PERSOANELOR VÂRSTNICE

-DEZVOLTARE PENTRU

GHID
DE SECURITATE I S N TATE
ÎN MUNCA PRIVIND SECTORUL CONSTRUC II

- Ghid de aplicare a prevederilor Guvernului nr.300/02.03.2006

temporare sau mobile -

- 2013-

Proiect de cercetare dezvoltare inclus în Planul Sectorial de Cercetare Dezvoltare

al Ministerului Muncii, Familiei, , pentru
perioada 2009 2012,

1
Acest document a fost elaborat de - Dezvoltare

, inclus în Planul
Sectorial de Cercetare Dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei,
, pentru perioada 2009 2012, Programul Sectorial
.

autorilor.
-un timp rezonabil
pentru remedierea lor.

Cercetare -

Dr.ing.Anca Antonov
Dr.ing.Stefan Pece
Dr.ing.Corina Anda Hionis
Ing.Viorica Petreanu

Ing.Constantin Beiu
Ing. Eduard Smîdu
Ing. Iulian Ivan

Coordonatorul proiectului: Dr. ing. Anca Antonov

Director program: Dr. ing. Ionel Iorga

©C
-

Multiplicarea (prin fotocopiere, mijloace electronice etc) acestui material este

interzis .
 CUPRINS

Cap. Pag.

I. INTRODUCERE 5

II. 7

I
III. 12
NR. 300/2006
Cap. I

-
-a Registrul de coordonare
-
Cap. IV

-a Desemnarea c

PROIECT,

-
a a 3-

CAP. IX^1

Anexe
E

PARTEA A

3
 PARTEA B specifice pentru posturile de lucru din

-
-a Postur

IV. BUNE PRACTICI 102

V. SURSE DE INFORMARE 122

 I. Introducere
Institutul Na ional de Cercetare Dezvoltare pentru Protec
ti, în conformitate cu prevederile art.49 din din Legea nr.319/2006

In acest sens, prin finan STUDIU

PRIVIND STABILIREA MASURILOR DE SECURITATE I SANATATE în MUNCA
NECESARE IMPLEMENTARII LEGISLA IEI NA IONALE, CARE TRANSPUNE
SOCIALE I
OCUPAREA FOR în cadrul

Dezvoltare, pentru perioada 2009

Sociale, s-a asigurat dezvoltarea continutului informativ al ghidului de aplicare a

Europene referitoare la impleme /02.03.2006

privind ceri
mobile.

i în sectoarele economiei na
necesar
elor minime de securitate
ile urate pe antierele de
construc ii, precum
ii ii

practic
ce se
nume practic

practic

este un document

expu urate pe antierele de construc ii.

Ghidul na ional de bun practic , pentru , se

angajatorilor, coordonatorilor în materie de securitate i

i, subcontractorilor, inspectorilor de

i protec iei.

Obiectivul ghidului de bun practic este acela de a-

te pentru

5
 riscurilor profesionale generate în conditiile
ilor antierele de construc ii.

Scopul practic pentru

mobile uri de bune practici specifice
î

Ghidul practic
ilor economice în domeniul sus men

i.

De asemenea, ghidul de bun practic este util organismelor de control în domeniul

ii -Inspec ia muncii i inspectoratelor teritoriale de
i organismelor de prevenire i protec ie,
necesare pentru asigurarea cerin ele minime de securitate
economice din sectorul de activitate sus men ionat, cu efect de
ii i a tuturor

Ghidul de bun practic este destinat angajatorilor, serviciilor de prevenire i

protec i din sectoarele de activitate ale economiei nationale.

În beneficiul angajatorilor, a serviciilor de prevenire i protec

desemna i, precum ii i ii în
-Inspec ia muncii
de bun practic -
ridicat de securitate i un mediul
sigur

Prezentul document constituie cuprinde con inutul juridic i dispozi iile generale
aplicabile or temporare sau mobile.

Acest ghid de bun practic prevede asigure facilitarea

i aplic de Guvern nr.300/02.03
, în special
în ceea ce prive te evaluarea riscurilor pentru implica i i
preventive aplicabile.
II.

urmatoarele Directive specifice,

securitate pentru angajati în cazul ilor pe
temporare sau mobile:
Directiva

la care se adauga Directivele complementare urmatoare:

Directiva 2009/104/CE privind cerin ele minime de securitate i s
pentru folosirea de re lucr ri a echipamentului de m la locul de mu

zici (zgomot);

Directiva 1999/92/CE privind cerin ele minime pentru îmbun t irea protec iei
s t ii i securit ii lucr torilor expu i unui poten ial risc în medii explozive;

electromagnetice);

artificiale);
pentru

Directiva 98/24/CE privind protec ia t ii i securit ii lu orilor

împotriva riscurilor legate de prezen a agen ilor chimici la locul

7
 Directiva 2009/148/CE privind protec ia lucr împotriva riscurilor legate
de expunerea la azbest la locul

referitoare la utilizarea echipamentelor cu ecran de vizualizare;

D
Di

Directiva 2002/73/CE privind implementarea principiului

;
Directiva 89/65
;
Directiva
riscurile datorate expunerii la azbest.

La aceste directive :
Directiva 2006/42/CE privind ma inile;

limite de tensiuni;

Directiva 89/686/CEE privind echipamentul individual de protec ie;

Directiva 2000/14/CE privind nivelul emisiilor de zgomot în mediu produs de

Directiva 2005/88/CE privind nivelul emisiilor de zgomot în mediu produs de

Directiva 94/9/CE privind echipamente, sisteme protectoare i componente de

securitate utilizate în atmosfere poten ial explozive;
Directiva 93/15/CEE privind introducerea pe pia i controlul explozibililor
utiliza i în scopuri civile;

ionale

CONSTRUC II, fiind acope

-
-
319/2006, aprobate prin H Guvern
(H Guvern nr.955/2010);
-
 nr.319/2006

în domeniu. De asemenea, prin lege, se stabilesc

Normele metodologice de aplicare a

319/2006 nr. 1425/2006, m prin
H Guvern

l
-sociale.

sectorului CONSTRUC II1:

Tabel nr.1
Nr. Directiva Monitorul
crt. Oficial
1. privind 92/57/CEE 252/21.03.2006

2. 89/655/CEE 815/03.10.2006
95/63/CE
2001/45/CE
2009/104/CE2
3. nr.1091/2006 privind 89/654/CEE 739/30.08.2012

pentru locul de munc

4. 89/656/CEE 722/23.08.2006

5. Guvernului nr.493/2006 privind 2003/10/CE 380/03.05.2006

riscurile generate de zgomot

6. 2002/44/CE 81/30.01.2006
te

7. 1999/92/CE 737/29.08.2006
irea
ii i protec
i unui poten ial risc
datorat atmosferelor explozive

1
Proiectul
i -
POSDRU;
2
Directiva 2009/104/CE privind cerin ele minime de securitate s pentru folosirea de re lucr ri a
echipamentului de m la locul de mu
9
8. 2004/40/CE 769/11.09.2006

riscuri generate de expunerea la câmpuri

electromagnetice
9. 2006/25/CE 427/25.06.2010

riscuri generate de expunerea la câmpuri

electromagnetice
10. H 90/269/CEE 713/21.08.2006

11. 1/2006 privind 92/58/CEE 683/09.08.2006

12. 98/24/CE 845/13.10.2006

2000/39/CE
lor 91/322/CEE
împotriva riscurilor legate de expunerea la 2006/15/CE

13. 2000/54/CE 762/07.09.2006

iologici

14. 83/477/CEE 64/24.01.2006

protec 91/382/CEE
fa 98/24/CE
2003/18/CE
2009/148/CE3
15. 90/270/CEE 710/18.08.2006

echipamentelor cu ecran de vizualizare

16. 2004/37/CE 757/06.09.2006

garanteze i fabrica ie, cerin ele esen iale de

securitate i na

ie na
introducerea pe pia cerin elor privind proiectarea, fabricarea, utilizarea, reglarea i
între

3
Directiva 2009/148/CE privind protec ia lucr împotriva riscurilor legate de expunerea la azbest la locul de
Legisla ia prevede cerin e esen iale de securitate

proiectarea

utilizate pe antierele de construc

i tehnice:

Tabel nr.2
Nr. Directiva Monitorul
crt. Oficial
1. privind 2006/42/CE 674/30.09.2008
condi iile introducerii pe pia inilor
2. 2006/95/CE4 402/15.06.2007
privind ii
utilizatorilor de echipamente electrice de
e
3. 2004/108/CE5 645/21.09.2007

4. privind 2000/14/CE 48/22.01.2007

limitarea nivelului emisiilor de zgomot în 2005/88/CE
mediu produs de echipamente destinate

