- Romanitatea Românilor -

- Cronicarii Evului Mediu -

La începutul mileniului al II-lea, perioada migraţiilor ajunge spre final. În aceste condiţii,în
documentele vremii încep să apară primele informaţii despre români.

Prima menţiune a românilor în lumea bizantină o găsim într-un tratat militar-Strategikon- de secol VII în
care se afirmă că românii sunt de fapt romanii datorită limbii. Constantin al VII-lea Profirogenetul afirmă în
lucrarea “Despre administrarea imperiului” că locuitorii spaţiului românesc se numesc români,pentru că au
venit de la Roma (Secolul X)
Cronicarii maghiari aduc şi ei în discuţie românitatea românilor. (sec IX) Anonimus,notarul anonim al
regelui Ungariei Bella vorbeşte în lucrarea “Gesta hungarorum”-faptele ungurilor că în momentul în care
maghiarii au venit în Panonia i-au găsit aici pe blachi,păstorii romanilor.
Simion de keza (sec X) afirmă în lucrarea “Gesta Hunorum”-faptele hunilor că românii erau în Panonia la
venirea Hunilor.
Începând cu secolul al XIV-lea,interesul Europei occidentale pentru români creşte în condiţiile în care îşi
aduc o contribuţie semnificativă la stăvilirea expansiunii otomane. Astfel,cărturarii umanişti scriu despre
originea romană a poporului român:
Pogio Braciolini-a fost primul care afirmă originea română a românilor.
Enea Silvio Picolomini-devenit papă sub numele de Pius al II-lea introduce pentru prima dată ideea
românităţii românilor în circuitul european.
În Secolul XVI:
Nicolaus Olahus,transilvănean,redactează lucrarea Hungaria (1536) în care afirmă unitatea de limbă,religie şi
obiceiuri a românilor.
Johanes Honterus redactează o hartă (1542) pe care scrie numele de Dacia pentru teritoriul locuit de români.
În secolul XVII:
Apar primii cronicari români care abordează şi ei romanitatea românilor:
*Grigore Ureche în Letopiseţul Ţării Moldovei
*Miron Costin în De neamul moldovenilor
Ambii vorbesc de originea noastră latină.
O altă perioadă în care s-a abordat problema romanităţii românilor a fost cea a secolului XIX:
În 1884 A. D. Xenopol redactează lucrarea “Teoria lui Roesler” în care cu argumente logice şi ştiinţifice
autorul demonstrează continuitatea daco-romană în Dacia.
În 1937 Gheorghe Brătianu în lucrarea “Poporul român,o enigmă şi un miracol” aduce argumente care
sprijină românitatea şi latinitatea poporului român.

-Politizarea romanităţii românilor-

Până în secolul XVIII romanitatea,latinitatea şi continuitatea românilor nu au fost contestate de

nimeni,aceste elemente fiind considerate logice.
Chiar şi împăratul Austriei, Iosif al II-lea consideră la sfârşitul secolului al XVIII-lea că “românii
sunt cei mai vechi şi mai numeroşi locuitori ai Transilvaniei”
Începând cu secolul XVIII românii transilvăneni încep lupta pentru obţinerea drepturilor naţionale refuzate
ani de-a rândul de maghiari. În 1791, “Şcoală Ardeleană” elaborează “Supplex Libellus Valachorum” în care
sunt solicitate drepturi pentru români.
În această atmosfera tensionată,Franz Schulzer lansează în 1781 teoria imigraţionistă în care să
demonstreze că românii s-au născut că popor la Sud de Dunăre,undeva între Bulgaria şi Albania şi au migrat
la Nord de Dunăre abia în secolul XIII,după venirea maghiarilor.
Netemeinicia acestor afirmaţii a fost dovedită prin faptul că majoritatea oamenilor de ştiinţă europeni aveau o
părere contrară acestuia.
Scopul acestei teorii era acela de a anula argumentele istorice ale românilor din Transilvania în lupta
lor politică şi să justifice privilegiile pe care maghiarii,saşii şi secuii le aveau în această provincie.
1
 După realizarea dualismului austro-ungar aceste teorii imigraţioniste sunt reluate cu chiar mai multă
forţă de alţi istorici,mai precis geograful austriac Robert Roesler,care reia şi îmbogăţeşte teoria lui Schultzer
într-o lucrare ce va deveni cartea de căpătai a adversarilor continuităţii (Studii româneşti 1871) De acum
înainte,teoria imigrationista se va numi teoria Roesleriana ea susţinând că:
*Dacii au fost distruşi că popor în urmă războaielor cu românii
*Întreagă populaţie a Daciei a părăsit provincia în timpul Retragerii Aureliene
*165 de ani nu au fost suficienţi pentru romanizarea Daciei
*poporul român s-a format undeva la S de Dunăre de unde a emigrat la N de Dunăre după venirea
maghiarilor

- Disputa în jurul continuităţii-

Elaborarea teoriilor imigraţioniste a avut la bază anumite interese politice care să demonstreze că
românii nu s-au format în ţară în care locuiesc astăzi.
Au existat cărturari chiar maghiari care au recunoscut în lucrările pe care le-au redactat,romanitatea
şi continuitatea românilor în Dacia.
1. Istvan Szamaskosi – afirmă într-o lucrare din 1593 că românii sunt urmaşii coloniştilor romani.
După unirea lui Mihai Viteazul din 1600 acesta îşi schimbă radical părerea şi afirmă că românii nu pot fi
urmaşii coloniştilor romani întrucât ei au fost mutaţi la S de Dunăre
2 Benko Iosef – afirmă în lucrarea “Transilvania sive magnus” (1778) că mulţi romani au rămas în
Dacia împreună cu autohtonii în timpul Retragerii Aureliene. Acestor contestatari ai romanităţii şi continuităţii
românilor le-au răspuns în secolul XIX reprezentanţii Şcolii Ardelene (Gh. Şincai,Ion Budai
Deleanu,Samuil Micu,Petru Maior) printr-o teorie care în mod intenţionat elimina elementul dacic din
etnogeneza românească subliniindu-l pe cel român,pur.

-Sinteză Romanitatea Românilor -

Romanitatea românilor reprezintă un element esenţial al identităţii lingvistice şi culturale a românilor.

De-a lungul vremii această problemă a fost studiată de cronicari,geografi,însă cei care au dezbătut-o cel mai
mult au fost istoricii. Ei au încercat să demonstreze:Romanitatea poporului român,originea latină a limbii
române,Continuitatea română în Dacia după Retragerea Aureliană(271)

Primii care au vorbit despre originea romană a poporului român au fost cronicarii bizantini. Ei îi
numeau pe strămoşii noştri romei,romani sau blachi. Un tratat militar bizantin de secol VII-Strategikon-
face prima menţiune asupra românilor datorită limbii române. Constantin al VII-lea Profirogenetul vorbeşte
în lucrarea “Desprea administrarea imperiului” că ne numim români pentru că venim de la Roma
O altă perioada istorică în care este abordată ideea romanităţii românilor este cea a secolelor
XIV-XV atunci când cărturarii umanişti manifestă interes faţă de ţările române în contextul contribuţiei pe
care românii o au la apărarea creştinătăţii. Pogio Braciolini afirmă originea romană a poporului român. Enea
Silvio Piccolomini (Papa Pius al II-lea) e primul care introduce ideea romanităţii românilor în circuitul
european.
Începând cu secolul al XVIII-lea în condiţiile luptei românilor transilvăneni pentru afirmare naţională
apar teorii care contesta ideea romanităţii şi continuităţii românilor. Aceste teorii se numesc imigraţioniste şi
au la baza raţiuni politice cu scopul de a minimaliza dreptul românilor asupra Transilvaniei. Astfel,în 1871
apare teoria imigraţionistă a austriacului Robert Roesler. El susţine că dacii au fost distruşi ca popor în urmă
războaielor cu românii,că întreaga populaţie a Daciei a părăsit provincia în timpul Retragerii Aureliene,că 165
de ani nu au fost suficienţi pentru romanizarea Daciei şi că poporul român s-a format undeva la Sud de
Dunăre după venirea maghiarilor.

2
 În secolele XIX-XX istoriografia românească a continuat să aducă dovezi în sprijinul romanităţii
românilor. Ele sunt dovezi de ordin arheologic,lingvistic,numismatic care atestă prezenţa românilor la Nord
de Dunăre după Retragerea Aureliană. În anul 1937, Gheorghe Brătianu scrie “O enigmă şi un miracol-
poporul român?”iar în 1926 Vasile Pârvan scrie “Getica”
În concluzie putem afirmă că încă de la începutul perioadei medievale numeroşi cărturari şi oameni de
ştiinţă au dovedit latinitatea,romanitatea şi continuitatea poporului român pe teritoriul vechii Dacii.
Romanitatea românilor se impune că un subiect esenţial fără de care poporul român nu-şi poate afirmă
identitatea şi autenticitat

-Constituţiile din Romania-

Constituţia reprezintă un act fundamental ce a apărut pentru prima dată în ţări precum SUA sau Franţa.
De-a lungul vremii,România a beneficiat de mai multe documente cu caracter constituţional (Convenţia de la
Paris 1858,Statutul dezvoltător al convenţiei de la Paris-1864 şi de şapte constituţii:
1866,1923,1938,1948,1952,1965,1991.

1866-prima constituţie românească promulgată la 1 iulie 1866 în timp ce rege al României era Carol I.
Principala motivaţie a acestei constituţii a fost inexistenţa unui act fundamental românesc întrucât până în
acest an,România nu a beneficiat de o constituţie ci doar de documente cu caracter constituţional. Acest act
fundamental a fost promulgat fără acceptul marilor puteri,inclusiv a Imperiului Otoman care era pentru ţara
noastră putere suzerană.
Câteva principii de bază erau suveranitatea naţională sau principiul separaţiei puterilor în stat.
Constituţia copia modelul constituţiei belgiene şi era împărţită în titluri,capitole,secţiuni,articole. Cele 3 puteri
în stat funcţionau după cum urmează: Legislativă,executivă,judecătorească:
1. Puterea executivă:aparţinea domnului şi guvernului.
Domnitorul avea următoarele prerogative
• numea şi revoca în toate funcţiile publice
• era conducătorul armatei
• avea drept de veto
2. Puterea legislativă:atribuită domnului şi parlamentului – se numea Reprezentanţa Naţională şi era
un parlament bicameral format din Senat şi Camera Deputaţilor.
Principalele atribuţii ale parlamentului erau:
• votarea legilor
• adoptarea bugetului
• are drept de interpelare la adresa guvernului.

