Reţea de formare continuă a cadrelor didactice pentru a utiliza multimedia, instrumentaţia virtuală şi web

2.0 în aria curriculară Matematică şi ştiinţe ale naturii (ProWeb) (POS DRU/157/1.3/S/141587)
Program de formare: Abordări moderne în didactica Matematicii şi Ştiinţelor Naturii

Disciplina: Fundamente psihopedagogice ale utilizării TIC

în cadrul ariei curriculare Matematică şi Ştiinţe ale
naturii

Activitate aplicativă 5.
Eficientizarea instruirii-învăţării în cadrul lecţiilor de
matematică şi ştiinţele naturii

Durată: 4 ore (2h - activitate aplicativă directă şi 2h - activitate aplicativă on-line)

Cuprins:
A. Introducere
B. Consideraţii teoretice
C. Sarcini şi etape de lucru - Activitate aplicativă directă
D. Activitate aplicativă on-line
E. Resurse

Introducere

Dezvoltarea unei societăţi este relevată nu numai de indicatorii economici şi de

calitate a vieţii, ci, şi de cei care vizeză educaţia şi calitatea şcolii.
Sunt indicatorii referitori la:
- modul de organizare a cunoaşterii şi învăţării;
- tipurile de performanţe aşteptate de la elevi pe diferite trepte de învăţământ;
- calitatea activităţilor instructiv-educative;
- modalitaţile de distribuire în societate a educaţiei, ca atitudine faţă de
diversitatea tipologica a fiinţei umane .
În pedagogia contemporană, calitatea educaţiei este reprezentată şi de capacitatea
acesteia de a valorifica maximal potenţialului de care fiecare individ (elev) dispune.
Preocupările şi discuţiile pe această temă, au generat un interes crescând pentru găsirea unor
soluţii pentru creşterea eficienţei educaţiei.

A. Consideraţii teoretice
1. Oriunde, deci, şi in educaţie, „Calitatea nu este niciodata accidentala.
Este intotdeauna rezultatul unui efort inteligent.”(J.Ruskin )

Abordări moderne în didactica ariei curriculare ,,Matematică şi Științe ale

Naturii”
 Reţea de formare continuă a cadrelor didactice pentru a utiliza multimedia, instrumentaţia virtuală şi web
2.0 în aria curriculară Matematică şi ştiinţe ale naturii (ProWeb) (POS DRU/157/1.3/S/141587)
Program de formare: Abordări moderne în didactica Matematicii şi Ştiinţelor Naturii

Aprofundarea procesului si mecanismelor dezvoltarii psihice pune in evidenta ca ea

se diferentiaza de la un individ la altul prin:
- ritm (accelerat sau lent); viteza (mare sau mica);
- continut (bogat, diversificat sau simplu, limitat); consum energetic (mare sau mic,
rational, echilibrat sau dezechilibrat);
- rezonanta afectiva ( puternica, slaba);
- sens(ascendent, sincopat, descendent)
- durata (normala, intarziata);
- efecte (pozitive, negative) etc..

Rolul fiecareia dintre particularitatile psihologice ale elevilor in ceea ce priveste

randamentul scolar fiind diferit, diferentierea activitatii scolare trebuie realizata,
orientand-o dupa acele aspecte care influenteaza cel mai puternic nivelul
performantelor elevilor. O importanta deosebita pentru actiunea de adaptare a activitatii de
instruire la particularitatile individuale ale elevilor o prezinta gruparea elevilor cu trasaturi
apropiate si adaptarea activitatii la particularitatile grupurilor de elevi astfel constituite.

Instruirea diferentiata se constituie, deci, ca un invatamant pe masura elevilor.

Ea are in vedere un program unitar de instruire din punct de vedere al obiectivelor si al
continuturilor, care pot fi, insa, mai bine realizate printr-o tehnologie didactica adaptata
particularitatilor de grup si individuale identificate la nivelul clasei .