5. 94/9/CE 499/03.06.2004
stabilirea conditiilor pentru introducerea pe
pia i sistemelor

poten ial explozive

6. 93/15/CEE 286/06.04.2005
2004/57/CE
2004/388/CE6
pentru introducerea
Acte normative complementare
1. 89/655/CEE 815/03.10.2006
95/63/CE
2001/45/CE
2009/104/CE7
2. 89/686/CEE 166/26.02.2004
stabilirea cerin elor esen iale de securitate 93/68/CEE
ale echipamentelor individuale de protec ie 93/95/CEE
a condi iilor pentru introducerea lor pe 96/98/CEE
pia

4
te limite de tensiuni a înlocuit
5

2003;
6
Decizia privind documentul de transfer intracomunitar al explozivilor
7
Directiva 2009/104/CE privind cerin ele minime de securitate s pentru folosirea de re lucr ri a
echipamentului de m la locul de mu
11
 3. 89/106/CEE 487/20.07.2007
privind stabilirea condi iilor privind 93/68/CEE
introducerea pe pia
construc ii
4. Legea nr.245/2004 privind securitatea 2001/95/CE8 565/25.06.2004
ge

III. Dezvoltare coment

nr.300/02.03.2006

CAPITOLUL I

Art. 1. -

§1 H de Guvern nr.300/2006

nr.300/2006
cum sunt ele definite la art.4 punctul a).

Respectarea prevederilor nr.300/2006 nu constituie o derogare

vigoare privind .

Art. 2. -

§2 în cele doua
industrii sunt prevazute în n
minime pentru asigurarea
i n

foraj

prezenta nr.300/2006
- e
dragare;
- p
- p
- f
e de

8
Directiva 2001/95/CE
 - e cuvântului, de minerale prin foraj;

- p
- p

Art. 3. - Prevederile
9

§3
nr.319/2006 complementar cu
prevederile nr.300/2006

1425/2006, cu modificarile si
completarile ulterioare.

Art. 4. -

a) -
s

b) beneficiar (investitor) -

c) manager de proiect -

d) -

e) -

proiectului;
f) antreprenor (constructor, contractant, ofertant) -
co -montaj, în baza unui proiect, la
comanda beneficiarului;
g) subantreprenor (subcontractant) -
-

h) -

antreprenor sau s
este autorizat;
i)
-
benefici

j) - orice

9
Modificat prin Guvernului nr. 601/13.06.2007 din

13
§4 a)
ind

nr. CAEN,

acestui tip de industrie.

Santierele mobile sunt santierele care presupun deplasarea ariilor in care se

desfasoara activitatile (exemple: lucrari de drumuri sau infrastructura feroviara,
imbunatatiri funciare, proiecte de mediu).

b)
decide în mo

În cazurile în care beneficiarul, utilizâ

antreprenor.

Exemple de beneficiari:
a

c
sunt efectuate în afara sediilor

i
scopuri
a
î

c) Ma

proiectul.

Beneficiarul transmite catre managerul de proiect autoritatea sa, in faza de executie

el fiind practic reprezentantul beneficiarului pe santier.

proiectului (autorul proiectului).

sunt autorii proiectului.

ri de proiect când

oiect, pentru a nu se realiza

d) Proiectantul lucrarii este agentul economic, persoana juridica (indiferent de forma

de organizare sau de constituire a capitalului social) care, la comanda beneficiarului,
re

e) este o persoana fizica cu studii superioare in domeniu, de regula

angajata de catre antreprenorul general, care

în vigoare ale procedurilor tehnice de

la termenele stabilite în contractele încheiate

Are în
duce.

f) Antreprenorul lucr rii numit constructorul, contractantul sau ofertantul este

d
-montaj.

subantreprenori, caz în car În cazurile

va asuma
atât obliga i obliga iile de antreprenor.

g)
contract cu un antreprenor.

antreprenor.

15
h)
, ci
un contract comercial (de executie lucrari sau prestari servicii).

i), j)

de efectuat.

profesionale care dau dreptul unei persoane de a efectua

toare în domeniul prevenirii

programului de formare care este recomandabil a fi parcurs pentru a exercita

CAPITOLUL II

Art. 5. -

§5 Coordonatorii în materie de
înainte de î ,

, având

Art. 6. - Atunci când la elaborarea proiect

§6 în materie de securit

-un contract.
 Art. 7. - Atunci când l

semneze un coordonator în materie de securitate

§7

COORDONATOR
INTERPRETARE
DE EXECUTIE
Un antreprenor

o companie NU
den
acesta

-
contractori
Mai multe companii DA
companie, cu una dintre acestea companie

independent
o companie
DA
s unul sau mai

DA

Art. 8. -

§8

complexe.

Art. 9. - Pentru a- e, coordonatorii în materie de securitate

a)
b)
i;
c)
antreprenorului elementele necesare îndeplinirii sarcinilor sale;
d)

17
§9 a) Coordonatorul în

proiectare.

Coordonato

acesteia.

b)
care privesc elaborarea proiectului

coordonatorii în materie

cum ar fi: procesul tehnologic, schema de personal, echipamentul de

d) Coordo
registrul de coordonare (incidente, avarii,

de coordonare trebuie (actualizat ori de câte ori apar un nou eveniment).

CAPITOLUL III

Art. 10. -

conform art. 54 lit. b).

§10

r
integrate în planul de securit

urile de prevenire necesare pentru reducerea sau eliminarea riscurilor.

membrii comi

timp de 5 ani de la data re

Art. 11. -

§11 Pla
adaptat la sistemul de

de prevenire.

profesionale care nu pot fi eliminate, urmate de evaluarea acestora, a cum s-a

vor fi încorporate în
plan.

Art. 12. -

§12 Planul de securitate

elaborare a proiectului,

sistem pentru exec

pe care proiectantul
diu sau în studiu

Art. 13. -

§13 document elaborat de

Constituie

Aces desfasurarii proiectului

Art. 14. -
r
§14 Proiectantul trebuie sa apeleze la orice persoane competente in domeniul
SSM precum: evaluator de riscuri profesionale, servicii interne de prevenire si

19
protectie ale antrepenorilor, persoane desemnate de a se ocupa de activitati de
prevenire si protectie ale angajatorilor care au lucrari pe santier, coordonator SSM.

Art. 15. -

§15 Pe masura ce antreprenorul general imparte executarea lucrarilor catre mai

multi subantreprenori (de regula pe tipuri de lucrari) fiecare subantreprenor trebuie sa
primeasc Planul propriu SSM intocmit de antreprenorul general si sa intocmesca
planul sau propriu pentru lucrarile pe care urmeaza sa le execute.

Aceste planuri vor fi avizate de catre coordonatorul SSM din faza de executie si
integrate in planul SSM.

În cazurile în care beneficiarul împarte executar

ul, eliminarea

Prin urmare, aceste planu

antreprenor.

În acest caz, noul

acceptare.

Art. 16. -

§16 La elaborarea planului , trebuie luate în

proiectul
studii geotehnice, de impact pe mediu, pe trafic, alte studii de specialitate
intocmite in faza de proiectare;
p
p
c

tipurile de lucrari ce urmeaza sa fie executate

-
 Art. 17. -
a)
b)
c)
riscurilor;
d)
multe categorii cuprinse în anexa nr. 2.
§17 a) C se stabilesc în

ier.

b)
îmbol

instruire a personalului.

iunii lor

c)
pentru eliminarea sau reducerea riscurilor evaluate.

ech

ri, panouri izolante, plase

d)Pentru e i specifice

Art. 18. -

§18 Planul de s
elaborare a proiectului, în care
21
 -se seama de
toate tipurile d
Anexa nr. 2.

Art. 19. -
a)

b)

c)

d)

e) -sanitare,

f)

g)

h)

i)
acest sens;
j)

§19 a) e ordin
administrativ privind

b)

coordonare;

consultându-

securitate

c) Riscurile specifice vor fi identificate

se aplice pentru a controla riscurile
identificate.

Evaluarea riscurilor constituie primul pas în demersul de prevenire a accidentelor de

Evaluarea riscurilor este o
compon mediul de
;

d)

dotarea personalului cu mijloace individuale de

e)
.

c
stocarea materialelor care nu sunt necesare în afara zonei de lucru.

O star
materialelor în exces.

S
ât mai repede
posibil.

