Sunteți pe pagina 1din 30

UNIVERSITATEA CREȘTINĂ "DIMITRIE CANTEMIR" DIN BUCURESTI

FACULTATEA DE MANAGEMENT TURISTIC ȘI COMERCIAL

PROIECT

RESURSE ȘI DESTINAȚII TURISTICE ÎN ROMÂNIA

Student: Șerban Andreea Doina

Anul II, grupa 8

Prof: Petronela Nedea


CUPRINS

Introducere..........................................................................................................

I. Prezentarea generală a județului Iași........................................................

1.1 Așezarea geografică a județului..................................................................

1.2 Căile de acces.......................................................................................

1.3 Scurt istoric al apariției și dezvoltării turistice al județului......................

1.4 Nivelul de dezvoltare economico-socială a județului .............................

1.5 Resursele socio-demografice ale județului ...........................................

II. Prezentarea resurselor și destinațiilor turistice ale județului Iași...........

2.1 Resursele turistice naturale...................................................................

2.1.1 Potențialul turistic al reliefului................................................

2.1.2 Potențialul climato-turistic ....................................................

2.1.3 Rețeaua hidrografică ............................................................

2.1.4 Principalele componente ale învelișului biogeografic .............

2.2 Resursele turistice antropice ..............................................................

2.2.1 Obiectivele turistice religioase ..............................................

2.2.2 Obiectivele turistice cultural-istorice ...................................

2.2.3 Arta populară și manifestările etnofolclorice .......................

2.2.4 Obiective turistice tehnic-economice ....................................

2.3 Prezentarea destinațiilor turistice din județ .....................................

III. Dinamica activităților turistice la nivelul județului Iași....................

3.1 Baza turistică tehnico-materială ......................................................


3.1.1 Unitățile de cazare turistică .................................................

3.1.2 Unitățile de alimentație pentru turism ...............................

3.1.3 Unitățile de agrement și tratament ......................................

3.1.4 Mijloacele de transport turistic .............................................

3.2. Circulația turistică .............................................................................

3.2.1 Evoluția numărului de turisti .................................................

3.2.2 Evoluția numărului de înnoptări .................................................

3.2.3 Durata sejurului mediu ..............................................................

3.2.4 Densitatea circulației turistice ....................................................

IV. Propuneri și strategii privind dezvoltarea turistică a județului Iași.....

4.1. Crearea și promovarea unui brand turistic al județului ........................

4.2 Propuneri personale privind dezvoltarea turistică a zonei .....................

4.3 Prezentarea strategiei de dezvoltare turistică propusă de către consiliul


județean .........................................................................................................................

Concluzii...................................................................................................................

Bibliografie ..............................................................................................................
Introducere
Nicolae Iorga, îşi exprimă nedumerirea că "sunt români care n-au fost niciodată în Iaşi,
deşi n-ar trebui să fie niciunul, căci cine n-a fost aici nu poate să străbată cu înţelegere foile
celor mai frumoase cronici, nu se poate pătrunde după cuviinţă de spiritul trecutului nostru
care trăieşte în acest loc mai viu şi mai bogat decât oriunde aiurea [...]. În conştiinţa lui
naţională ar fi o lipsă dacă el n-ar fi văzut oraşul care a fost şi-şi zice încă astăzi, cu mândrie,
capitala Moldovei... ".
Iaşi este reşedinţa şi cel mai mare oraş al judeţului Iaşi, România. Este al doilea municipiu ca
mărime din ţară după Bucureşti, fostă capitală a Moldovei şi, temporar (în timpul Primului
Război Mondial) a României.
Aşezare de legendă , Iaşul este un nume ce emoţionează chiar şi prin simpla rostire a acestui
cuvânt şi pentru faptul că este un simbol cultural-istoric. Nu este singurul lucru care concură
la frumuseţea acestui nume, aşezarea pe cele şapte coline a îndemnat pe mulţi să-l asemene cu
oraşul etern – Roma. La toate acestea , priceperea omului a atins de multe ori sublimul prin
zidirile înveşmântate în broderii de piatra ale Trei Ierarhilor, ale bisericii Golia, Palatul
Culturii , Teatrul Naţional , dar şi alte monumente care constituie dovada măreţiei Iaşului.
Prin trecutul şi prezentul său Iaşul aparţine tuturor românilor. Mi-a plăcut acest oraş, deoarece
Iaşul nu este o aşezare oarecare , este un oraş muzeu , nu numai ca centru universitar , dar mai
ales prin valorile cultural - istorice pe care le încorporeaza. Iaşul poate fi considerat un fel de
Mecca a românilor.
Între 1565 şi 1859, oraşul a fost capitala Moldovei, apoi, între 1859 şi 1862, atât Iaşi cât şi
Bucureşti au fost capitalele de facto ale Principatelor Unite ale Moldovei şi Valahiei. După
1860, clădirile de lemn şi chirpici au fost înlocuite treptat de cele din piatră şi cărămidă, şi
reţeaua de străzi îmbunătăţită. Au fost construite edificii noi, precum Palatul Culturii, Teatrul
Naţional sau Universitatea "Al.I. Cuza".
Aici, în vremuri bune sau mai puţin bune, au trăit şi creat deopotrivă celebrii mitropoliţi şi
cărturari Dosoftei şi Varlaam şi mulţi cărturari şi scriitori mireni, cum ar fi: Milescu Spătarul,
Grigore Ureche, Miron Costin, Ion Neculce, Costache Conachi, Gheorghe Asachi, Mihail
Kogălniceanu, Costache Negruzzi, Vasile Alecsandri, Mihai Eminescu, Ion Creangă, Garabet
Ibrăileanu, Mihail Sadoveanu şi mulţi, mulţi alţii.
Iaşul are un mare potenţial turistic reprezentat printr-un bogat patrimoniu cultural având un
număr impresionant de monumente religioase şi laice – biserici, mănăstiri, palate, statui; 15
hoteluri şi pensiuni, numeroase restaurante, fiind situat la aproximativ 120 km faţă de Zona
Bucovinei, renumită pentru Mănăstirile pictate şi locurile pitoreşti. Datorită acestui potenţial
turistic tot mai multe personae vin să îşi petreacă timpul liber la Iaşi, vizitând obiectivele
turistice din oraş şi din împrejurul acestuia, cum ar fi Mânăstirea Aroneanu, cu hramul Sf.
Nicolae, ridicată de catre Aron Voda la 1594 în satul Aroneanu, Rezervaţia palinologică Ion
Inculet amplasată în satul Bârnova, unde se pot întâlni diverse specii rare de arbori şi arbuşti
şi multe altele.
De asemenea foarte mulţi turişti vin la Iaşi în fiecare an în data de 14 octombrie la hramul
Sfintei Parascheva care se deschide cu Sfânta Liturghie oficiată de un înalt sobor de preoţi în
Catedrala mitropolitană din Iasi şi se încheie cu un splendid joc de artificii oferit tuturor
participanţilor la Sărbătorile Iaşului de către Primăria Municipiului Iaşi.
Pentru a-şi cinsti cum se cuvine musafirii veniţi din toate zonele ţării şi din străinătate,
Primăria Municipiului Iaşi organizează an de an o suită de peste 100 de manifestări culturale,
umanitare, comerciale, sportive şi de divertisment care vin să completeze amplul program
religios pregătit de către Mitropolia Moldovei şi Bucovinei.
Capitolul I – Prezentarea generală a județului Iași

Date generale 2014:

• Suprafața:5.476 km²(2,3% din suprafața României),


• Populația: 780948 locuitori(3,9% din populația țării);
• Reședința:IAȘI,290422 locuitori, 37,2% din populația județului;
• Numărul localităților: 2 municipii: Iași și Pașcani; 3 orașe: Hârlău, Târgu Frumos,
Podul Iloaiei; 93 comune; 418 sate.