3.Puterea judecătorească - aparţine tribunalelor şi curţilor-cea mai înalta instanţă judecătorească fiind
“Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie”

Sistemul de vot: Funcţiona votul cenzitar,alegătorii fiind împărţiţi în colegii (4 pentru camera deputaţilor,3
pentru senat)
• Proprietatea era considerată sacră şi inviolabilă
• Art 7 din constituţie nu acorda drept de împământenire necrestinilor
• Art 1 sublinia faptul că teritoriul României era indivizibil şi inalienabil

1923-a fost elaborată în prima jumătate a secolului XX în timp ce rege al României era Ferdinand I.
Motivaţia care a stat la baza acestei constituţii a fost crearea României Mari iar vechea constituţie nu făcea
referire la noile teritorii alipite României în 1918 : Transilvania,Basarabia,Bucovina.Constituţia de la 1923
păstra în linii mari aceleaşi principii şi prevederi ca cea din 1866 însă existau şi diferenţe în sensul în care
sporeau atribuţiile parlamentului în raport cu cele ale regelui.
Sistemul de vot se schimbă. Votul cenzitar se schimbă cu cel universal cu excepţia femeilor. În
consecinţă,colegiile electorale sunt diferenţiate:
• proprietatea este garantată
• art 7 din vechea constituţie e înlăturat
• art 1 spune că România e un stat naţional şi unitar
3
 1938-cunoscută sub numele e constituţia carlistă,pune practic bazele unui regim autoritar
(dictatorial). Constituţia a fost elaborată de juristul Istrate Micescu iar prin prevederile ei se renunţa la
democraţie în România. Art 1 îl proclamă pe rege “Capul statului”,ceea ce înseamnă că regele deţinea cele
mai importante prerogative sub raportul legislativ şi executiv,această constituţie a funcţionat până în
1940,anul în care regele Carol al II-lea a fost obligat să abdice. Din punct de vedere electoral,sufragiul
cunoaşte importante notificări în sensul în care:
• votul devine universal,inclusiv pentru femei care nu erau eligibile
• se introduce o prevedere conform căreia puteau vota doar ştiutorii de carte,ceea ce însemna că
numărul alegătorilor scădea
Această constituţie a fost elaborată pentru a-i oferi lui Carol bază juridică în funcţionarea regimului autoritar.
Principala sa consecinţă a fost reprezentată de abandonarea valorilor democraţiei.

1948- prima constituţie comunistă-copiază modelul constituţiei sovietice. A fost elaborată după ce în 30
decembrie 1947 regele Mihai este obligat să abdice. România renunţă astfel la monarhie şi instaurează
republica (Republica Populară Română). În această constituţie,prevederile economice prevalează în faţă
celor politice în sensul în care:
• mijloacele de producţie-băncile pot fi trecute în proprietatea statului dacă interesul public o cere
• comerţul intern şi extern devine monopol al statului
Din punct de vedere politic,forţa conducătoare era partidul muncitoresc român iar clasa socială conducătoare
era proletariatul (muncitorii şi ţăranii)
Liderul partidului era G.G. Dej iar dpdvdr legislativ instituţia supremă era Marea Adunare Naţională.
Această constituţie a fost eliberată pt a servi ca bază juridică regimului comunist iar consecinţa a fost
începutul aservirii României URSSului. Această constituţie a deschis calea naţionalizării şi colectivizării.

1952 – a fost constituţia care a aservit în totalitate România Uniunii Soietice întrucât exista o prevedere
care menţiona că relaţiile externe sunt realizate cu ţările vecine prietene (URSS). Lider este în continuare G.
G. Dej , România este tot o republică populară,forul legislativ suprem este acelaşi (M.A.N) iar partidul politic
conducător era PMR-partidul muncitoresc român. Sistemul de vot îl păstra pe cel din ’48-votul universal
complet.

1965 – Elaborată în a II-a jumătate a sec. XX atunci când lider al României devine Nicolae
Ceauşescu. Constituţia din 1965 aduce modificări substanţiale în raport cu cele din 1948 şi 1952.
• Denumirea ţării se schimbă în Republica Socialistă România
• Forţa politică conducătoare devine PCR (Partidul comunist român)
Prin această constituţie,România abandonează modelul stalinist şi trece la comunismul de tip naţional. Lider
era Nicolae Ceauşescu care începând cu 1974 ocupă şi funcţia de preşedinte al Republicii Socialiste România.

Această constituţie a fost elaborată pt a marca schimbările fundamentale în plan politic şi statal. PMR este
înlocuit cu PCR,iar Republica populară este înlocuită de Republica Socialistă.
Această constituţie a permis instaurarea în România a regimului dictatorial al lui Nicolae Ceauşescu.
Sistemul de vot-Universal Complet.

1991 – În decembrie 1989 românii pornesc pe calea revoluţiei reuşind să răstoarne regimul comunist al
lui Nicolae Ceauşescu şi să readucă România la democraţie. În aceste condiţii a fost necesară elaborarea unei
noi constituţii care să marcheze trecerea de la o republică socialistă la un stat democratic ce se numea
România. Preşedinte al României a fost în această perioadă Ion Iliescu. Noua constituţie aducea modificări
substanţiale în raport cu vechea constituţie,cele mai importante fiind
• Se instituie pluralismul politic
• Se revine la parlamentul bicameral
• Se reinstituie principiul separaţiei puterilor în stat
• Se elimină orice restricţie legată de drepturile şi libertăţile cetăţenilor
• Sistemul de vot-universal fără nicio restricţie
Această constituţie a reaşezat România pe calea democraţiei şi a valorilor Europei.

4
 -Sinteză Constituţii-

Actele fundamentale ale României-Constituţii. Constituţia reprezintă un act fundamental,fiind o creaţie

a epocii moderne. De-a lungul istoriei sale,România a beneficiat de o serie de documente cu caracter
constituţional precum Convenţia de la Paris (1858) şi Statutul dezvoltător al convenţiei de la Paris(1867) şi
de 7 constituţii : 1866,1923,1938,1948,1952,1965,1991.

Constituţia de la _______________(1) a fost ______________(2) constituţie românească elaborată în

___________ (3) a secolului al ______________(4) în timp ce ________________(5) al României era
_____________(6). Această constituţie conţinea o serie de principii precum________________(7) şi
________________(8). Prin acest act fundamental România devenea__________________(9). Principala
motivaţie care a stat la baza elaborării acestei constituţii a fost _________________________(10)
.În ceea ce priveşte sistemul electoral,în România funcţiona votul ______________(11) ceea ce însemna
că_____________(12). Principala consecinţă a elaborării acestei constituţii a fost ______________ (13)În
concluzie,putem afirmă că elaborarea acestei constituţii a stat la baza dezvoltării statului naţional unitar
român.

1)1.1866, 2. prima, 3. a II-a jumătate, 4.XIX, 5. Domnitor, 6. Carol I, 7.Suveranitatea naţională, 8.Separaţia
puterilor în stat, 9. Monarhie constituţională ereditară, 10. Nu beneficia de constituţie,doar de doc. Cu caracter
const., 11. Cenzitar, 12.puteau vota doar persoanele cu un anumit venit, 13. asigurarea dezvoltării statului
român modern .

2)1. 1923, 2. A II-a, 3. prima jumătate, 4. XX, 5.Rege, 6. Ferdinand I, 7.Suveranitatea naţională, 8Separaţia
puterilor în stat, 9.Stat naţional unitar (Regat),10. necesitatea de a integra toate provinciile româneşti ce
urmăreau construirea României mari (1918), 11. Universal,. 12. Puteau vota toţi cetăţenii indiferent de avere
cu excepţia femeilor,magistraţilor,militarilor, 13. creşterea teritoriului României la 294054 km²

3)1. 1938, 2. A III-a, 3. Prima jumătate, 4. XX, 5. Rege, 6. Carol al II-lea , 7 art 1-regele e capul statului, 8.
renunţarea la democraţie, 9. Monarhie absolutistă autoritară, 10. existenţa unui temei juridic monarhiei
autoritare şi a pus capăt continuităţii constituţionale, 11.Universal + femei, -neştiutorii de carte,12. Doar
ştiutorii de carte puteau vota. 13. Renunţarea la democraţie şi valorile sale în România. 14. Constituţia
a abandonat valorile democraţiei.

4)1. 1948, 2. a IV-a, 3.Prima jumătate, 4.Sec. XX, 5. Lider, 6.Gh.Gh. Dej,7.Forţa politică conducătoare PMR,
8. Parlament unicameral (MAN) , 9. republică populară (totalitară de tip comunist), 10. pt a face trecerea de la
monarhie la republică, 11. vot universal complet, 12. Toate persoanele fără restricţie, 13. Abandonarea
democraţiei şi pornirea pe calea totalitarismului, 14. a abandonat valorile democraţiei.

5) 1. 1952, 2. a V-a, 3. a II-a jum,4. sec XX, 5 Lider, 6 G. G. Dej, 7. PMR, 8. MAN 9.republică populară-
totalitară de tip comunist,10. pt a aservi total România URSSului, 11. Universal complet, 12. Toate pers. Fără
restricţie, 13. Abandona val. Democraţiei.. 14 -------“-------

6)1. 1965, 2. a VI-a, 3. a II-a jum, 4. Sec XX, 5 .Lider (’74 preşedinte), 6.Nicolae Ceauşescu, 7. PCR-forţa pol
cond, 8. MAN-parlament unicameral,9 Republică socialistă-rep totalitară prezidenţială, 10. Pt a-i servi lui
Nicolae Ceauşescu ca baza juridică, 11. Univ. complet, 12. toate pers. Fără restricţie, 13/14. România porneşte
pe calea dictaturii lui N. Ceauşescu.

7)1. 1991, 2. ultima, 3. sf sec, 4. XX, 5. Preşedinte, 6. Ion Iliescu, 7. Separaţia puterilor în stat,8. Suveranitate
naţională, 9 republică(stat de drept) 10. a face trecerea de la un regim totalitar comunist la unul democratic,
11. universal complet, 12. toate pers fără restricţii, 13. Ro revine la democraţie şi valorile europene. 14.
România porneşte pe calea democraţiei.

