei Declaratii de mediu în conformitate cu anexa
III, pct. 3.2 din Regulament CE.
 Respectarea legislaţiei - Verificatorul de mediu se asigură că
organizaţia a stabilit proceduri de verificare a acelor aspecte ale
operaţiunilor desfăşurate sub incidenţa legislaţiei naţionale sau
comunitare relevante şi că procedurile pot asigura respectarea
acestora. Verificările efectuate în cadrul auditării aduc în special
dovezi despre capacitatea procedurilor existente de a asigura
respectarea legislaţiei.

Inspectorul de mediu nu validează Declaratia de mediu dacă în


timpul procesului de verificare observă, de exemplu prin controale
prin sondaj, că organizaţia nu respectă legea.

5. CERTIFICAREA AUDITORILOR

34
Certificarea auditorilor se face de catre un Consiliul de
Recunoastere, care:
 evalueaza dosarele candidatilor propusi de Comisia de
Examinare;
 accepta sau respinge recunoasterea candidatilor.

Comisia de Examinare:
 verifica documentele prezentate de candidati;
 evalueaza nivelul de cunostinte al candidatilor auditori, prin
interviu;
 propun recunoasterea candidatilor.
 Selectarea auditorilor (candidati)

Certificarea auditorilor se realizeaza in doua etape eliminatorii:


1. analiza documentelor care confirma competenta canditatilor;
2. testarea competentei candidatilor si intervievarea candidatilor
pentru identificarea/ confirmarea abilitatilor personale.

 Evaluarea initiala (analiza documentelor)

Solicitantii prezinta la organismul de certificare urmatoarele


documente:
 copia diplomei de studii (superioare);
 alte dovezi privind calificarea si experienta solicitantului;
 Curriculum Vitae

In cazul celor care solicita recunoastere ca auditor sau auditor


sef, se anexeaza si:
 certificat de absolvire a cursului de auditori externi;
 lista cu organizatiile auditate, durata si amploarea auditului,
rolul candidatului in echipa de audit;

 Rezolutii

Dosarele verificate sunt clasate in :


a - experti tehnici propusi pentru recunoastere;
b - auditori, auditori sefi propusi pentru recunoastere;

35
c -persoane care nu indeplinesc una/mai multe cerinte, dar care
se trec in Lista auditorilor in formare
d - respinse

 Examinarea candidatilor auditori

Reuniunea Comisiei de Examinare convoaca si candidatii auditori


in vederea interviului. Interviul cu candidatii experti nu este
obligatoriu, el efectuandu-se numai la cererea Comisiei de
Recunostere. Pentru fiecare candidat, Comisia procedeaza la un
examen care consta in evaluarea calificarii, experientei si
aptitudinilor candidatului.

In plus, pentru candidatii auditori se face o examinare (orala sau


prin teste scrise) pentru evaluarea cunostintelor tehnice si
metodologice necesare indeplinirii functiei pentru care candideaza
precum si a calitatilor si aptitudinilor, in domeniile:
a) principiile auditulului, proceduri si tehnici de audit;
b) sisteme de management si documente de referinta;
c) managementul organizatiei;
d) reglementari aplicabile;
e) tehnici si metode referitoare la sistemul de management pentru
care se acorda recunoasterea (termeni utilizati; principiile si
instrumentele managementului si modul de aplicare a acestora);
f) cunostinte specifice sistemului de management pentru care se
acorda recunoasterea.

 Evaluarea aptitudinilor auditorilor

Evaluarea aptitudinilor urmareste daca solicitantul este:


 cinstit si discret;
 deschis catre dialog si diplomat in relatiile cu ceilalti;
 bun observator si capabil sa inteleaga situatiile;
 tenace si perseverent in atingerea scopului;
 coerent si cu o gandire logica ;
 capabil de planificare, administrare, supraveghere si mentinere
a unor bune raporturi.

36
 Competentele auditorilor (conform ISO 19001:2003)

Tabelul 1 Cerinte pentru formarea auditorilor si auditorilor sefi in domeniul


calitatii s/sau de mediu
Parametru Auditor Auditor sef
Studii Studii secundare Studii secundare
Experienta profesionala 5 ani (4 ani pentru ceiIdem auditor
totala care au absolvit o forma
de educatie postliceala)
Experienta profesionala in Cel putin 2 ani din cei 5 Idem auditor
domeniul managementului de experienta
de mediu
Instruirea ca auditor 40 ore de instruire inIdem auditor
domeniul auditului
Experienta de audit 4 audituri complete pentru3 audituri complete pentru
un total de cel putin 20 deun total de cel putin 15
zile ca auditor in formare zile de experienta de
audit sub indrumarea
unui auditor competent in
calitate de Auditor Sef

 Experienta profesionala

 experienta de lucru in program normal in activitati stiintifice,


tehnice, de management pentru domeniile in care este
acreditat organismul de certificare (minim de ani pentru fecare
domeniu care se doreste a fi recunoscut).
 Experienta specifica - experienta acumulata prin indeplinirea
de functii si/sau desfasurarea de activitati de management
pentru sisteme de management (calitate/mediu/
HACCP/OHSAS/SMSI/RS).
 Experienta operativa - experienta acumulata in evaluarea
sistemelor de managementul/mediului/HACCP/OHSAS/SMSI/
RS.

 Competenta si evaluarea auditorilor

Increderea in procesul auditat depinde de competenta celor care


desfasoara auditul. Aceasta competenta se bazeaza pe
demonstrarea:
 aptitudinilor personale

37
 capabilitatii de a aplica cunostintele si abilitatile acumulate prin
studii, experienta profesionala, instruire ca auditor si experienta
de audit

 Aptitudini personale

Un auditor ar trebui:
 sa aiba un comportament etic, sa fie sincer si discret;
 sa se comporte diplomat in relatiile cu oamenii;
 sa fie un bun observator;
 sa fie deschis, dispus sa accepte puncte de vedere diferite;
 sa fie capabil sa inteleaga si sa se adapteze la situatii diferite;
 sa fie tenace, capabil sa se concentreze permanent pe
atingerea obiectivelor stabilite;
 Sa fie hotarat, capabil sa ajunga la concluzii in timp util
bazandu-se pe analize si rationamente logice
 Sa fie sigur pe sine

 Cunostinte si abilitati specifice pentru auditorii sanatatii si


securitati in munca

 Tehnici si metode din domeniul managementului SSO: pentru a


permite auditorului sa examineze SSO si sa genereze
constatarile si concluziile corespunzatoare auditului (inclusiv
pentru auditarea conformarii cu legislatia muncii)
 Riscuri profesionale de accidentare si imbolnavire profesionala:
pentru a permite auditorului sa inteleaga relatia om-masina,
omo-om, om-mediu de lucru
 Aspecte tehnice si de securitate referitoare la operare: pentru a
permite auditorului sa inteleaga interactiunea activitatilor,
produselor, serviciilor si operatiunilor auditatului cu aspectele
de siguranta umana.
 Aspecte legislative in domeniul securitatii muncii: pentru a
permite auditorului sa inteleaga gradul de conformare cu
aceasta
 Experienta profesionala intr-o functie tehnica, manageriala sau
profesionala care implica rationamente, rezolvarea problemelor
si comunicarea cu alti specialisti sau manageri.
 Finalizata instruirea ca auditor

38
 Experienta de audit. Aceasta experienta ar trebui acumulata
sub orientarea si indrumarea unui auditor care este competent
in calitate de conducator al unei echipe de audit din aceeasi
disciplina.

Auditorii SSO ar trebui sa aiba cunostinte si abilitati in urmatoarele


domenii:
 principiile, procedurile si tehnicile auditului;
 sistemele de management si documentele de referinta pe care
le auditeaza;
 contextul in care isi desfasoara activitatea organizatia auditata
(inclusiv specificitatile zonei, eventuale puncte fierbinti legate
de impactul social etc.);
 legile, reglementarile aplicabile domeniului auditat (inclusiv
cele de securitatea muncii).

 Cunostinte si abilitati specifice pentru auditorii de mediu


(ISO 14001:2004)

 Tehnici si metode din domeniul managementului mediului:


pentru a permite auditorului sa examineze SMM si sa genereze
constatarile si concluziile corespunzatoare auditului
 Stiinte si tehnologii de mediu: pentru a permite auditorului sa
inteleaga relatia fundamentala dintre activitatile umane si
mediu
 Aspecte tehnice si de mediu referitoare la operare: pentru a
permite auditorului sa inteleaga interactiunea activitatilor,
produselor, serviciilor si operatiunilor auditatului cu mediul.

 Mentinerea si imbunatatirea competentei auditorilor

Mentinerea si imbunatatirea competentei auditorilor se face prin:


 Dezvoltarea profesionala continua
o Instruire
o Studiu individual sau asistat
o Participarea la intalniri
o Seminarii si conferinte
 Mentinerea abilitatilor de auditare
o Participarea constanta la audituri de certificare sau
supraveghere ale sistemelor de management.

39
6. CERTFICAREA DE PERSONAL

ISO/CEI 17024:2003. Evaluarea


conformitatii – Cerinte Generale pentru
organisme de certificare a personalului

Acest standard international stabileste cerintele pentru un


organism de certificare a personalului fara cerinte specifice,
incluzand dezvoltarea si mentinerea unui program de certificare
pentru personal.

NOTA: in unele tari organismele care verifica conformitatea competentelor


personalului fara cerinte specifice se numesc „organisme de certificare”, in alte
tari „organisme de inregistrare”, in altele „organisme de evaluare si inregistrare”
sau „organisme de certificare/inregistrare/licentiere”, iar in altele inca se mai
numesc „notariate”. Acest standard international foloseste termenul de
„organism de certificare”.

6.1 CERINTE PENTRU ORGANISMELE DE CERTIFICARE


PERSONAL

Politicile si procedurile organismului de certificare si gestiunea


acestora trebuie sa aiba legatura cu criteriile care tin de certificare,
sa fie corecte si echitabile pentru toti candidatii si sa indeplineasca
toate cerintele si regulile aplicabile. Organismul de certificare
trebuie sa foloseasca procedurile oferite de acest standard
international si nu proceduri care sunt inaccesibile candidatilor.

Organismul de certificare trebuie sa stabileasca politicile si


procedurile pentru obtinerea, mentinerea, reinnoirea, extinderea si
reducerea domeniului de activitate pentru certificarea dorita si
suspendarea sau retragerea certificatului.

 Structura organizatorica a organismelor de certificare de


personal

Organismul de certificare trebuie structurat in asa fel incat sa


ofere incredere partilor interesate de competenta,

40
impartialitatea si integritatea sa. Organismul de certificare
trebuie:
a) sa fie independent si impartial in relatia cu aplicantii, candidatii
si persoanele autorizate, incluzandu-i si pe angajatorii si clientii
lor, si trebuie sa faca toate demersurile posibile pentru a
asigura activitati etice;
b) sa isi asume responsabilitatea referitor la obtinerea,
mentinerea, reinnoirea, extinderea si reducerea domeniului de
activitate pentru certificarea dorita, si suspendarea sau
retragerea certificatului.
c) sa identifice grupul(rile) sau persoana(ele) care au
responsabilitate in mod special pentru:
1. evaluare, certificare si supraveghere dupa cum este
stabilit in acest standard international, standardele de
competenta aplicabile si alte documente relevante;
2. formularea politicilor legate de activitatile organismului
de certificare, cu privire la autorizarea persoanelor;
3. decizii asupra certificarii;
4. implementarea politicilor si procedurilor sale;
5. resursele financiare ale organismului de certificare, si
6. delegarea autoritatii oricarui comitet sau individ de a lua
in subordine activitatile destinate lui.
d) sa aiba documente care sa-l ateste ca entitate legala sau parte
a unei entitati legale.

Organismul de certificare trebuie sa aiba o structura documentata


care garanteaza impartialitatea, incluzand prevederi care sa
asigure impartialitatea activitatilor organismului de certificare.
Aceasta structura va antrena participarea tuturor partilor interesate
la dezvoltarea politicilor si a principiilor cu privire la continutul si
functionarea sistemului de certificare, fara nici un alt interes.

Organismul de certificare trebuie sa numeasca un comitet al


programului care va fi responsabil cu dezvoltarea si mentinerea
programului de certificare tinandu-se cont de fiecare tip de
certificare.

Organismul de certificare nu trebuie sa ofere pregatire sau sa


ajute alte organisme la pregatirea unor astfel de servicii, decat
daca demonstreaza ca pregatirea este independenta de evaluarea

41
si certificarea personalului pentru a nu compromite
confidentialitatea si impartialitatea.

Organismul de certificare trebuie sa angajeze sau sa contracteze


destui oameni cu educatia, pregatirea, cunostintele tehnice si
experienta necesare pentru a indeplini functiile certificarii
corespunzatoare tipului, diversitatii si volumului de munca
prestata, in subordinea unui management responsabil.

Criteriile dupa care este evaluata competenta unei persoane


trebuie sa fie cele stabilite de organismul de certificare conform
ISO/CEI 17024: 2003 si altor documente relevante. Daca sunt
cerute explicatii in legatura cu aplicarea acestor documente intr-un
program specific de certificare, acestea vor fi oferite de catre
experti, sprijiniti de comitetul de program si publicate de catre
organismul de certificare.

Certificarea nu va fi restrictionata din punct de vedere financiar


sau din alte motive, precum apartenenta ca membru a unei
asociatii sau grup. Terminarea cu succes a unui curs de instruire
aprobat poate fi o cerinta a programului de certificare, dar
recunoasterea/aprobarea cursurilor de instruire de catre
organismul de certificare nu trebuie sa compromita impartialitatea
sau sa reduca pretentiile cerintelor de evaluare si certificare.

Organismul de certificare trebuie sa evalueze metodele de


examinare a candidatilor. Examinarile trebuie sa fie corecte, valide
si fundamentate. Metodologia corespunzatoare si procedurile
(precum culegerea si mentinerea datelor statistice) trebuie sa
confirme, cel putin anual, corectitudinea, validarea, fundamentarea
si rezultatele generale a fiecarei examinari si toate deficientele
identificate si corectate.

 Inregistrari

Organismul de certificare trebuie sa mentina un sistem de


inregistrari corespunzator si sa indeplineasca regulile, incluzand o
modalitate de a confirma statutul de persoana certificata.

42
Inregistrarile trebuie sa demonstreze ca procesul de certificare a
fost indeplinit cu eficacitate, in special referitor la:
- formularele aplicabile,
- rapoartele de evaluare,
- activitatile de supraveghere
- documente referitoare la oferta
- mentinerea, reinnoirea, extinderea si reducerea domeniului de
activitate
- suspendarea sau retragerea certificatului.

Inregistrarile trebuie sa fie identificate, organizate si puse la


dispozitie astfel incat sa asigure integritatea procesului si
confidentialitatea informatiilor. Inregistrarile trebuie pastrate pe o
perioada de timp corespunzatoare pentru a demonstra increderea
mentinuta a unui ciclu complet de certificare, sau dupa cum se
cere prin intelegeri, obligatii contractuale, legale etc.

 Confidentialitate

Organismul de certificare trebuie sa pastreze confidential toate


informatiile obtinute de-a lungul activitatilor sale, prin angajamente
legale impuse. Aceste angajamente trebuie sa includa toti angajatii
organismului de certificare, membrii comitetului si organisme sau
persoane care lucreaza pentru acesta. Astfel de informatii nu
trebuie divulgate nici unei parti neautorizate fara consimtamant
scris din partea organizatiei sau a individului de la care s-a obtinut
informatia, cu exceptia cazului in care legea permite divulgarea
informatiei. Cand organismul de certificare este obligat prin lege
sa ofere astfel de informatii, organizatia sau persoana interesata
trebuie sa fie anuntata in legatura cu informatiile ce urmeaza a-i fi
furnizate.

 Securitate

Toate evaluarile si rezultatele acestora vor fi mentinute intr-un


mediu sigur de catre organismul de certificare sau de
subcontractanti, pentru a proteja confidentialitatea acestor
inregistrari pe toata perioada de utilizare.

43
 Certificatele

Certificatul poate avea format de scrisoare, de felicitare etc.,


semnat sau autorizat de un delegat al organismului de certificare.

Aceste certificate trebuie sa contina, cel putin, urmatoarele


informatii:
a) numele persoanei autorizate si numarul unic al certificatului;
b) numele organismului de certificare;
c) referinta la standardul de competenta sau alte documente
relevante, incluzand emiterea, pe care se bazeaza certificarea;
d) domeniul de aplicare, incluzand si conditii de validitate si
restrictii;
e) data efectiva a certificarii si data la care expira.

Programele de formare profesionala asigura dobandirea unor


competente profesionale in conformitate cu standardele
ocupationale, respectiv standardele de pregatire profesionala,
recunoscute la nivel national.

Standardul ocupational, respectiv standardul de pregatire


profesionala, este documentul care precizeaza competentele
profesionale necesare practicarii unei ocupatii, respectiv specifice
unei calificari (de ex. Auditor mediu, auditor calitate, specialist in
domeniul mediului etc.).

Formarea profesionala a adultilor se organizeaza prin programe


de initiere, calificare, recalificare, perfectionare, specializare,
definite astfel:
a) initierea reprezinta dobandirea uneia sau mai multor
competente specifice unei calificari conform standardului
ocupational sau de pregatire profesionala;
b) calificarea, respectiv recalificarea, reprezinta pregatirea
profesionala care conduce la dobandirea unui ansamblu de
competente profesionale care permit unei persoane sa desfasoare
activitati specifice uneia sau mai multor ocupatii;
c) perfectionarea, respectiv specializarea, reprezinta pregatirea
profesionala care conduce la dezvoltarea sau completarea
cunostintelor, deprinderilor sau competentelor profesionale ale
unei persoane care detine deja o calificare, respectiv dezvoltarea

44
competentelor in cadrul aceleiasi calificari, dobandirea de
competente noi in aceeasi arie ocupationala sau intr-o arie
ocupationala noua, dobandirea de competente
fundamentale/cheie sau competente tehnice noi, specifice mai
multor ocupatii.

Certificatele de calificare si de absolvire, precum si anexele


acestora sunt tiparite de Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si
Familiei, pe hartie speciala, avand elemente de securizare si
poarta antetul Ministerului Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei si
al Ministerului Educatiei si Cercetarii.

6.2 ORGANISME ROMANESTI PENTRU CERTIFICAREA


PERSONALULUI

6.2.1 UNIVERSITATI SI ALTE FORME DE INVATAMANT


SUPERIOR

Orice institutie de invatamant superior de stat sau privata,


acreditata de Ministerul Educatiei si Cercetarii sunt apte de a
elibera dovezi de formare profesionala a adultilor (certificare de
personal) sub forma diplomelor (de licenta, de master, de
absolvire a studiilor prostuniversitare, de doctor in stiinte etc.)
pentru domeniile de competenta pe care le au conform actului de
infiintare.

Institutiile de invatamant superior acreditate se supun autorizarii


de catre Guvernul Romaniei.

Unele institutii de invatamant superior abilitate ofera (in urma


semnarii protocoalelor interuniversitare) recunoasterea
internationala a diplomelor emise (de ex. Universitatea Politehnica
din Bucuresti, Academia de Stiinte Economice – pentru unele
specializari, Universitatea din Bucuresti - pentru unele specializari,
Universitatea Mircea cel Batran Constanta – pentru unele
specializari, Universitatea Babes – Boyäi Cluj Napoca).

Absolventii care cumuleaza certificate de absolvire pentru toate


modulele unui program de calificare se pot inscrie la examenul de
absolvire pentru obtinerea certificatului de calificare (diploma de

45
absolvire) la orice furnizor de formare autorizat pentru programul
respectiv.

6.2.2 CONSILUL NATIONAL PENTRU FORMAREA


PROFESIONALA A ADULTILOR (CNFPA) – ORGANISM
NATIONAL DE AUTORIZARE A FURNIZORILOR PRIVATI DE
FORME DE INVATAMANT

Consiliul National de Formare Profesionala a Adultilor


coordoneaza activitatea de autorizare a furnizorilor de formare
profesionala, asa incat aceasta sa se desfasoare in mod unitar in
intreaga tara, scop in care:
a) poate infiinta comisii de autorizare a furnizorilor de formare
profesionala la nivel judetean, respectiv al municipiului Bucuresti;
b) centralizeaza datele cu privire la comisiile de autorizare,
precum si la activitatea acestora;
c) elaboreaza si transmite instructiuni comisiilor de autorizare si
secretariatelor tehnice;
d) semnaleaza Ministerului Muncii si Solidaritatii Sociale,
Ministerului Educatiei si Cercetarii, Agentiei Nationale pentru
Ocuparea Fortei de Munca, asociatiilor patronale si organizatiilor
sindicale deficientele constate in activitatea comisiilor de
autorizare;
e) tine evidenta profesiilor sau ocupatiilor pentru care exista
cerinte speciale la organizarea pregatirii profesionale in colaborare
cu autoritatile de reglementare, in conditiile legii;
f) acorda consultanta de specialitate privind formarea profesionala;
g) intocmeste si actualizeaza Registrul national al furnizorilor de
formare profesionala a adultilor, care cuprinde toti furnizorii de
formare autorizati.

Consiliul National de Formare Profesionala a Adultilor utilizeaza


verificatori interni si externi pentru evaluarea evaluatorilor de
competente profesionale si, respectiv, verificarea centrelor de
evaluare a competentelor profesionale in vederea autorizarii.

Autorizarea furnizorilor de formare profesionala se face pe baza


criteriilor de evaluare, pentru o perioada de 4 ani, pentru fiecare
dintre calificarile, ocupatiile, gruparile de competente pentru care

46
furnizorii de formare profesionala organizeaza programe de
formare profesionala pentru domeniile cuprinse in tabelul 2.

 Procedura de autorizare a unitatilor private (agenti


economici) de formare profesionala

Furnizorii de formare profesionala sunt prestatorii de servicii de


formare profesionala, persoane juridice de drept public sau privat
ori persoane fizice, care au prevazut in actul de infiintare sau,
dupa caz, in autorizatia pentru desfasurarea unor activitati
independente activitati de formare profesionala.

Sunt supusi autorizarii numai furnizorii de formare profesionala


care doresc sa elibereze certificate de calificare sau de absolvire
cu recunoastere nationala. Ceilalti furnizori de formare
profesionala pot organiza programe de formare profesionala
finalizate cu documente de absolvire proprii, care nu sunt insa
certificate cu recunoastere nationala.

Centrele autorizate (furnizorii de formare profesionala) au


urmatoarele obligatii:
a) sa presteze servicii de evaluare, respectand criteriile de
evaluare;
b) sa trateze candidatii la evaluare fara discriminare pe criterii de
sex, varsta, rasa, origine etnica, apartenenta politica sau
religioasa;
c) sa adapteze metodele de evaluare la nevoile persoanelor cu
nevoi speciale;
d) sa asigure confidentialitatea datelor privind evaluarile efectuate;
e) sa permita accesul candidatilor la propriile date;
f) sa puna la dispozitie persoanelor imputernicite sa exercite
controlul sau monitorizarea toate informatiile si documentele
solicitate referitoare la activitatea de evaluare.

Autorizarea furnizorilor de formare profesionala se face de catre


comisii de autorizare judetene, respectiv a municipiului Bucuresti.

Procedura de evaluare a programului de formare profesionala de


catre beneficiarii acestuia vizeaza:
- continutul programului,

47
- modul de desfasurare a procesului de formare,
- prestatia formatorilor
- si aspectele organizatorice.

Resursele umane ale programului de formare profesionala se


refera la persoanele cu atributii de pregatire teoretica si practica,
denumite formatori.