Inca de la elaborarea proiectului zona de organizare de santier trebuie bine pusa in

evidenta si toate dotarile sa fie extimate si pozitionate in Planul de organizare de
santier

f)

23
g)

Acestea se re

amenajate.

i) ice

j)

r - medicul de medicina muncii, membrii comitetului de

Art. 20. -

a)
b)

c)
d)

e)

f)
g)
h)
§20 a)

de lucru.

e mai

culoare, platforme, etc.

b) ii
de Guvern nr.
de transportat.

c) ii de
Guvern nr.

Sa se manipuleze cat mai multe materiale cu mijloacele mecanizate, s se limiteze

accesul pe sc ri cu materiale purtate în bra e, s se monteze sisteme de ridicare
provizorii (lifturi de materiale, sisteme tip scripete manual etc)

d)

acestora.

e) ori de câte ori

este posibil tr teristici depind de materialele

mediului.

f) le de ridicare a materialelor periculoase

materiale periculoase.
companii autorizate, conform ins

g)

acestor tipuri de materiale.

h)

echipamentelor de lucru, dispozitivelor auxiliare, etc aferente diferitelor

25
Art. 21. -

§21 Planul de
coordonatorul SSM in faza de executie , inclusiv in situatia in care anumite parti din
proiect se modifica fa de stare ini ial a acestuia

ute de lege,

Alte informa ii sunt disponibile la adresa URL: www.inpm.ro (model de plan de securitate

Art. 22. -

§22

riscurilor de accidentare i î

P
în materie de securitate î

oordonatul in faza de

domeniu,
necesare

Art. 23. -
de proiect timp d
§23

- s-a respectat legisla ia în vigoare (Legea nr.319/2006, uvern nr.

1425/2006, nr.300/2006 etc.), în cazul unor controale

- poate fi utilizat ca exemplu î

în viitor etc.
 -a
Pla

Art. 24. -

§24 -
beneficiar -

În nta si o
obligatie a fiecarui angajator, intocmit sub forma unei documentatie tehnico -

subantreprenor.

Astfel fiecarea antrepenor in caliatate de angajator trebuie sa respecte prevederile

Legii nr. 319/2006.

Art. 25. -

§25
managerului de proiect, coordonatorilor în ma

-se într-un document.

De asemenea, angaj -

Art. 26. - an în cel mult 30 de zile de la

§26 Pentru a fi integrat în planul de ,

antreprenorul
elaboreze si inte coordonatorului planul propriu de securitate si sanatate cu toate

Art. 27. -

§27 -un proiect au

accidentare i îmboln vire profesional .

27
planuri,

Unul dintre

cadrul proiectului.

evitare a riscurilor care dec .

,
ea nu sunt nici contradictorii, nici incompatibile.

Art. 28. -

§28 Cand un antreprenor lucreaza cu mai multi subantreprenori, organizarea

coordonarii acestora pe linie de securitate si sanatate in munca revine
Coordonatorului SSM.

Antreprenorul trebuie i
tate cu toate elementele lui, iar acolo und
generale de securitate
i sigur pentru garantarea securit ii ii tuturor
î ntier.

Art. 29. -

§29 În faza de conceptie, studiu i elaborare a

subantreprenorul
toate interven iile antreprenorului care fac referire la planul de securitate
î adaptând planul propriu de securitate

Art. 30. -

§30 În subantreprenorul
elaboreze i coordonatorului SSM planul propriu de
securitate î în
î
Art. 31. -

a)
b)
c)
d)
e)

f) evaluarea riscurilor previzibile legate de modul de lucru, de materialele utilizate,

periculoase, de deplasarea pers

g)

§31 a) ÷ d) Acest plan propriu de securitate

dup despre antreprenor/

implicate în etc.

e)

etc.;
- sistem
(pe b verbale date
în mod curent etc.);

sistemului, pe
dardelor de securitate a muncii, acte
normative.

f)

O asemenea

Evaluarea riscurilor constituie primul pas în demersul de prevenire a accidentelor de

Evaluarea riscurilor este o

mediul de
;

pot fi eliminate.

29
Para

Resursele financiare ale firmelor fiind limitate, evaluarea riscurilor permite stabilirea

de ierarhizarea riscurilor.

Alegerea metodei de

uare calitative (liste de

f
f

Rezultatele eva

g) ,

cons

de dispunere a c

au drept unic scop pro

dotarea personalului cu mijloace individuale de

a de m suri propuse pentru reducerea

riscurilor.
Alte informa ii sunt disponibile la adresa URL: www.inpm.ro (model plan propriu de securitate

Art. 32. -

§32
,
care va fi avizat în primul rând de coordonatorul în materie de securitate

- medicul de medicina muncii, membrii comitetului de

Art. 33. -
ori este cazul.
§33
trebuie adaptat fazele care apar în timpul procesului de
executie pentru a respecta obligatiile ce revin din legislatia de securitate
în

Deasemenea

, perioadele de timp,
ritmul muncii,

e efectuate.

Art. 34. - Un exemplar actualizat al planului propriu de se

underi specifice în

§34

Pentru a putea fi consultat în diverse situatii, planul de securit în

permanen

Toate aceste persoane au autoritatea de a emite un raport/o notificare privind

ul unui astfel de plan, solicitând luarea de m suri pentru reglementarea

31
situa iei, dac
securitatea în n vigoare.

Art. 35. -

§35 la antreprenor 5 ani

.

Acesta
iului

-a
Registrul de coordonare

Art. 36. - Registrul de coordonare cuprinde ansamblul de documente redactate de

§36 Coordonatorul de securitate ia de

consemnare în registrul de coordonare a evenimentelor care au avut loc, constat rile
efectuate deciziile luate în conf. cu art. 37
resursele pentru eliminarea pe viitor a eventualelor evenimente.

Art. 37. -
în registrul de coordonare:
a)

b)

c) evenimentele importante care trebuie luate în considerare la realizarea

d)

e)
se
f)
g)
transmise;
h) oc.
§37 a)÷ b) I iile referitoare la nominalizare antreprenori, subantreprenori, lista
cu efectivul l

în vigoare

c) Toate evenimentele importante care trebuie luate în considerare la realizarea

propriu-
trebuie avute în vedere consemnate în registrul de coordonare pentru o buna
gestionare a coordonarii în materie de securitate
d) Observa iile, informa iile i

încât ace

Prin urmare, observa iile, informa iile i propunerile privind securitatea

tin

e)
securitatea
propuneri i observa

f) Abaterile de la prevederile planului de securitate în registrul

de coordonare, evidenta acestora putind conduce la revizuirea planului de securitate
eliminarea abaterilor.

g) Rapoartele vizitelor de control ale intrunirilor, dispozitiile se consemneaza în

vederea revizuirii planului de securitate

De asemenea, poate rezulta ca

nu sunt nici contradictorii, nici incompatibile.

h)

condus la acestea respectarea principiilor de securitate

Art. 38. -

§38 Coordonatorul în materie de securitat

informatiile consemnate la art. 37 pentru a planifica prevenirea, rezultând un întreg

r de mediu asupra muncii, adoptâ

Art. 39. -

inspectorilor sanitari.
§39 prevenire din prezenta
HG, coordonatorii de securitate
coordonare completat conform art. 37, managerului de proiect, inspectorilor de

33
Toate aceste persoane au autoritatea de a emite un raport/o notificare privind
conformitatea cu nr.300/2006.

Art. 40. -

§40 Registrul de coordonare

a final .

Acesta evidentiaza
interve
evenimentele importante care trebuie luate în

accidente care au avut loc.

P strarea registrului de coordonare de c tre coordonatorul de securitate

dupa receptia finala a lucrarii poate ajuta la o mai buna gestionare a riscurilor
ntru a evita sau minimiza
t m ri serioase.

-a

Art. 41. -
a)
b)

§41 a) Documentatia de interventii ulterioare face referire la planuri de realizare a

Elementele

planificate.

b) D

necesare.
utilizare, se vor utiliza acestea, indiferent de ceea ce a fost planificat în dosarul de
interventii ulterioare.

Art. 42. -

§42
iile referitoare la securitatea în
în vigoare începînd cu faza de proiectare de c tre
coordonatorul de securitate rii proiectului, trebuie s
cuprind elementele utile în materie de

Art. 43. -
proces-

§43
cuprinse în dosarul de interventii ulterioare realizat în faza de proiectare, trebuie sa
intre în posesia coordonatorului de securitate rii,

Art. 44. -
transmis beneficiarului pe baza unui proces-
§44

ului de

t
a generarea unor noi riscuri.

Art. 45. -

ulterioare un exemplar al dosarului de interve

§45

uri,

planificate.

35
respectiv se va d

Art. 46. -

§46 antier de construc

excava ii etc.) care nu au fost prinse ini ial în priect.