5
 -Sec XX-între democraţie şi totalitarism -

Sfârşitul Primului Război Mondial aduce după sine două mari consecinţe:
• victoria democraţiei
• destrămarea marilor imperii multinaţionale
Democraţia
a)Anglia-Pe lângă două partide politice naţionale (liberalii şi conservatorii) îşi face apariţia şi partidul
laburist. În 1920 au loc alegeri câştigate de Lloyd George care este obligat să guverneze în cadrul unei
coaliţii.
b)America-viaţa politică americană se împarte între republicani şi democraţi. Regimul politic american
rămâne cel prezidenţial,puterea preşedintelui fiind controlată de un parlament (congres bicameral format din
Senat şi Camera Reprezentanţilor)
c)Franţa-în această ţară se manifestă o puternică instabilitate determinată de numărul mare de partide
politice. Aici vor apărea două mari coaliţii (uniunea naţională şi blocul naţional) ce încearcă să împiedice
accesul la putere al partidelor extremiste.
În ceea ce priveşte destrămarea marilor imperii,locul lor a fost luat de statele naţionale.
• Transilvania,Basarabia,Bucovina sunt alipite teritoriului naţional formând România Mare.
• Cehia şi Slovacia se unesc formând Cehoslovacia
• Bosnia şi Herţegovina,Serbia,Muntenegru,Slovenia,Croaţia,Macedonia se unesc în 1928 formând
Iugoslavia
În consecinţă,putem afirma că sfârşitul Primului Război Mondial a însemnat pentru Europa un punct
de plecare spre o nouă etapă de dezvoltare din punct de vedere politic şi naţional.

-Liberalismul tradiţional şi criza post 1918-

Sfârşitul problemelor politice şi militare determinate de încheierea Primului Război Mondial nu au adus
după sine în Europa liniştea mult aşteptată. Din contră,problemele economice şi sociale ce apar în Europa şi
război determină:
• Frustrări sociale
• Extremism politic
În mod paradoxal,principala sursă ce va ajută la izbucnirea războiului a fost pacea încheiată la Paris (1919-
1920)

Germania – declarată singura ţară responsabilă de izbucnirea războiului. Germania pierdea toate
coloniile,aproape întreaga armată şi avea de plătit o uriaşă despăgubire de război. Procentual
vorbind,Germania pierdea 13% din teritoriu,12% din populaţie şi 48% din producţia de minereu de fier.
La toate acestea se adaugă ocuparea în 1923 de către francezi a regiunii Ruhr.

Italia – deşi se numără printre ţările învingătoare,italienii erau nemulţumiţi că despăgubirea primită a fost
mult mai mică în raport cu efortul depus în război. Mai mult, Italia nu primise toate teritoriile pe care le
solicitale. Din aceste motive,fasciştii încep să îşi manifeste violent nemulţumirile.

Rusia – deşi era putere îvingătoare ,era extrem de nemulţumită pentru că nici măcar nu fusese invitată la
convenţia de la Paris (1919-1920) asta după ce în 1917 în Rusia are loc victoria sovietelor.

Începând cu anii ’20 situaţia economică a Europei începe să se redreseze în sensul în care scade şomajul şi
creşte consumul. Deşi Europa părea că a scăpat de tot ce era mai rău,în perioada 1929-1933 întreaga lume
se va confrunta cu cea mai gravă criză economică existentă în istorie.
6
 -Abandonarea democraţiei -

Începând cu anii ’20 în Europa apare o alternativă la regimul democratic,e vorba de regimul totalitar
(instaurat în 1920 în Ungaria şi 1921 în Italia)
Acum apar în mod preponderent regimuri de extremă dreapta care:
• Nu recunosc declaraţia drepturilor omului & cetăţeanului
• Îşi propun distrugerea democraţiei şi nu perfecţionarea ei
• Consideră pluralismul politic o sursă de divizare a unei naţiuni
• Pun convulsiile sociale & criza econimică pe seama democraţiei

Dictaturile din perioada interbelică au avut modalităţi specifice prin care s-au impus. Toate însă au avut
elemente comune iar cel mai important a fost Partidul Unic (Partidul Comunist în Rusia,Partidul Fascist
în Italia,Partidul Naţional-Socialist în Germania)
Ca toţi dictatorii, Stalin, Hitler, Mussolini au încercat şi reuşit să-şi menţină cetăţenii sub un strict
control. Pentru această:
• Au întemeiat poliţii politice cu rol represiv (OVRA-Italia, GESTAPO-Germania, CEKA-Rusia)
• Au pus în mişcare un aparat de propagandă ce urmarea glorificare liderului suprem
• Au impus o cenzură strictă asupra filmului,radioului,ziarelor şi literaturii
• Au promovat pe cele mai diverse căi ideologia fascistă

Ideologic vorbind,nazismul îşi propunea:

• Crearea unei rase superioare (Arienii)
• Eliminarea raselor impure,decadente-evreii,ţiganii,slavii
• Crearea unui spaţiu vital pentru Germania
• Crearea unui imperiu (Reich) care să dureze 1000 de ani

Ideologic vorbind comunismul îşi propunea:

• Construirea unei societăţi fără clase sociale
• Promovarea proprietăţii comune
• Dominaţia proletariatului-muncitorii şi ţăranii
• Egalitatea absolută a tuturor cetăţenilor

-Provocări ale lumii postbelice -

Sfârşitul celui de-al II-lea Război Mondial nu a adus după sine victoria unei ideologii între democraţie
şi totalitarism. Deşi majoritatea statelor totalitare au fost sublimate (Germania,Italia, Japonia) continuă să se
manifeste ameninţarea celui mai mare stat totalitar: URSS
În aceste condiţii, războiul “cald” este înlocuit de un război “rece”. De această dată,ţările lumii s-au grupat în
jurul celor două superputeri (SUA şi URSS) A apărut o lume bipolară prin crearea a 2 blocuri politico-militare
1) NATO – Organizaţia Pactului Atlanticului de Nord condus de SUA
2) Pactul de la Varşovia condus de URSS
Prima grupare îşi întemeia structura pe principiile democraţiei şi economiei de piaţă în timp ce cea de-a doua
grupare se baza pe teroare şi constrângere
Totalitarismul Pactului de la Varşovia se mai baza pe:
• Monopartidism
• Ideologie marxistă
• Model social-economic
• Cooperativizarea agriculturii
• Industrializarea forţată

7
 Diferenţa între cele două blocuri era uriaşă.
• NATO s-a constituit în baza planului Marshal în timp ce Pactul de la Varşovia s-a constituit prin
ameninţarea “armatei roşii”
• NATO nu a cunoscut nici un episod major de criză 50 de ani în timp ce Pactul de la Varşovia a
cunoscut două momente majore de criză între 1956 şi 1968

-Studiu de caz-
- Construcţia democraţiei şi ideologia totalitară în România -

România secolului XX evoluează din punct de vedere politic,ca de altfel în întreaga Europă alternând
democraţia cu totalitarismul.
Dacă la sfârşitul sec. XIX principalele partide politice erau Partidul Conservator şi Partidul Naţional
Liberal,în sec. XX, după Marea Unire, Partidul Conservator dispare fiind înlocuit de Partidul Naţional
Ţărănesc. PNL şi PNŢ au fost partidele ce au asigurat democraţia în România în timp ce Partidul Comunist
( Extremist Stânga) şi Legionarii (Extremist Dreapta) au impus în România regimul totalitar.
Autoritarismul şi dictatura s-au impus în România în 3 perioade diferite
• 1938-1940 – regimul autoritar al lui Carol al II-lea
• 1941-1944 – regimul dictatorial Antonesciano-legionar
• 1947-1989 – regimul dictatorial comunist
În aceste condiţii,putem spune că România s-a încadrat în aceeaşi tendinţa europeană în care
regimurile totalitare s-au instalat într-un context marcat de criză,dezorientare,dezamăgire.

-Sinteză Democraţie şi totalitarism -

a)Democraţia( 1918-1939) Principalele caracteristici ale democraţiei sunt:

pluralismul politic-în orice regim democratic este permisă funcţionarea mai multor partide politice
separaţia puterilor în stat-în orice regim democratic cele trei puteri:executivă,legislativă,judecătorească
funcţionează independent una de cealaltă .
Respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale- în orice regim democratic sunt respectate:Dreptul
la viaţă, la exprimare şi la asociere.

Regimuri politice democratice interbelice :

Anglia-pe lângă cele 2 partide politice-liberalii şi conservatorii,aici îşi face apariţia şi partidul laburist.
În 1920 au loc alegeri câştigate de Lloyd George care este obligat să guverneze în cadrul unei coaliţii.

Franţa-viaţa politică franceză este dominată de instabilitate politică determinată de nr mare de partide
politice, Aici se vor formă 2 coaliţii(uniunea naţională şi blocul naţional) ce vor încerca să împiedice
accesul la putere al partidelor extremiste.

b)Totalitarismul-principalele caracteristici ale totalitarismului sunt:

Monopartidismul-în orice regim totalitar este permisă funcţionarea unui singur partid politic (Fascist
în Italia,Comunist în Rusia şi Naţional Socialist în Germania.
Suprimarea principiului separaţiei puterilor în stat-în orice regim totalitar cele 3 puteri:Legislativă
,executivă,judecătorească funcţionează independent una de cealaltă.
Suprimarea drepturilor şi libertăţilor individuale-în orice regim totalitar cetăţenii nu au dreptul la
liberă exprimare, asociere etc.

8
 1.Germania-în această ţară se dezvoltă nazismul,ideologie creeată de Adolf Hitler (Fuhrer)în lucrarea
Mein Kampf. Cele 3 caracteristici ale nazismului sunt:
Naţionalismul exacerbat,rasismul şi antisemitismul. Nazismul îşi propunea să creeze un
imperiu(Reich) care să dureze 1000 de ani şi care să fie locuit de o singură rasă superioară(Arienii) rasele
impure şi decadente (evrei,ţigani,ruşi) trebuiau exterminate. În 1933 Hitler devine cancelar al Germaniei
(prim ministru) iar din acest moment adoptă următoarele măsuri:
Instituie controlul asupra bisericii,
 suprimă drepturile şi libertăţile individului,
 suprimă pluralismul politic,
Creează o poliţie politică (Gestapo)ce avea rolul de a anihila duşmanii regimului.

2.Italia-în această ţară se dezvoltă fascismul,ideologie creeată de Benito Mussolini(Il Duce).