1.1 Așezarea geografică a județului

Județul Iași este situat in partea de Nord-Est a României, la granița cu Republica Moldova.
Face parte din Regiunea de Dezvoltare NORD-EST, împreuna cu județele Botoșani(la nord),
Vaslui(la sud), Bacău(la sud est), Neamț(la est) și Suceava(la nord-est)
Prin extinderea lui, Iaşul este legendara urbe a celor 7 coline Cetăţuia, Galata, Copou-Aurora,
Bucium-Păun, Şorogari, Repedea si Breazu, cu altitudini variind între 40 m în Lunca
Bahluiului şi 400 m pe Dealul Păun şi Dealul Repedea. Principalele coline sunt Copou,
Cetăţuia, Tătăraşi şi Galata. Oraşul mai este traversat de râul Nicolina şi de pârâul Şorogari; la
răsărit de oraş, curge pârâul Ciric, pe care sunt create artificial trei lacuri cu scop de agrement.

1.2 Căile de acces

Cale ferată: Judeţul Iaşi este străbătut de o reţea de cale ferată de 290 km, din care 137 km
electrificată. Din totalul liniilor de cale ferată în exploatare, 274 km sunt cu ecartament
normal:
• itinerarii principale: accelerat Bucureşti – Iaşi –Chişinău
• staţii importante: Iaşi, Podu Iloaiei, Paşcani, Hârlă
Aeroportul Iasi este unul dintre cele mai vechi aeroporturi atestate din ţară. În
perioada interbelică, zona Iaşului şi-a câştigat statutul de reprezentativitate comercială
începând cu anul 1926, când s-a oficializat şi cursa regulată Bucureşti-Galaţi-Iaşi şi
Chişinău, operate cu aeronave De Havilland, bimotoare cu elice şi capacitate maximă
de 14 pasageri. Distrus complet în timpul bombardamentelor din cel de-al doilea
Război Mondial, Aeroportul Iaşi beneficiază în anul 1969 de modernizări ample, în
cadrul unui program naţional care viza mai multe obiective strategice.

Calea rutieră: Judeţul este străbătut de un drum european E85 (Suceava-Bucureşti) în


partea de nord-vest şi de 4 drumuri naţionale:
• Roman – Tg. Frumos – Botoşani
• Vaslui – Iaşi – Bălţaţi
• Iaşi – Ungheni – Chişinău
• Iaşi – Tg.Frumos – Paşcani

1.3 Scurt istoric al apariției și dezvoltării turistice al județului

Strategia de dezvoltare se fundamentează pe evoluția economică de până acum, luând


în calcul contextul actual și rezervele de performanță existente. Totodată, pune în
evidență valorile și avantajele competitive ale județului și stabilește viziunea pentru
viitorul comunității, pornind de la acestea. În sprijinul viziunii, sunt propuse trei
obiective prioritare și o serie de direcții și acțiuni, măsuri și proiecte pentru
implementare.

1.4 Nivelul de dezvoltare economico-socială a județului

Dezvoltarea socio-economică, sprijinirea mediului de afaceri și asigurarea unor


condiții de viață decente pentru locuitori sunt obiective complexe, iar realizarea acestora
depinde de o serie întreagă de factori și de asumarea responsabilității deopotrivă de către
instituțiile din sectorul public, agenții din mediul privat sau actorii sectorului
neguvernamental. Strategia de dezvoltare socio-economică oferă tuturor acestora un cadru și o
direcție comună de acțiune – un set coerent de priorități și obiective care să canalizeze
eforturile individuale și să acționeze sinergic, în interesul comunității. Realizată la inițiativa
Consiliului Județean Iași, această strategie se adresează, așadar, tuturor celor care își doresc și
pot să contribuie la dezvoltarea județului, de la instituții județene și consilii locale, la Camera
de Comerț și Industrie, Agenția de Dezvoltare Regională, Asociația Zona Metropolitană,
firme private mici sau mari, universități sau instituții de cultură, ONG-uri,cetățeni.

1.5 Resursele socio-demografice ale județului

În anul 2014,populația județului Iași număra 780 948 de locuitori(3,9%din populația


țării),revenind în medie 142,6 locuitori pe km². Ca pondere, populația feminină deține 50,4%,
iar cea masculină 49,6%. Populația rurală(54,0%) este majoritară față de cea urbană(46,0%).
Municipiul Iași are 290 422 locuitori, deținând 37,2% din populația județului și 80,8% din
totalul populației urbane.
Din totalul de 280 300 persoane ocupate în județul Iași, 31,2% lucrează în agricultură, 15,9%
în industrie, 8,3% în construcții, 12,8% în comerț, 3,8% în transporturi și comunicații, 6,6% în
învățământ, 6,8% în sanătate și asistență socială , iar restul de 14,6& în celelalte activități ale
economiei naționale.Personalul ocupat în hoteluri și restaurante( 5 200 persoane) deține o
pondere de 1,8%, destul de scăzută comparativ cu potențialul turistic al județului.
Câștigul salarial nominal mediu brut lunar în județul Iași era de 2 265 lei pe salariat(în 2014),
ceea ce situează acest județ pe locul 8 pe țară.
Populația școlară număra 196.078 persoane din care 28 327(14,4%)în învățământul liceal și
55 220(28,2%) în învățământul superior. Din punct de vedere al numărului de studenți,
județul Iași(prin centrul universitar Iași) ocupă locul trei (după București și Cluj).
Din cele prezentate mai sus, rezultă că resursele socio-demografice în județul Iași pot
reprezenta un factor favorizant al desfășurării și dezvoltării activității turistice.

II. Prezentarea resurselor și destinațiilor turistice ale județului Iași

2.1 Resursele turistice naturale

Relieful județului Iași poartă amprenta caracteristicilor Podișului Moldovei și


respectiv a celor trei subunități ale acestuia, care se interefereaza în partea sa centrală:
Podișul central Moldovenesc sau Podișul Bârladului în partea sudică, Podișul Sucevei
în partea vestică și Câmpia Moldovei sau Câmpia Jijiei în parte central nordică. În
general, pot fi deosebite două forme complexe de relief și anume podișuri și câmpii
deluroase.