Pe durata efectuarii practicii la agentii economici, supravegherea


si indrumarea participantilor la programul de formare profesionala
sunt asigurate atat de formatori numiti de furnizorul de formare
profesionala, cat si de personalul de specialitate numit de fiecare
agent economic.

Furnizorul de formare profesionala trebuie sa asigure spatii


adecvate pentru pregatirea teoretica si practica, pentru cel putin
un ciclu de pregatire in avans fata de momentul in care se solicita
autorizarea.

Furnizorul de formare profesionala trebuie sa ii asigure fiecarui


participant la programul de formare profesionala posibilitatea sa-si
desfasoare activitatea practica si totodata sa fie supravegheat si
indrumat de catre formator si de personalul de specialitate numit
de agentul economic.

Spatiile pentru pregatirea teoretica trebuie dotate cu echipamente


de prezentare de tipul: tabla, flipchart, calculatoare,
retro/videoproiectoare, aparatura video/TV etc. si cu materiale
demonstrative (planse, casete video, software specializat etc.),
conform programei de pregatire.

In situatia in care pregatirea practica se desfasoara la agentii


economici, dovada existentei spatiilor de desfasurare a pregatirii
practice se face prin contract incheiat intre furnizor si agentul
economic respectiv. Prin contract furnizorul de formare
profesionala se asigura ca agentul economic are autorizatiile
prevazute de lege si pune la dispozitie participantilor spatii de
pregatire, dotarea corespunzatoare programei de pregatire si
personal specializat pentru supravegherea si indrumarea
participantilor la programul de formare profesionala.

48
Nivelul de performanta al centrului de formare profesionala este
stabilit in doua etape:
a) prin autoevaluare, de catre centru;
b) prin evaluare de catre Consiliul National de Formare
Profesionala a Adultilor.

 Etapele autorizarii CNFPA

In vederea autorizarii se parcurg urmatoarele etape:


a) certificarea evaluatorilor de competente profesionale;
b) elaborarea instrumentelor de evaluare;
c) testarea instrumentelor de evaluare in conditii de munca reale,
prin realizarea de catre fiecare evaluator a unui numar minim de 5
procese de evaluare;
d) culegerea dovezilor necesare demonstrarii indeplinirii criteriilor;
e) intocmirea listei dovezilor;
f) intocmirea matricei de stabilire a nivelului de performanta;
g) intocmirea raportului de evaluare;
h) depunerea cererii de autorizare, insotita de dosarul de
autorizare;
i) analiza dosarului de autorizare;
j) solutionarea cererii de autorizare;
k) eliberarea autorizatiei de functionare.

Consiliul National de Formare Profesionala a Adultilor acorda, la


cerere, asistenta metodologica pentru parcurgerea etapelor in
vederea autorizarii.

In vederea intocmirii raportului de evaluare se parcurg urmatoarele


etape:
a) solicitarea verificarii indeplinirii criteriilor de evaluare Consiliului
National de Formare Profesionala a Adultilor;
b) verificarea autenticitatii informatiilor cuprinse in dosarul de
autoevaluare de catre un specialist al Consiliului National de
Formare Profesionala a Adultilor, in termen de 45 de zile;
c) intocmirea raportului de evaluare, care cuprinde:
- matricea de stabilire a nivelului de performanta;
- motivarea stabilirii nivelului de performanta respectiv.

49
 Lista documentelor din dosarul de autorizare

I. Documente care atesta indeplinirea conditiilor de


eligibilitate:

A. Documente care dovedesc legalitatea organizarii si functionarii


furnizorului de formare, dupa caz (copii):
a) certificatul de inregistrare eliberat de Oficiul Registrului
Comertului;
b) incheierea prin care s-a dispus inregistrarea in Registrul
asociatiilor si fundatiilor;
c) actul normativ de constituire (lege, hotarare de guvern, hotarare
a consiliului judetean sau a consiliului local);
d) hotarare judecatoreasca.
B. Documentul din care sa rezulte ca formarea profesionala este
cuprinsa in obiectul de activitate al furnizorului de formare care
solicita autorizarea si, dupa caz, actele aditionale la acesta (copie)
C. Documente din care reiese ca furnizorul isi indeplineste
obligatiile exigibile de plata a impozitelor, taxelor si contributiilor,
potrivit legislatiei in vigoare. Se vor prezenta certificate
constatatoare privind indeplinirea obligatiilor exigibile de plata a
impozitelor si taxelor catre stat. Se vor prezenta, dupa caz,
formulare-tip eliberate de autoritatile competente.
D. Dovada achitarii taxei de autorizare (copie de pe ordinul de
plata a taxei de autorizare).

II. Documente care atesta indeplinirea criteriilor de autorizare

A. Fisa de autoevaluare (in 2 exemplare).


B. Documente care atesta existenta resurselor necesare
desfasurarii programului de formare pentru care se solicita
autorizarea, precum si a autorizatiilor si avizelor necesare.

B1. Autorizatii si avize:


a) Autorizatiile de functionare pentru locul de desfasurare a
pregatirii teoretice si practice (copii):
1. Autorizatia de prevenire si stingere a incendiilor (PSI);
2. Autorizatia sanitara;
3. Autorizatia de functionare din punct de vedere al protectiei
muncii;

50
4. Autorizatia de mediu, daca este cazul;
5. Autorizatia sanitara veterinara, daca este cazul,
sau contractul incheiat cu agentul economic din care sa reiasa ca
detine autorizatiile legale pentru desfasurarea pregatirii.
b) Avizul de la autoritatea de reglementare, pentru profesiile sau
ocupatiile pentru care exista cerinte speciale la organizarea
pregatirii profesionale, daca este cazul (copie).
c) Avizul din partea organismelor abilitate sa coordoneze
activitatea in ocupatii cu regim de munca special, pentru spatiile
folosite pentru pregatirea teoretica si practica, daca este cazul
(copie).
B2. Documente privind resursele umane asigurate de furnizorul de
formare pentru realizarea programului de formare:
a) Lista formatorilor care vor participa la desfasurarea programului
de formare;
b) Acordul scris al fiecarui formator pentru participarea la
programul de formare (original);
c) CV-ul fiecarui formator, in care sa se detalieze experienta in
specialitatea corespunzatoare programului de formare si,
eventual, sa se precizeze daca are experienta in pedagogia
adultilor;
d) Diplomele si certificatele din care sa reiasa ca detine
specializarea ceruta de programul de formare (copii).
B3. Documente privind resursele materiale asigurate de furnizorul
de formare pentru desfasurarea programului, precum si regimul
juridic al acestora:
a) Lista spatiilor si a dotarilor aferente pregatirii teoretice;
capacitatea salii exprimata in numar de locuri;
b) Lista spatiilor si a dotarilor aferente pregatirii practice: ateliere,
laboratoare; capacitatea salii exprimata in numar de locuri de
pregatire echipate corespunzator;
c) Lista altor spatii (biblioteca, sali de lectura, sala de sport,
cantina etc., daca este cazul);
d) Documente care dovedesc modul de detinere a bazei materiale
(spatii, dotari) (copii).
B4. Documente din care rezulta situatia financiara a furnizorului de
formare. Se va prezenta o copie de pe ultimul bilant contabil sau
dupa caz, ultima balanta de verificare depuse la administratia
financiara.

51
C. Documente din care rezulta indeplinirea criteriilor privind
experienta furnizorului de formare si rezultatele activitatii lui
anterioare (obligatorii pentru reinnoirea autorizatiei).

Continutul dosarului de autorizare se face completand


formularistica prezentata in anexele 3 - 7.

In plus se achita si taxa de autorizarea insumand dublul salariului


minim brut pe economie, pentru fiecare domeniu solicitat.

 Structura comisiilor de autorizare

Comisiile de autorizare sunt constituite din 5 membri, dupa cum


urmeaza:
a) directorul directiei pentru dialog, familie si solidaritate sociala a
fiecarui judet, respectiv a municipiului Bucuresti, care are calitatea
de presedinte;
b) un reprezentant al inspectoratului scolar judetean, respectiv al
municipiului Bucuresti;
c) un reprezentant al agentiei pentru ocuparea fortei de munca
judetene, respectiv a municipiului Bucuresti;
d) un reprezentant al asociatiilor patronale reprezentative la nivel
judetean, propus prin consens;
e) un reprezentant al organizatiilor sindicale reprezentative la nivel
judetean, propus prin consens.

 Evaluarea si certificarea competentelor profesionale


obtinute pe alte cai decat cele formale

Persoanele care doresc sa fie evaluate in vederea recunoasterii


competentelor profesionale obtinute pe alte cai decat cele formale,
pe baza unui standard ocupational/standard de pregatire
profesionala, se adreseaza unui centru autorizat pentru
ocupatia/calificarea respectiva.

Evaluarea se poate face pentru toate unitatile de competenta din


cadrul unui standard ocupational/standard de pregatire
profesionala sau doar pentru una ori mai multe unitati de
competenta din respectivul standard, in functie de cererea
persoanei in cauza.

52
Fiecare candidat depune o cerere in scris la un centru autorizat
pentru ocupatia/calificarea pentru care solicita evaluarea si
certificarea.

In vederea evaluarii competentelor profesionale corespunzatoare


unei ocupatii/calificari, fiecarui candidat ii este repartizat un
evaluator de competente profesionale care raspunde de punerea
in aplicare a intregului proces de evaluare.

53
54
55
56
57
58
59
7. CERTIFICAREA DE PRODUS. DOMENIU REGLEMENTAT

Orice organizatie care introduce pe piata si/sau pune in functiune


produse din domeniile reglementate (Anexa 1 a Legii 608/2001)
trebuie:
 sa identifice directivele Europene din Noua Abordare -
transpuse in legislatia nationala prin reglementari tehnice -care
sunt aplicabile produselor sale;
 sa identifice procedura de evaluare a conformitatii care se
aplica (declararea pe proprie raspundere a conformitatii,
implicarea unui organism recunoscut pentru evaluarea
incercarilor, inspectiilor sau a sistemului de management al
calitatii sau integrat);
 sa determine termenele pana la care trebuie sa intreprinda
masurile necesare;
 sa determine standarde europene armonizate aplicabile
produselor sale;
 sa se asigure ca produsele sunt conforme cu standardele si
toate cerintele esentiale din directivele aplicabile;
 sa aplice marcajul CE pe produse si/sau pe ambalajele sau
documentele insotitoare, dupa cum este prevazut.

Reglementarile tehnice, care transpun la nivel national Directivele


din Noua Abordare, furnizeaza o serie de cai de asigurare a
conformitatii pentru produsele realizate de organizatia
dumneavoastra si prezinta, de regula intr-o forma modulara,
procedurile disponibile pentru evaluarea conformitatii.

In multe dintre cazuri, evaluarea conformitatii produselor din


domeniile reglementate solicita interventia unui organism
recunoscut, conform prevederilor Legii 608/2001 (privind
evaluarea conformitatii produselor, cu modificarile si completarile
ulterioare aduse prin Ordonanta Guvernului nr.71/2003 aprobata
cu modificari prin Legea nr.503/2003, Ordonanta Guvernului

60
nr.62/2004 aprobata cu modificari prin Legea nr.406/2004) si a
altor reglementarilor tehnice aplicabile:
 HG nr. 487/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice
privind desemnarea si notificarea nationala a laboratoarelor de
incercari, precum si a organismelor de certificare si de
inspectie care realizeaza evaluarea conformitatii produselor din
domeniile reglementate prevazute in Legea nr. 608/2001
privind evaluarea conformitatii produselor, cu modificarile si
completarile ulterioare aduse prin Hotararea Guvernului
nr.298/2004;
 HG nr. 622 /2004 privind stabilirea conditiilor de introducere pe
piata a produselor pentru constructii – cu modificarile si
completarile ulterioare aduse prin HG nr. 796/2005 si HG
1708/2005;
 Ordinul (comun) nr. 2134 /460/2004 al MTCT si MAI privind
aprobarea “Procedurii de desemnare a organismelor pentru
atestarea conformitatii produselor pentru constructii”;
 Ordinul nr. 1558/2004 al ministrului Transporturilor,
Constructiilor si Turismului pentru aprobarea
Regulamentului privind atestarea conformitatii produselor
pentru constructii;
 Ordinul nr.896/2005 al ministrului Transporturilor,
Constructiilor si Turismului, pentru modificarea si
completarea Regulamentului privind atestarea conformitatii
produselor pentru constructii, aprobat prin Ordinul ministrului
transporturilor, constructiilor si turismului nr. 1558/2004;
 Lista standardelor romane care transpun standarde europene
armonizate si a specificatiilor tehnice recunoscute in domeniul
produselor pentru constructii, actualizata si aprobata prin Ordin
al ministrului dezvoltarii regionale si locuintei;
 SR EN ISO/CEI 17021:2006 – „Evaluarea conformitatii. Cerinte
pentru organisme care efectueaza audit si certificare de
sisteme de management”;
 Directiva CEE nr.106/89 pentru Produse de Constructii;
 Ghid Director B - Definitia „Controlului Productiei in Fabrica”
in specificatii tehnice pentru produsele de constructii.

Marcajul CE
 arata conformitate produsului cu cerintele esentiale ale
directivelor europene

61
 permite introducerea pe piata a produselor
 faciliteaza libera circulatie a marfurilor
 permite retragerea produselor neconforme prin interventia
autoritatilor competente

Marcajul CE
 nu este o marca de certificare sau atestare emisa de o terta
parte
 nu este o marca de calitate
 nu constituie un instrument de marketing sau promovare

 Aplicarea marcajului de conformitate CE

Marcajul CE se aplica conform reglementarilor tehnice aplicabile


produsului, in mod vizibil, usor lizibil si de nesters, direct pe
produs, pe instructiunile ce insotesc produsul sau pe o placa de
marcaj atasata produsului, astfel incat sa nu poata fi detasata. In
situatia in care acest lucru nu este posibil sau in cazul in care nu
exista cerinte in acest sens, tinand cont de natura produsului,
marcajul CE se aplica pe ambalaj, daca este cazul, si pe
documentele ce insotesc produsul, daca reglementarea tehnica
prevede astfel de documente.

In situatia in care unui produs ii sunt aplicabile mai multe


reglementari tehnice care prevad aplicarea marcajului de
conformitate, marcajul de conformitate semnifica conformitatea
produsului cu toate prevederile aplicabile din aceste reglementari.

Marcajul CE trebuie sa fie insotit de numele sau marca de


identificare a producatorului, de ultimele 2 cifre ale anului in care a
fixat marcajul, si de numarul certificatului de conformitate si de
indicatii pentru identificarea caracteristicilor produsului pe baza
specificatiei tehnice.

Este interzisa aplicarea de marcaje care pot fi confundate cu


marcajele de conformitate prevazute de lege. Marcajul de
conformitate CE consta in initialele ,,CE’’ avand urmatoarea forma:

62
In cazul in care marcajul trebuie sa fie marit sau micsorat, este
necesar sa se respecte proportiile prezentate in figura de mai sus.
Componentele C si E ale marcajului de conformitate CE trebuie sa
aiba aceeasi dimensiune pe verticala, dar aceasta nu trebuie sa
fie mai mica de 5 mm.

Organizatia este obligata sa inscrie toate produsele certificate in


Registrul Unic al Produselor pentru Constructii.

Emiterea corecta a declaratiilor de conformitate CE si aplicarea


corecta marcajelor de conformitate CE se verifica de catre
organismele desemnate pentru supravegherea pietei si, de
asemenea, acestea fac subiectul, printre altele, a auditurilor de
supraveghere programate de catre organismul de certificare.

Producatorilor li se pun la dispozitie mai multe metode (module)


de atestare a faptului ca produsele lor sunt conforme cu cerintele
Directivei. Hotararea 90/683/EEC cuprinde Modulele pentru
evaluarea conformitatii. Procedurile din Directivele unice se por
abate de la aceste module numai daca acest lucru este justificat
de cirscumstante speciale ale domeniului reglementat de Directiva
respectiva. Aceasta inseamna ca in conditii specifice Directiva
poate stipula un singur mijloc de evaluare a conformitatii. Exemplu
este cazul Directivei privind produsele pentru constructii unde
certificarea conformitatii este posibila numai daca se bazeaza
pe specificatii tehnice armonizate.

Certificarea produselor se adreseaza implementarii Directivelor


Europene mai jos enumerate (tabelele 3-6).

a) Directiva 95/16/EC (HG 439/2003) Ascensoare. Module D,E


si H. Standarde de referinta: SR EN 81-1;2;28;58;72; SR EN
12016; SR EN 13015

Producatorii/montatorii pot pune pe piata ascensoare si


componente pentru ascensoare (conform tabelului 3), dau
declaratii de conformitate pentru ascensorul montat/
componenta si aplica marcajul european de conformitate CE.

63
Tabelul 3 Grupe de produse din domeniul ascensoarelor ce se supun
procesului de certificare de produs
Anexa
Grupa de Anexa/ Referential
Nr. HG
produse Modul Directiva utilizat la
grupa 439/
95/16/EC acreditare
2003
Ascensoare si
scari
Grupa I SR EN
mecanice
45012:2000
(Cod NACE
4531.30)
- asigurarea
calitatii anexa
Modul E Anexa XII
produsului pentru nr. 9
ascensoare
- asigurarea
calitatii productiei anexa
Anexa
pentru Modul D nr. 10
XIV
ascensoare
- asigurarea
totala a calitatii Anexa anexa
Modul H
ascensoarelor XIII nr. 11
Componente de
securitate
Grupa II anexa SR EN
pentru
nr. 1 45012:2000
ascensoare si
scari mecanice
- asigurarea
Anexa anexa
calitatii Modul E
VIII nr. 6
produsului
- asigurarea anexa
Modul H Anexa IX
totala a calitatii nr. 7
Asigurarea
calitatii anexa
Sub- Anexa
produsului pentru Modul E nr. 6
grupa IIA VIII
urmatoarele
componente:
1. Dispozitiv de
zavorare a
usilor de palier
2. Dispozitive
care sa
impiedice
caderea,
prevazute in
anexa nr. 2
pct. 3.2,
pentru a

64
impiedica
caderea
cabinei sau
miscari
necontrolate in
sus
3. Limitatoare de
viteza
4. Tampoane:
a. tampoane cu
inmagazinarea
energiei:
neliniare;
ii. cu
amortizarea
miscarii de
revenire;
b. tampoane cu
disiparea
energiei
5. Dispozitive de
securitate
montate pe
circuitele
hidraulice care
sunt utilizate
pentru
impiedicarea
caderii cabinei
6. Contacte
electrice de
securitate
(intrerupator
de securitate)
care contin
componente
electronice.
Asigurarea totala
Sub- a calitatii pentru anexa
Modul H Anexa IX
grupa IIB urmatoarele nr. 7
produse:

65
1. Dispozitiv de
zavorare a
usilor de palier
2. Dispozitive
care sa
impiedice
caderea,
prevazute in
anexa nr. 2
pct. 3.2,
pentru a
impiedica
caderea
cabinei sau
miscari
necontrolate in
sus
3. Limitatoare de
viteza
4. Tampoane:
a. tampoane cu
inmagazinarea
energiei:
i. neliniare;
ii. cu
amortizarea
miscarii de
revenire;
b. tampoane cu
disiparea
energiei
5. Dispozitive de
securitate
montate pe
circuitele
hidraulice care
sunt utilizate
pentru
impiedicarea
caderii cabinei
6. Contacte
electrice de
securitate
(intrerupator de
securitate) care
contin
componente
electronice.

66
b) Directiva 90/384/EEC (HG 617/2003) Echipamente de
cantarit cu functionare neautomata. Standard de referinta:
SR EN 45501

Producatorii pot emite declaratii de conformitate cu marcaj CE si


pune pe piata aparate de cantarit cu functionare neautomata dupa
obtinerea Certificatelor de conformitate‚ Examinare CE de tip sub
responsabilitatea organismului notificat inscris in Jurnalul Oficial al
Uniunii Europene (tabelul 4).
Tabelul 4 Grupe de produse din domeniul echipamentelor de cantarit cu
functionare neautomata ce se supun procesului de certificare de produs
Modul
Anexa/ Anexa/ Referentialul
conform
Grupa de produse Directiva HG 417/ utilizat la
lege
90/380/EEC 2003 acreditare
608/2001
Aparate de cantarit D Anexa II.2 Anexa nr. SR EN
cu functionare 2.2. 45012:2000
neautomata (SR EN
45501/2000)
a) determinarea
masei in tranzactii
comerciale
b) determinarea
masei pentru calculul
unui impozit, tarif,
bonus, unei taxe ,
penalizari,
remuneratii,
indemnizatii sau altor
tipuri similare de
plata
c) determinarea
masei in scopul
aplicarii legii sau a
altor reglementari
legale, precum si in
scopul efectuarii
expertizelor solicitate
de instante
judecatoresti
d) determinarea
masei in practica
medicala, pentru
cantarirea pacientilor
in scopul urmaririi ,

67
diagnosticarii si
tratamentului medical
e) determinarea
masei pentru
prepararea
medicamentelor in
farmacii, conform
prescriptiilor medicale
si pentru efectuarea
analizelor in
laboratoare medicale
si farmaceutice
f)determinarea
pretului in functie de
masa in scopul
vanzarii directe catre
public, precum si
pentru realizarea
preambalatelor

c) Directiva 89/106/EEC Produse pentru constructii

Producatorii care au certificat controlul productiei in fabrica a


produselor pot emite declaratii de conformitate cu marcaj CE si
pune pe piata produse pentru constructii in baza Certificatelor de
conformitate CE sub responsabilitatea organismului notificat
inscris in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (tabelul 6).