Principalele idei ale fascismului erau corporatismul(împărţirea societăţii şi vieţii politice în corporaţii),mai
doreau de asemenea transformarea Italiei într-o mare putere a lumii şi reducerea gloriei Imperiului
Roman. În 1922 are loc “Marşul asupra Romei” în urma căruia regele Emanuel al III-lea este obligat să îl
recunoască pe Mussolini prim ministru. Din momentul din care a preluat puterea,Mussolini:
 Suprimă pluralismul politic,
 introduce cenzura
 creează o poliţie politică OVRA ce avea rolul de a suprima duşmanii

3. Rusia-în această ţară se dezvoltă comunismul. Ideologia apărută în 1848 prin manifestul partidului
comunist redactat de Marx şi Engels. Comunismul îşi propunea să instaureze dictatura proletariatului
,egalitatea deplină sub toate aspectele şi proprietatea comună. Comunismul se instaurează în Rusia prin
revoluţia bolşevică în 1917. După ce preia puterea,Lenin
 instituie cenzură şi suprimă pluralismul politic
 creează o poliţie politică CEKA ce avea rolul de a anihila duşmanii poporului.
În concluzie,instaurarea regimurilor totalitarea în Europa interbelică a grăbit izbucnirea celui de-al II-lea
Război Mondial

-Regimuri autoritare în perioada interbelică -

Regimurile politice autoritare în Europa interbelică au avut o prezenţă semnificativă

1) Portugalia – 1932 conducerea ţării e preluată de Antonio de Oliveira Salazar. Acesta devine preşedinte
al consiliului de miniştrii şi instituie un regim care se baza pe
• Catolicism
• Valorile tradiţionale portugheze
Acesta va institui cenzură şi o poliţie politică

2) Spania – în 1936 generalul Francisco Franco declanşează un război civil împotriva comunismului. Va
câştiga acest război în 1939 iar după ce va prelua puterea va instaura un regim similar fascismului creând un
partid unic denumit Falanga Spaniolă

3) România – regimul autoritar al lui Carol al II-lea a funcţionat în România din 1938 până în 1940. În
această perioada regele Carol a adoptat o nouă constituţie, a dizolvat parlamentul guvernând prin decrete –
legi şi a desfiinţat partidele politice creând un partid propriu, Frontul Renaşterii Naţionale

Portugalia -> Salazar -> 1932 -> Tradiţionalism & Catolicism -> cenzură & poliţie politică

Spania -> Franco -> 1936 – 1939 -> Fascism -> Parlament dizolvat & poliţie politică

9
România -> Carol al II-lea -> 1938 – 1940 -> Parlament dezolvat & Constituţie nouă & FRN

Ideologii totalitare în România – În România interbelică au existat 2 ideologii extremiste

1) Ideologia de extremă dreapta a fost reprezentată de Legiunea Arhanghelului Mihail, creeată în
1927 de Corneliu Zelea Codreanu. Această ideologie împrumută ideile fasciste însă punea accent pe:
• Religia ortodoxă
• Ţăranul român
• Mesianism şi moartea eroică pentru naţiune
• Elitism
În 1930 îşi schimbă numele în Garda de Fier iar în 1934 se transformă în partid politic-totul pentru
ţară. Liderii acestui partid au fost Zelea Codreanu (până în 1938) iar între 1938 -1948 Horia Sima. Cei
mai mulţi membrii ai partidului erau studenţi,profesori,preoţi,intelectuali. La această mişcare au aderat
Mircea Eliade,Emil Cioran, Nae Ionescu.

Guvernarea antonesciană
În 1940 generalul Antonescu ajunge să guverneze împreună cu Horia Sima. România devine stat
naţional legionar,iar din acest moment începe eliminarea şi exterminarea evreilor şi ţiganilor. După 1941,
Antonescu va rămâne singur la coonducerea ţării,

2) Ideologia de extremă stânga- Partidul comunist a fost creeat în 1921 şi scos în afara legii în 1924
rămânând în ilegalitate până în 1944 când comuniştii au preluat puterea. Comunismul românesc a
cunoscut două etape: Cea a lui Dej-de tip stalinist şi cea a lui Ceauşescu-de tip naţional. Printre practici
se numără cultul personalităţii şi supravegherea populaţiei cu ajutorul securităţii

Cele mai importante proiecte politice ale secolului al XIX-lea au fost

1. În 1802 boierii moldoveni adresează un memoriu împăratului Napoleon în care solicită autonomia ţării
şi revenirea la domniile pământene

2. 1817-1818 boierul Iordache-Rosseti-Roşnoveanu elaborează câteva proiecte în care solicită:

• Adunare obştească (instituţie legislativă)
• Divan (instituţie executivă)

3. 1821 în Ţara Românească izbucneşte o revoluţie condusă de Tudor Vladimiresu. Principalele

obiective (Cel mai important fiind înlăturarea domniilor fanariote) au fost emise într-un document
intitulat “Cererile norodului românesc”
• Numirea în funcţii după merit
• Limitarea la 4 a numărului boierilor greci la divan
• Crearea unei armate naţionale
Principala consecinţă a acestei revoluţii a fost că din 1822 se revine la domniile pământene

4. 1822 Ionică Tăutu redactează “constituţia cărvunarilor” primul document ce propune elaborarea unei
constituţii în care să fie prevăzut principiul separaţiei puterilor în stat

5. 1831-1832 în T. R şi Moldova intră în vigoare regulamentele organice (documente cu caracter

constituţional). Ele au fost elaborate de două comisii de boieri în baza recomandărilor făcute de Curtea de
la Sankt Pettersburg. Era un document modern întrucât prevedea
• Separaţia puterilor în stat
• Apariţia corpului de avocaţi,judecători,procurori
• Adunări objteşti ordinare şi extraordinare

6. În 1838 partida naţională condusă de boierul Ion Câmpineanu elaborează două documente care
solicitau între altele înlăturarea suzeranităţii otomane şi protectoratului Rusiei. Aceste două proiecte au
10
fost act de unire şi independenţa “Osăbitul act de numire a suveranului românilor”

7. Proiectul politic paşoptist (Revoluţia de la 1848)

Anul 1848 a fost un an revoluţionar în întreagă Europă. Obiectivele urmărite de revoluţie au fost diferite
de la ţară la ţară. Spre exemplu în Franţa se dorea schimbarea regimului politic iar în imperiul habsburgic
se dorea afirmarea naţională

Revoluţia în Moldova: Izbucneşte în 27 martie 1848 la hotelul St. Pettersburg din Iaşi unde o adunare
populară formată din boieri,studenţi,intelectuali conduşi de Vasile Alecsandri elaborează documentul
Petiţiunea Proclamaţiei. Acest document cerea reforme în administraţie şi justiţie. Documentul e înmânat
domnitorului Mihail Sturza care îl respinge şi ordonă armatei să-i reprime pe revoluţionari.

Revoluţia în T. R- Izbucneşte în 9 iunie pe câmpia de la Izlaz acolo unde o adunare formată din ţărani şi
intelectuali conduşi de Ion Heliade Rădulescu elaborează documentul Petiţia Ţării. Acest document
solicită democratizarea regimului în Ţară Românească,elaborarea unei constituţii etc. Evenimentele
revoluţionare vor lua o întorsătură favorabilă în condiţiile în care sub presiunea revoluţionarilor
Gheorghe Bibescu adopta doumentul însă fuge din ţară. În consecinţă,se formează un guvern
revoluţionar care va lua o serie de măsuri precum:
• Sunt eliberaţi ….
• Este adoptat tricolorul naţional
• Este creată o comisie a propietatii care trebuia să dea pământ ţăranilor însă ele se desfiinteasa fără a-şi
îndeplini scopul

Revoluţia în Transilvania – situaţia era mai complicată întrucât această provincie aparţinea Imperiului
Habsburgic. Aici izbucnesc 2 revoluţii paralele,cea a maghiarilor care doreau anexarea Transilvaniei în
Ungaria şi a românilor care doreau autonomia Transilvaniei.
Revoluţia izbucneşte în 3-5 mai pe câmpia de la Blaj acolo unde o adunare naţională elaborează
documentul intitulat “Petiţia Naţională” Aceasta solicită:
• Independenţa naţiunii române
• Reprezentare în dietă proporţional cu numărul locuitorilor
• Drepturi politice egale
Din păcate,curtea imperială de la Viena va profita de dimensiunile revoluţiei dintre români şi maghiari şi
va pune capăt acesteia.
Au existat şi alte revoluţii care au adoptat documente asemănătoare:

1. 15 iunie 1948 la Lugoj pe Câmpia Libertăţii o adunare de revoluţionari condusă de Eftimie Murgu
elaborează “Petiţia neamului românesc din Ungaria şi Banat” care cerea recunoaşterea oficială a limbii
române.

2. 12 mai la Braşov 1848 revoluţionarii moldoveni conduşi de Costache Negruzzi şi Vasile Alecsandri
redactează “prinţipiile noastre pentru reformarea patriei” în care cerea unirea Moldovei cu Ţara
Românească

Semnificaţia partidelor politice în secolele XVIII-XIX

Secolele XVIII-XIX determină în spaţiul românesc accentuarea dorinţei de reforme a societăţii
şi conştiinţa naţională. Aceste deziderate le găsim înscrise în partidele politice boiereşti din secolele
XVIII-XIX. Dintre toate acestea cel mai important obiectiv are caracter naţional şi se referă la unirea şi
independenţa celor două ţări române.

11
 -State naţionale în secolul XIX-

Secolul al XIX-lea marchează în Europa constituirea primelor state naţionale. Cele mai importante state
creeate în “secolul naţionalităţilor” au fost Germania şi Italia.

Ţările Române
Constituirea statului modern român are loc în contextul izbucnirii unui nou episod al “Crizei Orientale” în
secolul XIX. Mai precis,între 1853-1856 în Europa are loc Războiul Crimeii între Rusia şi Turcia. Turcia
reuşeşte să învingă Rusia cu sprijinul Angliei şi Franţei. La sfârşitul războiului,cele 7 mari puteri europene
(Imperiul Otoman,Rusia,Prusia, Anglia,Franţa,Sardinia) se reunesc la Paris în cadrul unei conferinţe de pace
ce trebuia să stabilească reparaţiile de război. Cele două ţări române, Moldova şi Ţară Românească se găseau
la această dată sub o dublă stăpânire (Rusia-putere protectoare- Turcia- putere suzerană) În aceste coditii,ţările
române cer dreptul marilor puteri de a se uni însă cele 7 mari puteri se pronunţă diferit. În consecinţă,
conferinţa de pace de la Paris din 1856 hotărăşte pentru cele două ţări române:
• Să constituie două adunări ad-hoc,care să se pronunţe în problematica unirii
• Rusia nu mai este putere protectoare
• Turcia rămâne putere suzerană
• Se instituie garanţia colectivă a celor 7 mari puteri
În 1857 se reunesc cele două adunări ad-hoc,iar după dezbateri îndelungate adoptă o rezoluţie care cerea:
• Unire
• Neutralitate
• Prinţ străin
Aceste hotărâri sunt trimise marilor puteri,care se reunesc din nou la Paris în 1958 în cadrul unui congres de
pace,care adopta o convenţie ce juca rolul unei constituţii:
• Se constituie Principatele Unite ale Moldovei şi Valahiei
• În ambele principate trebuiau să funcţioneze domnitori,guverne şi adunări separate
În baza acestei convenţii este ales domnitor Alexandru Ioan Cuza,domn al celor două Ţări Române în 5/24
ianuarie 1859.