Pentru prevenirea riscurilor de accidentare

coordonatorul în materie de securitate

interven iilor ulterioare.

ie de securitate i

CAPITOLUL IV

Art. 47. - Beneficiarul lucr

a)

b) volumul -zi.
§47

utilitatea

(sau nu se
- - este posibil ca declaratia

Art. 48. - Decl

§48 date:
d
a
b
t
 m
c a

d
d
n
n

Prezent Inspectorat Teritorial de

Prezentarea declaratiei prealabile trebuia facut de beneficiar si/sau managerul de

proiect îna

Alte informa ii sunt disponibile la adresa URL: www.inpm.ro (model de declara

Art. 49. -
în
§49 , la
principalele puncte de lucru,

Art. 50. - âte ori au loc

§50
(a se vedea comentariile de la §48)

anterior.

trebuie comunicate,
de asemenea .

CAPITOLUL V

A1

Art. 51. -

10
:
a)

succesiv;
b)

10
Modificat prin Guvernului nr. 601/13.06.2007

37
§51 a) anagerul
de pro
considerare principiile generale de prevenire stabilite de lege:
a) evitarea riscurilor;
b) evaluarea riscurilor care nu pot fi evitate;
c) c
d) adaptarea sa

le asupra

e) luarea în considerare a progresului tehnic;

f) î
nici un pericol;
g) p
tehnice, organizarea muncii, con

h) a

i) a

b) Aplicarea acestor principii rep

termenele pentru executarea proiectului.

ecesare pentru

Din
considerare a principiilor de mai sus.

Art. 52. -

conform art. 58 lit. c).

§52 La elaborarea proiectului se va tine cont de :
-

- inând

punctul de plecare pentru planifica

-m revenire trebuie integrate în proiect

-p
resursele materiale
 -a
Desemnarea coordonatorului în materie de secur

Art. 53. -

elaborare a proiectului l
§53

contract.

-a
ate

Art. 54. -

a)
b)

stuia;
c)

d)
proiectului;
e)

f) -l completeze;
g)

h)
i)

j)

k)
l)
§54 a)

39
b)
elaboreze, sub respon

c)

proiectului luc

beneficiarului pe baza unui proces-

ulterioare un exe

d)

ulterioare un exemplar al dosarului d

acesta trebuie ajustat.

e) Antreprenorul trebuie
cu toate elementele lui
este cazul,
sigur pentru
în

f)
coordonatorii în mat

de coordonare:

evenimentele importante care trebuie luate în considerare la realizarea

proiectului,

spunsuri ale acestora;

trebuie transmise;

orilor
sanitari.

g), h)
erului, consultându-se cu beneficiarul, managerul de proiect, proiectantul
general, proiectantii de specialitate;

i)

aceste planuri în

j)

Art. 55. -

a)

b)
care 3 ani.
§55 a)

e
coordonator.

b) F
pe doua nivele de competen :
nivelul de baza, care se adreseaza absolventilor cu studii medii;
nivelul superior, care

Numarul de ore alocat formarii specifice de coordonator, corespunzator celor doua

niveluri de formare, este dupa cum urmeaza:
pentru nivelul de baza - 60 de ore;
pentru nivelul superior - 90 de ore.
41
Programul de formare a coordonatorilor pentru nivelul de baza trebuie sa asigure
dobandirea cunostintelor si abilitatilor de catre absolventii respectivelor cursuri, cel
putin in ceea ce priveste aspectele prevazute in Anexa nr. 1 din Ordinul Ministrului
Muncii, Sol

c
pe durata r

Programul de formare a coordonatorilor pentru nivelul superior trebuie sa asigure

dobandirea cunostintelor si abilitatilor de catre absolventii respectivelor cursuri, cel
putin in ceea ce priveste aspectele prevazute in A

CAPITOLUL VI

Art. 56. -
11
:
a) -
b) alegerea
acces la aceste posturi;
c)
d)
e)

f) zinare a diverselor

g)
h)
d
i)

j)
k) inter

§56 a)

nominalizarea
stocarea materialelor care nu sunt necesare în afara zonei de lucru.

11
Modificat prin Guvernului nr. 601/13.06.2007
materialelor în exces.

mai repede posibil.

b), c)
pietonilor, vehiculelor

abile, copertine, etc.

culoare, platforme, etc.

d)
de Guvern nr.
echipamentelor de

de transportat.

Guvern nr.

solombare

e)

riscurilor proiectului, s

f)

43
acestora.

În orice caz, trebuie respectat

acestor containere.

fiecare
acestor tipuri de materiale.

g) În -
periculoase utilizate, aceasta autorizate, conform

h) S

de materi

mediului.

i)

ului de
.

etc. sunt

j)
independente care intervin într- e ei, privind

mecanismelor de coordonare care pot fi necesare.

organizarea unei astfel de

 se

k)

nece pentru
respectara planificarii privind execu ia lucr rilor.

, dispozitivelor auxiliare, etc aferente diferitelor

c
c
ferate, aeroporturi, etc.)
c

o
transformare, conduc .

-a

Art. 57. -
coordonator în materie de securitate

§57 a

45
 -a

Art. 58. - Coordonatorul în materie de secur

a)

b)

art. 56, într-

c)

intervenite;
d) anizeze cooperarea între angajatori, inclusiv a celor care se succed pe

informarea

e)

f)

g)

h)

i)

j)

k)

§58 a)

erite
-

în materie de coordonare pe care contractorii le au cu privire la companiile sau

fie executa

b)
sub-
simultan sau succesiv.

În acest caz, coordonatorul

c)

Dos

beneficiarului pe baza unui proces-verbal

d)
independente care intervin
prevenirea riscurilor profesionale, schimbul de
mecanismelor de coordonare care pot fi necesare.

organizarea unei astfel de coordon

activit .

iectului,

proprii de

47
contradictorii nici incompatibile.

e)

securitate a muncii.

Aces

refere nu

f)
managementul profesional,

de cele d -

bine delimitat
.

g)

h) fie de
 -a referi

echipamentelor de lucru, dispozitivelor auxiliare, etc aferent

contractori sau subcontractori.

stabili masurile necesare pentru eliminarea sau minimizarea unor asemenea riscuri.

i), j)

pentru de

produse, obliga

k)

Art. 59. -

a) expe
5 ani;
b)

§59 a)

b) F
pe doua nivele de competenta:
nivelul de baz , care se adreseaza absolventilor cu studii medii;
49
Numarul de ore alocat formarii specifice de coordonator, corespunzator celor doua
niveluri de formare, este dupa cum urmeaza:
pentru nivelul de baza - 60 de ore;
pentru nivelul superior - 90 de ore.

Programul de formare a coordonatorilor pentru nivelul de baza trebuie sa asigure

dobandirea cunostintelor si abilitatilor de catre absolventii respectivelor cursuri, cel
putin in ceea ce priveste aspectele prevazute in Anexa nr. 1 din Ordinul Ministrului

durata sau coordonator în

Programul de formare a coordonatorilor pentru nivelul superior trebuie sa asigure

dobandirea cunostintelor si abilitatilor de catre absolventii respectivelor cursuri, cel
putin in ceea ce priveste aspectele prevazute in A .

CAPITOLUL VII

Art. 60. - Atunci când un beneficiar sau un manager de proiect a desemnat unul ori

acest domeniu.
§60 Beneficiarul sau managerul de proiect are obligatia de a asigura securitatea si
sanatatea lucratorilor în toate aspectele legate de - desemnarea unui sau mai

-
acest domeniu.

Art. 61. -

a)
b)
fazelor de proiec
c)

d) ,
consultându-
e)

§61 a) A se vedea art. 51 lit.a).

b)÷ e)
 -a

Art. 62. -
12

§62 Principiu

proiec

Art. 63. -

a)
din Legea nr.319/2006 privind securitatea ;
b)

c)

d)

e)

adecvate;
f)

§63 a), b) Conform prevederilor pl

-se într-un document.

12
Modificat prin Guvernului nr. 601/13.06.2007

51
c), d)

atorilor pentru asigurarea

e) -

pe superiori despre necesitatea de înlocuire

f)

Art. 64. -

a) prevederile din Legea nr.319/2006 privind securitatea ,

b)

§64
fice.

a celorlalte

vidual de

-a

Art. 65. -
 a)
13
;
b) anexa nr. 4;
c) -

d)
ntier;
e)

f)

g)

h)

§65 a), b), c)

angajator

angajator, conform in

d)

e) în

De asemenea trebuie verif

f)
-l proteja împotriva unuia sau mai multor pericole care
-
accesoriu proiectat pentru a îndeplini acest obiectiv".

g), h)
-

13
Modificat prin Guvernului nr. 601/13.06.2007

53
 -
nire stabilite pentru eliminarea sau reducerea acestora, cum ar fi:

sanitare, camere de odi

realizarea

CAPITOLUL VIII

Art. 66. -
ce trebuie luate pri
§66

preventive pentru eliminarea sau reducerea lor.

echipamentel

echipame
securitate ale produselor chimice.