Tabelul 6 Grupe de produse din domeniul constructiilor ce se supun


procesului de certificare de produs
Decizia Familia de produse/ utilizarea Specificatii tehnice
Comisiei preconizata
Europene
97/555/EC CIMENTURI, VARURI DE ZIDARIE SI EN 459-1:2003
ALTI LIANTI HIDRAULICI:
-Lianti hidraulici rutieri/
Prepararea betonului, mortarului, pastei
de ciment si a altor amestecuri pentru
stabilizarea bazei drumurilor
-Varuri de zidarie, incluzand: varuri
calcaroase, varuri dolomitice si varuri

68
hidraulice/
Prepararea betonului, mortarului, pastei
de ciment si a altor amestecuri pentru
constructii si pentru fabricarea produselor
pentru constructii
97/462/EC PANOURI PE BAZA DE LEMN: EN 13986:2005
- Panouri pe baza de lemn pentru
elemente structurale/ Pentru elemente
structurale in aplicatii interne sau externe
97/740/EC PRODUSE DE BAZA SI AUXILIARE EN 771-1:2003
PENTRU ZIDARIE: EN 771-1:2003/A1:2005
- Produse de zidarie de categoria I/ In EN 771-2:2003
pereti, stalpi si compartimentari EN 771-2:2003/A1:2005
EN 771-3:2003
EN 771-3:2003/A1:2005
Mortare de zidarie proiectate fabricate EN 771-4:2003
industrial/ La finisaje de pereti, stalpi, EN 771-4:2003/A1:2005
compartimentari si plafoane EN 771-5:2003
EN 771-5:2003/A1:2005
EN 771-6:2005
EN 998-2:2003
98/214/EC PRODUSE METALICE PENTRU
STRUCTURI, INCLUSIV PRODUSE
AUXILIARE:
- Sectiuni/profile metalice pentru EN 10025-1:2004
structuri(Sectiuni/ profile cu diferite forme EN 15088:2005
(T, L, H, U, Z, I, canale, coltare, cu goluri,
tuburi) obtinute prin laminare la cald,
formare la rece sau prin orice alt
procedeu, produse plate (placa, foaie,
banda), bare, piese turnate si piese
forjate, realizate din diferite materiale
metalice, neprotejate sau protejate contra
coroziunii prin vopsire/ Pentru utilizare in
structuri metalice sau in structuri
compozite din metal si beton
- Materiale de sudura, pentru utilizari in EN 13479:2004
structuri metalice/ Pentru utilizari in
structuri metalice
- Piese de legatura cu rol structural (Piese EN 14399-1:2005
de legatura;Nituri metalice, bolturi (piulite
si saibe) si bolturi H.R. (bolturi cu maner
de frictiune de mare rezistenta), cuie,
suruburi, piese de fixare pentru calea
ferata / Pentru utilizari in structuri metalice
96/581/EC GEOTEXTILE EN 13257:2000
Geosintetice (membrane si textile), EN 13257:2000/A1:2005
geotextile, geocompozite, georetele, EN 13257:2000/AC:2003

69
geomembrane si geoplase folosite: EN 13265:2000
- ca strat de protectie/pentru drumuri, cai EN 13265:2000/A1:2005
ferate, fundatii si pereti, sisteme de EN 13265:2000/AC:2003
drenaj, controlul eroziunii, rezervoare si EN 13361:2004
baraje, canale, tuneluri si structuri de EN 13361:2004/A1:2006
metrou, evacuarea sau pastrarea
deseurilor lichide, pentru depozitarea
deseurilor solide sau evacuarea
deseurilor

-ca bariere pentru fluide sau gaze,/ pentru EN 13257:2000


drumuri, cai ferate, fundatii si pereti, EN 13257:2000/A1:2005
sisteme de drenaj, controlul eroziunii, EN 13257:2000/AC:2003
rezervoare si baraje, canale, tuneluri si EN 13265:2000
structuri de metrou, evacuarea sau EN 13265:2000/A1:2005
pastrarea deseurilor lichide, pentru EN 13265:2000/AC:2003
depozitarea deseurilor solide sau EN 13361:2004
evacuarea deseurilor EN 13361:2004/A1:2006
EN 13362:2005
EN 13491:2004
EN 13491:2004/A1:2006
EN 13492:2004
EN 13492:2004/A1:2006
EN 13493:2005
- pentru drenaj si/ sau filtrare,/ pentru EN 13249:2000
drumuri, cai ferate, fundatii si pereti, EN 13249:2000/A1:2005
sisteme de drenaj, controlul eroziunii, EN 13250:2000
rezervoare si baraje, canale, tuneluri si EN 13250:2000/A1:2005
structuri de metrou, evacuarea sau EN 13251:2000
pastrarea deseurilor lichide, pentru EN 13251:2000/A1:2005
depozitarea deseurilor solide sau EN 13252:2000
evacuarea deseurilor EN 13252:2000/A1:2005
EN 13253:2000
EN 13253:2000/A1:2005
EN 13257:2000
EN 13257:2000/A1:2005
EN 13257:2000/AC:2003
EN 13265:2000
EN 13265:2000/A1:2005
EN 13265:2000/AC:2003
EN 13361:2004
EN 13361:2004/A1:2006
EN 13362:2005
EN 13491:2004
EN 13491:2004/A1:2006
EN 13492:2004
EN 13492:2004/A1:2006
EN 13493:2005

70
- pentru armare / pentru drumuri, cai EN 13249:2000
ferate, fundatii si pereti, sisteme de EN 13249:2000/A1:2005
drenaj, controlul eroziunii, rezervoare si EN 13250:2000
baraje, canale, tuneluri si structuri de EN 13250:2000/A1:2005
metrou, evacuarea sau pastrarea EN 13251:2000
deseurilor lichide, pentru depozitarea EN 13251:2000/A1:2005
deseurilor solide sau evacuarea EN 13252:2000
deseurilor EN 13252:2000/A1:2005
EN 13253:2000
EN 13253:2000/A1:2005
EN 13254:2000
EN 13254:2000/A1:2005
EN 13254:2000/AC:2003
EN 13255:2000
EN 13255:2000/A1:2005
EN 13255:2000/AC:2003
EN 13256:2000
EN 13256:2000/A1:2005
EN 13256:2000/AC:2003
EN 13257:2000
EN 13257:2000/A1:2005
EN 13257:2000/AC:2003
EN 13265:2000
EN 13265:2000/A1:2005
EN 13265:2000/AC:2003
EN 13361:2004
EN 13361:2004/A1:2006
EN 13362:2005
EN 13491:2004
EN 13491:2004/A1:2006
EN 13492:2004
EN 13492:2004/A1:2006
EN 13493:2005
99/90/EC MEMBRANE / pentru cladiri EN 13967:2004
Foi impermeabile la umiditate/ pentru EN 13969:2004
cladiri EN 13707:2004
Foi de acoperis/ pentru cladiri EN 13956:2005
EN 13956:2005/AC:2006
99/94/EC PRODUSE PREFABRICATE DIN BETON NE 012/1 din 2007
NORMAL/USOR/CELULAR
AUTOCLAVIZAT / Pentru utilizari
structurale
99/469/EC PRODUSE AFERENTE BETONULUI, SR EN 413-1/2004
MORTARULUI SI PASTEI DE CIMENT: SR EN 197-1/2002
Aditivi

71
Adaosuri de tip I/ Pentru beton, mortar si
pasta de ciment-

Produse pentru protejarea si repararea


betonului / Pentru alte utilizari in cladiri si
lucrari de inginerie civila
98/598/EC AGREGATE MINERALE : EN 12620:2002
- Agregate minerale / pentru drumuri si EN 13043:2002
alte lucrari de inginerie civila EN 13043:2002/AC:2004
- Anrocament cu piatra sortata/ pentru EN 13055-1:2002
constructii hidraulice si alte lucrari de EN 13055-2:2004
inginerie civila EN 13139:2002
- Balast de cale ferata /pentru Lucrari de EN 13242:2002
cai ferate EN 13242:2002/AC:2004
- Filere / pentru cladiri, drumuri si alte EN 13383-1:2002
lucrari de inginerie civila EN 13450:2002
EN 13450:2002/AC:2004

Reglementarile tehnice care transpun directivele "Noii abordari" si


legislatia romaneasca aplicabila (conformitatea CE obligatorie
pentru produsele din domeniile reglementate):

Tabelul 5 Alte grupe de produse ce se supun procesului de certificare de


produs si autoritatea de certificare/reglementare
Nr. directivei/nr.
Nr. Reglementarea Nr. Monitorului Data intrarii in Autoritatea
reglementarii
crt. tehnica Oficial vigoare competenta
tehnice
1. Echipamente 73/23/EEC/ 311 din 08 mai 08 iunie 2003 Ministerul
electrice de 93/68/EEC 2003 partial Industriei si
joasa tensiune Hotararea 923 din 22 01 ianuarie Resurselor
Guvernului nr. decembrie 2007 integral Ministerul
457/2003 si 2003 Economiei
1.514/2003 si
Comertului
2. Recipiente 87/404/EEC/ 290 din 25 25.mai 2003 Ministerul
simple sub Hotararea aprilie 2003 partial Industriei si
presiune Guvernului nr. 751 din 18 18 sepembrie Resurselor
454/2003 si 1 august 2004 2004 partial Ministerul
242/2004 1 inanuarie Economiei
2007 integral si
Comertului
3. Jucarii 88/378/EEC/ 847 din 28 28 martie 2002 Ministerul
Hotararea decembrie 16 mai 2003 Industriei si
Guvernului nr. 2001 Resurselor
1.275/2001 si 264 din 16

72
396/2003 aprilie 2003
4. Produse pentru 89/106/EEC 421 din 11 mai 27 februarie Ministerul
constructii Hotararea 2004 2005 Lucrarilor
Guvernului nr. 1191 din 29 29 ianuarie Publice,
622/2004 si 1 decembrie 2006 Transp. si
708/2005 2005 Locuintei
Min.Transpo
rturilor,
Constructiilo
r si
Turismului
5. Compatibilitate 89/336/EEC/ 329 din 15 mai 15 iunie 2003 Ministerul
electromagnetic Hotararea 2003 Industriei si
a Guvernului nr. 17 din 09 Resurselor
497/2003 si ianuarie 2004
1.554/2004
6. Masini 98/37/EC 175 din 01 1 iunie 2004 Ministerul
industriale Hotararea martie 2004 Muncii si
Guvernului nr. Solidaritatii
119/2004 Sociale
7. Echipamente 89/686/EEC 166 din 26 26 mai 2004 Ministerul
individuale de Hotararea februarie 2004 Muncii si
protectie Guvernului nr. 723 din 10 Solidaritatii
115/2004 si august 2005 Sociale
809/2005
8. Aparate de 90/384/EEC/ 418 din 16 16 iulie 2003 Ministerul
cantarit cu Hotararea iunie 2003 Industriei si
functionare Guvernului nr. Resurselor
neautomata 617/2003
9. Dispozitive 90/385/EEC/ 304 din 06 06 iulie 2004 Ministerul
medicale Hotararea aprilie 2004 Sanatatii si
implantabile Guvernului nr. Familiei
active 344/2004
10. Arzatoare cu 90/396/EEC/ 489 din 09 Data intrarii in Ministerul
combustibili Hotararea iunie 2005 vigoare PECA , Industriei si
gazosi Guvernului nr. partial Resurselor
453/2003 1 ianuarie 2007
republicata in integral
2005
11. Cazane pentru 92/42/EEC/ 596 din 11 iulie 11 august 2005 Ministerul
apa fierbinte 2004/8/EEC/ 2005 partial Industriei si
Hotararea 1 ianuarie 2007 Resurselor,
Guvernului nr. integral prin ISCIR-
574/2005 SP

73
12. Explozibili 93/15/EEC 286 din 6 1 octombrie Ministerul
utilizati in Hotararea aprilie 2005 2005 Muncii si
scopuri civile Guvernului nr. 1 ianuarie 2007 Solidaritatii
207/2005 Sociale
13. Dispozitive 93/42/EC 412 din 16 mai 16 august 2005 Ministerul
medicale 2003/32/EEC/ 2005 30 noiembrie Sanatatii si
2005/ 50/EC 785 din 30 2005 Familiei
Hotararea august 2005 1 septembrie
Guvernului nr. 588 din 7 iulie 2007
382/2005, 2006
911/2005,
837/2006
14. Medii potential 94/9/EC 499 din 3 iunie 3 septembrie Ministerul
explozive Hotararea 2004 2004 Muncii si
Guvernului nr. 383 din 4 mai 4 iunie 2006 Solidaritatii
752/2004 si 2006 Sociale, prin
461/2006 Inspectia
Muncii
15. Ambarcatiuni 94/25/EEC/ 16 din 6 Data intrarii in Ministerul
de agrement Hotararea ianuarie 2005 vigoare PECA, Lucrarilor
Guvernului nr. sau, Publice,
2.195/2004 1 ianuarie 2007 Transporturi
lor si
Locuintei
16. Ascensoare 95/1 6/EC/ 220 din 2 Data intrarii in Ministerul
Hotararea aprilie 2003 vigoare PECA, Industriei si
Guvernului nr. partial Resurselor
439/2003 1 ianuarie 2007
integral
17. Echipamente 96/57/EC/ 643 din 10 10 octombrie Ministerul
de refrigerare Hotararea septembrie 2003 Industriei si
Guvernului nr. 2003 Resurselor
1.039/2003
18. Echipamente 97/23/EC/ 404 din 06 mai Data intrarii in Ministerul
sub presiune Hotararea 2004 vigoare PECA, Economiei
Guvernului nr. 914 din 12 partial si
584/2004 si octombrie 2005 1 ianuarie 2007 comertului
1168/2005 integral Notificat:
ISCIR
19. Dispozitive 98/79/EC/ 555 din 1 1 noiembrie Ministerul
medicale pentru Hotararea august 2003 2003partial si 1 Sanatatii si
diagnosticare in Guvernului nr. 785 din 30 ianuarie 2007 Familiei
vitro 798/2003 si august 2005 integral
911/2005 30 noiembrie
2005

74
20. Echipamente 99/5/EEC 94 din 14 14 februarie Ministerul
terminale Hotararea februarie 2003 2003, art..33 si Comunicatiil
pentru radio si Guvernului nr. 34 or si
telecomunicatii 88/2003 14 mai 2003 in Tehnologiei
totalitate Informatiei
21. Ambalaje si 94/62/EC/ 639 din 20 iulie 20 iulie 2005 Ministerul
deseuri de Hotararea 2005 partial Industriei si
ambalaje Guvernului nr. 1 ianuarie 2007 Resurselor
621/2005 integral Ministerul
Apelor si
Protectiei
Mediului
22. Instalatii de 2000/9/EC/ 688 din 30 iulie 31 decembrie Ministerul
transport pe Hotararea 2004 2004 partial Lucrarilor
cablu pentru Guvernului nr. 1 ianuarie 2007 Publice,
persoane 1.009/2004 integral Transporturi
lor si
Locuintei
23. Interoperativitat 96/48/EEC 971 din 01 ianuarie Ministerul
ea sistemului 2004/50/EEC 05.12.2006 2007 Transporturi
de transport Hotararea 18 din lor,
feroviar de Guvernului nr. 09.01.2004 Constructiilo
mare viteza 1563/2006 si r si
transeuropean 1533/2004 Turismului
24. Echipamente 96/98/EEC 414 din 12 mai 01 ianuarie Ministerul
maritime 98/85/EEC 2006 2007 Transporturi
2001/53/EEC lor,
2002/75/EEC Constructiilo
2002/84/EEC r si
Hotararea Turismului
Guvernului nr.
494/2006
25. Echipamente 1999/36/EEC 636 din 05 01.ianuarie Ministrul
sub presiune 2001/2/EEC septembrie 2005 economiei
transportabile 2001/107/EEC 2003 01.ianuarie si
2002/50/EEC 1119 din 29 2007 comertului
2002/525/EEC noiembrie 2004
Hotararea
Guvernului nr.
941/2003 si
1941/2004
26. Emisii de 2000/14/EEC 48 din 01 ianuarie Ministerul
zgomot in 2005/88/EEC 22.01.2007 2007 Economiei
mediu produse Hotararea si
de echipamente Guvernului nr. Comertului.

75
destinate 1576/2007
utilizarii in
exteriorul
cladirilor
27 Interoperativitat 2001/16/EEC 971 din 01 ianuarie Ministerul
ea sistemului 2004/50/EEC 05.12.2006 2007 Transporturi
de transport Hotararea 529 din lor,
feroviar Guvernului nr. 23.07.2003 Constructiilo
conventional 1563/2006 si r si
transeuropean 850/2003 Turismului
28. Mijloace de 2004/22/EEC 282 din 01 ianuarie Ministerul
masurare Hotararea 29.03.2006 2007 Economiei
Guvernului nr. si
264/2006 Comertului

 Etapele certificarii produselor

1.Definire produs. Scopul propus de producator- Cerinte esentiale


2. Clasificarea functie de gradul de risc/scopul propus - Gradul de
implicare al organismului notificat creste odata cu clasa produselor
3. Reguli de clasificare
4. Inregistrari

In general, fiecare tara are procedurile proprii. De exemplu, MDA


(UK), in cadrul auditului respectiv urmareste cum s-a facut
clasificarea, conformitatea cu cerintele esentiale din anexa I,
verifica documentatia tehnica, sterilitate si aspectul
metrologic (daca este cazul), inspecteaza locul de productie.
Producatorul are obligatia sa anunte autoritatea competenta
unde se face investigatia clinica.

1. Documentatie tehnica – I nformatii


Documentatia tehnica este doar una din formalitatile pe care
producatorul trebuie sa le parcurga inainte ca el sa poata
introduce produsul pe piata Uniunii Europene. Alte formalitati ce
trebuiesc indeplinite sunt, de exemplu:
 Decalaratia de conformitate,
 Analizele de risc
 Folosirea unei proceduri sistematice

76
Functie de modulul de evaluare a conformitatii, de traseul ales de
solicitant, documentele care trebuie depuse in vederea certificarii
conform modulului E - asigurarea calitatii produsului sunt
urmatoarele:
 Cererea pentru testarea/certificarea completata cu toate
informatiile relevante referitoare la produs sau categoria de
produse ce se doreste a fi certificata;
 Documentatia referitoare la sistemul calitatii (manualul calitatii,
proceduri, instructiuni);
 Documentatia tehnica privind tipurile fabricate
 Angajamentul producatorului de a respecta obligatiile impuse
prin sistemul calitatii aprobat;
 Angajamentul producatorului de a mentine sistemul calitatii
aprobat la un nivel corespunzator si eficient;
 Angajamentul producatorului de a institui si de a tine la zi o
procedura de valorificare a experientei castigate in faza de
postproductie si de a implementa masurile pentru aplicarea
oricarei actiuni corective. Acest angajament trebuie sa includa
obligatia producatorului de a comunica Autoritatii Competente
(de ex. MSP, ASP, IISP, ISCIR, ITM etc.) urmatoarele incidente
imediat ce a luat la cunostinta despre acestea:
 Orice disfunctie sau deteriorare a caracteristicilor si/sau
performantelor produsului precum si orice inadvertenta
in manualul/ instructiunile de utilizare sau etichetare,
care duce la o deteriorare severa a starii de sanatate
sau la decesul persoanelor care le utilizeaza, le
consuma , vin in contact cu ele etc;
 Orice motiv tehnic sau medical legat de caracteristicile
ori performantele produsului, care a condus la
retragerea sistematica de pe piata a produselor de
acelasi tip de catre producator.
 Declaratia de conformitate;
 Modificarile sistemului calitatii;
 Documentatia tehnica privind tipurile aprobate
 Decizii si rapoarte.

Aplicarea sistemului calitatii trebuie sa asigure ca produsul este


conform cu tipul descris in certificatul de examinare de tip. Astfel
producatorul examineaza fiecare produs sau mostra
reprezentativa a fiecarui lot si efectueaza incercarile specifice din

77
standardele romane si/sau standardele care transpun standarde
armonizate relevante sau alte incercari echivalente.

Toate elementele, cerintele si prevederile adoptate de producator


pentru sistemul calitatii trebuie sa fie reunite intr-o documentatie
sistematica si ordonata sub forma de proceduri si declaratii scrise.

Documentatia privind sistemul calitatii trebuie sa permita o


interpretare uniforma a politicii calitatii, a obiectivelor calitatii, a
programelor, planurilor, manualelor, procedurilor si inregistrarilor
privind calitatea.

Documentatia trebuie sa cuprinda urmatoarele:


 Obiectivele calitatii si structura organizatorica, responsabilitatile
si atributiile echipei cu privire la calitatea produsului;
 Examinari si incercari care vor fi executate dupa fabricatie;
trebuie sa fie asigurata trasabilitatea adecvata a calibrarii
echipamentului de testare;
 Inspectii;
 Metode de monitorizare a functionarii eficiente a sistemului
calitatii;
 Inregistrarile calitatii (rapoarte de inspectie, rapoarte de
incercari, calibrari)
 calificare a personalului.

La finele procesului de certificare coform SR EN ISO 45011:2001


se emite certificatul de Conformitate, dupa anexa, sectiunea si
standardul armonizat al produsului.

Organismul notificat efectueaza periodic inspectii si evaluari


pentru a se asigura ca producatorul aplica sistemul calitatii
aprobat si poate efectua sau solicita sa se efectueze incercari in
scopul verificarii functionarii eficiente a sistemului calitatii,

Producatorul va pastra la dispozitia autoritatilor competente,


pentru cel putin 5 ani de la fabricarea ultimului produs,
urmatoarele documente:
 Declaratia de conformitate;
 Documentatia cu privire la sistemul calitatii;
 Modificarile sistemului calitatii;

78
 Documentatia tehnica privind tipurile aprobate
 Decizii si rapoarte.

La finele procesului de certificare se emite, pe langa certificatul


ISO 9001si/sau ISO 13485, certificatul de conformitate dupa
Anexa 6 a HGR 911/2005.

Declaratia de conformitate - Anexa 3 - HG 1337/2000 inlocuita


de HG 567-2002, contine:
 numele si adresa producatorului,
 date de identificare a echipamentului (denumire, tipul sau
modelul, numarului lotului, seriei, eventual sursele si nr. de
exemplare);
 standardele de referinta ori alte documente normative;
 numarul si data emiterii raportului/certificatului de conformitate;
 numele si semnatura sau marcajul echivalent al persoanei
autorizate, care isi asuma in acest fel responsabilitatea
personala;
 Alte informatii: numele, adresa si numarul de identificare al
organismului notificat atunci cand a fost implicat in procedura
de evaluare a conformitatii, numelei si adresa persoanei care
pastreaza documentatia tehnica.

 Continutul documentatiei tehnice necesara certificarii de


produs

 descriere generala a produsului, a echipamentului electric etc.


 definirea familiei/grupei de produse
 desene de proiectare, scheme ale componentelor,
subansamblelor, circuitelor etc.
 descrierile si explicatiile necesare pentru intelegerea desenelor
si schemelor mentionate si a functionarii produselor,
echipamentelor electrice
 metode planificate de productie, metode de incercare conform
standardelor
 rezultatele calculelor de proiectare, a controalelor efectuate,
inspectiilor care au fost efectuate etc.
 plan al inspectiei,
 metodele de prelevare si incercarea mostrelor

79
 rezultatele analizelor de risc - Analizele de risc constituie una
din cele mai importante parti ale procedurii de aplicare a
marcajului CE.
 lista a standardelor aplicabile, integral sau partial si descrierea
solutiilor alese pentru indeplinirea cerintelor esentiale de
securitate in situatia neintegrale a standardelor;
 conformitatea sistemelor cu cerintele esentiale
 o descriere a metodelor folosite pentru satisfacerea cerintelor
esentiale de securitate ale directivei;
 pentru produsele sterile, o descriere a metodelor de sterilizare
folosite
 In cazul in care un produs trebuie sa fie cuplat cu unul sau mai
multe produse - aparate pentru functionarea conform intentiei
producatorului, trebuie sa se demonstreze ca respectivul
produs raspunde cerintelor esentiale ale directivei si dupa ce a
fost asamblat
 rapoarte incercari, buletine de incercari/analiza.
 raportul de inspectie
 conformitatea sistemelor cu cerintele esentiale
 ambalare, marcare, conditii de pastrare, depozitare de
transport
 descrierea etichetarii
 manual de utilizare, instructiuni de utilizare
 termenele de realizare

Dosarul tehnic contine:


 Specificatie tehnica elaborate de producator
 Manual de utilizare/ Instructiuni de tehnice
 Documente care atesta certificarea Sistemului Calitatii
 Declaratie de conformitate – SR EN ISO 17050/2005
 Durata normata de viata a produsului HG 2139/2004
 Definirea familiei de produse, a tipurilor/modelelor de produse,
a grupelor de produse
 Definirea scopului propus
 Clasificare, reguli de clasificare
 Componenta produsului
 Lista cu accesorii
 Cerinte esentiale
 Analiza de risc 14971:2003 pentru Dispozitive Medicale
 Esantionare, mostre

80
 Rezultatele verificarilor, incercarilor si inspectiilor
 Responsabilitatea proiectului
 Locuri de productie
 Subcontractanti
 Referinte la EN, lista a standardelor aplicabile, integral sau
partial
 Etichetare
 Marcare, ambalare
 Depozitare, pastrare, transport
 Conditii climatice
 Schimbari intervenite la productie sau sistem
 Substante explozive, toxice, medicamentoase etc.
 Fise de securitate pentru dezinfectante, biocide;
 Descrierea metodelor de sterilizare;
 Mentenanta produselor
 Decizii si rapoarte
 Teste, experimentari clinice
 Teste de biocompatibilitate (pentru proteze, medicamente)
 Informatii referitoare la procedura de examinare
 Informatii cu privire la standarde folosite. (Examinarea se
desfasoara conform standardelor Bunei Practici Medicale;
Bunelor Practici Ingineresti; Bunelor Practici de Fabricatie
etc.)
 Informatii referitoare la grupul de pacienti supus testelor
 Informatii referitoare la facilitati.