"Te salut oraş-grădină, cu conture iluzorii,


străjuit de patru dealuri încărcate de podgorii"
Căptuşit cu o întreagă pădure de copaci,
Copoul se numea la începutul îndelungatei sale
existenţe "Podu Verde" căci trecea printre vii,
grădini şi livezi străpunse, ici colo, de acoperişul
unui conac boieresc.
"Uliţa aristocratică a Copoului" este un cartier în Iaşi, aflat pe dealul cu acelaşi nume, ce s-a
dezvoltat în sus de uliţa Podul Hagioaiei, începând din sec. XVIII, cuprinzând trei părţi:
Muntenimea de Jos, Muntenimea de Mijloc şi Muntenimea de Sus.
Frumoasa înzestrare a dulcelui târg e şi Grădina Copou, cea mai veche din Iaşi. Grigore
Ghica, domnitor cu pricepere şi blândeţe, căruia îi plăcea şi voia bună, ridica la Copou un
foişor de odihnă şi desfătare în stil turcesc, lui revenindu-i meritul de a introduce Copoul în
atentia boierilor invăţaţi până atunci cu plimbările la Bucium şi Galata. Nevoia de a avea o
grădină publică se resimţea. Astfel lucrările de amenajare a parcului au început în 1833 sub
îndrumarea domnitorului Mihail Sturza.
Centrul parcului adăposteşte "Obeliscul cu lei" sau "Monumentul Legilor
Constituţionale" ridicat după planurile lui Gh. Asachi în cinstea generalului rus Pavel Kiseleff
şi a reformelor introduse de acesta în Moldova. Puţini ştiu că în Obeliscul cu lei se bănuieşte
că exista un document organic de pe vremea lui Al. I. Cuza.
Paşii poetului Eminescu mai dăinuie încă prin prezenţa "Teiului lui Eminescu" ce "capată
valoarea unui monument viu, cel mai preţios poate, din câte s-au închinat marelui şi
nefericitului poet." Teiul uriaş, bătrân de 100 ani îşi deschide florile în fiecare primăvară semn
că romantismul şi poezia nu au murit încă. Ani la
rând a pândit în parc perechea de îndrăgostiţi
Eminescu, Veronica Micle rămânând şi astăzi
mărturie nescrisă a iubirii lor.
Plutind jucăuşi prin aer, fulgii pufoşi de nea,
florile de tei, frunzele aurii de toamnă mângâie
chipul de bronz al lui Eminescu, aşezat în faţa
teiului, brăzdat de încercările aspre ale vieţii
tumultoase.
Nu departe de bustul lui Eminescu, pe "Aleea
Junimea" se află şi bustul din bronz al Veronicăi
Micle, preaiubita poetului, şi ale membrilor
Junimii: Ion Creangă (autor I. Dimitriu), Nicolae Gane(I.Irimescu), C.Negruzzi, Ciprian
Porumbescu(I. Bârleanu).
În 1989 se deschide în parc şi un Muzeu Mihai Eminescu, conceput de arhitectul
Virgil Onofrei. Anual are loc în Grădina Copou târgul naţional de ceramică "Cucuteni" ce
adună meşteri olari din toata ţara, fiecare cu obiecte de artă dintre cele mai frumoase şi mai
cu migală lucrate.

Gradina Botanică

Existenţa Grădinii Botanice din Iaşi are o istorie zbuciumată


care a parcurs o perioadă de peste un secol până să ajungă aşa
cum o vedem şi o admirăm noi astăzi.
Alături de alte priorităţi culturale emanate din vechea capitală
a Moldovei un loc deosebit îl ocupă şi înfiinţarea la Iaşi, în
anul 1856, a primei Grădini Botanice din România, de către
medicul si naturalistul Anastasie Fătu, mare patriot, filantrop şi
om de cultură.
Amplasată pe un teren cumpărat din fonduri proprii în
apropiere de Rapa Galbenă, avea să fie pentru mulţi ani un
important centru cultural pentru tineretul studios din Iaşi care
avea posibilitatea de a studia botanica pe material viu, dar şi un mijloc de instrucţie şi educaţie
pentru toţi iubitorii naturii.
In 1873, Societatea de Medici şi Naturalişti din Iaşi înfiinţează o a doua gradină botanică, în
apropiere de cea veche. Sarcina de organizare a acesteia revine lui Dimitrie Brandza, iar
majoritatea plantelor au fost donate de către Anastasie Fătu. Unele dintre plantele cultivate
atunci mai există şi astăzi, în curtea Muzeului de Istorie Naturală.
In 1870, Universitatea "Al.I. Cuza" hotărăşte să construiască ea insăşi o grădină
botanică, în spaţiul actual al Institutului de Medicina şi Farmacie, care este extinsă în 1876.
Dar, pentru că nici acum aceasta nu corespundea standardelor de învăţământ, se planifica
crearea uneia în spatele Palatului Culturii, care însă nu este finalizată din lipsa de fonduri, iar
ulterior din pricina Primului Război Mondial.
Astfel, în 1921, profesorul Al. Popovici înfiinţează o grădina botanică nouă în spatele clădirii
Universităţii noi, unde construieşte şi mici sere, folosite pentru creşterea plantelor tropicale.
Această locaţie se păstrează pentru mai bine de 40 de ani, până în 1963. In acest an se
hotărăşte mutarea grădinii în spaţiul actual, pe Dealul Copoului, pentru ca aceasta să satisfacă
cerinţele de invăţământ. Astăzi, Grădina Botanică din Iaşi acoperă o suprafaţă de aproximativ
100 de hectare.

2.1.1 Potențialul turistic al reliefului

Iaşul are un mare potenţial turistic reprezentat printr-un bogat patrimoniu cultural
având un numar impresionant de monumente religioase şi laice – biserici, mănăstiri,
palate, statui; 15 hoteluri şi pensiuni, numeroase restaurante, fiind situat la aproximativ
120 km faţă de Zona Bucovinei, renumită pentru Mânăstirile pictate şi locurile
pitoreşti. Datorită acestui potenţial turistic tot mai multe personae vin să îşi petreacă
timpul liber la Iaşi, vizitând obiectivele turistice din oraş şi din împrejurul acestuia,
cum ar fi Mânăstirea Aroneanu, cu hramul Sf. Nicolae, ridicată de către Aron Voda la
1594 în satul Aroneanu, Rezervaţia palinologică Ion Inculet amplasată în satul
Bârnova, unde se pot întalni diverse specii rare de arbori şi arbuşti şi multe altele.

2.1.2 Potențialul climato-turistic

Clima municipiului Iasi este moderat-continentala, cu o temperatura medie anuala de


10-11ºC; influentele vestice si sudice explica prezenta toamnelor lungi si calduroase, a
unor zile de iarna blande sau a unor primaveri timpurii. Acest climat moderat-
continental prezinta unele diferentieri ale temperaturii aerului, specifice oraselor mari,
cauzate de incalzirea suplimentara a retelei stradale, de arderile de combustibil, de
radiatia exercitata de zidurile cladirilor etc. In general iernile sunt reci, cu zapezi
abundente, insotite deseori de viscole.

Vanturile
In general teritoriul orasului si zonele sale limitrofe inconjurate de paduri beneficiaza
de o circulatie normala a maselor de aer, deosebit de favorabila mentinerii unei
atmosfere relativ stabile. Vanturile dominante, resimtite in toate anotimpurile, sunt
cele de est (21,2%), urmate de cele din vest (16,3%), nord-est (14,2%) si sud-vest
(11,2%). Frecventa calmului atmosferic este de 18,9%. In cea ce priveste viteza lor,
cele mai mari valori medii anuale le inregistreaza vanturile de nord-est (2,4 m/s),
urmate de cele din est si vest (cu 2,3 m/s). Numarul zilelor cu vant tare (peste 16 m/s)
este in medie de 14 pe an. Ca si in cazul regimului temperaturilor, analiza vanturilor
evidentiaza aceleasi diferentieri intre perimetrul construit si zona sa exterioara. Rolul
de obstacol pe care il indeplinesc constructiile orasului face ca situatiile de calm sa
aiba o frecventa de 2 ori mai mare fata de zona periferica.