-a finalizat.

Art. 67. -
§67
 CAPITOLUL IX

Art. 68. -

din Legea nr. 319/200614

§68

se ref

independente care intervin într-

prevenirea riscurilor profe
mecanismelor de coordonare care sunt necesare.

punerea

contractantul sau contractorii.

Art. 69. -

§69
ntier, se poate realiza prin organizarea de reuniuni comune a comitetelor de

întreprinderilor care intervin în executarea proiectului.

14
Modificat prin Guvernului nr. 601/13.06.2007 unor acte normative din

55
 Art. 70. -

§70
l
subantreprenorilor.

acestuia.

CAPITOLUL IX1

Art. 701. -

nr. 2/2001
Legea nr. 180/2002

§701 Prin Legea nr.319/2006, art.39, alin (9)

cu

a)

b)

uman;
c) darea în

proceselor tehnologice;
d) r

e)
sunt interzise;
f) prevenirea accidentelor prin electrocutare la executarea, exploatarea,

g)
de incendiu sau de explozie;
h) asigurarea celei de-

i)
produselor;
j) delimitarea, îngr
k)
l) -butelii cu gaze comprimate sau

m)

n)
o)
p)

q) ali ai

special de exploatare;
......
s)

atunci câ darea în
sau atunci
când nu se previn accidentele prin electrocutare la executarea, exploatarea,

Amenzi de 5000 pân la 1000 lei sunt prev ute i în cazul în care nu este asigurat

produselor, respectiv nu se utiliz , reviz

echipamentele .

CAPITOLUL X

Art. 71. - Anexele nr. 1-

§71
Anexa nr.1 -

Anexa nr.2 -
pentru securitatea
Anexa nr.3 - - pectoratului

Anexa nr.4 -

Art. 72. -
59 se va stabili prin ordin al Ministrului
amiliei.
§72
Ordinul
242 din 23 martie 2007 (publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 234 din 4 aprilie
2007) Ministrul Muncii, Familiei
în materie de securitate în
durata elabor rii proiectului
mobile.

57
Art. 73. -

§73 ,
I, nr. 252 din 21 martie 2006,

ANEXA Nr. 1

1.
2. Terasamente
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12. -
13.
14.
15.
16.
17. Extinderi
18.
19.
§74 -
tuneluri, etc

Terasamente - Acest concept poate cuprinde conceptul mai sus: "excavare".

E

- Acest concept poate cuprinde

- Exemple: transformarea unui teatru într-un cinema multiplex;

 -
-
nautice, etc.

- Exemple: renovarea unui hotel vechi sau abandonat, teatru, cinema,

-
etc.

/ - âmarea unui imobil, a unei construc ii vechi care

(cutremur etc.) i nu mai

-
ntru a continua

- .

-
incintelor pentru folosirea lor în dome -un port

- Modernizarea unei e etc.

- Reabilitarea unui drum comunal etc.

Extinderi -

- Exemple: restaurarea monumentelor, etc.

59
 ANEXA Nr. 2

tatea

1.

2.

3.
15

4.
5. risc de înec
6.
16
7.
71
17

8.
9.
§75
pentru a putea clasifica mecanic riscurile asociate acestora, care vor depinde, printre

-una dintre aceste pozi

unele cazuri (punctele 1, 2), aplicarea criteriilor indicate în comentariile de mai sus
privind clasificarea unui risc ca "deosebit de grav".

15
Modificat prin Guvernului nr. 601/13.06.2007
16
Modificat prin Guvernului nr. 601/13.06.2007
17
Modificat prin Guvernului nr. 601/13.06.2007
domeniul sec
 ANEXA Nr. 3

1.
2.
3.
4.
5.
6.

7.

8.
9.
10.
11.

12.

§76 Anexei nr. ul

notif -a întîmplat
în unele regiuni.

sunt disponibile la adresa URL: www.inpm.ro (model declaratie prealabila)

ANEXA Nr. 4
61
 un risc o cer.

§77 Se în
este necesar.

PARTEA A

-a explicat mai sus.

1.
1.1. Materialele, echipa
-un mod

1.2.
est

§78
restul prezentei anexe, care sunt discutate în detaliu în acest ghid.

mijloace de prevenire i protec ie.

2.
2.1.
pericol de incendiu sau ex

2.2.

§79
bunurilor.

utilizate.

ferei explozive, materiale inflamabile

electric.

3.
3.1.
modul cel mai direct posibil într-
3.2.

3.3.

3.4. rivit prevederilor

sate în locuri
.18
3.5.

fie blocate cu obiecte.

3.6.

§80
erial.

iri, inunda ii

18
Modificat prin Guvernului nr. 601/13.06.2007

63
 planului.

Legea nr. ;
OMAI nr. 163/2007 pentru aprobar
incendiilor

care pot conduce la o eroare.

defec
oluminiscente.

nr. 971/2006

nevoie.

1 lux la nivelul

-
referire.

4.
4.1.
chimice ale

u
4.2.

4.3.

4.4. nr.
971/2006.
19

§81 ii de incendiu,
posturi

nr. 307/2006 privind

i OMAI nr. 163/2007 pentru aprobarea Normelor

aplicat.

conformitate

Echipamentele de stingere a incendiilor neautomate cuprind: extinctoare, racorduri la

Aceste dispozitive trebuie amplasate în zon

obstacole.

Semnalizarea treb nr.

Alte informa ii sunt disponibile în Ghidul de implementare a

nr.971/26.0
.

5.
-

Atunci când este ne

19
Modificat prin Guvernului nr. 601/13.06.2007 pentru mod

65
§82

etc.).

de vizitare mari, etc.

ie, de asemenea,

lucru.

suficiente de aer curat.

6. Expunerea la riscuri particulare

6.1.

6.2. -

6.3. Într-
cu risc ridicat.

§83 Cea mai mare parte a acestor riscuri

specifice.
Pentru a stabili nivelul de zgomo

la riscurile
ii mecanice.

fie luate în considerare cerintele din nr.1218/2006 privind

menea, luate în
nr. 1093/2006 privind stabilirea

nr. 1408/2008 privind clasificarea, ambalarea etichetarea

substantelor periculoase.

nu numai tipului de lucrare efectu

nr.
împotriva riscurilor legate de expunerea lor la
.

de
HG
e
.

67
maxime permi

riscul detectat, de exemplu rezistente la foc sau la atmosfere explozive.

inspectarea gurilor de vizitare, canalizare, casete de control subterane, cisterne, etc.,

Scopul acestor dispozitive este de a avertiza luc

-o astfel

Ca o completare la cele me
nr.

7. Temperatura

-
rii.
§84

Expunerea

Cara

0
C).

Organismul uman dispune de mecanisme de termoreglare.

 ului.

antitatea

Standardul SR EN ISO 7730: 2006 - ea

specificarea criteriilor de confort termic local -

Astfel:

- temperatura aerului: 20-24oC

o
- C
-

- temperatura aerului: 23 26oC;

o
- C;
- viteza medie a aerului

stres termic
foarte calde sau foarte reci).

activitate.

tres termic, luând în considerare specificul

În acest sens, pot fi consultate prevederile standardelor:

- SR EN 12515:2003 - Ambian

- SR EN ISO 11079:2008 -

ridicat.

69
 0
0
C
poate

domeniul 30-70% (evitându-se, pe cât posibil, limitele domeniului).

roclimat

De exemplu, într-

într-

Pentru o activitate care impl

1m/s.

Standardul SR EN ISO 7933: 2005 -

termice previzibile fur

determinare a acestuia, sunt specificate în standarul SR EN ISO 8996: 2005 -

SR EN ISO 9920: 2007 -

mentar.

Standardul SR EN ISO 7726: 2004 -

Guvernului nr. 99/2000 p cu temperaturi

metabolic peste 100 w\

rândul lor, pot genera accidente.

ovasculare sau respiratorii sau este în curs

vânt.

-i

pentru fiecare tip de activitate.

Indiferent de ceea ce a fost indicat în alineatele anterioare referitor la stresul termic

a de Guvern

- SR EN ISO 7730:2006

iteriilor de confort termic local

- SR EN ISO 7933:2005

- SR EN ISO 8996:2005 CT 54 Ergonomia amb

71
În scopul puneri

de clima din zona î

ale locului de amplasare.

8.
antier
8.1.

8.2.

8.3.