Functie de modulul de evaluare a conformitatii, de traseul ales de


solicitant, organismul notificat efectueaza auditul
producatorului, avizeaza dosarul tehnic al produsului respectiv,
tarifeaza efectueaza incercari tehnice in laboratoarele proprii
sau laboratoare acreditate RENAR. sa se incheie un acord de
recunoastere cu laboratorul ales si monitorizeaza experimentarea
a acestuia.

81
 Model declaratie de conformitate

Declaratie de conformitate

SC _________________ SRL avand sediul in


_________________________ asiguram, garantam si declaram
pe proprie raspundere ca produsul Tamplarie din PVC tip...........
este in conformitate cu......................................................................
Declaratie de conformitate pentru profile, geam feronerie
Agrement tehnic pentru produs- tamplarie
Certificarea SMI al societatii de organism agreat MLPAT,
ACREDITAT RENAR.

82
8. CERTIFICAREA LINIEI DE PRODUCTIE. SISTEMELE DE
ATESTAREA CONFORMITATII 2 SI 2+

83
84
Sistemele de atestarea conformitatii 2 si 2+ prevad repartizarea
sarcinilor intre producator si organismul de certificare dupa cum
urmeaza:

8.1 Sistem 2+:

Declaratie de conformitate a produsului (de primul tip) data de


producator, pe baza de:
 Sarcinile producatorului:
a) Incercari initiale de tip ale produsului;
b) Controlul productiei in fabrica
c) Incercari pe esantioane prelevate de la locul productiei
dupa un plan de incercari prestabilit;

 Sarcinile organismului de certificare:


a) Certificarea productiei in fabrica, pe baza:
- inspectia initiala a locului productiei si a controlului
productiei in fabrica
- supravegherea continua, evaluarea si acceptarea
controlului productiei in fabrica.

8.2 Sistem 2:

Declaratie de conformitate a produsului (de primul tip) data de


producator, pe baza de:

85
 Sarcinile producatorului:
d) Incercari initiale de tip ale produsului;
e) Controlul productiei in fabrica
f) Incercari pe esantioane prelevate de la locul productiei
dupa un plan de incercari prestabilit;

 Sarcinile organismului de certificare:


b) Certificarea productiei in fabrica, pe baza:
- inspectia initiala a locului productiei si a controlului
productiei in fabrica

Conform acestor prevederi, certificarea in sine implica


conformitatea sistemului de control al productiei in fabrica stabilit
pentru un produs, cu standardele de referinta.

Pentru a obtine si mentine certificarea CPF organizatia trebuie:


 sa respecte cerintele standardului de referinta si legislatia
aplicabila
 sa respecte cerintele prezentelor reguli generale
 sa respecte cerintele privind utilizarea certificatului de
conformitate CE emis de organismul de certificare si a marcii de
conformitate CE
 sa emita declaratie de conformitate de primul tip, pe baza
certificatului de conformitate CE al CPF
 sa faca toate aranjamentele necesare pentru realizarea
evaluarii, inclusiv dispozitii pentru analiza documentelor si
inregistrarilor precum si accesul in toate zonele a persoanelor
desemnate de organismul de certificare care efectueaza
evaluarea, supravegherea, audituri speciale sau solutioneaza
reclamatii.

8.3 PROCEDURA DE CERTIFICARE

Organizatia completeaza, printr-un reprezentant autorizat, toate


rubricile aplicabile din comanda de certificare/recertificare sau
numai o cerere de oferta de certificare/recertificare.

Dupa primirea comenzii/cererii de oferta de certificare, organismul


de certificare efectueaza analiza acesteia si stabileste durata

86
auditului in baza informatiilor furnizate de catre organizatie si
tanand cont de:
 complexitatea cerintelor standardului armonizat referential
 complexitatea tehnologiei produsului
 numarul de locatii de productie la care se realizeaza
produsul, fara sa se accepte esantionare
 numarul de produse cu aceiasi tehnologie, dintr-o familie de
produs
 desfasurarea activitatilor in cadrul unui SMC certificat
conform cerintelor ISO 9001

Pentru a putea incepe certificarea, organizatia trebuie sa transmita


la organismul de certificare documente ale sistemului controlului
productiei in fabrica, conform prevederilor standardelor armonizate
specifice fiecarui produs solicitat la certificare, dupa cum urmeaza
(in toate cazurile transmiterea documentelor precizate mai jos este
obligatorie):

a. Rapoarte incercari initiale de tip ale fiecarui produs pentru care


se solicita certificarea (emise de preferinta de un laborator
acreditat);
b. Organigrama
c. Lista documentelor CPF
d. Lista inregistarilor CPF
e. Program de mentenanta echipamente de productie
f. Lista EMM-uri
g. Formular Raport de neconformitate
h. Formular Actiune corectiva
i. Procedura de esantionare
j. Plan inspectii/ incercari materii prime/materiale componente
k. Plan inspectii proces productie
l. Plan inspectii/ incercari produs in timpul fabricatiei
m. Plan inspectii /incercari produs final

In functie de specificul tehnologiei produsului, este necesar sa fie


efectuate inspectiile/incercarile de la pct l si de la pct m sau numai
de la punct l sau numai de la punctul m.

Daca un produs este realizat in multiple locatii se va face


auditarea completa a sistemului CPF pentru fiecare locatie de

87
productie si se va elibera cate un certificat de conformitate CE,
pentru fiecare locatie de productie.

 Criterii de eligibilitate pentru Organizatie

Pentru toate produsele solicitate la certificare si pentru toate


locatiile de productie, organizatia trebuie sa efectueze inspectiile
initiale de tip conform cerintelor mentionate in fiecare standard
armonizat, de preferat intr-un laborator acreditat. Valorile obtinute
definesc performanta produsului si vor fi declarate de producator.

Sistemul privind controlul productiei in fabrica pentru un


produs/familie de produse trebuie sa fie structurat, implementat si
mentinut conform cerintelor specifice din standardele armonizate
pentru produsele de constructii (in fiecare standard armonizat se
va urmari capitolul „Evaluarea conformitatii”) si trebuie sa fie supus
unor audituri interne regulate la toate locatiile/punctele de lucru
precum si unei analize de management la nivel central.

Organizatia trebuie sa fie capabila sa demonstreze ca prin


implementarea si mentinerea controlului productiei in fabrica, tine
sub control performanta produsului stabilita in urma incercarilor
initiale de tip. Astfel, conform planului de incercari stabilit, se vor
face periodic incercari pe esantioane, conform procedurilor de
prelevare si se vor analiza rezultatele obtinute fata de valorile de
performanta declarate. Se va tine cont de frecventa minima
precizata de fiecare standard de produs.

Organizatia va numi Reprezentantul(ii) CPF cu responsabilitate


generala pentru mentinerea sistemului controlului productiei in
fabrica.

Daca toate punctele de lucru ale unei organizatii care fac obiectul
certificarii nu sunt gata pentru a fi certificate in acelasi timp,
organizatia trebuie sa informeze organismul de certificare cu
privire la punctele de lucru pe care vrea sa le includa in certificare
si la cele care trebuie sa reprogrameze auditul.

Auditurile trebuie sa se desfasoare in perioada in care organizatia


opereaza pe toate liniile de productie, toate produsele pentru care

88
a solicitat certificare si organizatia este responsabila pentru a
asigura acest lucru.

 Cadrul general de derulare a auditului

Auditul de certificare a controlului productiei in fabrica in sistem de


atestare 2 si 2+ se desfasoara in doi pasi:
- Inspectia initiala a locului de productie (Auditul Etapa 1)
-Controlul productiei in fabrica (Audit Etapa 2)

Etapa I –Inspectia initiala a locului de productie

Cu minim 7 zile inainte de inceperea auditului etapa1, auditorul sef


transmite organizatiei Scrisoarea de instiintare. Scrisoarea de
instiintare – Etapa 1 reprezinta documentul de planificare si de
documentare a obiectivului auditului Etapa 1 care consta in:
 Definire corecta a tipurilor de produse solicitate sa fie
certificate conform standardelor armonizate;
 Respectare a tuturor cerintelor legale aplicabile desfasurarii
activitatii CPF, la fiecare locatie de productie (autorizatii de
functionare,autorizarea laboratoarelor, autorizatii de exploatare
etc);
 Analiza conformitatii documentatiei CPF cu standardul de
referinta
 Realizare corecta si completa a incercarilor initiale de tip
prevazute in specificatiile tehnice aplicabile si stabilirea
valorilor ce vor fi declarate de producator pentru fiecare locatie
si produs
 Planul de inspectii/incercari prestabilite pentru produs
(caracteristici verificate, frecventa si metode de incercare,
criterii de acceptare, responsabilitati)
 Evaluare spatii de productie/laborator si dotari tehnologice,
tehnologie aplicata, utilaje si echipamente de productie,
disponibilitate si adecvanta echipamente de masurare si
monitorizare utilizate
 Evaluare sediu client si discutii cu reprezentantii clientului
privind nivelul de pregatire pentru Etapa a doua
 Stabilire, documentare in Raportul de audit Etapa 1 si
comunicare catre client a concluziilor/constatarilor Etapei 1, a

89
caror eventuale observatii/neconformitati se vor rezolva pana
la Etapa 2
 Determinare interval de timp intre Etapa 1 si Etapa 2, astfel
incat clientul sa poata rezolva eventuale neconformitati de la
Etapa 1. Nesolutionarea acestor constatari in termen de maxim
de 6 luni atrage dupa sine refacerea Etapei I si modificari in
contractul de certificare.

Etapa II-Auditul de certificare

Planificarea auditului Etapa 2 este transmisa clientului cu minim 7


zile inaintea datei de incepere a auditului(in cazul in care Planul de
audit nu a fost difuzat clientului la finalul Etapei 1).

Echipa de audit verifica la fiecare locatie de productie


implementarea tuturor cerintelor prevazute in specificatiile tehnice
si in documentatia CPF aplicabila. Nu se accepta esantionarea
locatiilor de productie, astfel ca se vor audita toate locatiile la care
se realizeaza produsul.

Auditul de certificare (Etapa 2) are ca obiectiv urmatoarele


aspecte:
 Verificarea rezolvarii neconformitatilor/observatiilor constatate
la auditul Etapei 1
 Culegerea dovezilor referitoare la conformitatea sistemului
CPF al produsului, fata de toate cerintele din standardul de
produs aplicabil
 Auditorul va completa in Chestionarul de audit, dovezi
concludente de functionare a sistemului CPF pentru toate
aspectele specifice. Se pune accent pe culegerea dovezilor
privind:
o respectarea Planului de inspectii/incercari prestabilit si
evaluarea rezultatelor acestor incercari fata de criteriile
de acceptare definite
o verificarea adecvantei frecventei de inspectii/ incercari;
o verificarea performantei produsului fata de valorile
stabilite la incercarile initiale de tip
o tratarea neconformitatilor constatate; repetarea
incercarilor dupa rezolvarea neconformitatilor

90
 Stabilirea concluziilor/ constatarilor auditului, documentarea lor
in Raportul de audit Etapa 2 si comunicarea lor catre client.
 Stabilirea si documentarea de catre client in Raportul de audit,
a cauzelor neconformitatilor/observatiilor, a corectiilor si
actiunilor corective pentru eliminarea neconformitatilor/
observatiilor constatate in timpul auditului
 Analiza, pana la acceptare a corectiilor/actiunilor corective
propuse de client
 Finalizarea redactarii si transmiterea documentelor de audit la
client si la organismul de certificare.

Acordarea certificarii sistemului CPF al unui produs, se realizeaza


numai in cazul in care nu sunt depistate neconformitati in timpul
auditului. Neconformitatile constatate se documenteaza in
formularul Raport de neconformitate care face parte din Raportul
de audit Etapa 2. Termenul maxim pentru implementarea
corectiilor/ actiunilor corective nu trebuie sa depaseasca 6 luni de
la data terminarii auditului.

Neconformitatea necesita efectuarea unui audit de urmarire a unei


parti sau a intregului sistem CPF. Daca neconformitatile se refera
la documentatia sistemului si /sau la proceduri deja implementate,
verificarea se poate face numai prin analiza de documente, fara a
mai fi necesara si vizita pe teren.

Daca auditul de urmarire nu se poate desfasura in perioada limita


de 6 luni sau organizatia nu a implementat actiunile corective
corespunzatoare atunci se va efectua din nou un audit complet
etapa II.

Dupa incheierea etapei II a auditului de certificare CPF si


acceptarea corectiilor/actiunilor corective si/sau a verificarii
implementarii acestor corectii/actiuni corective pentru
neconformitatile constatate, precum si dupa analiza tehnica a
dosarului de certificare, se ia decizia de certificare si se emite
organizatiei certificatul de conformitate cu un numar de
inregistrare unic.

91
 Emiterea certificatelor de conformitate

Modelul certificatului, inclusiv identificarea acestuia, este impus


de CTPC prin Decizia nr.15/ 22.01.2007. Astfel, numerotarea
certificatului de conformitate al controlului productiei in fabrica este
urmatoarea:
XXXX-DPC-ZZZ/YYYY-aa, unde:
XXXX – nr. de identificare dat de comisia Europeana (2003)
DPC – Directiva Pentru Constructii
ZZZ- Nr. Deciziei Comisiei Europene (AoC) aferenta produsului
YYYY-nr intern al certificatului emis de organism
Aa - anul eliberarii certificatului

Organismul de certificare va emite cate un certificat pentru fiecare


produs/familie de produse si pentru fiecare locatie de productie.

Pe perioada de valabilitate a certificatului de conformitate CPF,


organizatia este obligata sa completeze Declaratia de conformitate
si sa aplice marcajul de conformitate CE.

Certificatul de conformitate CPF este valabil 3 ani de la data


emiterii, daca sistemul CPF este in continuare implementat si
eficace. Acest lucru care se va demonstra, numai pentru sistemul
de atestarea conformitatii 2+, prin audituri de supraveghere.
Inainte de expirarea valabilitatii certificatului se efectueaza un
audit de recertificare si incepe un nou ciclu de certificare.

92
9. CERTIFICAREA SERVICIILOR

Certificarea serviciilor se face in baza standarului ISO 9001:2008,


cu ajutorul unor ghiduri de ramura, dintre care, cele mai frecvent
utilizate vor fi descrise succint in cele ce urmeaza.

Desi ISO 9001 este destinat a se aplica tuturor tipurilor de


organizatii, indiferent de tipul, marimea sau produsul furnizat,
exista o serie de caracteristici ale organizatiilor prestatoare de
servicii care necesita o atentie deosebita pe parcursul unui audit
de terta parte. Prin urmare, acest document urmareste sa
furinizeze auditorilor indrumari privind auditarea conformarii la
cerintele ISO 9001 a organizatiilor prestatoare de servicii.

Problematica certificarii serviciilor deriva mai ales din dificultatea


abordarii cerintelor referitoare la proiectarea-dezvoltarea
serviciului, validarea proceselor de furnizare a serviciului si
controlul produsului neconform.

Serviciul este rezultatul cel putin al unei activitati realizate in mod


necesar la interfata dintre furnizor si client si este in general
imaterial. Prestarea unui serviciu poate implica de exemplu,
urmatoarele:
 o activitate desfasurata asupra unui produs material furnizat de
client (de exemplu, un autoturism care urmeaza sa fie reparat);
 o activitate desfasurata asupra unui produs imaterial furnizat
de client (de exemplu, declaratia de venit necesara pentru
pregatirea rambursarii unei taxe);

93
 livrarea unui produs imaterial (de exemplu, livrarea de
informatii in contextul transmiterii de cunostinte);
 crearea unei ambiante pentru client (de exemplu in hoteluri si
restaurante).

Majoritatea organizatiilor au o componenta de serviciu in produsul


lor. Aceasta poate varia de la 100% serviciu (de exemplu, in cazul
unei firme de avocatura) pana la o componenta relativ redusa de
serviciu, in cazul unei organizatii producatoare care furnizeaza,
spre exemplu, servicii post-vanzare.

Atunci cand se apreciaza aplicabilitatea sau neaplicabilitatea la o


organizatie prestatoare de servicii a clauzei 7.3 din ISO 9001, este
important de reamintit definitia „Proiectarii si dezvoltarii” care
reprezinta „ansamblul de procese care transforma cerinte in
caracteristici specificate”. Totodata, conform ISO 9000 cerintele
sunt „nevoi sau asteptari care sunt declarate, in general implicite
sau obligatorii”, iar caracteristicile serviciului reprezinta trasaturi
distinctive, care pot fi:
 senzoriale (de exemplu referitoare la miros, pipait, gust, vaz,
auz)
 comportamentale (de exemplu curtoazie, onestitate,
sinceritate)
 temporale (de exemplu punctualitate, fiabilitate, disponibilitate)
 ergonomice (de exemplu caracteristici fiziologice sau
referitoare la securitatea individului)
 tangibile (de exemplu caracteristici masurabile; acestea pot fi
fie caracteristicile mijloacelor fizice utilizate pentru furnizarea
serviciului, de exemplu viteza maxima a unui avion, sau ale
mediului in care se furnizeaza serviciul, de exemplu
temperatura interioara sau facilitatile unui avion).

Este destul de obisnuit ca organizatiile sa ia in considerare numai


componenta tangibila a produsului lor la tratarea cerintelor acestei
clauze, uitand ca proiectarea si dezvoltarea produsului imaterial
(serviciul in sine) ar trebui sa fie punctul central. In plus,
organizatiile vor trebui sa proiecteze modul in care serviciul va fi
furnizat catre clienti.

94
In ceea ce priveste validarea proceselor de productie si de
furnizare de servicii, putem identifica 2 tipuri de procese ale
serviciului:
 cele care implica clientul in furnizarea serviciului in sine
(furnizare in timp real) si
 cele in care rezultatul este furnizat clientului dupa realizarea
procesului

Luand ca exemplu un hotel, procesele de „check-in” (inregistrare)


si „check-out” (plecare) ar implica probabil furnizarea „in timp real”
a serviciului, in timp ce curatenia in camerele oaspetilor ar fi
„furnizata” in general oaspetelui numai dupa finalizarea procesului
(care ar putea fi supus inspectiei sau repetarii daca este necesar
sa se corecteze anumite neconformitati).

Procese similare pot fi gasite si in organizatiile producatoare, care


furnizeaza servicii legate de produsele lor, cum ar fi, tratarea
reclamatiilor si garantiilor, repararea produselor de catre unitatile
de service ale organizatiei sau activitatile de mentenanta a
produsului realizate la sediul clientului.

Acele procese care implica furnizarea in timp real si sunt realizate


direct la interfata cu organizatia/clientul pot arareori (chiar
niciodata) sa isi verifice rezultatul („serviciul”) prin monitorizare sau
masurare ulterioara, inainte de a fi „livrate” clientului. Prin urmare,
astfel de procese fac realmente obiectul validarii in conformitate cu
cerintele clauzei 7.5.2 din ISO 9001. Acest aspect este esential si
pentru a preveni aparitia neconformitatilor.

Pentru a asigural un control adecvat al calitatii serviciului ce


trebuie prestat, ar trebui:
 sa se inteleaga caracteristicile serviciului, procesele de
prestare a serviciului si criteriile de acceptare ale acestora, asa
cum sunt definite de catre organizatie;
 sa se determine daca s-a realizat validarea proceselor de
furnizare „in timp real” a serviciului (sau a oricarui alt proces
care necesita validare) si daca aceasta a avut in vedere
riscurile asociate;
 sa se evalueze daca s-au asigurat pentru personalul implicat
instrumentele, instruirea si imputernicirea corespunzatoare.

95
Pentru numeroase sectoare prestatoare de servicii, serviciul
furnizat este instantaneu (adica prin procese „in timp real”), care
nu permit cu usurinta inspectia inainte de furnizarea acelui
serviciu. Calitologia spune ca modalitatea cea mai eficace, din
punct de vedere al costurilor, de a face afaceri este sa aplici
TUTUROR proceselor filozofia „proceselor speciale”: cu cat
organizatia isi realizeaza procesele mai corect, cu atat trebuie sa
isi faca mai putine griji cu privire la rezultatul acestor procese.
Asadar este foarte putin probabil ca aceasta clauza sa poata fi
exclusa.

De exemplu, in cele ce urmeaza vom descrie un exercitiu de


validare a serviciilor medicale desfasurate in blocul operator.

In domeniul medical, majoritatea proceselor au caracterul de


procese al caror efect se „vede” dupa prestarea serviciului
medical; ex. operatiile chirurgicale.

Procesul de validare este unul dintre elementele critice in


domeniul medical. Desi se constata nenumarate deficiente si
lipsuri in organizarea serviciilor medicale, totusi notiunea de
validare a proceselor medicale este rar intalnita in sistemul
medical in general.

Exista o buna practica de validare a proceselor in domeniul


dispozitivelor medicale si a serviciilor conexe, asa cum este
prevazut in ISO 13485:2003 un standard cu cerintele pentru un
sistem de management al calitatii specific acestui domeniu.
Conceptul de validare a procesului recunoaşte ca validarea nu
poate fi testata pe pacient, ci trebuie in primul rand proiectata in
cadrul procesului/serviciului medical respectiv pentru a reduce
riscul de neconformitati in timpul si dupa efectuarea serviciului
medical. De aceea, apreciem ca validarea proceselor medicale
trebuie sa preceada orice implementare a unui astfel de proces.

Categoriile de cerinte de care se poate tine cont la validarea


proceselor medicale sunt enuntate mai jos (tabelul 6):

96
97
98
99
100
101
Responsabilitatea validarii unui proces medical apartine de regula
sefului de sectie si presupune:
 Elaborarea si implementarea unei proceduri de validare a
proceselor medicale;
 Planificarea validarii procesului;
 Numirea unei comisii de validare;
 Intocmirea dosarului de validare preliminar;
 Validarea propriu-zisa prin metoda stabilita anterior la
planificare;
 Procesul verbal de validare cu concluziile posibile:
 Validat fara observatii;
 Validat cu observatii;
 Nevalidat, cu neconformitati.

Procesul verbal va contine si intervalul de revalidare; daca sunt


modificari semnificative ale unor cerinte, atunci revalidarea are loc
cu aceasta ocazie. Monitorizarea capabilitatii procesului validat o
face responsabilul de proces, auditorii interni sau alti specialisti
desemnati.

Rezultatele validarii si ale mentinerii capabilitatii sunt elemente de


intrare pentru analizele managementului in sistemul de
management al calitatii sau integrat.

In cazul proceselor serviciului care implica in mod direct clientul,


„controlul produsului neconform” (clauza 8.3) reprezinta modul in
care organizatia trateaza neconformitatile din prestarea serviciului

102
pana la definirea si implementarea actiunii corective
corespunzatoare.

La identificarea unei neconformitati se va verifica:


 daca personalul implicat este imputernicit suficient cu
autoritatea de a decide eliminarea serviciului, spre
exemplu:
- sa inceteze imediat serviciul
- sa inlocuiasca serviciul prestat
- sa oferte o alternativa
 procesele organizatiei de sesizari si reclamatii ale clientilor
 orice corectii temporare implementate pentru a diminua efectul
neconformitatii (de exemplu rambursarea platii, credit,
actualizare etc.)
 identificarea, izolarea si inlocuirea echipamentului relevant
pentru furnizarea serviciului, furnizorilor serviciului si mediului.

Aceasta va permite aprecierea eficacitatii controlului unui astfel de


produs neconform. In astfel de situatii, sistemul de management al
calitatii ar trebui sa includa prevederi de colectare a datelor
referitoare la neconformitati si de a transmite informatia catre
nivelul managerial corespunzator, in vederea definirii si
implementarii eficace a actiunilor corective.