Precipitatiile
Precipitatiile sunt scazute, in medie de 585 mm pe an, dar au debitul mai ridicat vara: cele mai
mari cantitati medii lunare de precipitatii cad in iunie (circa 85 mm), iar cele mai scazute in
martie (15 mm). In medie, pe teritoriul Iasiului cad precipitatii in 117 zile/an. Diferentierile de
relief, natura si particularitatile pe care le imprima suprafetei terenurilor constructiile urbane
au dus la conturarea urmatoarelor trei tipuri de microclimate:
microclimatul zonei centrale a orasului, aflat sub influenta directa a densitatii constructiilor
urbane, unde temperaturile sunt mai ridicate, calmul atmosferic si nebulozitatea are o
frecventa mai mare
microclimatul zonelor industriale, unde ceturile si ploile sub forme de averse apar mai
frecvent datorita impuritatilor din aer
microclimatul din zonele rezidentiale periferice, care se aseamana mult cu microclimatele
naturale exterioare orasului, caracterizandu-se prin vanturi mai puternice si temperaturi mai
scazute

2.1.3 Rețeaua hidrografică

Reteaua hidrografica este dominata de Prut si Siret cu afluentii lor. Pe un sector


restrans raul Moldova trece prin judet. Un alt rau important este Jijia cu afluentii sai: Bahlui,
Miletin, Barlad. Judetul Iasi dispune de un mare numar de lacuri artficiale (iazuri si helesteie)
construite de-a lungul raurilor in serie. Datorita numarului mare le mentionam doar pe cele
mai importante: Gurguiata, Cucuteni, Aroneanu, Podu Iloaiei, Tansa, Larga-Jijia
Prutului si Siretului, un sector restrans din cursul inferior al Jijiei si al Miletinului si alte
rauri mici, autohtone.
Reteaua hidrografica ce dreneaza perimetrul judetului Iasi, cu o densitate medie de 0,5
km/km2, este formata din bazinul mijlociu al raului Prut, care uda partea de E a judetului Iasi,
pe o distanta de 231 km, formand, totodata, si granita cu Republica Moldova, din cursul
mijlociu al Siretului, care strabate extremitatea de NV a judetului Iasi pe directie NNV-SSE,
pe o lungime de 76 km.
Cursul inferior al Jijiei, cu afluentii sai principali Bahlui, Miletin, Frasin, Bohotin s.a., este
afluentul drept al Prutului. Desi densitatea totala a raurilor oscileaza in jurul valorii de 1,5
km/km², numai 30% dintre ele au o scurgere permanenta, restul fiind semipermanente si
intermitente. Datorita acestui fapt s-a simtit nevoia costruirii unui mare numar de iazuri, care
contribuie la regularizarea regimurilor scurgeriisi la revolvarea unor necesitati de ordin
practice, gospodaresc.
Raurile reprezinta cea mai importanta sursa hidrografica a regiunii, caracterizandu-se printr-
un regim cu frecvente si accentuate variatii de nivel si debit, care dau nastere la viituri si
inundatii cu efecte negative asupra economiei.
Lacurile reprezentate in special prin iazuri, au o mare raspandire mai ales in partea nord-
estica a judetului.

2.1.4 Principalele componente ale învelișului biogeografic

Vegetaţia-pădurile,păşunile şi fâneţele contribuie la estetica peisajului, constituind un ncadru


tonifiant şi un fond cromatic în care omul, aşezările şi activităţile lui se integrează total.
Pădurile în judeţul Iaşi ocupă doar o suprafată de 85 800 ha, adică 15,7% din suprafaţa
totală;în proporţie de 95% acestea sunt situate în sectoarele mai înalte din vest şi sud şi doar în
jur de 5% în luncile Prutului şi Jijiei, predominante fiind pădurile de stejar şi fag. În lunca
Siretului se întâlnesc specii de luncă, respectiv:plopul, salcia şi ulmul.
Fauna, la adăpostul vegetaţiei, s-a menţinut bogată şi variată, contribuind la frumuseţea şi
ineditul peisajului judeţului Iaşi. De remarcat este interferenţa elementelor faunistice central
europene, caracteristice pentru fauna pădurilor şi a stepelor euroasiatice. Dintre mamifere se
întalnesc: mistreţul, veveriţa, jderul, lupul , vulpea şi căprioara. Speciile de păsări specifice
pădurilor de foioase sunt: toboşarul pădurii, gaiţa, forfecuţa, piţigoiul.
Fauna acvatică care populează apele judeţului Iaşi este alcătuită din: crap,clean , lin, carasul
argintiu, biban, scobar, mreană şi ţipar. În apele prutului a fost semnalat uneori şi somnul.
Din cele arătate se poate trage concluzia că terioriul judeţului Iaşi dispunde de un fond
faunistic-ginegetic relativ bogat ce poate atrage un important segment turistic pentru
vânătoare şi pescuit sportiv.
2.2 Resursele turistice antropice

Iaşul are un mare potenţial turistic reprezentat printr-un bogat patrimoniu cultural
având un numar impresionant de monumente religioase şi laice – biserici, mănăstiri, palate,
statui; 15 hoteluri şi pensiuni, numeroase restaurante, fiind situat la aproximativ 120 km faţă
de Zona Bucovinei, renumită pentru Mânăstirile pictate şi locurile pitoreşti. Datorită acestui
potenţial turistic tot mai multe personae vin să îşi petreacă timpul liber la Iaşi, vizitând
obiectivele turistice din oraş şi din împrejurul acestuia, cum ar fi Mânăstirea Aroneanu, cu
hramul Sf. Nicolae, ridicată de către Aron Voda la 1594 în satul Aroneanu, Rezervaţia
palinologică Ion Inculet amplasată în satul Bârnova, unde se pot întalni diverse specii rare de
arbori şi arbuşti şi multe altele.
2.2.1 Obiectivele turistice religioase

Mănăstirea Sfinţii Trei Ierarhi

Pe o veche şi pitorească stradă ieşeană,


nu departe de Curtea Domnească, în Uliţa
Domnească (actualul Bulevard Ştefan cel
Mare) bătrânul nostru târg pastrează o
adevarată comoară a arhitecturii
româneşti. Se înalţă aici biserica Trei
Ierarhi, o biserică ce "nu-i chip s-o descrii
cu limba sau cu pana", după cum o
descria turcul Evlia Celebi.
Ctitorie a fericitului domnitor destoinic
al Moldovei vreme de 20 ani, Vasile
Lupu, a fost construită între anii 1635-
1639. Finalizarea bisericii a notat-o
ctitorul în placă de piatră, în limba
slavonă, pe faţa sudică a bisericii:"Io Vasile voievod...am zidit aceasta rugă, în numele
Sfinţilor Trei Ierarhi: Vasile cel Mare, Grigore Teologul şi Ion Gură de Aur.
Biserica "Treisfertitelor" împlineşte o dorinţă a ctitorului, "visul bizantin", reflectând aspiraţia
spre lumea bizantină, combinând structuri şi forme tradiţionale cu materiale preţioase şi o
decoraţie fastuoasă.
Tot exteriorul bisericii fusese îmbrăcat în dantelărie din piatră sculptată, cu brâuri deosebite şi
aurite ce uimeau pe toţi vizitatorii impresionaţi de migala sculpturilor şi strălucirea ce i-o
dădeau razele de soare în zilele luminoase.
Pentru strane, sfeşnice şi alte mobile se folosise abanosul şi chiparoşul, unele mobile
fiind încrustate cu fildeş din Orientul îndepartat şi din Turcia.
La finalizare pietrele ei de marmoră poleită străluceau şi scânteiau "de parcă ar fi frunzele de
pe un pergament luminos.". Cel care le priveşte ramâne uimit de felul cum meşterul sculptor a
cioplit marmura cu dalta sa.
Atinsă de năpastele bătăliilor, jefuită şi arsă, zguduită de cutremure prin lucrările de
restaurare biserica şi-a văzut distrusă pictura interioară originală. "Ascunzând spărtaturile
acoperişului şi crăpăturile pereţilor, ctitoria lui Vasile Lupu, îmbrăcată în borangic de raze
palide veghea taina câtorva cruci şi pietre roase de vreme din vechiul cimitir, peste care zbura
vaietul surd al unui clopot, clătinat de unde nopţii sau de aripa prea cucernicelor buftniţe."
Timpul s-a făcut resimţit estompând din strălucirea decoraţiei de altădată dar i-a lăsat în
schimb sobrietatea vârstei. Puţini sunt vizitatorii care bănuiesc dureroasele ei trăiri şi ale
ctitorului, încrustate cu lacrimi de sânge în piatra pereţilor dantelaţi.
Aici şi-au găsit odihna alături de ctitori voievodul Dimitrie Cantemir şi primul domn
al Ţării Românesti, Al. I. Cuza. Nişele sepulcrale în care se află osemintele se găsesc în
pereţii laterali ai pronaosului.
Socotită catedrala mitropolitană pe vremuri aici au luat fiinţă colegiul Vasile Lupu, temelia
viitoarei Academii Domneşti şi o tiparniţă unde se imprimă Mărturia ortodoxă şi Cazania
mitropolitului Varlaam.
Timp de o vreme o importantă şi mai mare o capătă biserica prin aducerea moaştelor Sfintei
Paraschiva, ocrotitoarea Moldovei.
Catedrala Mitropolitană