2. Implicaţii educaţionale

Instruirea diferentiata se constituie, deci, ca un invatamant pe masura elevilor.

Ea are in vedere un program unitar de instruire din punct de vedere al obiectivelor si al
continuturilor, care pot fi, insa, mai bine realizate printr-o tehnologie didactica adaptata
particularitatilor de grup si individuale identificate la nivelul clasei .
a. Cercetările asupra dificultatilor scolare cu care se confrunta elevii pun în discuţie
incapacitatea scolii de a se adapta la particularităţile psihologice ale elevilor. Este acceptat
faptul „că eşecul şcolar nu este o fatalitate” (CRESAS, 1981), că „eşecul şcolar este eşecul
şcolii, deoarece copiii nu sunt în mod natural destinaţi să fie buni sau răi, ei devin astfel
datorită funcţionării sistemului şcolar” (Perrenoud, 1995, 21).
Deci: „Inegalitate iniţială → învăţământ → inegalitate finală” (Ph. Perrenoud)
Excelenţa, reuşita dar şi eşecul sunt realităţi construite de sistemul şcolar (Ph.
Perrenoud, 1984).
Autorul citat identifică trei mecanisme complementare, pe care le consideră „o triplă
fabricare a eşecului”. Ele privesc:
Curriculumul – „drumul pe care trebuie să-l parcurgă elevii”. În condiţiile în care
ei nu pleacă nici din acelaşi punct şi nici nu au aceleaşi resurse, inegalitatea este constant
recreată pe parcursul traseului şcolar.
Tratamentul pedagogic nediferenţiat, se referă la faptul că elevii sunt trataţi la fel,
situaţie exprimată prin sintagma „indiferenţă la diferenţe”, astfel că, cei care iniţial au o
pregătire mai bună reuşesc, cei slabi, nefiind capabili să atingă obiectivele propuse.
Evaluarea contribuie la minimizarea sau, din contră, la dramatizarea
Abordări moderne în didactica ariei curriculare ,,Matematică şi Științe ale
Naturii”
 Reţea de formare continuă a cadrelor didactice pentru a utiliza multimedia, instrumentaţia virtuală şi web
2.0 în aria curriculară Matematică şi ştiinţe ale naturii (ProWeb) (POS DRU/157/1.3/S/141587)
Program de formare: Abordări moderne în didactica Matematicii şi Ştiinţelor Naturii

inegalităţilor reale de învăţare, creând inegalităţi în favoarea elevilor buni, care provin de
cele mai multe ori din medii sociale favorizate. Evaluarea crează o imagine asupra capacităţii
elevilor şi ierarhii care marchează destinul acestora mult mai puternic decât lipsa de
competenţe specifice.
Deosebit de importantă pentru elevi este funcţia stimulativă şi educativă a evaluării
formative, care, funcţionând împreună cu modelul unei învăţări formative, contribuie la
modelarea la elevi a capacităţii de învăţare pentru succes, şi facilitează reuşita şcolară.

Deci, dacă şcoala este vinovată de aceasta, ceea care trebuie să se schimbe este
şcoala.

b. Rolul profesorului în procesul didactic se schimbă, evoluând de la statutul de sursă