In cazurile in care rezultatul serviciului este furnizat dupa


realizarea procesului, „controlul produsului neconform” se poate
axa pe tehnicile uzuale de monitorizare si inspectie. Vor trebui
urmarite dovezile adecvarii si implementarii eficace a acestor
tehnici.

9.1 CERTIFICAREA SERVICIILOR EDUCATIONALE


(INVATAMANT SUPERIOR)

Cetificarea sistemului de management al calitatii serviciilor


educationale se face avand la baza recomandarile ghidului IWA

103
2:2006 (Sisteme de management al calităţii. Linii directoare pentru
aplicarea ISO 9001: 2000 in domeniul educaţiei).

Un sistem de management al calităţii in invăţămant ar trebui


inţeles luand in considerare:
 curriculumul,
 un sistem al proceselor de invăţare,
 structura organizaţională,
 responsabilităţile, procesele şi resursele care asigură calitatea
invăţămantului.

Acesta include majoritatea activităţilor angajaţilor organizaţiei


educaţionale sau ale furnizorilor implicaţi (lectori externi, unitati de
practica). Controlul invăţămantului poate fi exercitat pe parcursul
următoarelor procese:
a) analiza necesităţilor de instruire;
b) proiectarea instrucţiei;
c) dezvoltarea instrucţiei;
d) furnizarea instrucţiei;
e) evaluarea instrucţiei;
f) dezvoltarea organizării bazei educaţionale şi
g) funcţionarea bibliotecilor, atelierelor şi laboratoarelor.

Avantajele certificarii serviciilor de invatamant superior se pot


concretiza in:
 Formarea unei viziuni clare asupra progresului in domeniul
formarii profesionale si cercetarii
 Determinarea proceselor cheie, care sustin trendul ascendent
al prestigiului universitatii pentru a asigura selectia canditatilor
si promovarea valorilor pe piata muncii
 Identificarea reglementarilor si prevederile legale relevante
 Identificarea prioritatilor si fixarea targeturilor relevante in
dezvoltarea procesului de invatamant superior
 Stabilirea unui program coerent pentru a pune in practica
politica si
 a-si atinge obiectivele fixate
 Facilitarea activitatilor de planificare, control, monitorizare,
actiuni corective, audit si analiza, pentru a se asigura ca
politica este respectata si SMC este corespunzator
 Adaptabilitatea cu modificari si costuri minime la schimbari

104
 Obitinerea facila a finantarilor.

Liniile directoare se limitează la următoarele:


a) organizaţiile educaţionale ar trebui să definească şi să conducă
acele procese incluse in proiectarea educaţională, dezvoltarea
educaţională şi procesele de predare educaţională, procedurile
pentru implementare şi măsurarea rezultatelor;
b) condiţiile pentru acceptarea educaţiei la momentul predării şi
c) imbunătăţirea continuă a acestor procese şi asigurarea
resurselor.

Organizaţia edicaţională ar trebui să definească foarte clar


“organizaţia” pentru care se intenţionează aplicarea sistemului de
management al calităţii propus. De exemplu, un departament sau
şcoală in cadrul unei organizaţii educaţionale mai mari, o
organizaţie educaţională in intregime sau toate organizaţiile
educaţionale dintr-un anumit departament al administraţiei
centrale sau locale.

Stabilirea “organizaţiei” avute in vedere va ajuta organizaţia


educaţională să identifice managementul de la cel mai inalt nivel şi
natura sistemelor şi proceselor care trebuieinţelese pentru a se
realiza imbunătăţirea continuă şi satisfacţia clientului.

Acestea vor ajuta de asemenea la identificarea serviciilor care se


prestează, ceea ce este esenţial in identificarea şi separarea
clienţilor şi altor părţi interesate.

O particularitate a certificarii serviciilor educationale este atentia


deosebita acordata tuturor partilor interesate, ale caror cerinţe
sunt adeseori implicite. Indicatori:
 Gradul de ocupare a locurilor la admitere
 Procentul de absolventi dintre cei inscrisi
 Evolutia locurilor/facultati
 Gradul de ocupare a pietei de munca de profil dupa absolvire
 Fidelitatea lectorilor asociati
 Evolutia finantarilor si a granturilor de cercetare accesate
 Evolutia solicitarilor externe (internationale) pentru instruire
 Evolutia performantei individuale (profesionale) a cadrelor
didactice

105
 Evolutia ascendenta a satisfactiei studentilor/absolventilor.

Cerinţele generice ale clientului pot include (dar nu sunt limitate la)
următoarele:
 punerea la dispoziţie de facilităţi sigure, curate, aflate sub
responsabilitatea unei persoane;
 asigurarea că există proceduri de comunicare deschisă,
bilaterală, intre persoane şi organizaţia educaţională;
 asigurarea că intregul personal al organizaţiei tratează cu
respect părţile interesate
 furnizarea de activităţi adecvate conduse de personal calificat.

Toate procesele care influenteaza procesul de predare - invatare


sunt planificate. In organizaţiile educaţionale unele procese pentru
realizarea produsului sunt:
 activităţi de predare – invăţare;
 proiectarea şi dezvoltarea curriculelor;
 formarea saustabilirea zonelor de cercetare sau proiectelor;
 instruire sau alte activităţi;
 angajare de personal;
 obţinere de materiale şi alte resurse;
 admiterea candidaţilor;
 controlul modificărilor proiectării şi dezvoltării in curricule,
calendarele cursurilor, orare şi condiţii necesare;
 menţinerea acreditării programelor, gradelor profesionale şi a
studiilor după absolvire;
 punerea la dispoziţie a bibliotecii, echipamentelor audiovizuale,
computerelor şi altor servicii;
 asigurarea serviciilor de securitate, siguranţă şi protecţie civilă;
 alocarea sălilor de clasă, laboratoarelor, atelierelor, sălilor de
conferinţe, sălilor de ceremonii
 mentenanţa facilităţilor.

Managementul de la cel mai inalt nivel (supraveghetori,


conducători, directori, senate ale facultăţii, decani, vicepreşedinţi,
preşedinţi) in cooperare cu personalul didactic ar trebui să
identifice:
 subiectele şi temele generale ale materiei de studiu de predat,
 metodele de instrucţie general acceptate

106
 măsurile de acceptate pentru determinarea conformităţii cu
obiectivele invăţării.

Organizaţie educaţională ar trebui să ia in considerare


următoarele procese:
 selectarea şi inscrierea celor care invaţă;
 proiectarea curriculelor pe diferite materii;
 elaborarea cataloagelor de cursuri;
 alocarea sarcinilor de predare;
 furnizarea manualelor pentru practica in laboratoare şi ateliere;
 alocarea resurselor necesare pentru a efectua instrucţii in afara
locaţiei;
 elaborarea materialului de curs;
 stabilirea metodelor de verificare a performanţei didactice;
 alocarea spaţiilor pentru săli de clasă, laboratoare, ateliere,
biblioteci şi alte spaţii similare

In prestarea serviciilor educationale de calitate, un actor esential il


are si infrastructura (mai ales in domeniul tehnic, informatic,
media, medicina, biologie, biochimie etc.).

Infrastructura necesara pentru sustinerea curiculei si asigurarea


conditiilor sociale pentru studenti:
 clădiri, spaţii de lucru: săli de clasă, laboratoare, ateliere,
biblioteci, spaţii verzi;
 servicii asociate cum sunt: apă, curent electric si instalaţii
adecvate,
 gaze şi combustibili,
 servicii de sănătate;
 echipamente pentru procesul de predare – invăţare: acestea
include accesorii, mobilier, infrastructura IT, locuri pentru practica
şi consumabile
 servicii suport cum sunt transport, librării, papetării, cantine,
camine studentesticapele şi creşe, după cum este necesar.

Specificul serviciilor educationale se reflecta mai ales in etapa de


proiectare-dezvoltare a curriculei universitare. In proiectarea şi
dezvoltarea curriculumului organizaţia ar trebui să ia in
considerare că admiterea in treapta următoare să fie nivelul de
ieşire din treapta actuală sau din nivelul de competenţă actual.

107
Rectorul universitar ar trebui să ia in considerare proiectarea şi
dezvoltarea educaţiei in beneficiul celor care invaţă şi ale altor
clienţi (viitori angajatori).

Activităţile de control al proiectării ar trebui să fie corespunzătoare


scopului şi duratei educaţiei. Procedurile ar trebui să asigure că
materialele didactice adecvate corespund cerinţelor instrucţiei. Pot
fi necesare echipamente etalonate pentru unele scopuri didactice.

Intrucat evaluările includ reuşita celor care invaţă şi eficacitatea


organizaţiei, aceste evaluări ar trebui să includă cerinţe de
performanţă potenţiale sau reale pentru a stabili:
 cum poate ajuta invăţămantul pe cel care invaţă să devină
competenţi;
 cum pot fi indeplinite cerinţe noi;
 măsurări specifice ale eficacităţii instrucţiei şi
 dacă abilităţile care se predau corespund cerinţelor curriculare.

Un raport de analiză a necesităţilor ar trebui:


 să stabilească de ce a fost aleasă instruirea ca mijloc de a
imbunătăţii performanţa;
 să stabilească orice diferenţe intre performanţa necesară şi
cea dobandită, pe care invăţămantul a fost proiectat să le
acopere;
 să stabilească in termeni de performanţă modul in care
lacunele să fie acoperite şi să stabilească motivarea;
 să identifice populaţia ţintă a celor care invaţă;
 să identifice acţiuni preventive;
 să specifice orice modificări in activităţile de instrucţie
 să declare faptul că toate reglementările legale şi de securitate
relevante sunt respectate, chiar atunci cand nu sunt stabilite
intr-un contract, specificaţie didactică sau curriculum.

Elementele de intrare in proiectarea curriculelor ar trebui să


includă:
 rezultate ale eficacităţii materialelor didactice;
 cerinţe de certificare, licenţe sau ocupaţionale;
 date referitoare la cercetarea capacităţii de invăţare a celor
care invaţă;
 competenţa cerută pentru personalul didactic;

108
 condiţii necesare pentru cursuri şi
 nivelul de dificultate al obiectivelor.

Elementele de ieşire ale proiectării şi dezvoltării ar trebui să


includă cel puţin următoarele:
 abilităţi şi cunoştiinţe care să fie dobandite;
 evaluarea performanţei;
 strategii adecvate de instrucţie;
 medii fiabile de livrare.

Personalul care participă la analiza proiectarii (Consiliul Stiintific)


şi responsabilul pentru modificările acesteia ar trebui identificaţi.
Criteriile de acceptare pot include următoarele:
 aprobarea acurateţei conţinutului de către unul sau mai mulţi
specialişti pe obiecte de studiu care nu au participat la procesul de
dezvoltare a instrucţiei;
 aprobarea textului, ilustraţiilor şi aspectului de specialişti in
editare şi grafică;
 aprobarea, după cum este cazul, a adecvării tehnologice de
către un specialist in tehnologie;
 incercarea atat a instrucţiei cat şi a evaluărilor pe bază de
criterii, cu unii dintre cei care invaţă din populaţia ţintă şi revizii
efectuate pe baza experienţei celor care invaţă
 cel puţin una din probele de incercare ar trebui să fie intr-un
mediu similar celui in care va fi condusă instrucţia, inclusiv
materialele suport pentru cei care invaţă precum şi procedurile şi
materialele suport pentru pregătirea personalului didactic.

Validarea proiectarii este efectuata pentru a se asigura că sunt


indeplinite caracteristicile planificate ale produsului prin curriculum
rezultat sau prin proiectul de programă analitică. Validarea ar
trebui efectuată in general in etapele finale ale proiectării. Printre
altele, faza pilot şi certificarea sunt metode de validare acceptate.

Revizuirea oricărui subiect ar trebui să includă evaluarea efectului


acesteia asupra intregului curriculum şi ar trebui menţinute
inregistrări.

Validarea proceselor de invăţare ar trebui să includă, după cum


este necesar:

109
 validarea rezultatelor proiectării şi dezvoltării curriculelor sau
programei analitice;
 aprobarea echipamentelor şi calificările personalului didactic;
 nota de curs şi lucrări scrise;
 inregistrări ale datelor şi
 frecvanţa revalidării.

110
10. NOTIUNI GENERALE REFERITOARE LA ACREDITARE

Acreditarea, ca mijloc de stabilire a increderii, indeplineste o


sarcina importanta pentru Piata Unica Europeana, mentinand o
infrastructura eficace si competenta a incercarilor si evaluarii
conformitatii.

In contextul crearii Pietei Unice Europene, aceasta masura de


stabilire a increderii a castigat o mare importanta. In cadrul
Abordarii Globale, strategia dezvoltata pentru incercari si
evaluarea produselor si serviciilor si avand ca scop eliminarea
barierelor tehnice in comert, poate sa-si mareasca eficienta, doar
daca exista incredere in organismele care efectueaza incercari si
evaluarea conformitatii.

Standardele internationale utilizate in acreditare garanteaza ca un


produs, serviciu sau organizatie sunt evaluate sau testate prin
acelasi mijloace la nivel mondial. Aceasta confera incredere in
echivalenta certificatelor sau rapoartelor atat in Romania cat si in
lume.

Organismele nationale de acreditare din Europa sunt membrii


plini, membrii asociati ai European Co-operation for Accreditation
(EA) si cu contract de cooperare cu EA.

Acreditarea confera incredere in impartialitatea, independenta si


competenta tehnica a organismelor acreditate care activeaza in
domeniul evaluarii conformitatii. Prin organism se intelege orice
laborator, organism de certificare, organism de inspectie sau orice
alt tip de entitate juridica care poate face obiectul unei acreditari.

In economia de piata, este foarte importanta credibilitatea pe


piata a unui produs/serviciu, a furnizorului acestuia (mai ales daca
el a implementat un sistem al calitatii!) si chiar a unei persoane.
De exemplu, cu cat credibilitatea unui produs/ serviciu este mai
ridicata, cu atat acesta va circula mai usor intre diferite tari si
chiar se va vinde mai bine (va fi deci mai competitiv), intrucat
autoritatile publice si consumatorii vor avea o mai mare incredere
in el. Iar daca exista si o credibilitate adecvata a furnizorului, se

111
poate asigura astfel cresterea competitivitatii si a profitului
acestuia!

In contextul mondializarii pietei si al diversificarii si innoirii tot mai


rapide a produselor/serviciilor oferite pietei, a aparut necesitatea
unor noi practici de dezvoltare a credibilitatii pe piata a
produselor/serviciilor, producatorilor/prestatorilor si persoanelor.
Consiliul European saluta crearea Consiliului European pentru
Cercetare, si reitereaza importanta „circulatiei creierelor” (brain
circulation) intre economiile europene.

Simpla afirmatie a unui producator/prestator cu privire la


presupusa calitate a produsului/serviciului sau (de exemplu prin
publicitate in mass-media) nu mai poate fi astazi suficienta - in
conditiile mentionate mai sus – pentru a genera increderea
consumatorilor si a declansa decizia acestora de-a achizitiona un
anumit produs/serviciu, realizat de un anumit producator/
prestator.

Printre solutiile practicate - in prezent, tot mai frecvent, mai ales in


tarile industrial dezvoltate - in scopul cresterii credibilitatii pe
piata sunt (in ordine crescatoare a costurilor si dificultatilor
implicate):
1. imbunatatirea continua,
2. testarile comparative de produse/servicii (cu
publicarea rezultatelor acestora si a clasamentelor astfel obtinute),
3. certificarea produselor/serviciilor si/sau a sistemelor
calitatii, mediului, sanatatii si securitatii in munca, acreditarea
(a se vedea figura 1).

 Ce este “credibilitatea pe piata”?

Credibilitatea unei persoane, a unei organizatii sau a unui produs/


serviciu rezulta din predictibilitatea pe termen cat mai lung a
comportamentului acesteia/acestuia. Pe piata, aceasta
credibilitate genereaza increderea consumatorului in produsul/
serviciul respectiv sau in organizatia/persoana avuta in vedere.
Astfel, in timp, el ajunge sa selectioneze si sa achizitioneze doar
acele produse/servicii in care poate avea incredere si care provin

112
de la un producator/prestator in care, de asemenea, poate avea
incredere!!!

In statele membre ale Uniunii Europene se poate asigura


LIBERA CIRCULATIE A PRODUSELOR doar daca acestea nu
pun in pericol sanatatea si viata oamenilor si nu afecteaza
calitatea mediului inconjurator!

In mod similar se pune problema si pe piata fortei de munca,


intrucat in tot mai multe locuri de munca nu se mai pot angaja
decat persoane realmente credibile! De regula, credibilitatea pe
piata se dobandeste lent si este costisitoare, dar se poate
pierde rapid si…pe gratis !

113
ORGANISME
ORGANISM DE COOPERAREA EUROPEANA EUROPENE DE ACREDITARE
PENTRU ACREDITARE
ACREDITARE
ACORDURI
INTERNATIONALE -
RECUNOASTERE
RECIPROCA

ORGANISM ORGANISM ORGANISM LABORATOR DE ORGANISM DE


DE DE DE INCERCARI INSPECTIE ORGANISME
CERTIFICARE CERTIFICARE CERTIFICARE (ISO/ CEI 17.025) (EN 45.004) EXTERNE
- SISTEMUL - PERSONAL - PRODUS/ DE CERTIFICARE
CALITATII (EN 45.013 si SERVICIU
(EN 45 012) ISO 10011-2) ( EN 45.011)

ORGANISM DE
CERTIFICARE
-SISTEM DE
MEDIU
(ISO/ CEI 66)
FURNIZOR
PRODUS/ SERVICIU CLIENT
ORGANISM DE
CONSULTANTA /
INSTRUIRE

Figura 1 Generarea increderii in produs/ serviciu si/ sau furnizorul lui prin certificare de terta parte si acreditare

114
In plus, finantarea organizatiilor bugetare ar trebui sa se faca
exclusiv in functie de gradul de realizare a anumitor
performante calitative si cantitative. Altfel spus, toate aceste
organizatii ar trebui sa prezinte o anumita credibilitate (pentru a
primi finantarea) si sa-si asume o anumita responsabilitate
financiara publica (“accountability”) pentru banii publici primiti
si cheltuiti. Acordarea sau retragerea acreditarii se poate face in
functie de existenta sau inexistenta credibilitatii.

 Ce inseamna “acreditarea”?

Prin definitie, acreditarea este «o procedura prin care un


organism de acreditare recunoaste oficial si atesta in scris faptul
ca o anumita organizatie este competenta sa efectueze
anumite activitati specifice».

Acreditarea implica deci evaluarea prealabila a conformitatii


organizarii si functionarii acelei organizatii, in raport cu un
referential cunoscut si acceptat. Ea nu se acorda in absenta
conformitatii, iar solicitantul primeste un termen rezonabil
permitandu-i sa obtina conformitatea.

 Care sunt avantajele acreditarii?

Acreditarea unei organizatii inseamna de fapt o recunoastere


oficiala atat a existentei unei anumite competente a acesteia (la
un moment dat) cat si a mentinerii in timp a acestei competente
(pe durata de valabilitate a acreditarii). Ea este deci o dovada a
credibilitatii de care beneficiaza organizatia respectiva. Dar
este necesar ca - pe parcursul duratei de valabilitate a acreditarii -
organismul de acreditare sa evalueze periodic si/ sau sa
monitorizeze continuu modul de functionare a organizatiei
acreditate.

Acreditarea poate conditiona anumite avantaje (acordarea de


finantari, in special bugetare, obtinerea de noi clienti,
recunoasterea buletinelor de analiza sau incercare, aprobari,
colaborari etc.) si faciliteaza considerabil libera circulatie a
produselor/ marfurilor.

115
In unele state ale Uniunii Europene, guvernele nationale
recunosc organizatiile acreditate de organismele nationale de
acreditare si le notifica - pe plan international - altor guverne.

Pe ansamblul Europei, unele organisme nationale de acreditare


(de exemplu, cele membre ale EA – European Co-operation for
Accreditation) au incheiat acorduri de recunoastere
multilaterala facilitate de existenta unor referentiale si proceduri
comune si care le permit sa comunice in timp util acordarea si
retragerea acreditarilor. Ele colaboreaza pe baze similare si cu
organisme de acreditare din state situate in afara Europei.

De mentionat ca - in scopul imbunatatirii propriei credibilitati pe


piata - pe langa acreditarea nationala, organismele de
certificare si laboratoarele de incercari din orice stat pot participa
la acorduri internationale multilaterale de recunoastere
reciproca, incheiate cu organisme similare din alte state.

 Este acreditarea obligatorie?

De regula, parlamentele, guvernele si/ sau autoritatile publice din


fiecare stat decid care sunt categoriile de organizatii ce
necesita acreditare si uneori aproba referentialele si
procedurile aplicabile (stabilite, in prealabil, de comun acord cu
cat mai multe din partile interesate) pentru fiecare categorie in
parte.

In consecinta, in asemenea situatii, acreditarea este obligatorie


(de ex. pentru a functiona oficial, a primi o finantare, mai ales de
la buget, a deveni partenerul altor organizatii etc.).

 Ce referentiale exista actualmente, pe plan european,


pentru acreditare?

Cele mai larg cunoscute asemenea referentiale sunt standardele


europene din seria EN 45000 (preluate ca atare, in Romania, sub
codul SR EN 45000). Ele contin criteriile generale pentru
acreditarea laboratoarelor de incercari (SR EN 45001, SR EN
45002), organismelor de inspectie (SR EN 45004),
organismelor de certificare a produselor/ serviciilor (SR EN

116
45011), organismelor de certificare a sistemelor calitatii (SR
EN 45012), organismelor de certificare a personalului (EN
45013).