§85 Pentru a st

În acest sens, in Hotarârea de Guvern nr.

1091

9.
9.1.

9.2.

9.3. -

9.4.

9.5.

schise manual.
§86

Dispozi

Guvern emnalizarea de securitate

vehicule.

pietonilo

Guvern nr. 9

regulat sau ocazional):

d

în aplicare printr-o balust

-
d

Aceste dispozitive cuprind:

d

d ât aceasta este

fie întotdeauna disponibile într-u

73
 -

10. - zone periculoase

10.1.

risc.
10.2.

10.3.
ri.
10.4.

respective.

Zonele periculoase trebuie semnalizate în mod vizibil.

§87

În

i locului.

irea din

În acest scop, pot fi utilizate bariere fizice cu dispozitive de închidere sau

feritelor sarcini.
 nr. 971/2006

rezervoare de carburant, etc.

11.
11.1.

11.2.
11.3.

§88 Cheiurile

ii sunt în mod normal provizorii.

- c
u magazine, ateliere, etc.).
- cheiuri provizorii: cele care sunt construite pentru utilizare într-

în

12. ul de lucru

§89 Pentru toate aspectele legate de postur

13. Primul ajutor

13.1.
orice moment.

i pentru a asigura evacuarea, pentru îngrijiri medicale, a

13.2.

75
 13.3.

13.4.
971/200620
13.5.

Un panou de sem

§90 Conform Ordinului nr. 427/2002 pentru

rusele sanitare de acordare a

primului ajutor medical vor fi folosite astfel:

1. ndustriale, agricole de prestari de servicii:

1a) în e activitate cu mai mult de 5 persoane - una la cel mult 25 de persoane;
1b) u locuri de dispersate, indiferent de e
1c) mijloace de transport în comun, altele decât auto.
2. Activitate de
2a) omerciale care permit accesul direct al a expuse;
2b) omerciale organizate pe pentru prezentare esfacere;
2c) agroalimentare;
2d) de distribuire a
3. e proiectare-cercetare:
3a) alte de care nu dispun de cabinet medical
propriu - cel una la 50 de elevi;
3b) ateliere de sport;
3c) nternate;
3d) alte e proiectare-cercetare - cel una la 25 de persoane.
4. culturale ecreative:
4a) de spectacole - una la cel 100 de locuri;
4b) de sport sau de altele decât cele din de

4c) cluburi, alte pentru de divertisment cu cel 10 locuri;

4d) baruri, restaurante, hoteluri, moteluri, pensiuni,

care a avut un accident.

-
ajutor în caz de accidentare.

Ori de câte or

20
Modificat prin Guvernului nr. 601/13.06.2007
 u

primului-
accident.

punerea lor în aplicare.

te 50
disponibile puncte de prim-
ajutor.

În caz
mare, punctul de prim-ajutor va fi amplasat într-un singur loc sau în mai multe locuri

50
punct de prim-ajutor.

medical.

prim-

Atunci când sunt necesare puncte sau centre de prim-ajutor, acestea trebuie dotate,
-
.

În mod similar, aceste puncte d

Î -camera sau centrul- HG nr.

plasturi de d
bandaje adezive

peroxid hidrogen
alcool
dezinfectant
unguent antihistaminic
unguent antiinflamatoriu
77
 paracetamol

banda elastica

Materialele din trusa de prim-

-ajutor, tre
-

mod de ajungere ac

cele mai importante zone de lucru.

14.
14.1.
14.1.1.

-un alt sp

dotate cu scaune.
14.1.2.

14.1.3.

14.1.4.
-
efectele personale sub cheie.
§91 nr.14 din fostele

2
pentru fiecare

acole a
 ivitatea acestora
impune schimbarea hainelor proprii cu haine de lucru.

separat de hainele de lucru, poate fi utilizat, fie un dulap dublu încuiat,fie un singur

-
-

lat alb, etc.,

14.2.
14.2.1.

suficient.

14.2.2.

14.2.3.

separat
14.2.4.

§92 -un
la

79
 -un
schimb.

temporare conform

14.3. Cabine de WC-

de WC-

§93

15.
15.1.

15.2.

15.3.

lucrului.
15.4.

-se

15.5.

fumul de tutun.
§94
n

16.

§95 Art. 36 din Legea

De asemenea, angajatorul

Guvernului
Guvern Hot nr. 1141/2004, pentru
aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor
a Guvernului

Astfel, Art. 14. din nr. 537/2004 pre

în vigoare

Art. 17 (4) din În cazul în

17.
-

§96 La

36

Astfel:
Art. 35 - Grupurile sensibile la riscuri specifice, cum ar fi: femeile gravide, lehuzele

protejate îm
Art. 36 -

-l

649 di

http://www.mmuncii.ro/old/ro/606-view.html -

81
 18.
18.1.

18.2.

18.3.
-
oare.
§97
alimentare sau prin alte mijloace de aprovizionare.

acest scop.

a
existe far
t

c
m

PARTEA B

§98

orice pericol o cer.

1.

utilizare.
§99 Incintele nou-construite
armare, ancorare sau sistem de sprijin care garanteaz

2.

are n

§100

Mecanismele de de

3.

§101

ate pentru locul de

admisie ale aerului exterior nu sunt situate în zone extrem de poluate, cum ar fi, de

În or

83
 4.
4.1. serviciu

4.2.
solare excesive, în fun
§102

În acest scop pot fi utilizate geamurile translucide, blind-

umbrelele, etc.

Referitor la alin.4.1

primului

incinte.

Standardul SR 1907-2:1997 -

social- -culturale ale întreprinderilor industriale.

Referitor la alin.4.2

5.

§103

A se vedea comentariul §85

6.
6.1.

6.2.

6.3.

cestora.
§104
înclin

caz de spargere.

7.
7.1.
deschise, închise, regl

7.2.
sist

§105

traseelor sau pasajelor.

considerare riscurile care pot decurge din

i, fie prin dotarea

a) c
b) p
c) p

85
 d) p

persoanelor.
e) m

8.
8.1.

8.2.
8.3.
panouri transparente.
8.4.
împotriva spargerii atunci când acestea nu sunt construite dintr-un material securizat
cestea se sparg.
§106

axim de persoane care

pot fi simultan prezente în interior.

Ori de câte ori poate ex

A se vedea comentariul §86

9.
T

§107 ârea de Guvern nr.

Ori de câte ori este necesar, zonele de lucru trebuie demarcate prin indicatoare

incinte.

10.

§108 le de
nr.1029/2008 privind

i
 11.

confortul lor.
§109 -

depozitare a lucrurilor personale.

ogate, unele

cu caracter de recomandare.

Î
3

pulb

a noxelor

erciale pot

de cel putin 10 m3

87
 2
, indiferent de

obstacole la nivelul accesului r

de dimensiunile sale corporale.

criterii
ergonomice

ase

Dimensiunile unor incinte tehnice specif

transformatoare etc. sunt reglementate de normativele tehnice specifice.

trebuie avute în vedere: optimizarea fluxurilor tehnologice,

- SR EN 294:1997/AC: 2004 - Securit

;
- SR EN 349+A1:2008 -
;
- SR EN 547-1+A1:2009 - Securita
Partea 1: Principii de determinare a dimensiunilor necesare deschiderilor
;
 - SR EN 547-2:2001 (Standard Inlocuit) -
corpului uman. Partea 2: Principii de determinare a dimensiunilor necesare
pentru deschiderile de acces;
- SR EN 547-3+A1:2009 -
Partea 3: Date antropometrice.

-a

1.
1.1.
-se seama de:
a)
b)
c)

bilitatea lor prin mijloace de fixare

1.2. Verificare

§110 A se vedea comentariul §78

Posturile
structuri diferite, care pot fi permanente sau auxiliare.

Structurile sunt considerate a fi:

p
procesului de executare (cons

a
pentru a permite construirea sau demolarea. De exemplu: platforme suspendate
sau sprijinite, structuri de cofraje etc.

tre

standardele (SR EN, SR ISO,

demontate în conformitate cu manualul de util

89
În cazul în care sunt utilizate structuri nestandardizate, acestea trebuie calculate în

ic.

obligatorie.

din prezenta parte C, trebuie, de asemenea luate în considerare.

2.
2.1.

2.2.

2.3.
se de sub
tensiune.

te linii, trebuie

§111 A se vedea comentariul § 79

 3.

a
§112

inatul.

posturilor de lucru.

În ambele cazuri, treb

utilizate.

So

nor

4.

fie amplasate sau depozitate astfel încât

accesul în zonele periculoase.

§113
acestora.

sunt foarte variate.