-Proiecte politice în secolele XVIII-XIX -

- Şi proiectul politic paşoptist -

În secolul al XVIII-lea spaţiul românesc se afla sub dominaţia marilor puteri vecine,mai precis sub
dominaţia Imperiului Otoman (care pentru români era puterea suzerană)

Regimul fanatiot instaurat în 1711 în Moldova,1716 în Ţară Românească . A fost soluţia prin care
turcii încercat să-şi consolideze controlul asupra Ţărilor Române. Din acest moment domnitorii celor două
ţări române nu mai aveau origine română ,ci aveau origine greacă fiind rezidenţi ai cartierului Fanar din
Constantinopol. Domnia se cumpăra prin licitaţie,fapt ce a avut consecinţe negative petru cele două ţări
române.

1. Constantin Mavrocordat – a domnit de 6 ori în Ţară Românească şi de 4 ori în Moldova. Cunoscut ca

filo-francez,ce a iniţiat o serie de reforme în diverse domenii
• În domeniul social desfiinţează dependenţa ţăranilor de boieri oferindu-le libertate personală însă ei rămân
dependenţi de boieri prin faptul că nu aveau pământ
• Sub raport administrativ introduce remuneraţia pentru toate funcţiile publice şi înfiinţează instanţe de
judecată în fiecare judeţ
12
1. Alexandru Ipsilan – prin măsurile luate a modernizat societatea românească în diverse domenii
• În domeniul educaţiei reorganizează denia domnească de la Sf. Sava
• Se preocupă de starea edilitară a Bucureştiului
• Reorganizează sistemul poştelor şi a manufacturolor de hârtie
Cele mai importante reforme realizate de domnitorii fanarioţi au fost codurile de legi:
• 1780 în Ţară Românească Alexandru Ipsilan elaborează Prăvilniceasca condică
• 1817 în Moldova Scarlat Calimahi elaborează Codul Calimahi
• 1818 în Ţară Românească Ion Caragea elaborează Legiuirea Caragea

Proiecte boiereşti în secolul XVIII

La sfârşitul secolului XVIII,pe lângă suzeranitatea otomană,cele două ţări române intră sub protectoratul
Rusiei. Pe acest fond al dominaţiei Rusiei şi Turciei şi datorită nemulţumirii produse de instaurarea regimului
fanariot. Boierii români adresează marilor puteri petiţii în care solicită reorganizarea ţărilor române.
1. În 1772 o delegaţie comună a boierilor din Moldova şi Ţara Românească adresează marilor puteri prezente
la tratativele de pace de la Focşani un memoriu în care solicită:
• Revenirea la domniile pământene
• Respectarea autonomiei
• Unirea celor două ţări române
2. În 1791 Divanul Ţării Româneşti cere reprezentanţilor Rusiei şi Austriei
• Autonomie şi neutralitate
• Alegerea unui domn pământean
• Desfiinţarea raialelor

-Sinteză-Proiecte politice -

Proiectele politice româneşti au jucat un rol important în dezvoltarea socială,economică şi politico-juridică

a celor 2 ţări române în perioada sec. XVIII-XIX.

Primul proiect politic important a fost redactat în 1791 cu ocazia negocierilor de pace ce au avut loc la
şisto între Rusia şi Austria. Boierii români adresează celor două mari puteri un document în care se solicită:
 înlăturarea obligaţiilor financiare către poartă cu excepţia tributului
 alegerea domnitorilor ţării dintre boierii pământeni.

1821-un alt proiect politic imporant al sec. XIX a fost redactat în timpul revoluţiei conduse de Tudor
Vladimirescu.,izbucnită în Oltenia. Unul din documentele revoluţiei se numea “Cererile norodului
românesc” şi cerea între altele:
 înfiinţarea unei armate naţionale
 înlăturarea domniilor fanariote

1822Un alt proiect politic al sec XIX a fost elaborat de către Ionică Tăutu şi se numea “Constituţia
Cărvunarilor”,acest document cerea:
 Elaborarea unei constituţii
 crearea unui sfat obştesc(parlament)

Cel mai important proiect politic al sec XIX a aparţinut revoluţiei române de la 1848. Spre
exemplu documentul elaborat în Moldova de către Vasile Alecsandri se numea“Petiţia proclamaţiei” şi
cerea reforme în administraţie şi justiţie. Acest document a foşti înaintat domnitorului Mihail Sturdza care
însă l-a respins şi a dispus arestarea revoluţionarilor.

Ultimul proiect politic al sec XIX ,proiect ce a contribuit la constituirea statului român
modern poartă numele de rezoluţie şi a fost adoptată de adunările ad hoc din Moldova şi Ţara
Românească(1857).
Acest document cerea unire,neutralitate şi prinţ străin. În baza lui,marile puteri garante reunite la Paris în

13
1858 hotărăsc unirea celor 2 ţări române sub numele de Principatele unite ale Moldovei şi Valahiei.

În concluzie,putem afirma că proiectele politice ale sec. XVIII-XIX au determinat evoluţia

politico juridică a celor 2 ţări române de a o relativă autonomie la un statut aproape egal cu cel al
independenţei

-Proiecte politice-

1. An:1772
Nume/context: Boerii din Tara Romaneasca/Moldova
Cui i se adreseaza?: Marilor puteri
Prevederi: Autonomie, domnii pamantene tarii

2. An: 1971
Nume/context Divanul Tarii Romanesti
Cui i se adreseaza?:Rusiei/Austriei
Prevederi: Alte domnii pamantene,desfiintarea raialelor

3. An : 1802
Nume/context boierii moldoveni
Cui i se adreseaza?:Frantei
Prevederi: Autonomia tarii/domnii pamantene

4. An : 1817-1818
Nume/context Costache Rosnoveanu
Cui i se adreseaza?: x
Prevederi: adunare obsteasca/divan

5. An 1821
Nume/context Tudor Vladimirescu
Cui i se adreseaza?: x
Prevederi: Domnii pamantene/armata nationala

6. An 1822
Nume/context Ionica Tautu
Cui i se adreseaza?: x
Prevederi: Elaborarea unei constitutii/sfat obstesc

7. An 1831-1832
Nume/context Boierii
Cui i se adreseaza?: Rusiei
Prevederi: Domnii pamantene & separatia puterilor in stat

8. An 1838
Nume/context Ion Campineanu
Cui i se adreseaza?: Rusia si Imperiul Otoman
Prevederi: Inlaturarea suveranitatii protectoratului

14
 -Spaţiul românesc între diplomaţie şi conflict în secolele XIV-XVI-

Obiectivele politice externe ale celor 3 state medievale româneşti (Ţară Românească,Moldova şi
Transilvania) au variat de la o zonă la altă şi de la un context la altul pe 3 coordonate:
• Autonomie
• Independenţă
• Ajutor oferit creştinătăţii
În faţa confruntării cu marile puteri vecine domnitorii români au avut de ales între calea diplomatică şi
calea militară

1. Calea diplomatică-domnitorii ţărilor române nu beneficiau de resurse umane şi materiale îndeajuns de

mari pentru o confruntare directă cu turcii,fie cu statele vecine creştine. De aceea ţările române au încercat să
obţină sprijinul marilor puteri creştine pentru a putea face faţă turcilor.

a) contacte diplomatice (scrisori,solii) aceste contacte diplomatice aveau loc de obicei după ce domnitorii
români obţineau victorii strălucite împotriva turcilor (Scrisoarea lui Ştefan cel Mare către Veneţia şi
creştinătate) -1976 în care cerea ajutor împotriva turcilor

b) tratate cu caracter politico-militar sau economic – sunt practic tratate de alianţă prin care ţărie române
se aliau cu marile puteri creştine iar prin condiţiile alianţei părţile semnatare se angajau să îşi ofere sprijin
militar reciproc (Cazul lui Mircea cel Bătrân – 1935 – tratat cu Ungaria)

c) cvasi vasalitatea – au existat situaţii în care ţările române s-au recunoscut vasale atât Ungariei cât şi
Poloniei (deşi în mod tradiţional, Ţara Românească recunoştea suzeranitatea Ungariei în timp ce Moldova
recunoştea suzeranitatea Poloniei)

2. Calea militară – domnitorii celor două ţări române au apelat la această tactică doar în situaţia în care
soluţia diplomatică nu a mai funcţionat În acest caz ei s-au confruntat cu:

a) un conflict asimetric în care de obicei oastea ţărilor române era mult inferioară numeric oştirii otomane.
Din acest motiv,voievozii români au apelat în numeroase rânduri la “tactica pământului pârjolit” (otrăveau
fântânile,pârjoleau terenurile agricole,trimiteau femeile şi copiii în munţi). În timpul marşului, armata
otomană era în permanenţă hăituită prin atacuri precise şi rapide

b) participarea la cruciade – cruciadele sunt expediţii militare organizate de marii cavaleri ai Europei,ele
fiind proclamate de papalitate. Domnitorii români au participat la ele tocmai pentru a-şi aduce aportul la
efortul comun al Europei de a stăvili expansiunea otomană.

Mircea cel Bătrân (1386-1418) – domnitor în Ţara Românească

• 1389 cucereşte Dobrogea,teritoriu ce aparţinea Otomanilor
• 1389-acordă ajutor lui Straţimir. Ţarul de la Vidin
=>motive de a intra în conflict cu Imperiul Otoman
• 1394 Rovine-Baiazid (Sultanul Imperiului Otoman)
• 1395 Tratat cu regele Ungariei Sigismund de Luxemburg (7 martie Braşov) primul tratat de alianţă
antiotomană din istoria S-E Europei
• 1396 cruciada de la Nicopole (Cruciaţii sunt învinşi)

Iancu de Hunedoara (1441-1456)

• Sec XV- voievod Transilvania
• 1443-1444 “Campania cea lungă” pătrunde pe teritoriul Imperiului Otoman (Bulgaria de azi) cucereşte
15
câteva oraşe (Niş şi Sofia) şi se întoarce cu o pradă de război importantă
• 1444 – bătălia de la Varna. Luptă alături de regele Ungariei Vladislav care moare în această lupta (creştinii
au fost învinşi motiv pentru care câţiva ani mai târziu Iancu devine guvernator al Ungariei)
• 1456 Iancu de Hunedoara organizează şi apară cu succes cetatea Belgradului în faţă turcilor. Peste numai
câteva săptămâni va muri de ciumă în tabăra de la Zemun

Ştefan cel Mare (1457-1504) –domnitor în Moldova în secolul XV

• 1459 încheie o convenţie cu Cazimir al IV-lea prin care se recunoaşte supusul acestuia primind în schimb
ajutor militar antiotoman
• 1475 îl învinge la Vaslui pe Soliman
• 1475 tratat de alianţă cu regele Matei Corvin
• 1476 bătălia de la Războieni se confruntă cu Mohamed al II-lea care deşi îl învinge nu poate cuceri Moldova
întrucât cetăţile Moldovei rezistă

Mihai Viteazul (1593-1601) Domn în Ţara Românească în secolul al XVI-lea

• 1593 Mihai aderă la liga sfânta,alianţa creată de Papa Clement al VIII-lea (alianţă din care mai făceau parte
câteva state italiene, Spania şi Mondena) ce îşi propuneau alungarea turcilor din Europa
• 1595 bătălia de la Călugăreni unde se confruntă cu Sinan Paşa,bătălia se sfârşeşte nedecis însă în toamnă cu
ajutor transilvănean, Mihai reuşeşte să îi alunge pe turci peste Dunăre

Model de urmat

În anul ___________ domnitorul (provinciei) ______________ se confruntă cu mare oaste otomană în

bătălia de la _______________. Prin victoria împotriva lui/fiind învins de _____________
reuşeşte/nu reuşeşte să oprească pentru moment expansiunea otomană.