Exista insa si alte referentiale (tabelul 7):

Tabelul 7 Standarde si ghiduri utilizate in acreditari de laboratoare si organisme


de certificare (sisteme de management, produse si servicii)
GHIDURI PENTRU LABORATOARE
EA-4/02: 1999 Expression of the uncertainty of measurement
in calibration
EA 4/02 –1999 (RO) Exprimarea incertitudinii de masurare in
etalonari
EA-4/07: 1995 Traceability of Measuring and Test Equipment
to National Standards
EA 4/07 – 1995 (RO) Trasabilitatea rezultatelor masurarilor si a
mijloacelor de incercare la etaloane nationale
EA-4/09: 2003 Accreditation for sensory testing laboratories
EA-4/10: 2002 Accreditation for microbiological laboratories
EA-4/14: 2003 Selection and use of reference materials
EA 4/14 – 2003 (RO) Selectia si utilizarea materialelor de referinta
EA-4/15: 2003 Accreditation for bodies performing non-
destructive testing
EA-4/16: 2003 EA Guidelines on the expression of uncertainty
in quantitative testing
EA 4/16 – 2003 (RO) Linii directoare EA privind exprimarea
incertitudinii in incercarea cantitativa
ILAC-G7:1996 Accreditation Requirements and Operating
Criteria for Horseracing Laboratories
ILAC-G8:1996 Guidelines on Assessment and Reporting of
Compliance with Specification
ILAC G8:1996 (RO) Linii directoare pentru Evaluarea si Raportarea
Conformitatii cu Specificatia
ILAC-G9:2005 Guidelines for the Selection and Use of
Reference Materials
ILAC G9:2005 (RO) Linii directoare privind Selectia si utilizarea
materialelor de referinta
ILAC-G12:2000 Guidelines for the Requirements for the
Competence of Reference Material Producers

117
ILAC G12:2000 (RO) Linii directoare privind cerintele pentru
competenta producatorilor de materiale de
referinta
ILAC-G13:2007 ILAC Guidelines for the Requirements for the
Competence of Providers of Proficiency
Testing Schemes
ILAC G13:2007 (RO) Linii Directoare ILAC privind cerintele pentru
competenta organizatorilor de Scheme de
Teste de Competenta (PT – Proficiency
Testing)
ILAC-G17:2002 Introducing the Concept of Uncertainty of
Measurement in Testing in Association with the
Application of the Standard ISO/IEC 17025
ILAC-G17:2002 (RO) Introducerea Conceptului de Incertitudine de
Masurare in cazul Incercarilor in Asociere cu
Aplicatiile Standardului ISO/IEC 17025
ILAC-G19:2002 Guidelines for Forensic Science Laboratories
ILAC-G19:2002 (RO) Linii directoare pentru Laboratoarele de
Medicina Legala
ILAC-G24:2007 Guidelines for the determination of calibration
intervals of measuring instrumensts
GHIDURI PENTRU ORGANISME DE CERTIFICARE
IAF GD 8:2007 Informative Guidance on the Transition to
ISO /IEC 17021 – Accreditation from ISO/IEC
Guide 62 and ISO/IEC Guide 66
IAF Guidance in the Application of
ISO9001:2000
CERTIFICARE PRODUSE
EA 6/02: 2000 Guidelines on the use of EN 45011 and EN
45012 for certification to EN 729
EA 6/03: April 2007 EA Guidance for Recognition of Verification
Bodies under EU ETS Directive
IAF GD 5:2006 Guidance on ISO/IEC Guide 65:1996
IAF GD 5:2006 (RO) Ghidul IAF de aplicare a Ghidului ISO / CEI 65:
1996 Cerinte generale pentru organismele care
aplica sisteme de certificare a produselor
CERTIFICARE SISTEME DE MANAGEMENT
EA – 7/03:2000 Guidelines for the Accreditation of bodies
operating certificaton/registration of information
Security Management Systems

118
EA – 7/04: April 2007 Legal Compliance as a part of accredited ISO
14001: 2004 certification
SISTEME DE MANAGEMENT AL CALITATII
IAF GD 2:2005 Guidance on the Application of Guide 62:1996
(sunt in vigoare numai anexele)
IAF GD 7:2006 Transition Plan for Accredited Certification from
AM/WDI to ASRP
SISTEME DE MANAGEMENT DE MANAGEMENT DE MEDIU
IAF GD 6:2006 Guidance on the Application of ISO/IEC Guide
66:1999
Summary of Changes for IAF GD 6:2006 Issue
4
CERTIFICARE PERSOANE
IAF GD 24:2004 IAF/EA Guidance on the application of ISO/IEC
17024:2003, Conformity assessment – General
Requirements for Bodies operating
Certification of persons
GHIDURI PENTRU ORGANISME DE INSPECTIE
IAF/ILAC A 4:2004 Guidance on the application of ISO/IEC
17020:1998
IAF – ILAC A 4:2004 (RO) Indrumar pentru aplicarea ISO / IEC 17020
EA-5/02: 2003 EA Guidance on the Application of EN 45004
(ISO/IEC 17020) in recurrent inspection of
motor vehicles

Termeni generali si definitii referitoare la evaluarea conformitatii,


inclusiv la acreditarea OEC si la utilizarea evaluarii conformitatii
pentru facilitarea comertului se regasesc in SR EN ISO/CEI
17000:2005 – Evaluarea conformitatii. Vocabular si principii
generale.

Cerintele generale pentru organismele de acreditare care


evalueaza si acrediteaza OEC sunt specificate in SR EN ISO/CEI
17011:2005 - Evaluarea conformitatii. Cerinte generale pentru
organismele de acreditare care acrediteaza organisme de
evaluarea conformitatii.

119
10.1 ORGANISME NATIONALE DE ACREDITARE

Infiintat in anul 1998 RENAR (Asociatia Retelei Nationale de


Acreditare din Romania) este membru cu drepturi depline al EA
– European Co-operation for Accreditation. EA a acreditat si
acrediteaza (conform standardelor europene, a se vedea figura de
mai sus):
- organisme de certificare a produselor sau serviciilor
- organisme de certificare a sistemelor calitatii
- organisme de certificare a persoanelor
- organisme de inspectie
- laboratoare de testare
- laboratoare de etalonare

RENAR – organismul national de acreditare – evalueaza


competenta organismelor de evaluare a conformitatii (OEC),
promoveaza si dezvolta acreditarea si evaluarea conformitatii
conform Statutului sau ed. VIII/16.03.2006, bazat pe Statutul cadru
(Ordinul nr. 81/2006 al ministrului economiei si comertului privind
modificarea anexei la Ordinul ministrului industriei si resurselor nr.
317/2002 pentru aprobarea Statutului cadru al organismului
national de acreditare).

Evaluarea competentei unui OEC de catre RENAR se face pe


baza unui anumit standard (anumitor standarde) si/sau altor
documente normative, pentru un domeniu de acreditare definit.
Evaluarea competentei unui OEC implica evaluarea competentei
tuturor operatiunilor OEC inclusiv competenta personalului, a
validitatii metodologiei de evaluare a conformitatii si a validitatii
rezultatelor evaluarii conformitatii. Prin acreditarea acordata de
RENAR se atesta ca OEC si-au demonstrat oficial competenta de
a efectua sarcini specifice de evaluare a conformitatii.

Acreditarea furnizeaza incredere cumparatorilor si autoritatilor,


faciliteaza comertul transfrontalier. Scopul final este realizarea
unei singure acreditari si a unei singure evaluari a conformitatii.

120
Alte organisme de acreditare sunt in Romania:
- CNEAA (Consiliul National de Evaluare si Acreditare
Academica) - care evalueaza si acrediteaza universitati publice si
private din Romania.
- OMCAS (Organismul Militar de Evaluare, Certificare si
Supraveghere a Calitatii) – care evalueaza si acrediteaza agentii
economici ce furnizeaza produse si servicii organizatiilor
apartinand sistemului de aparare a Romaniei, etc
Alte organisme de acreditare au in vedere alte categorii de
servicii (ingrijirea sanatatii, servicii informatice, transmiterea de
programe audiovizuale etc.)…

Dar aceste organisme nu sunt inca in numar suficient si nu


acopera multe categorii importante de organizatii (de exemplu :
organizatiile de administratie publica, cele neguvernamentale, de
ingrijirea a sanatatii, de transporturi etc).

Acreditarea este reglementata in Romania prin Legea 245/


29.04.2002 pentru aprobarea OG 38/1998 privind acreditarea
si infrastructura pentru evaluarea conformitatii. Statutul-
cadru al organismului national de acreditare RENAR a fost
aprobat prin OM 317/2002 al Ministrului Industriei si
Resurselor. Ministerul Industriei si Resurselor (actualmente
Ministerul Economiei si Comertului) este „autoritatea de stat care
coordoneaza domeniul infrastructurii calitatii si evaluarii
conformitatii si are responsabilitatea elaborarii strategiilor si
politicilor in acest domeniu, care include acreditarea. ” (Art. 8 din
Legea 245/ 2002).

10.2 ORGANISME INTERNATIONALE DE ACREDITARE

 Raad Voor Accreditatie - RvA din Olanda


 TGA-Germania
 DKD-Germania
 COFRAC – Franta
 UKAS - Marea Britanie
 SINCERT- Italia

121
IAF (International Accreditation Forum)

International Accreditation Forum, Inc. (IAF) este o


asocioatie mondiala a organismelor de acreditarea
a conformitatii din domeniul sistemelor de
management, conformitatii produselor si serviciilor, certificarii de
personal. Membrii IAF confera certificate de conformitate sau de
acreditare recuboscute international.

Rolul IAF este bilateral: pe de o parte asigura credibilitatea


internationala a organismelor de certificare si acreditare membre
si se asigura de impartialitatea acestora, iar pe de alta parte isi
propune recunoasterea mutuala a certificatelor, cunoscuta sub
denumirea de Multilateral Recognition Arrangements (MLA), care
sa favorizeze circulatia bunurilor, serviciilor si persoanelor pe piata
internationla.

De remarcat ca toate organismele straine de acreditare sunt


semnatare ale MLA/MRAs cu EA, ILAC si IAF. Astfel, aceste
organizatii accepta regulile stabilite de CROSS FRONTIER
ACCREDITATION POLICY.

MLA (Multi-Lateral Agreement) prevede in principal urmatoarele:


 Fiecare semnatar recunoaste acreditarile organismelor
acordate de ceilalti semnatari, ca si cand le-ar fi acordat el
insusi.
 Fiecare semnatar sustine in mod activ recunoasterea, de catre
industria si autoritatile din tara sa, a tuturor certificatelor/
rapoartelor emise de un organism de evaluarea conformitatii
acreditate de ceilalti semnatari.
 Fiecare semnatar isi efectueaza activitatea in conformitate cu
Documentele Ghid ale EA.

Aceste acorduri (MLA, MRA - Mutual Recognition Arrangement)


sunt mijloace eficiente de obtinere a recunoasterii pentru serviciile
si produsele care sunt exportate.

Astfel, MLA permite unui producator de bunuri sau servicii sa nu


mai obtina, in mod obligatoriu, o alta certificare de la fiecare stat in
parte, in care doreste sa faca export. Prin intermediul acestui

122
acord, acreditarea devine un «pasaport« cu ajutorul caruia se
poate ajunge mai usor pe pietele Uniunii Europene si cele
internationale.

123
11. ACREDITAREA ORGANISMELOR DE CERTIFICARE SI A
LABORATOARELOR DE INCERCARI

11.1 ACREDITAREA ORGANISMELOR DE CERTIFICARE

Cerintele pentru sunt cele specificate in Ghidul ISO/IEC 66:1999,


EA – 7/02:2000 (pentru mediu) si EN 45012. Standardele
mentionate anterior stabilesc cerinte pentru:
 organismele de certificare
 personalul organismelor de certificare
 modificarile cerintelor de certificare
 apeluri, plangeri sau controverse
 procedura de certificare

Cerintele referitoare la organismele de certificare contin


urmatoarele elemente:
 prevederi generale privind urmatoarele principii:
 caracterul nediscriminatoriu al politicilor si procedurilor
 accesul liber la certificare standardelor pentru care se
solicita acreditarea si cerintele legale
 structura organismelor de certificare:
 structura legala
 cerinte referitoare la impartialitate si independenta
 responsabilitati
 politica referitoare la functionarea organismului de
certificare
 independenta si stabilitatea financiara
 structura si competentele personalului
 termenii si conditiile pentru subcontractarea evaluarii sistemului
calitatii:
 politici si obiective
 sistem implementat, documentat si revizuit
 conditii pentru acordarea, mentinerea, extinderea, limitarea,
suspendarea si retragerea certificarii
 auditurile interne si analiza efectuata de catre management
 documentatia
 inregistrarile
 confidentialitate

124
Cerintele pentru personalul organismelor de certificare se refera
la:
 aspecte legate de competenta si instruire
 criterii de calificare pentru auditori si experti tehnici
 procedura de selectie
 contractarea personalului de evaluare
 proceduri pentru echipele de audit

RENAR poate acredita urmatoarele organisme care desfasoara


activitati atat in domeniul reglementat cat si in cel nereglementat
(tabelul 8):

Tabelul 8 Domeniile de competenta ale RENAR i n acreditare


a. Laborator de incercare
b. Laborator de etalonare
c. Organism de inspectie
d. Organism de certificare
d1. Certificare de produs
d2. Certificare de produs ecologic
d3. Certificare sisteme de management
- calitate
- mediu
- HACCP
d4. Certificare persoane

11.2 ACREDITAREA LABORATOARELOR DE INCERCARI,


ETALONARI SI METROLOGIE

 Ce este ISO 17025?

SR EN ISO/CEI 17025 :2009 este un standard introdus recent de


Organizatia Internationala de Standardizare si de Comisia
Internationala de Electrotehnica. "ISO 17025", asa cum a devenit
cunoscut, inlocuieste un numar de standarde si ghiduri mai vechi,
incluzand ISO/IEC Guide 25, EN 45001 si ANSI/NCSL-Z540.

Este un standard global pentru competenta tehnica a


laboratoarelor de incercari si etalonari. In plus fata de cerintele
privind sistemul calitatii, documentatia si personalul, acest
standard indruma laboratoarele de etalonare astfel: sa analizeze

125
incertitudinea fiecarei masurari, sa includa incertitudinea in
procedurile de etalonare, sa furnizeze incertitudinile odata cu
rezultatele sau certificatele de etalonare.

ISO 17025 este cel mai important standard de metrologie pentru


produse de testare si masurare. Aproape toate organismele
nationale de standardizare si acreditare din lume l-au adoptat.

 Beneficiile implementarii ISO 17025

 capabilitatea societatii care detine un astfel de laborator de a


verifica oricand calitatea produselor, avand certitudinea
obtinerii unor rezultate valide
 imagine imbunatatita in ceea ce priveste calitatea produselor
supuse incercarilor
 posibilitatea verificarii permanente a incadrarii produselor in
limitele calitative impuse de legislatia aplicabila
 depistarea la timp a produselor neconforme evitand pierderile
suplimentare
 eliberarea unor documente de calitate care sa garanteze
conformitatea produselor livrate, conformitate

 Cine acrediteaza?

Conform prevederilor Legii 245/2002, pana in prezent, singurul


Organism roman de acreditare ce poate acredita este RENAR.
Este insa posibil ca procesul de acreditare sa fie facut si de alte
Organisme de acreditare internationale.

11.3 CERINTE RENAR PRIVIND ACREDITAREA


LABORATOARELOR

Acreditarea unui laborator este un proces complex in care sunt


implicate atat laboratorul, cat si Organismul de Acreditare. Primele
activitati din cadrul acestui proces (etapa de pre-acreditare) sunt
realizate numai de laborator si constau in:
 luarea deciziei privind acreditarea laboratorului;
 elaborarea documentelor calitatii;
 implementarea sistemului calitatii.

126
 Etapele acreditarii laboratoarelor de incercari

Inainte de initierea procesului de acreditare este necesar ca


intregul personal al laboratorului sa isi dea acordul privind
participarea si implicarea sa in procesul de implementare al
Sistemului Calitatii. Daca aceasta conditie este realizata,
conducatorul laboratorului poate lua decizia de initiere a
procedurilor de acreditare.

A doua etapa (etapa de acreditare) incepe in momentul in care


laboratorul de mediu contacteaza organismul de acreditare –
RENAR. Activitatile desfasurate in aceasta etapa implica atat
Laboratorul de mediu cat si Organismul de Acreditare. Aceste
activitati sunt:
 initierea acreditarii;
 evaluarea preliminara a documentelor calitatii;
 auditul preliminar de acreditare;
 auditul de acreditare;
 obtinerea certificatului de acreditare;
 auditul anual de supraveghere;
 reacreditarea (dupa 3 ani), extinderea sau limitarea
acreditarii.

In maxim sase luni de la initierea acreditarii, laboratorul trebuie sa


prezinte Organismului de Acreditare documentatia completa in
vederea evaluarii preliminare. Daca documentatia este
considerata incompleta sau incorecta, laboratorul de mediu trebuie
sa o refaca. Activitatea de testare incepe sa se desfasoare in
regim de acreditare din momentul in care laboratorul primeste
Certificatul de Acreditare.

Anual, laboratorul trebuie sa efectueze un audit de supraveghere


pentru a dovedi ca activitatea sa continua sa se desfasoare in
conformitate cu cerintele sistemului calitatii si al referentialului
ISO/CEI 17025. Daca sunt evidentiate neconformitati care nu pot fi
solutionate in timp, Organismul de Acreditare poate retrage
acreditarea laboratorului. Dupa trei ani, laboratorul trebuie sa
initieze procesul de reacreditare care presupune un nou audit de
acreditare si o noua aprobare din partea Organismului de

127
Acreditare. Aceleasi etape se urmeaza si in cazul extinderii
acreditarii.

In cursul procesului de acreditare laboratorul trebuie sa participe la


o serie de audituri (audit preliminar, de acreditare, de
supraveghere, de reacreditare sau de extindere a acreditarii).
Aceste audituri sunt realizate de Organismul de Acreditare –
RENAR si se desfasoara in trei etape:
 pregatirea auditului ;
 desfasurarea auditului ;
 estimarea rezultatelor auditului.

Pentru a putea efectua teste in conformitate cu principiile Bunei


Practici de Laborator, laboratorul trebuie sa inainteze o cerere
scrisa catre Agentia Nationala in care sa specifice:
 numele si adresa laboratorului;
 organigrama;
 numele conducatorului studiului;
 programul de asigurare a calitatii;
 lista cu testele care vor fi efectuate;
 procedurile standard de operare.

1. Vizita preliminara

Laboratorul care solicita acreditarea conform SR EN ISO/CEI


17025 trebuie sa prezinte date de identificare care sa cuprinda cel
putin urmatoarele:
 Nume complet, conform statutului de functionar
 Statutul juridic al laboratorului si/sau al organizatiei din care
face parte (dupa caz)
 Numar de inregistrare la Registrul Comertului/Numarul codului
unic de identificare (CUI) numarul sentintei judecatoresti de
aprobare a statutului pentru asociatii etc.
 Adresa sediului central
 Adresa postala
 Telefon/ fax/ e-mail/ web site
 Daca laboratorul are mai multe sedii trebuie date aceste
informatii pentru toate sediile pentru care se solicita
acreditarea

128
Documente aplicabile in care se prezinta datele de identificare ale
laboratorului la solicitarea acreditarii:
 Cerere pentru acreditare (prezentata de laborator la solicitarea
acreditarii)
 Manualul de management

Asigurare

Laboratorul trebuie sa aiba o asigurare de raspundere civila valida


cu exceptia cazurilor in care laboratorul este asigurat de stat prin
efectul legii. Asigurarea trebuie sa fie atat contractuala cat si de
raspundere civila. Valoarea asigurata trebuie corelata cu tipul,
domeniul si volumul activitatii laboratorului si trebuie sa fie
credibila fiind o dovada a puterii financiare a acestuia. Aceasta
valoare trebuie sa rezulte din asigurarea de raspundere civila.

Daca laboratorul nu are personalitate juridica proprie obligatia


asigurarii revine (asigurarea trebuie sa acopere intregul domeniu
acreditat/solicitat pentru acreditare al laboratorului) organizatiei de
care acesta apartine (organizatia mama). Daca laboratorul nu are
personalitate juridica contractul de acreditare se incheie cu
organizatia mama.

Daca laboratorul face parte dintr-o organizatie mai mare, dar are
personalitate juridica trebuie furnizate informatii privind relatiile cu
aceasta organizatie. In plus fata de informatiile generale trebuie
prezentate:
 Principalele domenii de activitate/tipuri de produse ale
organizatiei mama
 organigrama a organizatiei mama cu precizarea pozitiei
laboratorului
 Toate nivelurile organizatorice dintre laborator si
managementul de varf cu numele si functiile personalului de
conducere
 evaluare a masurii in care organizatia mama influenteaza
functionarea laboratorului in ceea ce priveste sistemul de
management, investitii, resurse umane, aprovizionare etc.

129
Procesul de evaluare poate incepe cu o vizita preliminara, daca
laboratorul este de acord. Vizita preliminara nu se efectueaza la
cererea laboratorului, ci numai daca se considera ca sunt aspecte
care nu pot fi suficient de bine evaluate din documentele
laboratorului.

Vizita preliminara este efectuata numai de seful echipei de experti


si are ca scop determinarea gradului de pregatire a laboratorului
pentru acreditare ai se concentreaza pe:
a) obtinerea unor informatii suplimentare ale sistemului de
management (structura, dotari personal);
b) modul in care sunt tinute sub control activitatile laboratorului,
incluzand sediile multiple, sediile in afara tarii, activitatile
subcontractate etc;
c) obtinerea unor informatii suplimentare pentru dezvoltarea
programului de evaluare;
d) definitivarea domeniului de acreditare care va fi evaluat;
e) stabilirea competentei necesare in echipa de evaluare;
f) stabilirea amplorii si profunzimii evaluarii.

2. Analiza documentelor si inregistrarilor

Documentele si inregistrarile laboratorului sunt analizate pentru


evaluarea sistemului acestuia, pentru a se constata indeplinirea
cerintelor din standard si a criteriilor de acreditare. In cazul in care
se constata neconformitati la analiza documentatiei, RENAR le
transmite in scris laboratorului.

Laboratorului transmite RENAR urmatoarele documente:


 Lista participarilor si rezultatele obtinute;
 Ultimul raport de audit intern, respectiv analiza de
management;
 Lista domeniilor pentru care se solicita acreditarea;
 Documente ale sistemului de management;
 Dovada de spatiu;
 Matricea de corespondenta a competentei personalului;
 Lista echipamentelor laboratorului, respectiv, certificatele de
etalonare aferente echipamentelor;
 Protocolul de validare si estimarea incertitudinii;
 Lista actualizata a documentelor externe/ interne.

130
Documentele sistemului de management trebuie sa descrie modul
de functionare al laboratorului solicitant de acreditare precizand
urmatoarele elemente:
 tipurile de activitati inclusiv alte activitati in afara celor pentru
care se solicita acreditarea
 locatiile unde se desfasoara aceste activitati trebuie prezentate
suficient de detaliat pentru a oferi o imagine clara a activitatilor
prestate (daca este cazul)
 domeniul tehnic al laboratorului trebuie descris sub aspectul
metodelor si procedurilor utilizate
 limitele performantelor tehnice ale laboratorului (domeniu de
masurare, limita de detectie, exactitate etc.)

Nivelul de documentare trebuie adecvat activitatii (volum,


complexitate), marimii si organizatiei (laborator independent sau
parte dintr-o organizatie mai mare, cu mai multe entitati sau
localuri). Se recomanda evitarea supradocumentarii, din punct de
vedere al continutului si numarului de exemplare. Elementele
cuprinse intr-un document, nu trebuie repetate in alt document.

Standardele internationale, regionale sau nationale sau alte


specificatii recunoscute, ce confin informatii suficiente si concise
pentru modul de efectuare al incercarilor si/sau etalonarilor nu au
nevoie sa fie suplimentate sau rescrise ca proceduri interne, daca
aceste standarde au fost scrise intr-un mod care permite utilizarea
de catre personalul operativ al laboratorului.

In manual trebuie cuprinse responsabilitatile functiilor de


conducere din laborator (sef laborator, sefi de entitati tehnice,
manager tehnic si managerul calitatii). Responsabilitaile
personalului tehnic operativ, sunt cuprinse in documente
operationale (proceduri, regulamente, instructiuni, programe etc).