“Rare sunt târgurile din lumea creştină


ortodoxă care au mai multe locaşuri de
închinăciune decât Iaşul”.
"Socotind că ţara Moldovei nu era
oarecare în lume, Mitropolitul Moldovei,
Veniamin Costache, şi-a propus să ridice
spre proslăvirea Creatorului şi izbăvirea
neamului o preafrumoasă catedrală în
mijlocul cetăţtii, sugerând arhitectului să
o zidească cu faţada spre stradă şi cu
coloane şi capiteturi antice." La 8 august
1826 se semnează hrisovul de înălţare a
Catedralei Mitropolitane.
Catedrala se ridică pe locul bisericii Strătenia, ctitorie a soţiei lui Gheorghe Duca,
Nastasia.Lăcaşul a rămas mulţi ani în ruină deoarece acoperământul şi marea boltă din
mijlocul clădirii s-au prăbuşit şi rămăsese "ca o masă cu picioarele în sus" sau ca o "zidire cu
patru fesuri".
Pictura a fost realizată de renumitul pictor Gh. Tătăraşcu iar stilul arhitectonic e inspirat din
formele târzii ale Renaşterii italiene, semănând într-o mare măsură cu vestita biserica "Trinita
del Monte" din Roma. Picturile sugerează mişcare, viaţă, monumentalitate, având un colorit
cald.
Atunci când era în întregime zidită şi acoperită, prin 1839 se descoperă apariţia unor
crăpături. Pentru a evita dezastrul, arhitectul ieşean Singurov propunea ca în locul boltii din
cărămida să se construiască una din lemn, ce se şi ridică în 1840.
Deteriorarea continuă însă, Mitropolitul Veniamin Costache se retrage din scaun iar la
23 mai 1857 se produce dezastrul, cupola prăbuşindu-se şi dărâmand în cădere şi coloanele
din interior.
Ruinată, cu cele patru turle rămase stinghere, rămânea părăsită până în 1880 când mitropolitul
Iosif Naniescu punea a doua piatră de temelie iar conducerea lucrărilor o lua arhitectul
Al.Oraşcu.
La 23 aprilie/4 mai 1887 se auzea chemare de clopot de la Mitropolie. Se sfinţea frumoasa
înzestrare a fostei capitale de pe malul Bahluiului, Iaşul trăind o mare sărbătoare. "Măreţul
templu" a fost sfinţit în prezenţa Regelui Carol I şi a reginei Elisabeta. Regele Carol afirma
atunci că la Iaşi, "răsare din ziduri surpate un sfânt locaş, vrednic de vechiul scaun
arhiepiscopal al Moldovei şi Sucevei...".
În data de 14 octombrie, Iaşul împodobit de sărbătoare şi cu zâmbete de încurajare pe feţele
oamenilor sărbătoreşte ziua Sfintei Paraschiva, sfânta venerată în biserica ortodoxă,
ocrotitoare a Moldovei, ale cărei moaşte au fost aduse aici de domnitorul Vasile Lupu în
1889. Sfânta e scoasă afară pe un catalfac iar credincioşii vin să se roage.
Mănăstirea Cetăţuia

O cetăţuie la capătul păduricii de pe coasta


colinei cu acelaşi nume îşi profilează silueta elegantă
pe azurul îndepartat al cerului. Aici, de pe această
colină înverzită, înconjurată de pădure, vii şi livezi,
vizitatorul poate contempla Iaşul în splendida lui
panoramă, din turnul "Cina Pelerinului", aflat în
clădirea stăreţiei.
Un remarcabil monument de artă feudală din a doua
jumătate a secolului al XVII-lea, locaşul monastic
Cetăţuia e ctitorie a lui Gheorghe Duca, domnitorul
Moldovei, închinata Sfântului Mormânt de la
Ierusalim şi ridicată între 1669-1672.
"..Luată în ansamblu, pare o adevărată fortăreaţă care
şi astăzi străjuieşte Iaşul, aşa cum, în veacurile
anterioare întemeierii Moldovei, vechea Cetăţuie a
străjuit aşezarea de la poalele colinei. Zidurile i-au rămas în picioare în lupta cu vremurile.."
Numele relevă masivitatea zidurilor, folosite ca loc de refugiu domnilor Moldovei şi
rezistenţă armată împotriva invaziilor tătare. Ca plan şi proporţii ctitoria lui Duca Vodă este
asemănătoare bisericii Sfinţii Trei Ierarhi, însă nu are decoraţiile exuberante ale acesteia. Dar,
aşa cum se exprima G.Balş, lipsa unei bogate decoraţii exterioare îi dă bisericii de la Cetăţuia
"o înfăţişare mai liniştită".
De o mare valoare artistică este şi ansamblul pictural, reprezentat nu numai prin compoziţiile
sale monumentale, ci şi prin cele mai reduse ca întindere sau chiar prin medalioane. Pictura
murală moldovenească e realizată de fraţii Mihai, Dima şi Gheorghe din Ianina(Grecia) şi
tratează teme ca "Judecata de apoi" şi "Arborele lui Iesei.
Casele voievodale fortificate, pivniţele boltite la subsol, biserica, casa domnească ce
adăposteşte un muzeu de artă feudală, sala gotică(trapeza), alcătuiesc întregul complex
arhitectonic Cetăţuia.
În nişa din peretele sudic al bisericii se află osemintele ctitorului, Gheorghe Duca
(Duca Vodă cel Bătrân), iar ceva mai la Est se află o lespede funerară mică şi frumos
sculptată, aşezată pe mormântul Mariei, una din fiicele domnitorului.
La Cetăţuia a funcţionat o tiparniţă adusă, de patriarhul Ierusalimului Dosoftei, de la Veneţia,
cu litere greceşti. Printre alte lucrări, aici a apărut în secolul al XVIII-lea opera completă a Sf.
Simion al Tesalonicului.
Cetăţuia e o oază spirituală şi o puternică atracţie pentru mii de asceţi care găsesc aici sprijin
spiritual.
Încă o dată, o altă construcţie dovedeşte că Iaşul e mai mult decât te aştepţi... În jurul fiecărui
colţ se pare că licăreşte o splendidă ruină, construcţie ce ascunde un tezaur care indică o
istorie glorioasă.
Mănăstirea Galata

"Iaşul este mai mult decât o ilustră capitală a Moldovei.


