UNITĂŢI FRAZEOLOGICE.

FORMULELE (CLIŞEELE INTERNAŢIONALE)

CLASA A VII-A
NOŢIUNI TEORETICE
Unităţile frazeologice (locuţiuni/ expresii) sunt combinaţii stabile de două sau mai multe
cuvinte, având sens unitar şi referindu-se la un singur aspect al realităţii. Se comportă ca o
singură parte de vorbire. Unităţile frazeologice sunt, de multe ori expresive, exprimând prin
limbaj o stare afectivă. Unităţile frazeologice pot fi creaţii interne ale limbii române sau
împrumuturi din alte limbi.
Locuţiunile tin locul şi pot fi substituite printr-o parte de vorbire. Există locuţiuni pentru
toate părţile de vorbire, mai puţin pentru articol:
 Locuţiuni verbale: a-şi aduce aminte, a-i părea rău, a cere mâna, a băga la cap, a băga
de seamă;
 Locuţiuni substantivale (provin, adesea, din cele verbale): aducere- aminte, părere de
rău, băgare de seamă, bătaie de joc;
 Locuţiuni adjectivale: cusut cu aţă albă, cu dare de mână, cap pătrat, bătut în cap, plin
de el, de două parale;
 Locuţiuni adverbiale: pe nepusă masă, din când în când, cu de-a sila, zi de zi, din loc în
loc, ici şi colo;
 Locuţiuni conjuncţionale: din cauză că, din moment ce, cu toate că, măcar că, în vreme
ce, chiar dacă, după cum;
 Locuţiuni interjecţionale: Doamne- ajută!, Doamne- fereşte!, la dracu!, maică măiculiţă!,
păcatele noastre!;
 Locuţiuni prepoziţionale: din faţa, din spatele, dincolo de , înainte de, din cauză că, în
timp de, la dreapta, în mijlocul;
 Locuţiuni pronominale: nu ştiu cine/ce, care mai de care, te miri ce, nu ştiu cât;
 Locuţiuni ale numeralului: de trei ori mai puţin, de cinci ori mai mult.
Expresiile se deosebesc de locuţiuni printr-un grad mai mare de expresivitate, având şi o
oarecare valoare stilistică. Uneori este greu de găsit echivalentul în vorbire. Exemple: a tăia
frunză la câini, a umbla de frunza frăsinelului, a-şi lua inima în dinţi, a umbla cu capul în nori,
a nu face cât o ceapă degerată, a nu face mulţi purici, a face din ţânţar armăsar, a face una cu
pământul, a fugi mâncând pământul, a fi în al nouălea cer, a-i lua capul foc.
Cele mai multe expresii româneşti sunt intraductibile în alte limbi. Acestea poartă numele de
expresii idiomatice: a ploua cu găleata, a se crăpa de ziuă, a pleca cu noaptea-n cap, a umbla
cu frica-n sân, a încălzi şarpele la sân, a face zile negre cuiva etc.
Formulele (clişeele internaţionale) sunt unităţi frazeologice care circulă în majoritatea
limbilor şi au un caracter cultural. În structura clişeelor internaţionale intră, de obicei, un
nume propriu.
Ele au la bază:
 Mituri şi legende antice: pânza Penelopei, cutia Pandorei, firul Ariadnei, patul lui
Procust, mărul lui Adam, arca lui Noe, mărul discordiei, nodul gordian;
 Sintagme în limba latină, utilizate mai ales în limbajul elevat: tabula rasa, sine qua non,
volens nolens, rara avis, magna cum laudae, ad hoc, stricto sensu, quiproquo, lato sensu, ab
initio, modus vivendi, pro domo, ante litteram, de facto, de jure, ab origine, sui generis, casus
belli, grosso modo, ex abrupto etc.
 UNITĂŢI FRAZEOLOGICE. FORMULELE (CLIŞEELE INTERNAŢIONALE)
Clasa a VII-a
Exerciţii aplicative