 Proceduri obligatorii pentru acreditarea laboratoarelor


sub SR EN ISO/CEI 17025:2009

1. CONTROLUL DOCUMENTELOR (cerinta 4.3)


2. ANALIZA CERERILOR, OFERTELOR SAU CONTRACTELOR
(cerinta 4.4.)
3. SUBCONTRACTAREA INCERCARILOR (cerinta 4.5)

131
4. SERVICII DE APROVIZIONARE SI FURNITURI (cerinta 4.6)
5. SERVICII CATRE CLIENT (cerinta 4.7)
6. RECLAMATII (cerinta 4.8)
7. CONTROLUL ACTIVITATILOR DE INCERCARE SI/SAU
ETALONARE NECONFORME (cerinta 4.9)
8. ACTIUNI CORECTIVE (cerinta 4.11)
9. ACTIUNI PREVENTIVE (cerinta 4.12)
10. CONTROLUL INREGISTRARILOR (cerinta 4.13)
11. AUDITURI INTERNE (cerinta 4.14)
12. ANALIZA EFECTUATA DE MANAGEMENT (cerinta 4.15)
13. METODE DE INCERCARE SI VALIDAREA METODEI (cerinta
5.4)
14. PROIECTAREA EXPERIMENTELOR DE VALIDARE (cerinta
5.4)
15. ESTIMAREA INCERTITUDINII DE MASURARE (cerinta 5.4.6)
16. MENTENATA ECHIPAMENTELOR (cerinta 5.5)
17. TRASABILITATEA MASURARII (cerinta 5.6)
18. ESANTIONARE (cerinta 5.7)
19. MANIPULAREA OBIECTELOR DE INCERCAT SI ETALONAT.
20. TRATAREA PROBELOR (cerinta 5.8)
21. ASIGURAREA CALITATII REZULTATELOR INCERCARILOR
SI ETALONARILOR (cerinta 5.9)

Instructiunile de lucru trebuie sa cuprinda cel putin date/informatii


privind:
 Tipul de activitate (incercare)
 Proba/ obiect de incercat
 Descrierea masurandului
 Echipamentul de incercare si de masurare
 Conditiile de mediu necesare, unde este cazul
 Procedura de incercare
 Verificari inainte de inceperea activitatii
 Etalonarea echipamentului
 Reglare sau calibarare interna dupa caz
 Precautii si masuri de siguranta
 Calificarea personalului
 Mod de calcul si prelucrare a datelor
 Criterii de acceptabilitate a rezultatelor
 Date brute/ suport

132
3. Evaluarea la fata locului

In timpul evaluarii, RENAR va evalua implementarea sistemului de


management si competenta organizatiei, laboratorul fiind necesar
sa demonstreze ca este competent pentru tot domeniul, in toate
locatiile, pentru care a solicitat acreditarea.

Laboratorul trebuie sa aiba identificate, documentate, resursele


necesare realizarii sarcinilor (materiale si umane) si sa
demonstreze documentat ca acestea exista.

Este necesara o explicitare documentata a responsabilitatilor,


autoritatii si relatiilor dintre functiile si persoanele laboratorului.

Laboratorul trebuie sa prezinte si o lista cu loctiitorii si deciziile de


numire ale acestora.

Daca exista cerinte ale legislatiei, ale altor reglementari si tehnici


sau ale clientului privind certificarea sau alta forma de atestare de
competenta, personalul care executa incercarile respective trebuie
sa aiba certificarea sau atestarea ceruta (ex: CND, ISCIR etc).

Personalul utilizat pe baza de contract de prestari servicii trebuie


sa fie independent de clientii incercarilor si sa nu fi participat la
proiectarea, fabricarea sau comercializarea produselor incercate.

4. Evaluare asistata

In cazul laboratoarelor, evaluarile asistate se desfasoara, de


regula, in timpul evaluarii la sediu.

Pentru metodele nestandardizate laboratorul trebuie sa obtina


acordul scris al clientului inainte de a utiliza o metoda
nestandardizata. Laboratorul poate fi acreditat pentru metode
proprii sau nestandardizate daca acestea sunt complet
documentate, validate si adecvate si exista personal competent
pentru dezvoltarea si utilizarea lor.

133
Metodele nestandardizate trebuie verificate sub aspectul
capacitatii laboratorului de a realiza cerintele din specificatiile de
referinta. La validarea metodelor se pot folosi si:
 Teste interlaboratoare (de catre laboratoare sectoriale sau de
standardizare)
 Incercari intre laboratoare similare (peer validation)
 Incercari in laboratorul propriu (in house validation)

Agentia Nationala are responsabilitatea de a determina gradul de


conformare al instalatiilor de testare si al studiilor fata de principiile
BPL, de a stabili integritatea datelor, de a se asigura ca datele
rezultate sunt adecvate. Pentru aceasta, Agentia Nationala
efectueaza inspectii pe baza unui program regulat si stabileste si
mentine inregistrarile care dovedesc conformarea cu principiile
BPL. Inspectorii verifica :
 instalatiile;
 organizarea si personalul;
 programul de asigurare a calitatii;
 substante testate si de referinta;
 procedurile standard de operare ;
 aparatele, materialele si reactivii;
 sistemele de testare.

Dupa terminarea inspectiei instalatiei de testare sau a auditului


studiului, inspectorii elaboreaza un raport cu constatarile efectuate
si il inainteaza Agentiei Nationale. Daca in cursul inspectiei sau al
auditului nu sunt evidentiate abateri serioase de la principiile BPL,
Agentia Nationala poate elibera Certificatul de Buna Practica
pentru laboratorul verificat.

RENAR este semnatar cu drepturi depline al EA – MLA si ILAC -


MRA pentru incercari, din octombrie 2005, ceea ce inseamna ca
rapoartele de incercare emise de laboratoarele acreditate de
RENAR sunt recunoscute in toata lumea.

Certificatul de acreditare este valabil 4 ani de la data luarii deciziei


de acreditare.

134
Tabelele 9-10 Laboratoare de incercari - domenii de competenta ale RENAR
Tabel incercari
Analiza Senzoriala
EMC
Esantionare
Incercari Acustice/ Zgomot
Incercari Biologice
Incercari Chimice
Incercari Clinice
Incercari de Criminalistica
Incercari de Ingineria mediului
Incercari Electrice
Incercari Fizice
Incercari in camp
Incercari la foc
Incercari Mecanice
Incercari Microbiologice
Incercari Toxicologice
Microscopie (Lumina & Electronice)
NDT
Protectia muncii
Radiochimie/Radiatii
Reziduuri, contaminati
Teste Veterinare
Alte tipuri de incercari

11.4 ACREDITAREA LABORATOARELOR MEDICALE

135
 Ce este ISO 15189?

In timp ce ISO 9001:2008 si ISO/CEI 17025:2009 furnizeaza


cerintele generale pentru competenta sistemului de management
al laboratoarelor de incercari si etalonari, ISO 15189:2003 a fost
adoptat ca standard roman pentru laboratoare medicale (Cerinte
particulare pentru calitate si competenta). Standardul furnizeaza
cerintele pentru recunoasterea competentei laboratoarelor
medicale.

 De ce este necesara acreditarea ISO 15189?

 furnizeaza incredere in laboratoarele medicale, serviciile


medicale fiind esentiale pentru ingrijirea pacientilor si, deci,
acestea trebuie sa poata respecta necesitatile tuturor
pacientilor si a personalului clinic responsabil pentru ingrijirea
acestora.
 este conditie de participare la contracte conform carora trebuie
furnizate servicii medicale de laborator

 Cine acrediteaza?

RENAR este, pana in prezent, singurul Organism roman de


acreditare ce poate acredita un sistem de management al calitatii
pentru laboratoare medicale conform standardului SR EN ISO
15189:2003. Este insa posibil ca procesul de acreditare sa fie
facut si de alte Organisme de acreditare internationale.

11.5 ETAPELE SPECIFICE OBTINERII ACREDITARII


LABORATOARELOR MEDICALE

Activitatea de acreditare presupune parcurgerea urmatoarelor


etape:
1. Inregistrare si initiere acreditare - incheierea contractului
de acreditare

136
Documentele necesare pentru editarea si semnarea Contractului
de acreditare:
- Certificat de inregistrare la Registrul Comertului (pentru societati
comerciale, asociatii profesionale);
- Certificat de inscriere si Hotararea judecatoreasca de
modificarea a statutului sau actului constitutiv – daca este cazul (la
asociatii si fundatii);
- Hotarare a Guvernului Romaniei (la institutii publice);
- Lista cu persoanele imputernicite sa semneze contractul;
- Acte referitoare la sediul sau locatiile ce urmeaza sa fie evaluate
si pentru care se solicita acreditarea (contract de vanzare -
cumparare, inchiriere, comodat, repartitie guvernamentala etc.);
- Ultimul bilant contabil depus la Administratia financiara cu viza
oficiala si raportarea semestriala unde este aplicabila;
- Declaratie pe propria raspundere a reprezentantului legal privind
datoriile catre bugetul de stat;
- Polita de asigurare de raspundere civila/profesionala pentru
serviciile prestate (inclusiv malpraxis);
- Declaratie pe propria raspundere privind antecedentele penale a
sefului de laborator si/sau a semnatarului rapoartelor si
certificatelor emise;
- Alte documente relevante.

2. Analiza documentatiei
3. Vizita preliminara
4. Evaluarea laboratorului
5. Acordarea acreditarii

Urmeaza:
6. Evaluarea de supraveghere anuala
7. Evaluarea de reacreditare (la 4 ani)
8. Evaluarea pentru extindere acreditare (cand este cazul)

Taxele pentru acreditare stabilite de RENAR se situeaza intre


3.500€ - 5.500€ /laborator, functie de :
 marimea laboratorului (laboratoare mici cu maxim 3 persoane
si laboratoare mari cu minim 4 persoane);
 numarul de incercari pentru care se solicita acreditarea;
 complexitatea incercarilor;
 numarul de persoane care vor lucra in regim de acreditare;

137
 taxele de deplasare pentru echipa de audit.

Taxele se aplica urmatoarelor faze din procesul de acreditare:


 initierea acreditarii;
 evaluarea preliminara a documentatiei;
 auditul de preevaluare a acreditarii;
 auditul de acreditare;
 eliberarea certificatului de acreditare.

Pentru reacreditare/extindere a acreditarii precum si pentru auditul


anual de supraveghere, taxele sunt calculate ca procent din taxa
initiala de acreditare. In etapa de pre-acreditare laboratorul trebuie
sa aloce importante resurse financiare pentru dotarea cu
echipamente noi, cu materiale de referinta certificate, cu reactivi
de inalta puritate. La aceste costuri se adauga cele necesare
pentru reamenajarea localurilor in care se efectueaza analizele,
dotarea lor cu facilitatile necesare in conformitate cu cerintele
sistemului calitatii.

Procesul de acreditare poate fi realizat intr-o perioada de 13-18


luni, functie de marimea laboratorului, de numarul de proceduri de
incercare, de concluziile auditurilor de preevaluare si de
acreditare.

138
12. BIBLIOGRAFIE

[1] DRAGULANESCU N. G., Care este valoarea adaugata a certificarii


si acreditarii romanesti?, Conferinta CCFC, 2006;
[2] Consilul Europei: Concluziile Presedintiei germane a Consiliului
European, Bruxelles, 8-9 martie. 2007; Comisia Europeana 2007;
[7] Guvernul Romaniei. Documentele de pozitie ale Romaniei (Raportul
de tara al Guvernului Romaniei 200, 2001, 2002, 2003, 2004, 2005
asupra progreselor inregistrate in pregatirea pentru aderarea la Uniunea
Europeana);
[8] Guvernul Romaniei: Programul Legislativ de sustinere a procesului
de integrare a Romaniei la UE. 2001, 2002, 2003, 2004
[9] Guvernul Romaniei. Prioritati in procesul de pregatire pentru
aderarea la Uniunea Europeana, in perioada iunie – decembrie
2005.2005
[10] INS. Integrarea statisticii romanesti in sistemul statistic european,
volum editorial cuprinzand lucrarile seminarului international „Romania
si Uniunea europeana” din februarie 2005. 2005
[11] NEI Regional and Urban Development: Key Indicators for
Candidate Countries to Effectively Manage the Structural Funds. DG
Enlargement. 2002;
[12] ISO 9001:2008 Sisteme de management al calitatii.Cerinte
[13] ISO 14001:2004 Sisteme de management de mediu. Cerinte cu
ghid de utilizare
[14] BS OHSAS 18001:2007 Sisteme de management al sanatatii si
securitatii in munca. Cerinte
[15] ISO/CEI 27001:2006 Tehnologia informatiei. Tehnici de securitate.
Sisteme de management al securitatii informatiei. Cerinte
[16] ISO 22000:2005- Cerinte pentru organizatiile din cadrul lantului
alimentar
[17] ISO/TS 16949:2001 Sisteme de Management al Calitatii - Cerinte
specifice in aplicarea standardului ISO 9001:2000 pentru productia in
serie si a pieselor de schimb in industria automobilelor
[18] SA 8000:2008 Responsabilitatea sociala a organizatiilor
[19] SR EN 45012:2000: Criterii generale pentru organismele de
certificare care efectueaza evaluarea si certificarea/inregistrarea
sistemelor calitatii (ISO/IEC Guide 62:1996);
[20] SR EN ISO 14010 – 14012 – Linii directoare pentru auditul de
mediu
[21] SR EN ISO 19011 : 2003: Ghid pentru auditarea sistemelor de
management al calitatii si/sau mediului.

139
13. ANEXE

ANEXA 1

- agrement tehnic european (conform HG 622/2004) -


specificatie tehnica ce exprima o evaluare tehnica favorabila a
adecvarii unui produs la o utilizare preconizata, bazata pe
satisfacerea cerintelor esentiale aplicabile constructiei in care
produsul urmeaza a fi utilizat;
- atestarea conformitatii produselor pentru constructii
(conform HG 622/2004) - sistem procedural prin care este
evaluata si stabilita conformitatea produselor pentru constructii
cu specificatiile tehnice aplicabile, in vederea aplicarii
marcajului european de conformitate CE, denumit in continuare
marcaj CE;
- acreditare (conform Legii 608/2001) - procedura prin care
organismul national de acreditare, recunoscut conform legii,
atesta ca un organism sau un laborator este competent sa
efectueze sarcini specifice;
- auditor - persoana care poseda competenta necesara pentru
realizarea unui audit
- auditat - organizatie, activitate sau persoana care este
auditata
- autoritate competenta (conform Legii 608/2001) - organ al
administratiei publice centrale responsabil cu reglementarea
unui domeniu;
- calificare - demonstratie a insusirilor personale, educatie,
pregatire si/sau experienta profesionala.
- candidat - aplicant care a indeplinit cerintele specifice si caruia
ii este permisa participarea la procesul de certificare.
- cerinta esentiala (conform Legii 608/2001) - cerinta care are
in vedere protectia sanatatii, securitatea utilizatorilor, protectia
animalelor domestice, a proprietatii si a mediului, asa cum este
prevazuta in actele normative in vigoare;
- certificare a conformitatii (conform Legii 608/2001) - actiune
a unui organism care este independent fata de clientii lui si alte
parti interesate si care dovedeste existenta increderii adecvate
ca un produs, identificat corespunzator, este conform cu un
anumit standard sau cu un alt document normativ;

140
- certificat de conformitate (conform Legii 608/2001) -
document emis pe baza regulilor unui sistem de certificare si
care indica existenta increderii adecvate ca un produs,
identificat corespunzator, este conform cu un anumit standard
sau cu un alt document normativ;
- competenta - abilitate demonstrata pentru a pune in aplicatie
cunostintele si/sau talentele si, unde este relevant, insusirile
personale demonstrate, asa cum sunt definite in programul de
certificare.
- concluziile auditului - Raport de audit. Rezultatul unui audit
furnizat de o echipa de audit dupa ce au fost luate in
considerare scopul si toate constatarile auditului.
- contestatie - cerere a aplicantului, candidatului sau persoanei
certificate a unei noi analize a oricarei decizii adverse luata de
un organism de certificare in legatura cu statutul lui/ei de
certificare dorit.
- constructii (conform HG 622/2004) - orice obiect care este
construit sau rezulta din operatii si/sau lucrari de constructii si
este fixat de pamant, termenul desemnand atat cladirile, cat si
lucrarile de inginerie civila;
- control al productiei in fabrica (conform HG 622/2004) -
controlul intern permanent exercitat de producator. Acesta
trebuie sa contina toate elementele, cerintele si dispozitiile
adoptate de producator, documentate in mod sistematic sub
forma unor politici si proceduri scrise. Documentatia scrisa
asupra sistemului de control al productiei in fabrica trebuie sa
asigure stabilirea corespondentei cu elementele aplicabile ale
unui sistem de asigurare a calitatii si sa permita verificarea
realizarii caracteristicilor cerute pentru produs si a modului
efectiv de operare al sistemului de control al productiei in
fabrica.
- criterii de audit - REFERINTE ansamblul politicilor,
procedurilor sau cerintelor luate drept referential
- copil: orice persoana care are mai putin de 15 ani, in afara de
cazul in care legislatia locala stipuleaza ca varsta minima sa fie
mai mare pentru munca si scolarizarea obligatorie, caz in care
se aplica varsta cea mai ridicata. Daca, in cazul in care
legislatia locala defineste varsta minima de 14 ani, in
conformitate cu exceptiile prevazute pentru tarile in curs de

141
dezvoltare care au aderat la Conventia ILO 138, se aplica
varsta cea mai mica.
- lucrator tanar: orice angajat cu varsta mai mare decat un
copil, asa cum este mai sus definit, si care este mai mic de 18
ani.
- declaratia de conformitate EC (conform HG 622/2004) –
parte a procedurii de evaluare a conformitatii, prin care un
producator sau un reprezentant autorizat al acestuia da o
asigurare scrisa ca un produs satisface cerintele esentiale din
reglementarile tehnice aplicabile sau este in conformitate cu
tipul pentru care s-a emis un certificat de examinare de tip si
satisface cerintele esentiale din reglementarile tehnice
aplicabile;
- document normativ (conform Legii 608/2001) - document
care prevede reguli, linii directoare ori caracteristici pentru
activitati sau pentru rezultatele acestora; termenul este generic
si include standarde, specificatii tehnice, coduri de buna
practica si reglementari;
- domeniu reglementat (conform Legii 608/2001) - ansamblul
activitatilor economice si produselor asociate acestora, pentru
care se emit reglementari tehnice specifice privind conditiile de
introducere pe piata si/sau de punere in functiune;
- dovezi de audit - NECONFORMITATI inregistrari sau alte
informatii, care se raporteaza la criteriile de audit si se pot
verifica;
- desemnare (conform Legii 608/2001) - procedura prin care o
autoritate competenta aproba, prin ordin al conducatorului sau,
un laborator, un organism de certificare sau de inspectie
recunoscut, dreptul de a actiona pe piata in legatura cu o
procedura de evaluare a conformitatii, prevazuta de o
reglementare tehnica;
- evaluare a conformitatii (conform Legii 608/2001) - activitate
al carei obiect este determinarea faptului ca un produs
satisface cerintele esentiale din reglementarile tehnice
aplicabile sau ca un produs este in conformitate cu tipul pentru
care s-a emis un certificat de examinare de tip si satisface
cerintele esentiale din reglementarile tehnice aplicabile
produsului;

142
- examinare - mecanism care face parte din evaluare, care
masoara competenta unui candidat prin unul sau mai multe
mijloace cum ar fi: scris, oral, practic si prin observatie.
- familie de produse (conform HG 622/2004) - grup de produse
generice care au utilizari prevazute similare, cum ar fi: finisaje
pentru pereti interiori sau invelitori de acoperis;
- furnizor/ subcontractant: o entitate economica ce furnizeaza
companiei bunuri si / sau servicii necesare pentru, si utilizate in
/ pentru productia bunurilor si / sau serviciilor companiei.
- inspectie (conform Legii 608/2001) - examinarea proiectului
unui produs, a unui produs, a unui serviciu, a unui proces sau
a unei instalatii si determinarea conformitatilor cu conditiile
specifice sau cu conditiile generale, pe baza unei aprecieri
profesionale;
- importator (conform Legii 608/2001) - orice persoana fizica
autorizata sau persoana juridica cu domiciliul, respectiv cu
stilul sediul, in Romania sau in unul dintre statele membre ale
Uniunii Europene, care introduce pe piata romaneasca sau pe
piata Uniunii Europene un produs provenit din afara acestui
spatiu;
- incercare (conform Legii 608/2001) - operatiune tehnica ce
consta in determinarea uneia sau mai multor caracteristici ale
unui produs, in concordanta cu o procedura specificata;
- marcaj de conformitate (conform Legii 608/2001) - simbolul
care se aplica de producator sau de reprezentantul autorizat al
acestuia, inainte de introducerea pe piata si/sau de punerea in
functiune, pe un produs, pe o placa de marcaj atasata, pe
ambalajul si/sau pe documentele insotitoare si care are
semnificatia conformitatii produsului cu toate cerintele esentiale
prevazute in reglementarile tehnice aplicabile:
- CS-marcaj national de conformitate, denumit in continuare
marcaj CS, conform prevederilor anexei nr. 2
- CE-marcaj european de conformitate, denumit in continuare
marcaj CE, conform prevederilor anexei nr.3;
- munca copiilor: orice tip de munca efectuata de catre un copil
de varsta mica decat cea specificata mai sus in definitia
copilului, cu exceptia prevederilor Recomandarii ILO 146.
- munca fortata: orice tip de munca sau serviciu obtinut de la o
persoana sub amenintare cu pedeapsa pentru care persoana

143
nu s-a oferit voluntar sau pentru care o astfel de munca sau
serviciu este cerut ca modalitate de plata a unei datorii.
- munca la domiciliu: o persoana care desfasoara activitati in
numele unei companii cu contract direct sau indirect, in afara
locatiei companiei, in schimbul unui salariu; munca din care
rezulta fie un produs sau un serviciu specificat de angajator, in
mod independent de cei care furnizeaza echipamentul,
materialele si alte elemente utilizate.
- notificare (conform Legii 608/2001) - procedura prin care o
autoritate competenta informeaza Comisia Europeana si
statele membre ale Uniunii Europene cu privire la laboratorul
sau organismul de certificare ori de inspectie, aflat sub
jurisdictia romana, desemnat pentru a indeplini sarcini specifice
in legatura cu evaluarea conformitatii si pentru care Comisia
Europeana a alocat anterior un numar, conform prevederilor
reglementarii tehnice specifice;
- organism de certificare (conform Legii 608/2001) - organism
independent fata de clientul lui si alte parti interesate, care
aplica regulile unui sistem de certificare in scopul evaluarii,
certificarii si supravegherii conformitatii;
- organism notificat (conform Legii 608/2001) - laborator de
incercari, organism de certificare sau de inspectie, persoana
juridica cu sediul in Romania sau intr-un stat membru al Uniunii
Europene, care a fost desemnat si notificat de catre o
autoritate competenta ori, respectiv, de catre un stat membru,
pentru a realiza evaluarea conformitatii intr-un domeniu
reglementat si care este cuprins in lista organismelor notificate,
publicata in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene;
- planul de reabilitare pentru copii: orice forma de sprijin si
actiune necesara garantarii sigurantei, sanatatii, educatiei si
dezvoltarii copiilor care sunt exploatati prin munca, asa cum
este mai sus definita si care au terminat o astfel de munca.
- producator (conform Legii 608/2001) - persoana fizica
autorizata sau persoana juridica, responsabila pentru
proiectarea si realizarea unui produs, in scopul introducerii pe
piata si/sau al punerii in functiune in Romania ori intr-un stat
membru al Uniunii Europene, in numele sau. Responsabilitatile
producatorului se preiau de orice persoana fízica autorizata
sau persoana juridica care asambleaza, ambaleaza ori