Printre zidurile sale sălăşluiesc comori de artă şi de istorie
naturală, pe care nici o altă urbe a României de azi nu le
posedă cu atâta îmbelşugare." (Nicolae Iorga)
O imagine a Iaşilor, de la 1677 oferă o imagine a
oraşului cu "mânăstirile şi bisericile adăpostite ca nişte
corăbii într-un port" şi un peisaj arhitectural al contrastelor
izbitoare ce te va impresiona prin măreţia şi gravitatea
zidurilor din jurul bisericilor şi mânăstirilor, prin simfonia
clopotelor şi pitorescul dealurilor pe care e aşezat Iaşul.
Mânăstirea Galata se găseşte de 400 de ani pe dealul
Miroslava putând fi observată cu uşurinţă din diferite
locaţii ale Iaşului.
Monumentul pune în evidenţă, trăsăturile caracteristice ale noii orientări a arhitecturii
moldoveneşti în sec al XVI-lea, fiind zidită de domnitorul Petru Şchiopul între anii 1583-
1584, în a doua sa domnie.
Biserica actuală a Galatei "din deal" este zidită după alte norme decât bisericile vechi din
Moldova de până atunci, totuşi dispoziţii generale ale planului moldovenesc s-au păstrat.
Zidul de piatră ce înconjoară Galata s-a construit începând din anul 1735 iar partea superioară
a turnului clopotniţă s-a adăugat în vremea lui Mihail Sturza.
În plastica decorativă exterioară, se constată influenţa muntenească prin aplicarea principiului
împărţirii faţadelor în două registre.
La biserica Galata, pentru prima dată, zidul despărţitor dintre naos şi gropniţă a fost înlocuit
cu arcade sprijinite pe coloane. Biserica Mânăstirii Galata preia sistemul moldovenesc al
arcelor diagonale, bazele stelare şi, mai cu seamă, creşterea gradată şi avântată a siluetelor.
Pictura originală a bisericii nu se mai pastreaza fiind distrusă odată cu catapeteasma şi alte
obiecte bisericeşti de incendiul din 1762.
La început, mânăstirea a fost reşedinţă domnească. În anul 1865, în incinta mânăstirii a
funcţionat o şcoală de sericicultură, în 1863 a devenit închisoare militară, iar după anul 1990 a
devenit mânăstire de călugăriţe.
În urma restaurărilor din 1961 se descoperă mormântul doamnei Maria Amirali din Rodos,
soţia lui Petru Şchiopul, decedată în 1588, mormânt ce conţinea şi obiecte preţioase.
Biserica Mânăstirii Galata a servit ca model bisericii Aroneanu, Mânăstirii
Dragomirna şi Mânăstirii Trei Ierarhi.
Mânăstirea Galata este un monument de artă ce relatează tot atât de veridic ca şi o cronică,
despre viaţa spirituală ce s-a desfăşurat de plaiurile moldave, e o expresie a culturii, un izvor
de frumuseţe, de bucurii şi de profunde trăiri estetice ce impresionează prin măiestria tehnică
şi armonia construcţiei.
Mănăstirea Golia

Vasile Lupu a zidit "lăudate


mănăstiri" între care şi Golia,
"peste toate mănăstirile aici în ţara
mai iscusită." (M. Costin).
Biserica poartă numele marelui
logofăt Ioan Golia, primul ctitor al
edificiului ecleziastic.
Ascunsă între ziduri groase şi
înalte, uşi ferecate ca o cetate,
biserica "strălucită şi bogat
înzestrată" îmbină "trei feluri de
meşteşuguri: lesesc, grecesc şi
moschicesc" aşa cum reiese din
descrierea facută, la 1711, de Petru
cel Mare al Rusiei.
Cel "moschicesc" e reprezentat de
trăsăturile arhitecturii ruseşti, cel
"grecesc" de trăsături bizantine, iar
cel "leşesc" reprezintă Renaşterea
de caracter baroc, răspândită atunci, ca în mai toate ţările
din centrul Europei, de unde Vasile Lupu a adus meşteri.
Golia este închinată Mănăstirii Vatoped din muntele
Athos (1614) şi poartă hramul "Inălţarea Domnului."
Biserica are alura de cetate şi păstrează un înterior de
factură bizantină, trilobat: pranaos, naos şi altar.
In partea stânga a turnului întrării e o cişmea în zidul
mănăstirii ce datează din vremea lui Al. Moruzzi, 1766,
decorată în stil baroc şi o casă cu cotloane în care a locuit
Ion Creangă cât a slujit aici.
Golia iese din tiparul construcţiilor din acea vreme.
Acoperişul, unicat ca model e străjuit de şapte turle,
frontoanele de la ferestre sunt împodobite cu sculpturi
decorative.
Coronamentul, refăcut în sec. al XVII-lea este alcătuit din şase cupole în filă, sistemul
de boltire fiind o combinaţie între tradiţionalele arce piezişe moldoveneşti şi cele ruseşti.
Faţadele, construite din piatră albă, fătuita, sunt decorate cu o ordonanţa de pilaştri clasici cu
capiteturi corintice, care susţin un antablament de înălţime redusă, iar "totul dă un plăcut efect
de frunzăriş marmorean.
Aici au fost oficiate cununiile domneşti ale lui C-tin Duca şi Maria Brâncoveanu,
Antich Cantemir cu Catrina, biserica luând numele de "biserică a cununiilor."
Astăzi adăposteşte institutul cultural misionar Trinitas al Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei
2.2.2 Obiectivele turistice cultural-istorice

Bojdeuca lui Creangă

Se zice că Iaşul a creat cei mai mulţi poeţi şi


povestitori şi cele mai multe muzee fiind un "oraş-muzeu" şi
"o cetate a poeţilor".
Bojdeuca lui Ion Creangă a fost inaugurată ca muzeu la 15
aprilie 1918 devenind unul din cele 12 obiective ce compun
Muzeul Literaturii Române şi prima casă memoriala din
România.
Bărbatul ce păcătuise mergând la teatru, tunzându-şi coada
diaconicească şi trăgând cu puşca după ciorile din curtea
bisericii Golia din Tg. Cucu şi-a trăit aici ultimii ani de viaţă (1872-1889).

Casa memorială Mihail Sadoveanu

Clădirea din dealul Copoului a aparţinut, în veacul trecut,


istoricului M. Kogălniceanu. Intâmplarea a voit ca Mihail
Sadoveanu să păşească în noua sa casă de la Copou, în 1919,
într-un moment în care George Enescu era pe punctul de a se
deslipi de o reşedinţă care îi devenise dragă şi în care
compusese şi cântase timp de trei ani, când se stabilise
momentan în Iaşi de pe urma celui dintâi război mondial.
In cele din urmă însă, muza lui Mihail Sadoveanu a rămas să
stăpânească singură şi timp de două decenii a vieţuit
nestingherită în acest cadru, inspirându-l pe cel mai mare
prozator al poporului nostru.