principală de informaţii la cel de organizator al unor situaţii de învăţare favorabile pentru
fiecare elev în parte.
 Sarcina fundamentală a cadrului didactic constă în crearea condiţiilor necesare
care să contribuie la o învăţare eficientă.
 Activitatea de învăţare trebuie centrată pe însuşirile proprii elevului. Ea trebuie să
fie pe cât posibil individualizată pentru a valorifica maximal potenţialul de învăţare al
acestora.
 Pentru a deveni activ şi eficient, procesul didactic trebuie să tindă spre formarea
unor capacitate de învăţare independentă, necesare atât în şcoală, cât şi în viaţa socială.
Rezultă că în proiectarea şi realizarea unei activităţi eficiente se impun
următoarele:
- definirea clară a obiectivelor pedagogice;
- elaborarea unui mod de desfăşurare adecvat obiectivelor, conţinuturilor şi
particularităţilor grupului clasă şi ale membrilor acestuia;
- elaborarea instrumentelor de evaluare a randamentului, apte să evidenţieze
progresele dar şi dificultăţile întâmpinate de subiecţi;
- desfăşurarea procesului didactic ca activitate de dirijare a învăţării, astfel încât
fiecare elev să-şi valorifice potenţialul de care dispune;
- aplicarea instrumentelor de evaluare şi obţinerea informaţiilor despre randamentul
activităţii desfăşurate;
- reglarea activitatii – ameliorarea rezultatelor pe baza datelor obţinute pentru toţi.

c. Cercetările pe această temă demonstrează că evaluarea formativă implică

următoarele tipuri de comportamente:
- din partea educatorului: apreciind rezultate, el nu se limitează la sancţionarea
elevilor, ci semnalează erorile şi incită elevii la corectarea lor; foloseşte metode în scop
stimulativ, ca sursă de reflecţie şi de autocontrol pentru sine; ia în consideraţie nu numai
rezultatul final al învăţării, ci şi drumul parcurs de elev, comportamentul său, posibilităţile lui
latente.
- din partea elevului: evaluarea le furnizează informaţii pentru perfecţionarea
metodelor de studiu, le formează strategii de abordare şi depăşire a dificultăţilor, le dezvoltă
mecanismele de control şi autocontrol, care favorizează eficacitatea învăţării independente.

Abordări moderne în didactica ariei curriculare ,,Matematică şi Științe ale

Naturii”
 Reţea de formare continuă a cadrelor didactice pentru a utiliza multimedia, instrumentaţia virtuală şi web
2.0 în aria curriculară Matematică şi ştiinţe ale naturii (ProWeb) (POS DRU/157/1.3/S/141587)
Program de formare: Abordări moderne în didactica Matematicii şi Ştiinţelor Naturii

d. Individualizarea instruirii poate fi realizata prin:

- parcurgerea materiei într-un ritm determinat, specific structurii psihice a
elevului.
- elevului i se oferă posibilitatea să lucreze în anumite momente în condiţii
care îi convin.
- posibilitatea de a aborda un subiect într-o fază anumită în funcţie de
cunoştinţele acumulate anterior.
- posibilitatea introducerii unor unităţi de instruire în favoarea elevilor cu
cunoştinţe reduse sau a unora cu deprinderi bine consolidate.
- punerea la dispoziţia elevului a mai multor mijloace de instruire din care el
să poată alege;
-
C. Sarcini şi etape de lucru - Activitate aplicativă directă (2ore)
Activitate pe grupe:
A I.
Gr 1. Corelaţi conceptul „şanse egale de educaţie” cu următoarele categorii de diferenţe:
socio-economice, socio-culturale, mediu de provenienţă (rural, urban), potenţial individual.
Identificaţi riscuri de dezvoltare şcolară a elevilor în raport cu aceste diferenţe.

Gr. 2. Propuneţi modalităţi de asigurare a şanselor egale de formare şi dezvoltare.

Gr. 3. Concretizaţi problematica „şanselor egale” de educaţie prin studii de caz.

Gr. 4. Prezentaţi modalităţilor de îmbinare a activităţii frontale cu cea pe grupe şi

individuale, în cadrul unor lecţii .
A II. Focus-grup

1. Identificaţi aspecte concrete ale profilului psihologic al vârstei prin care clasele
paralele cu care lucraţi se diferenţiază.

2. Raportaţi conţinutul disciplinelor de specialitate (cunoaşterea mediului, ştiinţe,

geografie, istorie) la acest profil; identificaţi posibilităţi de proiectare didactică (anuală,
semestrială, a unităţilor de învăţare, a lecţiilor) în raport cu particularităţile claselor cu care
lucraţi.

