Fișa 4

Citeşte, cu atenţie, textul dat şi răspunde la cerinţele de mai jos

“Sură-i sara cea de toamnă; de pe lacuri apa sură

Înfunda mişcarea-i creaţă între stuf şi iezătură;
Iar pădurea lin suspină şi prin frunzele uscate
Rânduri-rânduri trece-un freamăt ce le scutură pe toate.
De când codrul, dragul codru, troienindu-şi frunza toată,
Îşi deschide-a lui adâncuri faţa lunei să le bată,
Tristă-i firea, iară vântul sperios vo creangă farmă-
Singuratece izvoare fac cu valurile larmă.” (Mihai Eminescu – „Călin (file de
poveste)”)

A. Limba română
1.Desparte în silabe cuvintele: iezătură, rânduri, codrul, singuratece.
2.Precizează mijlocul intern de îmbogăţire a vocabularului prin care s-au format cuvintele:
„lin” („lin suspină”)
„înfunda”
„de pe”.
3.Transcrie cuvintele care conţin grupuri fonetice (diftong, triftong, hiat) din versurile: „Sură-i
sara cea de toamnă; de pe lacuri apa sură / Înfunda mişcarea-i creaţă între stuf şi iezătură”.
4.Alcătuieşte familia lexicală a cuvântului „frunză” (patru termeni).
5.Indică câte un sinonim pentru cuvintele:
„sură”,
„lin”,
„suspină”,
„tristă”.
6.Motivează folosirea cratimei în structura: „Îşi deschide-a lui adâncuri faţa lunei să le bată”.
7.Alcătuieşte un enunţ în care să apară un omonim al cuvântului subliniat în versul: „Iar
pădurea lin suspină şi prin frunzele uscate”.
8. Precizează valoarea morfologică şi funcţia sintactică a cuvintelor subliniate din versurile:
„Iar pădurea lin suspină şi prin frunzele uscate / Rânduri-rânduri trece-un freamăt ce le
scutură pe toate.”.
9.Precizează măsura versului: „Tristă-i firea, iară vântul sperios vo creangă farmă”.
10.Indică imaginea artistică din versul: „Singuratece izvoare fac cu valurile larmă”.
11.Transcrie, din text, două figuri de stil diferite şi numeşte-le.
12.Explică rolul repetiţiei „codrul, dragul codru”, prin referire la semnificaţiile întregului text.
13.Realizează o compunere descriptivă în care să realizezi tabloul vesel al anotimpului
preferat, exprimând cel puțin două stări/emoții.