Statuia lui Ştefan cel Mare

Amplasată în faţa Palatului Culturii, statuia este opera sculptorului


francez Emanuel Fremiet, autorul memorialului Jeanne d’Arc din Paris
(Rue Rivoli). Inaugurarea ei are loc la 5 iunie 1883, în prezenţa Regelui
Carol I, care a afirmat cu această ocazie : "Incredinţez Iaşilor, Leagănul
Unirei, această statuie, împreuna cu două tunuri, udate cu sângele
preţios al generaţiei prezente, spre a le păzi ca un sfânt odor, în onoarea
Neamului Românesc " . Cele două tunuri au fost folosite de ostaşii
români în războiul pentru Independenţă din 1877-1878. Soclul din
marmură roz de Carrara prezintă două altoreliefuri din bronz : Lupta de
la Codrii Cosminului - 1497 şi Lupta de la Podu Inalt – 1475.
Grupul statuar al voievozilor

Ansamblul statuar situat în parcul Casei de Cultură a


Studenţilor cuprinde următorii voievozi: Dragoş Vodă şi
Alexandru cel Bun, Ioan Vodă cel Viteaz şi Petru Rareş,
Ştefan cel Mare şi Mihai Viteazul, Vasile Lupu şi Dimitrie
Cantemir. Iniţial în locul lui Ioan Vodă cel Viteaz se află
Carol I, iar în locul lui Petru Rareş se află Ferdinand I .

Palatul Culturii

Monumentele sunt poemele noastre de piatră care trebuie să rămâie şi să transmită


posterităţii clipa în care am trăit şi ce am putut noi făptui" (I.D. Berindei).Vechea şi
vestita Uliţă Mare, "de felul ei strâmtă şi strămbă, în ciuda numirii ce o purta, azi se
întinde în sus şi în jos, largă de cel puţin patru ori" pe cât fusese, se continuă cu ruinile
curţii domneşti prefăcute într-un chipeş Palat căci cel de la curtea domnească fusese
mistuit în 1827.alatul Culturii.

Casa Memoriala Vasile Pogor

Pe "uliţa aristocratică a Copoului cu frumoasele sale palaturi", umbrită de arbori pletoşi,


"găsim bătrâna zidire construită în 1855 de tânarul boier moldovean Vasile Pogor, primar de
trei ori al "eşilor". Dintre locuinţele particulare, ridicate în cea de-a doua jumătate a secolului
al XIX-lea, mai reprezentativă şi bine păstrată este aceea cunoscută sub numele de "Casa
Pogor", în arhitectura căreia se remarcă persistenţa formelor clasiciste.
Chiar în inima Iaşului, înainte de a începe urcuşul spre teiul lui Eminescu din dealul
Copoului, printre arbori falnici şi înconjurată de vestigii cu rezonanţă istorică- zidul curţii
particulare aparţinând lui Vodă Lapuşneanu- se deschide perspectiva casei junimistului Vasile
Pogor. Pe lângă valoarea memorială, această clădire, construită în perioada 1855-1858,
prezintă importanţă şi prin faptul că ea se număra printre primele case particulare în care s-a
introdus iluminatul electric în Iaşi, de unde şi denumirea de "casa cu ferestre luminate".

2.2.3 Arta populară și manifestările etnofolclorice

În ziua de 17 decembrie 2017, Consiliul Județean Iași, prin Centrul Județean pentru
Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Iași, în parteneriat cu Primăria Municipiului
Iași, va organiza Festivalul folcloric internațional „Datini și obiceiuri de iarnă” Iași 50 – ediție
jubiliară.
La eveniment vor participa 20 de alaiuri din județele Bistrița-Năsăud, Cluj, Iași, Maramureș,
Suceava, Vaslui, Tulcea, din Republica Moldova și regiunea Cernăuți – Ucraina, peste 500 de
participanți.
În ziua de 17 decembrie 2017, ora 9.30, se va desfășura Parada Festivalului pe traseul:
Palatul Culturii, blv. Ștefan cel Mare și Sfânt, Piața Unirii, str. Lăpușneanu, Piața „Mihai
Eminescu”.
Spectacolul va avea loc pe scena Casei de Cultură a Studenților din Iași, în ziua de 17
decembrie 2017, începând cu ora 10.30, unde vor evolua toate alaiurile invitate la festival.
Iaşi: „Tradiţiile au devenit o sursă de câştig“ În Ajunul Crăciunului, ieşenii obişnuiesc să
meargă cu colindatul la rude, prieteni şi vecini, iar în prima zi de Crăciun, copiii merg cu
Steaua. „În toată Moldova, aceste obiceiuri sunt identice. În părţile Sucevei, se mai colindă şi
în seara de Anul Nou. Colindătorii primesc de obicei colaci, mere, nuci şi câte un ban", a spus
Adrian Ardeleanu, şeful Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii
Tradiţionale. Ieşenii care locuiesc în mediul rural obişnuiesc să pregătească o prăjitură
specială pentru Ajunul Crăciunului, pelincele sau scutecele Domnului, după acelea care au
slujit la naşterea lui Iisus Hristos, după credinţa poporului. Trei zile de colinde şi spectacole
caritabile Preparatele sunt nişte turte din făină de grâu care se pregătesc pe plita sobei. Turtele
se coc, după care sunt însiropate şi umplute cu miez de nucă. Sătenii mai folosesc şi seminţe
de cânepă în locul nucilor, în acest caz prăjitura numindu-se julfă. „Pelincele Domnului sunt
de post şi sunt servite pe 24 decembrie, atunci când vine preotul cu Ajunul", a mai spus
Adrian Ardeleanu. Tradiţia de pe 25 decembrie de la Iaşi constă în Masa de Crăciun, la care
se adună toţi membrii familiei. Aceştia se înfruptă din bucatele tradiţionale preparate din
carne de porc: cârnaţi, chişcă, friptură şi răcituri (piftie). Restul zilei, ieşenii fac vizite la rude.

2.2.4 Obiective turistice tehnic-economice

Acestea contribuie în mare măsură în promovarea și dezvoltarea activităților de


turism,în special la promovarea unui turism de afaceri. Dintre instituțiile cu rol tehnic-
economic din teritoriul urban, amintim instituțiile bancare numeroase : instituțiile industriale ,
care generează dezvoltarea turismului tehnic și de afaceri ; precum și unitățile agricole
(renumita podgorie,,Cotnari”).

Un rol însemnat în dezvoltarea circulației turistice în județ, îl are aeroportul din Iași,
rețeaua de căi ferate, șosele,gări și autogari.

2.3 Prezentarea destinațiilor turistice din județ

Valea lui David – este o rezervatie floristica situata la aproximativ 5-6 km departare de
Iasi, unde s-au indentificat numeroase plante rare ale tarii noastre.

Dealul Repedea - una dintre cele 7 coline pe care se intinde batranul targ al iesilor,
este de fapt la origini un vechi fund de mare, care in decursul timpului s-a retras spre sud. Prin
incretirea scoartei terestre, s-a inaltat semet acest deal. Drept marturii mute stau milioanele de
scoici pietrificate din varful dealului, cat si din grota sau pestera din apropiere. Acesta a fost
declarat monument al naturii si este protejat prin lege.
Padurea Uricani - rezervatie forestiera la 8 km de Iasi langa comuna Uricani, o
frumoasa padure de gorun si stejar care constituie si o frecventa zona de agrement a orasului
Iasi.
Padurea Dealu Mare - rezervatie forestiera, un interesant codru secular de fag.
Vestigiile Curtii Domnesti – Iasi – sunt situate langa Palatul Culturii; este cea mai
veche constructie de acest fel din Moldova, existenta inca de pe vreamea lui Alexandru cel
Buna (1431)
Ruinele Curtii Domnesti – Hirlau - dateaza din secolul XV; ridicata de Petru Musat
si reconstruita de Stefan cel Mare;
Palatul domnitorului A. I. Cuza - Ruginoasa (la 62 km de Iasi). Palatul, care astazi
adaposteste muzeul memorial 'Al. I. Cuza', a fost construit in primul deceniu al
secolului al-XIX-lea, de Sandulache Sturdza, care a comandat arhitectului vienez
Johan Freiwald ridicarea unei luxoase resedinte pe locul vechii case boieresti a
stramosilor sai. Stilul initial a fost cel neoclasic, pastrat de capela resedintei, stil care
se impusese cu predilectie in arhitectura civila din Moldova acelor timpuri. In anul
1847, logofatul Costache Sturdza 'preface casa de la Ruginoasa dupa arhitectura
stilului gotic', angajand pentru aceasta pe arhitectul Johan Brandel.