3. Identificaţi, pe fondul particularităţilor de vârstă, particularităţi individuale ale elevilor

referitoare la: tipul de inteligenţă, capacitatea de învăţare etc. Discutaţi posibilităţi de tratare
individuala/personalizare a conţinutului/ metodelor/relaţiei pedagogice.

Activitate on-line:
Prezentati modalitati de interventie educationala personalizată, in raport cu un elev cu
dificultati de invatare. Postați opinia personala pe forumul de discuții specific temei 5.

Abordări moderne în didactica ariei curriculare ,,Matematică şi Științe ale

Naturii”
 Reţea de formare continuă a cadrelor didactice pentru a utiliza multimedia, instrumentaţia virtuală şi web
2.0 în aria curriculară Matematică şi ştiinţe ale naturii (ProWeb) (POS DRU/157/1.3/S/141587)
Program de formare: Abordări moderne în didactica Matematicii şi Ştiinţelor Naturii

Tema de evaluare
Exemplificați o secventă de lecție, specifică pentru disciplina pe care o predați, având
la dispozitie numai mijloace didactice traditionale. Proiectați aceeași secvență pentru
situația în care aveți la dispoziție mijloace moderne, specifice TIC, evidențiind eficiența
acestora în diferențierea și individualizarea instruirii.
Postați tema in sectiunea alocata pe platformă, pentru tema 5.
Activitatea on-line trebuie să se desfăşoare în conformitate cu orarul stabilit.

BIBLIOGRAFIE

1. Bunescu, V. (1995), Învăţarea deplină. Teorie şi practică, Bucureşti: Editura Didactică şi

Pedagogică
2. Cerghit, I. (2002), Sisteme de instruire alternative şi complementare. Structuri, stiluri,
strategii, Bucureşti: Editura Aramis
3. Cretu, C. (1998), Curriculum diferenţiat si personalizat. Ghid metodologic pentru
învăţătorii, profesorii şi părinţii copiilor cu disponibilităţi aptitudinale înalte, Iaşi:
Editura Polirom
4. D’Hainaut, L.( 1982), Programe de învăţământ şi educaţie permanentă, Bucureşti:
Editura Didactică şi Pedagogică
5. Huberman M. (1988), Assurer la réussite des apprentissages scolaires: les propositions
de la pedagogie de la maîtrise, Delachaux et Niestlé
6. Neacşu, I. (1999), Instruire şi învăţare, Bucureşti: Editura Didactică ăi Pedagogică.
7. Negret-Dobridor, I., (2005), Didactica nova, Bucureşti: Editura Aramis Print.
8. Nicola, I. (2003), Tratat de pedagogie scolară, Bucureşti: Editura Aramis Print.
9. Perrenoud, Ph. (1995), La pédagogie de l’école des différences, Paris, ESF.

10. Radu, I., (1974), Psihologie şcolară, Bucureşti: Ed. Ştiinţifică.

11.Radu, I.T. (1978), Învăţământul diferenţiat. Concepţii şi strategii, Bucureşti: Editura
Didactică şi Pedagogică
12. Maria Savu-Cristescu , Differenced instruction - methodological and practical
demarches. 2013, Conference: 5th International Conference EDU-WORLD
https://apps.webofknowledge.com/full_record.do?product=UA&search_mode=GeneralSearc
h&qid=4&SID=U2R7JAUfkQELcI4PGK5&page=1&doc=2
13.Savu-Cristescu, M. (2007), Rolul evaluării în creşterea performanţelor şcolare,
Târgovişte: Editura Bibliotheca
14.Stanescu, M.L. (2002), Instruirea diferenţiată a elevilor supradotaţi, Iaşi: Editura Polirom

Autor,
Conf. univ. Dr. Maria Savu Cristescu

Abordări moderne în didactica ariei curriculare ,,Matematică şi Științe ale

Naturii”