91
 p de dispozitiv de închidere,

5.
5.1.

echivalent.
5.2.

e utilizate centuri de

§114 -un loc

re un
lucr

1,50 m

ntru fiecare caz.

concepute sau planificate în mod

.
prealabil .

Acest echipament poate fi de tipul sistem de prindere.

Ori de câte

ime mai mare

de 1,5m

6.
6.1.

6.2.

6.3.
a) înainte de utilizarea lor;
b) la intervale periodice;
c)
-
stabilitatea.
6.4.

6.5.
§115 Scarile fabricate din aluminiu/otel trebuie sa indeplineasca prevederile
standardelor specifice:
- SR EN SR EN 131-1:2010,
- SR EN 131-2+AC:2010,
- SR EN 131-3:2007,
- SR EN 131-4:2007,
- SR HD 478.2.1 S1 : 2002
coroborat cu asigurarea cerintelor de securitate prevazute in
nr.1146/2006 si Legea nr.245/2004.

93
Sc rile fabricate din material electrozolant trebuie sa indeplineasca prevederile
standardului specific:
- SR EN 61478/A1-2004 referitor l une-

- -

coroborat cu asiguarea cerintelor de securitate prevazute in HG nr.1146/2006 si

Legea nr.245/2004; SR EN SR EN 131-1+AC:2007, SR EN 131-2+AC:2001, SR EN
131-3:2007, SR EN 131-4:2007, SR HD 478.2.1 S1 : 2002.

Sc rile trebuie sa fie utilizate in conditiile prevazute de producator prin isntructiunile

continute in Cartea tehnica/Manual de utilizare.

7. cat
7.1.

a)

b)
c)
d)
legale în vigoare;
e)
7.2.

7.3. utilizate în alte scopuri

decât cele pentru care sunt destinate.
§114 Instalatiile de ridicat fac parte din categoria masinilor.

Aceste echipamente de munca trebuie sa indeplineasca cerintele esentiale de

securitate si sanatate prevazute de uvern nr.1029/2008 privind
a masinilor.

Instalatiile de ridicat trebuie marcate cu marcajul CE de conformitate si puse pe piata

însotite de Carte tehnica/Manual de utilizare redactat în lumba român , si dupa caz
în limba rii de origine a producatorului si/sau o limba de circulatie internationala.

scop.

Pentru activa

8.
8.1.

a) bi -
de principiile ergonomice;
b)
c) utilizate în mod corect.
8.2.

8.3.
 8.4. Când este

§115 fac parte din

categoria masinilor.

Aceste echipamente de munca trebuie sa indeplineasca cerintele esentiale de

securitate si sanatate prevazute de nr.1029/2008 privind
introducerea pe piata a masinilor.

trebuie marcate cu
marcajul CE de conformitate si puse pe piata insotite de Carte tehnica/Manual de
utilizare redactat in lumba romana, si dupa caz în limba tarii de origine a
producatorului si/sau o limba de circulatie internationala.

9.
9.1.

a) -se seam
de principiile ergonomice;
b)
c)
d)
9.2.

§116
dicat; de exemplu: agregate de

circulare, compresoare, ciocane pneumatice, echipamente de foraj, echipamente de

electrice.

10. ne, tuneluri, terasamente

10.1.

a) pentru a preveni riscurile de îngropare prin surparea terenului, cu ajutorul unor

b)
obiectelor, de iruperea apei;
c)
se realizeze o atmo

d) -un loc sigur, în caz de

10.2. Înainte de începerea terasamentelor tr

10.3.
10.4.

§117

95
 -

Excavare:

subterane

Tuneluri
puncte.

le etc.

) care pot fi
necesare proiectului.

adecvate de lucru.

Orientativ, procedurile de lucru care trebuie luate în considerare la efectuarea

sunt date mai jos :

Sistem de conducte de electricitate

1. -o

2.

3.
4.

Conducte de gaze:

uminat etc.).
 afectate

bariere s

1. Pentru a preveni pericolele legate de

obiectelor, folosind un sistem adecvat de diguri, tuburi, sprijin, rambleuri sau alte

3. Pentru a asigura

Ri

Diguri:
e teren.

Tuburi:

Rambleu

acestuia.

zice ale
terenului (injectare mortar, congelare etc.), folosirea utilajelor de foraj, devierea
conductelor etc.

rocedura de lucru

97
 l, în primul rând aceasta

trebuie acordat

pot fi instalate

:
Inductie

interior.

bile.

e
s ii la intervale regulate.
s
a
t

în c

-un tunel, ori de câte

construirea de bariere, pentru a

a. e stocate

fie instalate opritori pentru a-l evita.

b.

a.

excavar

ar putea
b.

Caracteristicile terenului,
Caracteristicile ,

î
f
tip de material
zona de acumulare

caracteristicile împrejurimilor
c

a.

pe rutele de tranzit ale vehiculelor astfel încât sa

b.
rezista la eforturile rezultate ca urmare a traficului de vehicule.

11. demolare

a)

b) rsoane
competente.
99
§118

În aceste cir

În caz demolarilor în

H.G.

datorate expunerii la azbest.

12.
12.1.

numai sub supravegherea unei persoane competente.

12.2.

12.3. Cofrajele, suporturile temporare

care sunt supuse.

§119
luc

elemente de sprijin).

Pr

13.
13.1.
a)

b)

13.2.

13.3.

§120 Materialele care urm

nivelurilor râului, in
deformare, trebuie luate în considerare în analiza de prevenire.

lor

comparative
Un program de auto-
nctul

corectate zilnic.

rezultatelor programului descris la punctul de mai sus.

101
IV. Bune practici

4.1.
-Studiu de caz21

Puncte cheie

din Letonia.
metode de

UE.

Introducere
Proiectul a fost realizat

a mediului de lucru din

colegilor danezi.

sub-teme:

- ri,

-
-

înregistrate.

cauza

21
Achie
Inspectoratelor regionale de stat ale muncii, a Departamentului Muncii din Ministerul
i sindicatelor constructorilor.

92/57/CEE a Consiliului privind pu

-
-
-campania de informare;
-campania de

-s-

pentru traducere;
-

Formarea profesionala a inspectorilor

-
tilizarea viitoare a

Campania de informare
Intervalul de timp pentru campania de informare a fost 1 octombrie 1 decembrie
2001.

103
ajutorul mass-

colegii danezi.

lo
n cursul vizitelor la întreprinderi sau la
-ul

fost stabilit pentru perioada 15 aprilie 2002 - 20 iunie 2002. Acest interval de timp a

care au avut un caracter sezonier.

-au completat în timpul

ui de lucru s-

coordonatorul de proiect.

În timpul

respectiv.
descrise mai jos.:

3. Lucrul pe schele (282 schele inspectate):

Acest lucru nu a afectat negativ implementarea proiectului dar ar fi fost de dorit ca

Au fost elaborate

Br

Inspectorii SLI au acumulat

despre

Criterii de succes identificate

-
-
-
105
 - Selectarea temei: 50% din totalul accidentelor d

emente:
- alegerea unei teme specifice;
- setarea unui interval de timp mai scurt pentru campania de control;
- u

4.2. -Studiu
de caz22
Puncte cheie

Introducere

În sistemul - nr.

probleme.

ele motive

23
Modelul de observare

22

23
TR este un acronim
 Figura nr.1

Metoda de o

Feedback- i de a schimba metodele de lucru

practice din Finlanda: ceva tangibil a fost necesar pentru

constructii.

a fi adec

107
Metoda de observare TR este simp

cinci bare.

aspectele principale de securitate.

1. Obiceiuri de lucru

3. Ma

Un ele

TR.

Cu toate aces

acceptat pentru fiecare punct.

normelor comune acceptate.

remediate imediat.

Regulile de

au de la

Cineva

antierului.

109
Întâlniri consultative

-ul aferent.

20 puncte procentuale în timpul primelor

aceste panouri.

Metoda de observ

de

Un reprezentant al subcontractorului poate fi, de asemenea, prezent.

procentaj.

de 100%.

Nivelulu

Realizarea turului de observare

rînd, etaj cu e
personalulului.
Regula de aur este ca ins

fi 50 m2, de exemplu.

putea fi zone separate.

O modalitate buna este de a parcurge formularul de monitorizare în ordinea de sus în

jos:

uri evidente,

corect.

5. I

artificia

referitoare la discipl

are, împrejurimile imediate vizibile ale

111
Atunci când formularul de monitorizare a fost completat pentru pri

Acest

60 minute.

Inregistrarea

Sunt furnizate, de asemenea, rezultate mai detaliate: care elemente sunt în stare

cerute de regulile stabilite.

Pentru alte elemente, feedback-

Probleme întâlnite în timpul imp

sunt în ordine pe

-
în utiliza

Modificarea a fost, d
 ivoc.