-Domnitori de perioadă MODERNĂ -

Constantin Brâncoveanu (1688-1714) Domnitor în Ţara Românească în secolul al XVII-lea

• 1697 bătălia de la Zenta în care domnitorul Ţării Româneşti se confruntă cu o oaste otomană,rezultatul
bătăliei fiind în defavoarea creştinilor
• 1698 C. Brâncoveanu propune pace Rusiei în vederea unui război antiotoman

Dimitrie Cantemir (1710-1711) Domnitor în Moldova în secolul XVIII

• 1710 încheie un tratat de alianţa cu ţarul Rusiei Petru cel Mare la Luţk
• 1711 participă la războiul ruso-turc de partea Rusiei însă victoria turcilor îl obligă să plece în exil în Rusia

-Instituţii medievale româneşti -

Instituţiile medievale româneşti au jucat un rol important în dezvoltarea

economică,socială,administrativă şi politică a celor două ţări române:
Cele mai importante instituţii atât în Ţară Românească cât şi în Moldova erau domnia şi biserica în
timp ce în Transilvania era important voievodatul

Instituţii medievale în Ţară Românească şi Moldova

16
1. În Ţara Românească instituţia centrală era domnia,legitimată prin credinţa că puterea domnului derivă de
la divinitate. Domnia era ereditară,domnul trebuia să fie bărbat şi în deplinătatea forţelor

Întemeietorii primei dinastii au fost:

• Basarab I (Basarabii) în Ţară Românească
• Petru I Muşat (Muşatinii)

Prerogativele domnului
• Şef al armatei şi administraţiei
• Are drept de a bate monedă
• Stăpânul întregului pământ al ţării
• Are drept de preenţiune

2.Biserica –cea de-a două instituţie a celor două ţări române supusă patriarhiei din Constantinopol şi
aflată în relaţii de colaborare cu domnia. Primele mitropolii în cele două ţări române au fost întemeiate de:
• Nicolae Alexandru în Argeş 1359 (T.R)
• Petru I Muşat la Suceava pentru Moldova,nerecunoscută decât în vremea lui

Prerogativele bisericii:
• Întâiul sfetnic al domnului
• Asista la scaunul de judecată
• Loctitor al domnului în caz de vacanţă
• Putea fi denumit sau îndepărtat de către domnitor

Instituţiile medievale româneşti au jucat un rol important în dezv. Economică,socială,administrativă,politică a

celor 2 ţări române. Cele mai importante instituţii din T.R şi Moldova erau domnia şi biserica în timp ce în
Transilvania era important voievodatul .

Instituţii Moderne în Ţara Românească şi Moldova

Domnia – începând cu 1711/1716 în Ţara Românească respectiv Moldova se instituie regimul fanariot.
Domnitorii celor 2 ţări române nu mai erau înalţi domnitori,ci simpli funcţionari otomani încadraţi din punctul
de vedere al administraţiei otomane într-o ierarhie similară cu cea a unui paşă (răspunzător direct în faţa
sultanului)

Instituţii medievale în Transilvania

Voievodatul – era principala instituţie a Transilvaniei în fruntea căreia se găsea un voievod supus regatului
Ungariei. Acesta avea atribuţii militare judecătoreşti şi era ajutat fie de un sfat fie de o congregaţie nobiliară

Instituţii moderne în Transilvania

Principatul: Începând cu anul 1541 Transilvania devine principat autonom sub suzeranitate otomană. În
fruntea Transilvaniei se găseşte un principe numit de sultan cu atribuţii administrative şi judecătoreşti care era
ajutat fie de o dietă (parlamentul Transilvaniei) fie de un sfat de boieri format din 12 membrii

-Întemeierea statelor medievale româneşti-

-(autonomii locale)-

Întemeierea statelor medievale româneşti:Influenţată de mai mulţi factori:

• Expansiunea regatului Ungariei
• Invaziile migratorii
• Politica Imperiului Bizantin

17
 Forma specifică de organizare a spaţiului românesc pentru secolele VII- IX a fost obştea sătească.
Aceasta era o instituţie bazată pe 3 caracteristici comune (munca,proprietatea şi decizia). Treptat, atribuţiile
militare şi judecătoreşti sunt acordate unor conducători numiţi în documente juzi,cnezi sau voievozi .
Denumirea pe care Nicolae Iorga o da acestor obşti este de “românii populare”. Asemenea “românii
populare” găsim în întregul spaţiu românesc aşa cum sunt Ţara Făgăraşului,Maramureşului.

Întemeierea Ţării Româneşti

1) Ştiinţa – diploma cavalerilor ioanizi (1247) menţionează existenţa la Sud de Carpaţi a patru formaţiuni
politice româneşti
• Cnezatele lui Ioan şi Farcaş
• Voievodatele lui Litovoi şi Seneslav
În jurul anului 1277 Litovoi se revoltă împotriva regatului Ungariei însă în bătălia care urmează acesta este
ucis. Fratele acestuia, Bărbat care lupta alături de Litovoi este luat prizonier şi se răscumpăra,preia
conducerea formaţiunii politice conduse anterior de Litovoi

2) Legenda - Ţara Românească s-a format conform legendei printr-un descălecat,cel al voievodului Negru
Vodă care în jurul anului 1291 părăseşte Ţara Făgăraşului nemulţumit de faptul că regele Ungariei i-a anihilat
autonomia,trece munţii din Ţara Românească şi se stabileşte la Curtea de Argeş, prima capitală a Ţării
Româneşti.

-Întemeierea Moldovei-

1) Ştiinţa: documentele cancelariei ________ şi papale menţionează în secolul al XIII-lea existenţa în

această provincie a unor populaţii denumite brodnici,berlandnici,boholoveni

2) Legenda – conform legendei, Moldova s-a format în urma unui descălecat,cel al voievodului
maramureşan Dragoş care este trimis de regele Ungariei să lupte împotriva tătarilor din N Mării Negre.
După ce îi învinge nu se mai întoarce în Maramureş şi rămâne în Moldova unde întemeiază o marcă de
apărare (cetate fortificată) şi stabileşte capitală la Baia.

-Ţările române după întemeiere-

-(Consolidarea statelor medievale româneşti)-

Ţara Românească după întemeiere a fost condusă de 3 domnitori (voievozi)

• Basarab I întemeietorul (1310-1352)
• 1330 Basarab I obţine independenţa T. R în faţa Ungariei învingându-l pe Carol Robert de Anjou la
Posada
• Nicolae Alexandru (1352-1364) întemeiază în 1359 prima mitropolie a T. R la Argeş
• Vladislav Vlaicu (1364-1377) întemeiază a doua mitropolie a ţării româneşti la Severin 1370

Moldova- după întemeiere a fost condusă de 3 domnitori

• Petru I Muşat (1377-1392)
• întemeiază prima mitropolie a Moldovei la Suceava nerecunoscută decât în vremea lui Alexandru cel
Bun
• Roman I (1392-1394)
• se intitulează “Domn de la munte până la mare”

18
 • Alexandru cel bun (1400-1432)
-în timpul sau este recunoscută mitropolia întemeiată de Petru I Muşat la Suceava

-Obţinerea independenţei de stat-

-(Moment al Crizei Orientale sec. XIX)-
-(România în relaţiile internaţionale în sec. XIX)-

În a doua jumătate a secolului XIX,România se găsea încă sub suzeranitatea Imperiului Otoman.
Întreaga clasă politică,inclusiv regele Carol I (principe) erau de acord că România trebuia să-şi obţină
independenţa în faţa Imperiului Otoman. În ceea ce priveşte modalitatea de obţinere a
independenţei,existau 2 opinii:
• Liberalii se pronunţau pentru calea militară
• Conservatorii se pronunţau pentru calea diplomatică (Prin intermediul Germaniei sau Franţei)

Momentul favorabil obţinerii independenţei de stat a apărut odată cu declanşarea unui nou episod
al “crizei orientale” (1875-1876). Mai precis în Bulgaria,Serbia,Muntenegru,Bosnia şi Herţegovina
izbucnesc puternice răscoale antiotomane pe care turcii le înăbuşă în mod sângeros. În sprijinul acestor
ţări intervine ca de obicei Rusia în calitate de putere protectoare declarând război Imperiului Otoman.
Primele încercări ale României de a colabora cu Rusia eşuează.
Totuşi,Rusia avea nevoie de acordul României pentru a-i traversa teritoriul în drum spre teatrul de
operaţiuni militare din Balcani.
În consecinţă,la 4 aprilie 1877 se încheie o convenţie militară româno-rusă prin care armata rusă
primea dreptul de a traversa teritoriul României. Armata rusă ajunge la Dunăre şi începe traversarea ei
sprijinită de armata română. Turcia ia act de noile realităţi şi bombardează malul românesc. România
răspunde la fel,ba mai mult, la 9 mai 1872 în parlament este proclamată independenţa ţării de către
Mihail Kogălniceanu. Se decide ca tributul datorat Porţii să fie redirecţionat pentru a acoperi nevoile
armatei.
Armata rusă trece Dunărea şi ajunge în faţa Plevnei – complex de fortificaţii ce adăpostea 30.000
de soldaţi şi ofiţeri turci. Nereuşind să cucerească această fortificaţie,marele duce Nicolae în ,calitate de
comandant al frontului din Balcani adresează o telegramă principelui Carol I solicitând ajutorul armatei
române. România trimite în zona două armate care preiau atacul asupra Plevnei în timp ce armata rusă
îşi continuă înaintarea spre Constantinopol. În Noiembrie armata română reuşeşte să cucerească Plevna
prin încercuire,iar peste 2 luni armata rusă ajunge în faţa Constantinopolului, moment în care Imperiul
Otoman cere pace.