144
eticheteaza produse in vederea introducerii pe piata si/sau a
punerii in functiune, sub nume propriu;
- produs pentru constructii (conform Legii 608/2001) - orice
produs realizat in scopul de a fi incorporat in mod permanent in
constructii, termenul desemnand materiale, elemente si
componente individuale sau alcatuind un set, inclusiv pentru
sisteme prefabricate sau instalatii, plasate pe piata in forma in
care urmeaza a fi incorporate, asamblate, aplicate sau
instalate in constructii prin operatii si/sau lucrari de constructii;
- program de reabilitare: actiune intreprinsa pentru a
recompensa un lucrator sau un fost angajat pentru o incalcare
anterioara a drepturilor lucratorului prevazute in SA 8000;
- reprezentant autorizat al producatorului (conform Legii
608/2001) - persoana fizica sau juridica cu domiciliul, respectiv
cu sediul, in Romania sau intr-un stat membru al Uniunii
Europene, imputernicita de producator sa actioneze in numele
acestuia;
- standard european armonizat (conform Legii 608/2001) -
standard european, elaborat in baza unui mandat al Comisiei
Europene si adoptat de catre o organizatie europeana de
standardizare, care confera prezumtia de conformitate cu
cerintele esentiale dintr-o directiva aplicabila, acoperita de un
astfel de standard. Lista standardelor europene armonizate se
publica in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene;
- specificatie tehnica (conform HG 622/2004) - document care
stabileste caracteristicile unui produs, cum ar fi niveluri de
calitate, performanta, securitate sau dimensiuni, inclusiv
cerinte care se aplica produsului cu privire la denumirea sub
care acesta este comercializat, terminologie, simboluri,
incercari si metode de incercare, ambalare, marcare sau
etichetare si proceduri pentru evaluarea conformitatii;
- specificatii tehnice armonizate (conform HG 796/2005) -
standarde romane care adopta standarde europene
armonizate din domeniul produselor pentru constructii sau
standarde nationale ale statelor membre ale Uniunii Europene
care adopta standarde europene armonizate in domeniul
produselor pentru constructii si agremente tehnice europene;
- specificatii tehnice recunoscute (conform HG 796/2005) -
specificatii tehnice romane si/sau ale statelor membre ale
Uniunii Europene, care au fost recunoscute de Comisia

145
Europeana si de statele membre ca fiind conforme cu cerintele
esentiale in cadrul unei proceduri coordonate de Comisia
Europeana si ale caror indicative de referinta sunt publicate in
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C;"
- utilizare preconizata (conform HG 622/2004) - rol sau functie
care urmeaza a fi indeplinita de produs pentru satisfacerea
cerintelor esentiale ale constructiei;
- subfurnizor: o entitate economica in lantul de aprovizionare
care, in mod direct sau indirect, ofera furnizorului bunuri si /sau
servicii necesare pentru, si utilizate in/pentru productia
bunurilor si ofertei de servicii ale furnizorului si/sau ale
companiei;

146
ANEXA 2
REFERINTE NORMATIVE

1. Directiva 89/106 EEC – The Construction Products


Directive
2. EA – 7/02:2000 – Linii directoare pentru acreditarea
organismelor de certificare a SMM
3. Ghidul EA 7 / 01 – EA Guidelines on the application of EN
45012, december 2003.
4. Ghidul ISO/IEC 66:1999 – Cerinte generale pentru
organismele de certificare/inregistrare SMM
5. HG nr. 487/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice
privind desemnarea si notificarea nationala a laboratoarelor
de incercari, precum si a organismelor de certificare si de
inspectie care realizeaza evaluarea conformitatii produselor
din domeniile reglementate prevazute in Legea nr.
608/2001 privind evaluarea conformitatii produselor,
publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 388
din 6 iunie 2002, cu modificarile si completarile ulterioare
aduse prin Hotararea Guvernului nr. 298/2004, publicata in
Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 249 din 22 martie
2004;
6. HG nr. 622 / 21 aprilie 2004 privind stabilirea conditiilor de
introducere pe piata a produselor pentru constructii – cu
modificarile si completarile ulterioare.
7. Hotarare nr. 1708 /21 decembrie 2005 pentru completarea
art. 39 din Hotararea Guvernului nr. 622/2004 privind
stabilirea conditiilor de introducere pe piata a produselor
pentru constructii
8. Hotarare nr. 796/14 iulie 2005 pentru modificarea si
completarea Hotararii Guvernului nr. 622/2004 privind
stabilirea conditiilor de introducere pe piata a produselor
pentru constructii
9. HOTARARE nr. 167 din 6 aprilie 1992 privind constituirea
si functionarea Sistemului national de certificare a calitatii
10. ISO/CEI 17026:2006 – Linii directorare pentru acreditarea
organismelor de certificare
11. Legea nr. 608/2001 republicata privind evaluarea
conformitatii produselor, publicata in Monitorul Oficial al
Romaniei, Partea I, nr. 712 din 8 noiembrie 2001, cu

147
modificarile si completarile ulterioare aduse prin Ordonanta
Guvernului nr. 71/2003, publicata in Monitorul Oficial al
Romaniei, Partea I, nr. 621 din 30 august 2003, aprobata cu
modificari prin Legea nr. 503/2003, publicata in Monitorul
Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 876 din 10 decembrie
2003, Ordonanta Guvernului nr. 62/2004, publicata in
Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 741 din 17
august 2004, aprobata cu modificari prin Legea nr.
406/2004, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea
I, nr. 941 din 14 octombrie 2004;
12. OG 38/30.01.1998, aprobata prin Legea 245/29.04.2002
privind acreditarea si infrastructura pentru evaluarea
conformitatii
13. ORDIN Nr. 4543/468 din 23 august 2004 pentru aprobarea
Procedurii de evaluare si certificare a competentelor
profesionale obtinute pe alte cai decat cele formale
14. ORDIN pentru modificarea si completarea Metodologiei de
autorizare a furnizorilor de formare profesionala a adultilor,
aprobata prin Ordinul ministrului muncii, solidaritatii sociale
si familiei si al ministrului educatiei, cercetarii si tineretului
nr. 353/5.202/2003
15. Ordinul (comun) nr. 2134/460 din 17 noiembrie 2004
(MTCT)/21 decembrie 2004 (MAI) privind aprobarea
“Procedurii de desemnare a organismelor pentru atestarea
conformitatii produselor pentru constructii”.
16. Ordinul nr. 1558/26 august 2004 pentru aprobarea
Regulamentului privind atestarea conformitatii produselor
pentru constructii
17. Ordinul nr. 968/17 iunie 2005 pentru aprobarea Listei
standardelor romane care transpun standarde europene
armonizate si a specificatiilor tehnice recunoscute in
domeniul produselor pentru constructii,
18. Ordinul nr. 896/6 iunie 2005 pentru modificarea si
completarea Regulamentului privind atestarea conformitatii
produselor pentru constructii, aprobat prin Ordinul
ministrului transporturilor, constructiilor si turismului nr.
1.558/2004
19. ORDONANTA Nr. 76 din 19 august 2004 pentru
modificarea si completarea Ordonantei Guvernului nr.
129/2000 privind formarea profesionala a adultilor

148
20. SR EN ISO 9000:2006 - Sisteme de management al
calitatii. Principii fundamentale si vocabular.
21. Conventiile (ILO) 29 si 105 Munca Fortata;
22. Conventia 87 (ILO) Libertatea de asociere;
23. Conventia 98 (ILO) Dreptul la negociere colectiva;
24. Conventia 100 si 111 (ILO) Retributie egala pentru barbati
si femei pentru munca egala; Discriminarea;
25. Conventia 135 (ILO) Conventia reprezentantilor salariatilor
26. Conventia 138 si Recomandarea 146 (ILO) Varsta minima
si Recomandari;
27. Conventia 155 si Recomandarea 164 (ILO) Sanatate si
securitate in munca;
28. Conventia 159 (ILO) Reabilitarea profesionala si angajarea
persoanelor cu dizabilitati;
29. Conventia 177 (ILO) Munca la domiciliu;
30. Conventia 182 (ILO) Cele mai grave forme ale muncii
minorilor;
31. Declaratia Universala a Drepturilor Omului;
32. Conventia Internationala a Drepturilor Copilului (ONU);
33. Conventia Natiunilor Unite pentru eliminarea oricarei forme
de discriminare impotriva femeilor

149
ANEXA 3

LISTA DE COMPETENTE CHEIE (COMUNE MAI MULTOR


OCUPATII) PENTRU CARE NU SE SOLICITA STANDARDE
OCUPATIONALE LA AUTORIZAREA PROGRAMELOR DE
FORMARE

1 1. Management
2 2. Lucrul in echipa
3 3. Leadership
4 4. Rezolvarea de probleme
5 5. Organizarea locului de munca
6 6. Metode de cautare a unui loc de munca
7 7. Igiena si securitatea muncii
8 8. Comunicare
9 9. Numeratie (aptitudini matematice de baza)
10 10. Comunicare in limba straina
11 11. Utilizare calculator, prelucrare informatii (la nivel de
initiere)
12 12. Autodezvoltare profesionala (dezvoltare personala cu
scopul obtinerii de performanta)
13 13. Munca orientata catre client (atitudine fata de clienti)
14 14. Negociere

150
ANEXA 4

151
152
153
ANEXA 5
PROGRAMA DE PREGATIRE

154
ANEXA 6

155
ANEXA 7

156
ANEXA 8

157
ANEXA 9
LISTA DOMENIILOR DE PREGATIRE
Cod Denumirea si continutul domeniului de pregatire
000 Programe generale care asigura pregatirea de baza a
individului
1 • Programe de baza – caracteristice invatamantului
primar, gimnazial precum si invatamantului liceal sau scolilor
profesionale, complementare si de ucenici, daca nu sunt axate
pe un profil special.
2 • Alfabetizare si aritmetica – sunt programe destinate in
principal adultilor analfabeti pentru a-si insusi bazele citirii,
scrierii si aritmeticii. Varsta persoanelor poate fi folosita ca un
criteriu de a-i distinge de cei care trebuie incadrati la „Programe
de baza”.
3 • Dezvoltarea aptitudinilor personale – cuprinde
programe de pregatire care au efect asupra capacitatii
individuale (intelectuale, sociale etc.) si care au urmatorul
continut:
0 comunicare
1 - Dezvoltarea capacitatilor comportamentale
2 - Organizarea timpului
3 - Oratorie
4 - Cum sa cauti o slujba etc.
100 Programe de pregatire a cadrelor didactice si a
instructorilor, pedagogie in orice domeniu
1 • Pedagogie invatamant prescolar – instruirea
educatorilor
2 • Pedagogie invatamant primar – instruirea invatatorilor
sau profesorilor
3 • Pedagogie invatamant avansat – materii de
specialitate: matematica, istorie etc. – instruirea profesorilor
4 • Pedagogie aferenta invatamantului din scolile
profesionale (artizanat, activitati comerciale, muzica, educatie
fizica, tehnica – mecanica conducerea autovehiculelor etc.) –
instruirea profesorilor/instructorilor

158
200 Stiinte umaniste si arte
222 1 - Religie (religie, istoria religiilor, studiul diferitelor religii,
studiul cartilor sacre)
2 - Limbi straine (limbi „moarte”, limbi straine, lingvistica
limbilor straine, limbi secundare, semantica limbilor straine,
programe de interpretare, programe de traducere)
3 - Limba materna
4 - Istorie si arheologie
5 - Filosofie si etica (etica, logica, morala, filosofie)
2 • Arte
1 - Arte frumoase (estetica, istoria si teoria artei, caligrafie,
desen artistic, gravura, litografiere, filosofia artei, pictura,
sculptura, schite/desene artistice)
2 - Muzica si artele performante (actorie si regie,
coregrafie, circ, compozitie, dirijor, dans, teatru, oratorie creator
de moda, istoria muzicii, istoria filmului si teatrului, muzica si
scenografie)
3 - Tehnici audio – vizuale si productii mass-media
(operator camera, animatie, grafica computerizata, instruirea
discjokey-lor, design publicitar, legarea si copertarea cartilor,
ilustrare, titrare, cinematografie, ecranizare/proiectare
cinematografica, fotografiere, developari foto, tiparire, productii
radio si televiziune, sunet si imagine etc.)
4 - Design (design vestimentar, design industrial si
ambiental, decorare interioara, arhitectura de interior, design
pentru scena, design pentru vitrina)
5 - Mestesuguri artizanale (bijutier, olar, tesator,
pirogravor, decorator produse ceramice si din sticla,
confectioner obiecte decorative si metalice, ceramist - ceramica
populara si artizanala, broder, decorator-florar, peisagist –
floricultor, confectioner – instrumente muzicale, repararea si
intretinerea lor)

Din care:
Limbi straine

159
300 Stiinte sociale, economice si juridice
1 , dezvoltarea/cresterea si psihologia copilului,
psihanaliza, psihologie, psihoterapie)
2 • Sociologie si studii culturale (criminologie, studii
culturale si studii demografice, geografie sociala si culturala,
studiul diferentelor de gen, antropologie sociala, teoria
conflictelor sociale, culturi regionale, sociologie, studii privind
femeile)
3 • Stiinte politice si civice (civica, drepturile omului, relatii
internationale, pace si conflicte sociale, stiinte politice, istoria
politica)
4 • Economie (econometrie, istoria economiei, economie
internationala, macroeconomie, conturi nationale, economie
politica)
5 • Jurnalistica si pregatirea pentru ocupatia de reporter
(jurnalistica pentru radio-TV, comunicare mass-media continut
si exprimare, informatii continut si informare, reportaje de stiri,
transmiterea mesajelor de publicitate)
6 • Activitati de biblioteca, informare si arhivare (stiinta
arhivarii, documentare, stiinta informatiilor, cautarea
informatiilor, instruirea bibliotecarilor, programe destinate
activitatilor din biblioteci, documentare muzeistica)
7 • Comert cu amanuntul si/sau en-gros (licitatii, servicii
de consum, demonstratii tehnice, cumparari/vanzari imobiliare,
comert cu amanuntul/en-gros, intretinere stocuri, depozitare)
8 • Marketing si publicitate – reprezinta studiul
procedeelor de schimburi de bunuri si produse intre persoane
juridice si/sau fizice, precum si a comportamentului si cerintelor
consumatorului (activitati de publicitate, studii de piata,
modalitati de expunere a marfurilor, de stabilire a cotelor de
adaos comercial ale producatorului, relatii cu publicul)
9 • Finante, banci, asigurari si contabilitate (programe
pentru operatori ghisee – banci, activitati bancare si financiare,
teoria finantelor, asigurari, investitii/asigurari de investitii,
asigurari de pensii, asigurari sociale, agent de bursa,
contabilitate, revizie contabila, actualizarea evidentei contabile,
contabilitatea impozitelor)
10 • Management si administratie (administrare,
administrare de personal, managementul: unitatii,
comportamental, educatiei, ocuparii, de personal, formarii
profesionale, stiinta managementului/conducerea unitatilor,
cursuri de initiere in activitatea de afaceri pe cont propriu,
administratia publica locala, managementul logistic, aptitudini

160
420 440 Stiinte exacte
0 - Biologie si Biochimie (biologie, biochimie, botanica,
genetica, farmacologie, toxicologie, zoologie, parazitologie,
virusologie)
1 - Stiintele mediului inconjurator (ecologie, stiinta
mediului inconjurator)
2 • Stiintele fizice
3 izica, acustica, astronomie, fizica nucleara, optica)
4 - Chimie (chimie, chimie organica)
5 - Stiintele pamantului (geologie, geodezie, geografie
fizica, hidrologie, meteorologie, oceanografie, seismologie,
paleontologie)
460 Matematica si statistica
481 1 • Matematica (algebra, analiza matematica, geometrie,
482 analiza numerica, cercetari operationale)
2 • Statistica (statistica matematica, teoria probabilitatilor,
statistica aplicata, proiectarea anchetelor statistice,
esantionare)

Informatica Din care


1 • Informatica (programare, limbaje de programare,
proiectare si analiza de sistem, administrare retele etc.)
2 • Utilizarea calculatorului (operare, tehnoredactare,
utilizare Internet, insusire aplicatii pentru calcule, elaborare
publicatii, prelucrare date etc.)

161
500 Inginerie, constructii si arhitectura
1 mecanica si metalurgica, lacatuserie, programe de
calificare in mecanica, mecanica fina, laminare, hidraulica,
fabricare tipare si matrite metalice, fabricare unelte, prelucrari din
metal, producere otel, sudarea metalelor, fabricarea armelor de
foc etc.)
2 • Electricitate si energie (reparatii piese de masini electrice
de uz casnic, fabricare componente electrice, instalatii de
generare a electricitatii, instalatii de racit, distribuirea gazelor,
producerea energiei de inalta tensiune, instalarea si intretinerea
liniilor de inalta tensiune, programe de calificare pentru aparatura
de aer conditionat, programe de calificare in domeniul energiei
termice, electrice, nucleare, hidraulice etc.)
3 • Electronica si automatica (aparatura electronica pentru
statii de emisie - receptie – radio-TV, reparatii radio-TV, sisteme de
telecomunicatie, instalarea si intretinerea echipamentelor de
telecomunicatie, constructia si repararea calculatoarelor, ingineria
electronica, servicii pentru depanarea echipamentelor electronice,
robotica, tehnologia digitala pentru prelucrarea datelor, retelelor,
telecomunicatiilor)
4 • Chimie si prelucrarea produselor chimice (tehnologie in
biochimie, de laborator si a proceselor de prelucrare, prelucrarea
produselor petrochimice, operare masini si instalatii, inginerie
biotehnologica, chimica, produse chimice)
5 • Vehicule cu motor, nave si aeronave (ingineria
aeronavelor, automotoarelor, motocicletelor, construirea si
repararea automotoarelor electrice, navelor si vapoarelor,
vehiculelor, tinichigerie, sisteme de angrenare pentru motoare,
vopsirea cu lacuri/vopsele/spray-uri)
6 • Prelucrarea alimentelor (brutarie, macelarie, fabricarea
berii, dulciurilor, produselor lactate, a tigarilor, prelucrarea
alimentelor, bauturilor si a carnii, procedee de conservare a
alimentelor, fabricarea de conserve, stiinta si tehnologia
alimentelor)
7 • Textile, imbracaminte, incaltaminte, pielarie (programe de
calificare in industria textilelor, confectiilor, incaltamintei; tabacarie,
blanarie, marochinarie, tapiterie, cizmarie, croitorie; fabricare
confectii, textile, fibre si fire textile, prelucrarea lanii, fabricare
harnasament, brodatul si tricotatul industrial etc.)
8 • Prelucrare materialelor – lemn, hartie, plastic, sticla si alte
materiale ca: piatra, cauciuc, diamante industriale, materiale
sintetice (prelucrarea ceramica de tip industrial a maselor plastice,
a cauciucului, a lemnului si a hartiei, tehnologia cherestelei;
programe de calificare in domeniul prelucrarii lemnului, pietrei,
materialelor sintetice, dulgherie – dar nu in constructii, constructia
162
700 Sanatate si asistenta sociala • Medicina umana
1 • Asistente medicale si infirmieri (asistenti medicali,
ingrijirea populatiei varstnice, ingrijirea persoanelor cu handicap,
puericultura, igiena medicala etc.)
2 • Stomatologie
3 • Diagnosticare medicala si tehnici de tratament (servicii de
ambulanta, tehnici ambulatorii, tehnici de realizare a protezelor
auditive, tehnici radiologie, tehnica medicala a razelor X,
fabricarea lentilelor optice, radioterapie etc.)
4 • Terapie si recuperare (programe de dieta, masaje
medicale, fizioterapie, nutritie si dieta, terapie ocupationala,
logopedie etc.)
5 • Farmacie
6 • Servicii pentru ocrotirea copiilor si tinerilor (ocrotirea
copilului, programe recreative destinate copiilor /tinerilor, servicii
destinate tinerilor, programe care vizeaza munca tinerilor)
7 • Asistenta sociala si consiliere (consiliere pe probleme de
abuz de droguri, alcool si tutun, sprijin in caz de criza, consiliere
familiala, consiliere si indrumare profesionala, politici sociale,
asistenta sociala)

163
800 Servicii personale, de transport, posta si telecomunicatii, de
protectie a mediului inconjurator, de securitate • Servicii
personale
0 - Hoteluri, restaurante si aprovizionare (barman, ospatar,
bucatar pentru restaurante si hoteluri, aprovizionare la domiciliu,
arta culinara, servicii de ospitalitate si primire, servicii hoteliere,
instruirea receptionerilor de hotel, servicii hotel/motel si
restaurante, arta culinara, servicii de pregatire pentru barmani)
1 - Calatorii, turism si petrecerea timpului liber (instruirea
echipajelor de sol la aeroport, petrecerea timpului liber si turism,
pregatirea ghizilor, activitati de recreere si petrecere a timpului
liber, turism si programe turistice, serviciile agentiilor de voiaj etc.)
2 - Sport (agenti de pariuri sportive, fotbal, gimnastica,
calarie, programe de pregatire pentru antrenorii de sport,
antrenamente sportive, arbitrii si alti oficiali din lumea sportului)
3 - Servicii casnice (servicii de menaj; servicii de curatenie,
gatit, spalare, cusut, curatarea hornurilor/cosurilor caselor,
administratorii de cladiri, intocmirea bugetelor de venituri si
cheltuieli, curatatorie, spalatorie, uscatorie, servicii funerare)
4 - Servicii de frizerie, coafor si cosmetica)
2 • Servicii de transport (controlul traficului aerian, pilotarea
avioanelor, programe de telecomunicatie, conducere/sofare,
sofarea camioanelor si manipularea macaralelor, pilotaj si
navigatie, tehnologii de navigatie, servicii postale, transport
terestru, maritim si aerian, instruirea stewardeselor, a marinarilor
etc.)
3 • Protectia mediului inconjurator (conservarea mediului,
protectia mediului, studii de mediu, utilizarea si conservarea
resurselor naturale, conservarea solului si a apei, controlul poluarii
aerului si a apei, controlul reziduurilor industriale, tehnologii
ecologice, conservarea naturii, managementul parcurilor nationale
si a vietii in salbaticie, ridicarea gunoiului, colectarea deseurilor,
canalizarea, salubrizarea localitatii, servicii de aprovizionare cu
apa etc.)
4 • Servicii de securitate
5 - Protectia proprietatii si a persoanelor (securitatea civila si
publica, programe de protectie a granitelor, tehnologia pazei
contra incendiilor, protectie contra incendiilor-pregatire pompieri,
servicii de protectie si paza a indivizilor, politie, serviciile din
inchisori, serviciile de securitate si de prevenire a pierderii
libertatii)
6 - Sanatatea la locul de munca si protectia acesteia
(ergonomie, sanatate si siguranta la locul de munca, protectia
muncii etc.)

164
7 - Armata si aparare (pregatire militara, studii de aparare,
stiinte militare etc.)

165
CUPRINS

Capitol Titlu Pagina

1 Introducere – Cerintele pietei libere europene. rolul 1


acreditarii si certificarii in realizarea performantei
intreprinderilor........................................................................
2 Notiuni generale referitoare la certificare.............................. 6
3 Certificarea sistemelor de management................................ 10
4 Inregistrarea EMAS II (schema comunitara management de
mediu si audit)....................................................................... 27
5 Certificarea auditorilor………................................................ 35
6 Certficarea de personal.......................................................... 40
7 Certificarea de produs. Domeniu reglementat....................... 60
8 Certificarea liniei de productie. Sistemele de atestarea 83
conformitatii 2 si 2+..............................................................
9 Certificarea serviciilor ......................................................... 92
10 Notiuni generale referitoare la acreditare.............................. 110
11 Acreditarea organismelor de certificare si a laboratoarelor 122
de incercari............................................................................
11.1 Acreditarea organismelor de certificare................................. 122
11.1 Acreditarea laboratoarelor de incercari, etalonari si 123
metrologie..............................................................................
11.3 Acreditarea laboratoarelor medicale..................................... 133
12 Bibliografie............................................................................. 137
13 Anexe................................................................................... 138
Anexa 1 - Glosar de termeni.................................................. 138
Anexa 2 – Referinte normative............................................. 145
Anexa 3 - lista de competente cheie (comune mai multor 148
ocupatii) pentru care nu se solicita standarde ocupationale
la autorizarea programelor de formare..................................
Anexa 4 – Fisa de autoevaluare............................................ 149
Anexa 5 – Programa de pregatire.......................................... 152
Anexa 6 – Modalitati de evaluare.......................................... 153
Anexa 7 - Proiect didactic...................................................... 154
Anexa 8 - Cere de autorizare................................................ 155
Anexa 9 - Lista domeniilor de pregatire................................. 156

166
167

S-ar putea să vă placă și