-au confruntat cu o medie

un nivel inferior de TR au suferit de trei ori mai multe accidente.

Criterii de succes identificate

asemen

-L.,
Ruohomäki, I: TR - mittari, Rakennustyömaan työturvallisuuden auditointi.
Työterveyslaitos 1999. 16 s).

deoarece:
e
m
n

relevante.

Finlanda.

embrii grupului
major de contractori din Marea Britanie (MCG).

113
Utilizarea sistemului în UK s-

4.3
-Studiu de caz24

Puncte cheie

Introducere

Mourik
-Q).

, rata a fost

în sistemele de înregistrare olandeze.

-
servicii. SSMM-

unii

a fost
-

24
 -

i'.

Criteriile cantitative sunt definite anual în prog

-
prin urmare, Mourik si-

SSMM-Q include un set de subobiective :

formare;

autocontrol, carduri de observare);

conformitate cu noul standard ISO 9001.

toate procesele de afaceri.

securitate.

În gener

115
 riscurilor; a se vedea Figura nr.1);

ul de incident.

departament sau companie în întregime).

Responsabilitatea este a liderului de proiect sau a managerului. În toate cazurile este

elaborat un proiect de securitate sau un plan de SSMM-Q, în care stabilirea de

pentru fiecare proiect. În multe cazuri sunt incluse obiective suplimentare furnizate de

Obiectivele generale pentru un proiect ar putea fi:

s managerului responsabil un
raport.

scorul de pornire de
100%.

directorului companiei sale.

In timpul lucrului
În timpul procesu
 se
personalului.

înregistrarea lor.

esponsabil pentru organizarea

reuniunilor.

ste de verificare de

Instruire SSM

managementu

a i;
a

5% timp prea scurt de formare;

au fost urmate;
10% de comportamentul nesigur.

117
În total, 55% din motive (toate cifrele subliniate) pot fi identificate ca referitoare la
comportamentul uman.

securitate.

omportamentul nesigur în viitor!

Observarea comportamentului nesigur cu referire la:

esigure

Proceduri

-control.

al altora.
 ?

Figura n r.1

Efect
1=improbabil 1=limitat (prim ajutor)
5=posibil
10=probabil 10=foarte serios (permanent)
Zone cu risc
A B risc implicat de C

1. Vibratii 1. Planificare
depresurizare Avertizare de risc
Umplere/ degazare Suprasolicitare
Demolare/ dezasamblare
Indepartare coliere/ mufe
2. Produse care se autoaprind
0
C
Producerea de scântei Vijelie
Umplere/degazare Ploaie
Oxigen
Gaz sub presiune / produse
inflamabile
3. Produse inflamabile 3. Obstacole 3. Cale de evacuare

Producerea de praf în exces

4. Abur 4. Pe/ de-a lungul 4. Formare
drumurilor

Instrumente noi
5. Materiale toxice

depresurizare Metode de lucru

Umplere/ degazare
Demolare/ dezasamblare
Indepartare coliere/ mufe
7. Apropiere de
Accesibilitate echipament
Securitate

8. Lucrul cu echipament în
Echipamente foarte reci
Produse criogenice

119
9. Munca de excavare 9. Munca de noapte
Cabluri / conducte
Poluarea solului Ajutor în caz de accident
10. Munca unuia dedesuptul
sau deasupra altuia
Munca în deplasare Acces
Transport Echipamente de ridicare

Echipamente electrice cu

12. Surse radioactive

Program stimulativ pentru securitate

-a

ramura.

Programul de stimulare include:

accidente;
a unui accident;

grav.

ii

un deficit de personal calificat.

responsabili SSMM-

Programul BSP are un efect lent.

într- pozitiv.
prezent aproximativ 5,4%.

Sistemul bine dezvoltat de SSM a fost conectat cu sistemul de management al

lideri de proiect - este factorul cheie pentru

Identificarea criteriilor de succes

vantaj economic. Se reduc astfel

profesionalism.

abordare.

În multe companii, cu culturi diferite, a

Succesul depinde de determinarea managementului, de capacitatea departamentului

Pentru a duplica metoda este neces

121
V. Surse de informare
5.1.
pentru
5.2. Actions to improve safety and health in construction TE-AA-04-007-XX-C;
5.3. Facts 15: Accident prevention in the construction sector, TE-35-01-287-XX-D;
5.4. Facts 19: Prevention of vibration risks in the construction sector;
5.5. Facts 44: Cum se transmit în mod efficient informa iile referitoare la SSM: cazul
substan elor periculoase;
5.6. Facts 48: Health and safety on small construction sites, TE-59-04-451-XX-C;
5.7. Facts 49: Safe roofwork, TE-59-04-459-XX-C;
5.8. Facts 50: Management of noise in construction, TE-57-04-847-XX-C;
5.9. Facts 51: Asbestos in construction, TE-57-04-855-XX-C;
5.10. Facts 55: Achieving better safety and health in construction, TE-59-04-144-XX-
C;
5.11. E-fact 11: European legal requirements relating to work-related musculoskeletal
disorders (MSDs);
5.12. E-fact 14: Hazards and risks associated with manual handling in the workplace,
2007;
5.13. E-fact 15: Work related musculoskeletal disorders (MSDs) and the pace of
work, 2007;
5.14. E-fact 16: Hazards and risks leading to work-related neck and upper limb
disorders (WRULDs), 2007;
5.15. E-fact 9: Work-related musculoskeletal disorders (MSDs): an introduction,
2007;
5.16. Factsheet 71: Introduction to work-related musculoskeletal disorders, 2007;
5.17. -scheletice de origine profesi
raport privind prevenirea. Rezumat;
5.18. Fi
-Rezumat al unui raport;
5.19. Fi
5.20. Fi a infor
-Economisire de bani;
5.21. Fi a în condi -Factori de
succes;
5.22. Fi a i SSM-
5.23. Factsheet 81 - Evaluarea riscurilor

5.24. Factsheet 80 - Evaluarea riscurilor

5.25. Factsheet 75 - -
;
5.26. Factsheet 73 -
;
5.27. Factsheet 72 -
superioare;
5.28. Factsheet 70 -
;
5.29. Factsheet 71 - -scheletice de origine
;
5.30. Factsheet 69 tori- Fapte i cifre.Angajarea tinerilor;
5.31. Factsheet 68 -
;
5.32.
Rezumatul a patru rapoarte de

5.33. Agen -Worker

participation in Occupational Safety and Health a practical guide;
5.34. Agen -Coming soon:
Management Leadership in Occupational Safety and Health a practical guide;
5.35. Agen -Report - Reducing
the risks from occupational noise;
5.36. Agen -Ghid de bune
ii -Directiva 92/57/CEE
privind securitatea antierele de construc ii temporare sau
mobile;
5.37. Agen -Ghid de bune
ii ii,
FIEC- Federa ia Industriei Europene de Construc ii, EFBWW- Federa
n Construc ii i Industria Lemnului, SEFMEP;
5.38. Agen - Aplica ii i privire
asupra antierului;
5.39. FIEC website http://www.fiec.org/main.html Construction in Europe;
5.60. INCDPM Bucure ti - Ghid de securitate
Construc ii;
5.61. INCDPM Bucure ti - -

5.62. INCDPM Bucure ti - PROTEC IA

II: ZGOMOTUL ÎN SECTORUL
CONSTRUC II
5.63. INCDPM Bucure ti - PROTEC IA
II: PREVENIREA RISCURILOR
CONSTRUC II
5.64. INCDPM Bucure ti - PROTEC IA
II: Protectia individuala a
lucratorilor din sectorul CONSTRUCTII
5.65. -

5.66. xxx -

5.67. xxx -

5.68. xxx -

5.69. xxx -
securitate

5.70. xxx -
;
5.71. xxx -

123
5.72 xxx -

5.73. xxx -

5.74. xxx -

5.75. xxx -

5.76. xxx - privind condi iile introducerii pe

pia inilor;
5.77. xxx - privind asigurarea

5.78. xxx - privind limitarea nivelului emisiilor

5.79. xxx -
sec

5.80. xxx - elor

esen iale de securitate ale echipamentelor individuale de protec ie a condi iilor
pentru introducerea lor pe pia ;
5.81 xxx -

Alte surse bibliografice sunt disponibile la adresa URL:

- http://mmuncii.ro;
- http://inpm.ro;
- http://www.inspectmun.ro;
- http://osha.europa.eu/sector/construction;
- http://imm.protectiamuncii.ro/construction;
- http://protectiamuncii.ro;
- http://ssm-competitivitate.inpm.ro.