Tratatele de pace:
1. În lunile februarie-martie 1878 are loc tratatul de pace de la San Stefano care trebuia să
stabilească reparaţiile de război. României i se recunoaşte independenţa însă prevederile acestei păci
transformă Rusia în cea mai mare putere a Europei motiv pentru care Germania alături de alte mari
puteri europene intervin şi obligă Rusia să anuleze această pace.
2. Pacea de la Berlin (iunie-iulie 1878) Cele mai importante prevederi ale acestei păci erau
• Anglia primeşte insula Cipru
• Bosnia şi Herţegovina intră în administrarea Austro-Ungariei
• Bulgaria este reîmpărţită teritorial
Articolele 7-53 priveau România:
• Este recunoscută independenţa României în mod condiţionat
• Rusia fură României cele 3 judeţe din Sudul Basarabiei (Cahul,Bolgrad,Ismail)
• România primea în schimb Dobrogea,Delta Dunării şi Insula Şerpilor

După 1881 Franţa,Anglia,Germania vor recunoaşte noul statut al României de ţară

independentă.
19
 În concluzie,putem afirma că România a obţinut independenţa pe cale militară cu sprijinul Rusiei.

-Războaiele balcanice-
-(Moment al Crizei Orientale în sec. XX)-
-(România în relaţiile internaţionale în sec. XX)-

În 1912 Serbia,Grecia şi Bulgaria pun bazele unei alianţe,iniţiază o campanie militară împotriva
Imperiului Otoman pe care îl înving. La sfârşitul războiului este încheiată pacea de la Londra prin care cele trei
ţări obţin o serie de avantaje teritoriale pe seama Imperiului Otoman.
În 1913, Bulgaria, nemulţumită de rezultatul păcii de la Londra îşi atacă foştii aliaţi. În acest moment în
care tindea să se generalizeze,România care reprezenta un factor de stabilitate în Balcani intră în război
împotriva Bulgariei, o învinge şi o obligă să încheie pacea de la Bucureşti în urmă căreia anexează Cadrilaterul.

România în Primul Război Mondial

La începutul secolului XX,scena politică internaţională suferă mutaţii semnificative odată cu constituirea
celor două alianţe politico-militare:

1) Tripla alianţă ( PUTERILE CENTRALE) se formează în 1879 din Germania şi Austro-Ungaria, la

care adera România în 1883.

2) Tripla înţelegere (ANTANTA) se formează din Franţa, Anglia şi Rusia

La 15/28 iulie 1914 izbucneşte Primul Război Mondial iar România,conform acordului din 1883 trebuia
să între în război de partea Puterilor Centrale. Soarta României a fost hotărâtă însă de Consiliul de Coroana de
la Sinaia,care hotărăşte neutralitatea României. Astfel,între 1914-1916 România este neutră faţă de Primul
Război Mondial. În această perioadă,cercurile politice de la Bucureşti manifestă o responsabilitate deosebită
fără de destinul României,neacceptând să alăture România niciunei alianţe decât după obţinerea unor garanţii
scrise privind reîntregirea teritoriului naţional

În vara anului 1916,România decide să se alăture Antantei. La 4 august 1916 sunt semnate documentele
de aderare ale României la Antanta. Era vorba de o convenţie politică şi de una militară.
Convenţia politică prevedea:
• România trebuia să declare război Austro-Ungariei
• Antanta se obliga să recunoască drepturile istorice ale României asupra Transilvaniei,Banatului şi
Bucovinei
Cea militară prevedea:
• Antanta urma să aprovizioneze armata română cu 300 de tone de material de război zilnic
• Să ajute la apărarea Dobrogei

Operaţiunile militare:

La 14 august 1916 armata română iniţiază ofensiva în Transilvania. În doar câteva săptămâni,armata
română cucereşte o zonă importantă până la Satu Mare şi Orşova însă dinspre Dunăre,forţele germano-bulgare
conduse de Machinsen atacă România. Armata română se retrage spre Dunăre pentru a face faţă acestei ofensive
însă din N-V atacă armatele austro-ungare ,moment în care armata română este prinsă ca într-un cleşte.
Pierdem întreaga Ţară Românească,inclusiv Bucureştiul prin bătălia de la Neajilov-Argeş.
Armata,regele,autorităţile,o parte a populaţiei se retrag la Iaşi, oraş ce devine capitala ţării Astfel,în campania
din vara lui 1916 România pierde ½ din armata şi 2/3 din teritoriu.

20
Refugiul în Moldova
A fost agravat de condiţiile grele ale iernii,de lipsa alimentelor şi medicamentelor şi de epidemia de tifos
ce a făcut peste 70 000 de victime. În scurt timp,o misiune militară franceză condusă de Henry Bertost,vine în
România şi ajută la reorganizarea armatei naţionale. În vara lui 1917,armatele austro-ungare încearcă să
cucerească şi ultimul teritoriu românesc. Românii reuşesc să respingă ofensiva armatelor Puterilor Centrale la
Mărăşeşti,Mărăşti şi Oituz în vara lui 1917.

În primăvara anului viitor are loc un eveniment crucial care schimbă soarta războiului. Mai precis,în
Februarie-Martie,ca şi consecinţă a Revoluţiei Bolşevice, Rusia iese din război acceptând pacea de la Brest-
Litovsk. Ca urmare,întreg spatele frontului se prăbuşeşte iar România este obligată la rândul ei să iasă din
război prin pacea de la Buftea-Bucureşti din aprilie 1918. Condiţiile păcii erau umilitoare pentru ţară noastră:
• Pierdeam trecătorile Carpaţilor cu peste 50 de sate
• Petrolul,grânele şi porturile româneşti intrau sub controlul Germaniei
• Armata română era demobilizată
Regele Ferdinand nu promulgă această pace,iar spre sfârşitul anului,pe fondul victoriilor Antantei,regele
Ferdinand ordona armatei să reintre în război. Sfârşitul războiului găseşte România în tabăra ţărilor învingătoare
iar în scurt timp se naşte România Mare.

-Crearea statului naţional român-

-(Marea Unire din 1918) -

Sfârşitul Primului Război Mondial aduce după sine crearea Statului Naţional Unitar Român,prin unirea
Vechiului Regat cu Transilvania,Bucovina şi Basarabia într-un context marcat de:
• Dispariţia imperiilor: Rus, Otoman, Austro-Ungar
• Proclamarea principiului autodeterminării

1)Basarabia a fost prima provincie care s-a unit cu Vechiul Regat într-un context extern marcat de dispariţia
Imperiului Rus. Această decizie a fost luată de Sfatul Ţării condus de Ion Inculet la 27 martie la Chişinău

2)Bucovina a fost a doua provincie care s-a unit cu Vechiul Regat într-un context extern marcat de dispariţia
Imperiului Austro-Ungar. Această decizie a fost luată de Congresul General al Bucovinei condus de Iancu
Flondor la 15 noiembrie la Cernăuţi

3) Transilvania a fost a treia provincie care s-a unit cu Vechiul Regat într-un context extern marcat de dispariţia
Imperiului Austro-Ungar. Această decizie a fost luată de Marea Adunare Naţională de la Alba-Iulia condusă
de Vasile Goldiş şi Gheorghe-Pop de Băseşti la 1 decembrie 1918 la care participa 100.000 de oameni 1228
de delegaţi. Principalele conecinte au fost:
• Suprafaţa României creşte la 294.000 de km2
• Cresc capacităţile industriale şi populaţia

-România în Politica externă în prima jumătate a sec XX-

-(România în relaţiile internaţionale în perioada interbelică)-

În perioada anilor 1919-1939 politica externă românească a avut două obiective majore:

21
• Menţinerea status quo-ului ( a situaţiei existente)
• Menţinerea păcii în condiţiile în care în Europa se afirmă din ce în ce mai mult revizionismul în ţări precum

Ungaria,Rusia,Bulgaria (doresc revizuirea tratatelor încheiate la sfârşitul Primului Război Mondial)

La sfârşitul Primului Război Mondial ,marile puteri europene se reunesc la Paris în cadrul unei conferinţe de
pace ce urma să stabilească o nouă hartă a Europei în condiţiile dispariţiei celor patru mari imperii
(Otoman,Rus,Austro-Ungar,German)

Congresul de pace de la Paris recunoaşte în mod internaţional crearea Statului Naţional Unitar Român.
România a semnat o serie de tratate care consfinţeau acest lucru:
1. Tratatul de la Saint Germaine încheiat în 1919 cu Austria recunoştea unirea Bucovinei cu România
2. Tratatul de la Trianon ,încheiat la 1 iunie 1920 cu Ungaria recunoştea unirea Transilvaniei cu România
3. Tratatul de pace de la Neuilly încheiat în 1920 cu Bulgaria recunoştea unirea României cu Cadrilaterul
4. România nu a încheiat niciun tratat cu Rusia astfel încât această ţară nu recunoaşte unirea Basarabiei cu
România.

În 1919,România devine membru în Societatea Naţiunilor,organism internaţional ce-şi propunea să

păstreze pacea în lume. Mai mult,în 1930-1931 funcţia de preşedinte a Societăţii Naţiunilor a fost ocupată de
Nicolae Titulescu (ministrul de externe al României). În perioada interbelică,România s-a manifestat că o ţară
activă în diplomaţia Balcanilor încercând să pună bazele unor alianţe cu caracter defensiv:

• 1921: România, Ceho-Slovacia şi Iugoslavia încheie “mica înţelegere” alianţă regională politico-
militară ce îşi propunea ajutor reciproc în cazul unei agresiuni venite din partea Ungariei
• 1934: România, Grecia, Turcia şi Iugoslavia semnează “înţelegerea balcanică” alianţă regională care,la
fel că şi prima.nu a funcţionat.

-Comunismul-

1. România în cadrul Războiului Rece

2. România în timpul regimului Stalinist
3. România în timpul regimului Naţional-comunist
4. Dizidenţa anti-comunistă
5. Revoluţia de la 1989

-România în cadrul Războiului Rece-

Repoziţionarea României în raport cu taberele implicate în cel de-al II-lea Război Mondial (23 august
1944) şi sacrificiile umane făcute de ţara noastră în acest război nu au fost suficiente pentru a salva România
de la instaurarea unui regim care va influenţa istoria naţională timp de 50 de ani. Soarta României a fost
hotărâtă prin acordul de procentaj de la Moscova din 1944 prin care România intră în sfera de influenţă a
URSS-ului.