1) Identifică în textele de mai jos locuţiunile şi expresiile şi subliniază-le. Precizează apoi

felul lor şi găseşte-le sinonime potrivite:
 „Apoi dete poruncă unei slugi credincioase ca să bage de seamă ca aducând la masă
bucatele gătite de dânsa, să le puie dinaintea împăratului poftit după rugăciunea ei.”(Petre
Ispirescu)
 „Pe locul hotărât se adunase, încă până a nu se face ziuă, atâta lume, cât frunză şi iarbă,
de nu se mai putea mişca.” (Petre Ispirescu)
 „Şi Smărăndiţa începe din când în când a mă fura cu ochiul, şi bădiţa Vasile mă pune să
ascult pe alţii, şi altă făină se măcina acum la moară. Nic-a lui Costache nu mai avea stăpânire
asupra mea.”(Ion Creangă)
 „Fiul craiului cel mai mic iese afară în grădină şi începe a plânge în inima sa. Şi cum sta
el pe gânduri şi nu se dumirea ce să facă, numai iaca se trezeşte dinaintea lui cu o babă
gârbovă de bătrâneţe.”(Ion Creangă)

2) Înlocuieşte cuvintele subliniate din enunţurile de mai jos cu locuţiuni specifice:

 Zilnic îşi aminteşte cu regret de fapta sa.
 Uneori este bine să ascultăm sfaturile celor apropiaţi.
 Deoarece nu a fost atent, a spart paharul de cristal.
 Dintr-odată devenise îngâmfat; se adresa în batjocură tuturor.
 Era fericit că ajunsese capabil de performanţă.

3) Scrie câte cinci expresii/ locuţiuni cu următoarele cuvinte: drept, a da, obraz, a mânca, a
rămâne, ochi.

4) Caută într-un dicţionar, sensul următoarelor unităţi frazeologice: oul lui Columb,
de la Ana la Caiafa, nodul gordian, mărul lui Adam, mărul discordiei, pânza Penelopei, cutia
Pandorei, firul Ariadnei, patul lui Procust, arca lui Noe.

5) Realizează o compunere despre cel mai frumos vis de-al tău/ cea mai palpitantă aventură,
într-o compunere de 10-15 rânduri, în care să foloseşti minimum 10 unităţi frazeologice/ clişee
internaţionale, pe care le vei sublinia. Drept titlu, alege unitatea frazeologică preferată.
 UNITĂŢI FRAZEOLOGICE. FORMULELE (CLIŞEELE INTERNAŢIONALE)
Clasa a VII-a

1) Identifică în textele de mai jos locuţiunile şi expresiile şi subliniază-le. Precizează apoi

felul lor şi găseşte-le sinonime potrivite:
 „Apoi dete poruncă unei slugi credincioase ca să bage de seamă ca aducând la masă
bucatele gătite de dânsa, să le puie dinaintea împăratului poftit după rugăciunea ei.”(Petre Ispirescu)
 „Pe locul hotărât se adunase, încă până a nu se face ziuă, atâta lume, cât frunză şi iarbă,
de nu se mai putea mişca.” (Petre Ispirescu)
 „Şi Smărăndiţa începe din când în când a mă fura cu ochiul, şi bădiţa Vasile mă pune să
ascult pe alţii, şi altă făină se măcina acum la moară. Nic-a lui Costache nu mai avea stăpânire asupra
mea.”(Ion Creangă)
 „Fiul craiului cel mai mic iese afară în grădină şi începe a plânge în inima sa. Şi cum sta
el pe gânduri şi nu se dumirea ce să facă, numai iaca se trezeşte dinaintea lui cu o babă gârbovă de
bătrâneţe.”(Ion Creangă)

2) Înlocuieşte cuvintele subliniate din enunţurile de mai jos cu locuţiuni specifice:

6) Zilnic îşi aminteşte cu regret de fapta sa.
7) Uneori este bine să ascultăm sfaturile celor apropiaţi.
8) Deoarece nu a fost atent, a spart paharul de cristal.
9) Dintr-odată devenise îngâmfat; se adresa în batjocură tuturor.
10) Era fericit că ajunsese capabil de performanţă.

3) Scrie câte cinci expresii/ locuţiuni cu următoarele cuvinte: drept, a da, obraz, a mânca, a
rămâne, ochi.