La sfârşitul celui de-al II-lea Război Mondial lumea devine bipolară prin apariţia a 2 super puteri şi 2
alianţe politico-militare total diferite:

1. NATO (Organizaţia Pactului Atlanticului de Nord) - formată în 1949 din statele democratice conduse de
SUA

22
2. Pactul de la Varşovia- format în 1955 din statele comuniste din Europa Centrală şi de SE în fruntea cărora
se găsea URSS

În ceea ce priveşte comunismul românesc,el se subîmparte în 2 mari perioade:

1. 1945/1948-1965 – Comunismul de tip stalinist în fruntea căruia se găsea Gheorghe Gheorghiu Dej
2. 1965-1989 – Comunismul de tip naţional,în fruntea ţării se găsea Nicolae Ceauşescu

În ceea ce priveşte implicarea României în Războiul Rece,există mai multe evenimente:

1. 1956 – În Ungaria izbucneşte o revoluţie ce încerca să scoată ţara din blocul comunist. Trupele Pactului de
la Varşovia (în frunte cu URSS) intervin militar în această ţară punând capăt revoluţiei. Liderul comunist de la
Bucureşti,Dej,condamnă revoluţia ungară şi este de acord cu intervenţia URSS fapt ce arată obedienţă
României faţă de URSS
2. 1968 – În Cehoslovacia izbucneşte o acţiune similară cu cea din Ungaria. Trupele Pactului de la Varşovia
intervin şi pun capăt acestei acţiuni. De această dată,liderul României comuniste , Nicolae Ceauşescu
condamnă acţiunea URSS-ului şi manifestă simpatie faţă de Cehoslovacia.
=>România are o atitudine independenţa faţă de URSS.
3.România a jucat un rol important şi în cadrul războiului din Vietnam (1959-1975) acolo unde a fost
negociator şi mediator între Vietnamul de N şi cel de S.

În concluzie,putem afirmă că România a jucat un rol activ,fiind…..

-România în timpul regimului Stalinist-

Analizând situaţia României de după 23august 1944,ea prezenta două caracteristici inconfundabile:
• Mai întâi,cei care s-au impus în 23 august 1944 au reinstaurat în România democraţia repunând în
vigoare constituţia de la 1923 şi au legalizat pluralismul politic
• Pe de altă parte,P.C.R printr-un discurs demagogic şi populist şi beneficiind de suportul Armatei Roşii
încearcă să preia puterea şi să sporească numărul membrilor.

La sfârşitul lui 1944 şi începutul anului următor, liderii comunişti de la Bucureşti sunt chemaţi la
Moscova unde li se cere să răstoarne guvernul Rădescu şi să preia puterea. Întrucât nu reuşesc,Stalin îi va cere
imperativ regelui Mihai să demită guvernul Rădescu şi să pună în fruntea ţării guvern comunist.
În consecinţă,la 6 martie 1945 regele Mihai e obligat să numească în fruntea ţării primul guvern comunist
condus de Dr. Petru Groza. Regele protestează iar în August intră în greva regală soluţionată prin Conferinţă
de la Moscova.
O altă etapă pe calea preluării puterii de către comunişti au fost alegerile din Noiembrie 1946 pe care
comuniştii le-au câştigat prin fraudă participând la aceste alegeri în cadrul unei coaliţii denumită “Blocul
Partidelor Democratice”

A urmat etapa înlăturării partidelor politice şi a regelui Mihai:

• 1947 – Liderii PNŢ au fost arestaţi prin înscenarea de la Tămădău
• 1947 – Clubul Liberal din Bucureşti este închis
• La 30 decembrie 1947 regele Mihai este obligat să abdice

23
 A urmat o altă etapă de constituire a unor organe de represiune ce aveau rolul de a anihila duşmanii
regimului.În 1948 apare securitatea iar în 1949 apare miliţia.

Ultima etapă a fost reprezentată de începutul colectivizaţii (martie 1949) proces care a avut consecinţe
grave pentru ţăranul român şi lumea satului în general.

În concluzie,putem afirmă că ….

-România în timpul regimului Naţional – Comunist-

Perioada anilor 1950 a creeat o prăpastie între partidul-stat şi popor explicată prin obedienţă totală a
liderilor comunişti de la Bucureşti faţă de URSS şi modelul sovietic. Pentru prima dată,începând cu 1960
începe să se vorbească de un comunism adaptat valorilor naţionale. Pentru a arăta că nu sunt doar vorbe,sunt
eliberaţi din închisori mii de deţinuţi politici (10 410)
În aprilie 1964 în urma unor discuţii purtate la Moscova,Bucureşti şi Beijing liderii comunişti dau
publicităţii o declaraţie în care se pronunţă împotriva hegemoniei şi mixtiunii sovietice.
În 1965 se stinge din viaţă Gheorghe Gheorghiu Dej. El este urmat la conducere de Nicolae Ceauşescu.
Lipsit de un trecut istoric relevant,Ceauşescu încearcă să se afirme,susţinând cu tărie 3 deziderate:
• Independenţa ţării faţă de URRSS
• Unitatea poporului în jurul partidului şi conducătorului său
• Industrializare prin forţe proprii
Sub raportul politicii externe,în 1968 izbucneşte revoluţia din Cehoslovacia. URSS intervine şi pune
capăt revoluţiei însă Nicolae Ceauşescu spre deosebire de predecesorul său condamnă acţiunea Uniunii
Sovietice şi manifestă simpatie faţă de Cehoslovacia. Această atitudine îi aduce liderului comunist de la
Bucureşi apropierea Occidentului care vede în Nicolae Ceauşescu un partener de discuţie. În consecinţă,au loc
vizitele de la Bucureşti ale preşedintelui Americii,Richard Nixon şi al Franţei, Charles de Gaulle.
În 1975 România participă la conferinţa de pace de la Helsinki unde România ia atitudine şi cere
egalitatea tuturor statelor.Sub raportul politicii interne,Ceauşescu:
• Iniţiază industrializarea forţată,creîndu-se fabrici şi uzine ce produceau în afara cerinţelor pieţei,cu un
consum de energie uriaş şi cu o calitate îndoielnică. Pentru a realiza acest program,Ceauşescu a fost nevoit să
se împrumute de la FMI (Datoria ţării s-a triplat ajungând de la 3,7 mld $ la 10.2 mld $)
• A demarat un program de construcţii gigant care a secătuit şi el finanţele ţării (Casă Poporului şi
Canalul Dunăre-Marea Neagră)
În 1970, Ceauşescu face vizite în China şi Coreea de unde se întoarce şi elaborează “Tezele din Iulie”.
Apare astfel cultul personalităţii prin care familia Ceauşescu apare în orice producţie cultural-artistică.
În concluzie…..

-Dizidenţa anti-comunistă-

Măsurile luate de regimul Ceauşescu printre care industrializarea şi proiectele gigant (Casa
Poporului,Canalul Dunăre-Marea Neagră) au dus la triplarea datoriei externe a României care ajunge la 10.2
mld $ în 1981.
În aceste condiţii,Nicolae Ceauşescu decide să plătească datoria externă limitând importurile şi
crescând exporturile. Această decizie a avut consecinţe immediate asupra românilor.
• De pe piaţă dispar alimentele de primă necesitate(se introduce cartelizarea)
• Sunt raţionalizate energia termică şi electrică
• La toate acestea se adaugă securitatea şi lipsa oricăror drepturi şi libertăţi cetăţeneşti

24
Toate aceste neajunsuri au creeat o stare generală de nemulţumire a societăţii româneşti manifestată prin:
• Greve ale muncitorilor precum cea de la Steagul Roşu Braşov din 1987
• Revolte ale ţăranilor
• Proteste ale intelectualilor (Paul Goma-Mişcarea Charta 1977) şi Mircea Dinescu
• Rezistenţa armată din munţi (M. Banatului până în M. Muscelului)

În concluzie……

-Revoluţia de la 1989-

Anul 1989 a marcat prăbuşirea regimurilor comuniste din întreaga Europă centrală şi de SE. Acest fapt
s-a datorat politicii de reformare şi înnoire promovată de liderul Uniunii Sovietice,Mihail Gorbaciov după
1985.
Sub raportul politicii interne,românii nu mai suportau lipsa alimentelor,medicamentelor şi drepturilor şi
libertăţilor democratice.
Revoluţia română izbucneşte la Timişoara în 16-17 decembrie1989,continuă la Bucureşti în 21,22
Decembrie soldându-se cu înlăturarea clanului Ceauşescu şi a comunismului. Câteva zile mai târziu,soţii
Ceauşescu sunt judecaţi şi executaţi la Târgovişte în ziua de Crăciun.
S-au format două organisme de conducere:Consiliul Frontului Salvării Naţionale şi un guvern
provizoriu care urmau să conducă ţara până la noile alegeri.
Acestea au avut loc în 20 mai 1990 şi au fost câştigate de Ion Iliescu şi FSL. Au urmat alte măsuri cu
caracter democratic precum:
• Reînfiinţarea vechilor partide PNL şi PNŢ
• Elaborarea unei noi constituţii în 1991 aprobată prin referendum -copia modelul celei din 1923
Din punct de vedere economic a urmat un proces complex de trecere de la economia centralizată la cea
capitalistă ce a presupus un amplu program de privatizare. Democraţia în România astfel s-a maturizat prin
organizarea unor alegeri libere
• 1992 – Ion Iliescu
• 1996 – Emil Constantinescu
• 2000 – Ion Iliescu
• 2004 – Traian Băsescu
În această perioadă au funcţionat şi o serie de asociaţii non-guvernamentale ce reprezentau societatea
civilă precum “Societatea Timişoara” sau “Alianţa civică”.

În concluzie….România a revenit la valorile democraţiei şi la cele ale Europei unite.

-Relaţiile internaţionale ale României-

-în a II-a jumătate a secolului XX -

În a II-a jumătate a secolului XX România a intrat în mod ireversibil în sfera de influenţă a URSS.
În prima parte a regimului comunist (comunism de tip stalinist 1945-1946) România manifestă o obedienţă
totală faţă de URSS aşa cum o arată atitudinea lui Gheorghe Gheorghiu Dej faţă de revoluţia ungară din
1956

Evenimente de politică externă

• 1961 – legaţiile Marii Britanii şi Franţei de la Bucureşti sunt ridicate la rangul de ambasadă
• 1963 – Dej face o vizită în Iugoslavia unde încheie un acord pentru construirea complexului hidroenergetic
de la Porţile de Fier.
• 1964 – România respinge planul Valev prin care trebuia să se spacializeze exclusiv pe producţia petrolieră şi
agrară. Acest fapt denotă detaşarea economică a României faţă de URSS (planul Vahl)
În cea de-a II-a perioadă a comunismului românesc (1965-1989):
25
Evenimente de politică externă
• 1967 – în contextul războiului de 6 zile arabo-israelian România refuză să adopte poziţia Tratatului de la
Varşovia de a declara Israelul stat agresor şi-şi proclamă neutralitatea
• 1967 – România este singura ţară comunistă care recunoaşte republica federală germană
• 1968 – (Cehoslovacia)
• 1971 – Nicolae Ceauşescu face o vizită în China comunistă condusă de Mao Zedun unde rămâne
impresionat de modul grandios în care era adulat omologul sau,motiv pentru care începe revoluţia culturală.
În concluzie…

26