Biblioteca Centrala „Mihai Eminescu” - infiintata in 1835 ca biblioteca a


Academiei Mihailene, Biblioteca Centrala Universitara 'Mihai Eminescu' Iasi este o
institutie de cultura a carei evolutie a transformat-o intr-o componenta principala a
vietii universitare iesene de astazi, avand rolul ei distinct, in care functiile sale
informative si formative se impletesc cu calitatea de tezaur a miilor si sutelor de mii de
tomuri pretioase pe care le detine in colectiile sale.

Institutul de Anatomie – Iasi - Cladirea Institutului de Anatomie Iasi a fost


conceputa in stil neoclasic, dupa proiectul arhitectului Stefan Emilian,
intre 1804 si 1900, avand sase coloane dorice care amintesc de arhitectura templelor
grecesti. Scena de pe fronton a fost sculptata de catre Vladislav Heggel si poarta
numele “Lectia de Anatomie”. La momentul inaugurarii, edificiul era unic in Europa.
Institutul de Anatomie adaposteste piese anatomice de o inestimabila valoare, aici
remarcandu-se Ecroseul realizat de Brancusi.

III. Dinamica activităților turistice la nivelul județului Iaşi

3.1 Baza turistică tehnico-materială

Baza tehnico-materiala a turismului, numita generic si structuri de primire turistice, cuprinde


totalitatea mijloacelor materiale de care se foloseste turismul pentru realizarea functiilor sale
economice si sociale. In acest context sunt luate in vedere atat mijloacele materiale specifice
turismului, cat si cele comune, apartinand altor ramuri.
Ordonanta Guvernului nr.58/1998 privind organizarea si desfasurarea activitatii de turism in
Romania, defineste structura de primire turistica ca fiind orice constructie si amenajare
destinata, prin proiectare si executie, cazarii turistilor, servirii mesei pentru turisti,
agrementului, transportului special destinat turistilor, tratamentului balnear pentru turisti,
impreuna cu serviciile aferente.
In cadrul bazei tehnico-materiale a turismului, spatiile de cazare, alimentatie pentru turism,
agrementul etc., prin numarul, capacitatea si structura lor, reflecta in cea mai mare masura,
gradul de dotare si dezvoltare turistica in ansamblu sau la nivel teritorial.
Valorificarea patrimoniului turistic al unei tari, regiuni sau zone geografice etc., implica in
prealabil asigurarea unor conditii minime pentru deplasarea, sejurul si petrecerea agreabila a
timpului de catre turisti. Imbinarea acestor elemente minime are ca rezultat polarizarea
fluxurilor turistice spre acele destinatii care ofera vizitatorilor cea mai mare satisfactie intr-o
calatorie de vacanta.

3.1.1 Unitățile de cazare turistică

Intr-o zona, statiune, localitate etc., turismul se poate dezvolta satisfacator numai in ipoteza ca
exista suficiente posibilitati pentru cazare (odihna), alimentatia si agrementarea vizitatorilor.
De aceea, din formele de baza materiala, capacitatile de cazare conditioneaza, poate in cea
mai mare masura, volumul activitatii turistice, desi anumite categorii de vizitatori care sosesc
intr-o localitate de interes turistic nu recurg intotdeauna la serviciile obiectivelor de cazare.
Prin capacitati de cazare se inteleg acele dotari de baza materiala care asigura innoptarea si
odihna turistilor pe o anumita durata de timp, in baza unor tarife determinate, diferentiate in
functie de gradul lor de confort, perioada de an (sezonul) in care sunt solicitate serviciile de
cazare etc. Capacitatea de cazare cuprinde totalitatea formelor de cazare care, in vederea
asigurarii unui sejur cat mai atractiv, ofera turistilor conditii optime de innoptare, indeplinid
dupa caz si alte functii de domiciliu temporar (alimentatia, agrementarea, igiena etc.).
In Romania pot functiona urmatoarele tipuri de structuri de primire cu functiuni de cazare
turistica, clasificate astfel:
1. hoteluri de 5, 4, 3, 2, 1 stele;
2. hoteluri-apartament de 5, 4, 3, 2 stele;
3. moteluri de 3, 2, 1 stele;
4. hoteluri pentru tineret de 3, 2, 1 stele;
5. hosteluri de 3, 2 stele;
6. vile de 5, 4, 3, 2, 1 stele;
7. bungalouri de 3, 2, 1 stele;
8. cabane (turistice, de vanatoare, de pescuit) de 3, 2, 1 stele;
9. sate de vacanta de 3, 2 stele;
10. campinguri de 4, 3, 2, 1 stele;
11. popasuri turistice de 2, 1 stele;
12. pensiuni turistice urbane de 4, 3, 2, 1 stele;
13. pensiuni turistice rurale (si agroturistice) de 4, 3, 2, 1 flori (margarete);
14. apartamente sau camere de inchiriat in locuinte familiale sau in cladiri cu alta destinatie de
3, 2, 1 stele;
15. structuri de primire cu functiuni de cazare pe nave fluviale si maritime de 5, 4, 3, 2, 1
stele.

3.1.2 Unitățile de alimentație pentru turism

Unitatea de alimentatie publica este localul care îmbina activitatea de productie cu cea de
servire, punând la dispozitia clientilor o gama diversificata de preparate culinare, produse de
cofetarie- patisserie, bauturi si unele produse pentru fumatori.
Unitatile de alimentatie publica din judetul Iași nu reprezinta un punct de atractie turistica,
desi sunt foarte variate, însa pentru gastronomie sunt mai cautate pensiunile agroturistice.
Restaurantul cu specific national este unitatea de alimentatie publica ce pune în valoare
traditiile culinare ale unor natiuni ( frantuzesc, Italian, chinezesc, etc.), servind o gama
diversificata de preparate culinare, bauturi alcoolice si nealcoolice de servire sunt specifice
tarii respective. Dintre restaurantele cu specific international existente în judetul Iași
mentionam: Cuib. Restaurant Oscar, La Colț, La Conac etc.
3.1.3 Unitățile de agrement și tratament

Stațiunea NICOLINA, stațiune balneoclimaterică permanentă, de interes local, la o


altitudine de 143 m, ce este situată în apropierea gării Nicolina din cartierul cu același nume al
municipiului Iași.

Stațiunea Strunga este o stațiune balenoclimaterică sezonieră, de interes local, îm județul


Iași la o altitudine de 226 m. Stațiunea este situată ăn Podișul Moldovei, într-o vâlcea
înconjurată de dealuri împădurite cu stejar, la 8 km de Târgu-Frumos și la 60 km de Iași.

Pescuit sportiv:
 Balta Movileni;
 Balta Nedeni;
 Balta Mihăila;
 Balta Miclauseni.

3.1.4 Mijloacele de transport turistic

Structuri de primire turistice cu functiuni de transport:

1. transport rutier: autocare etc.;


2. transport feroviar: trenulete, trenuri de cremaliera etc.;
3. transport fluvial si maritim: ambarcatiuni cu scop turistic;
4. transport pe cablu: telecabine, teleschi etc.;

3.2. Circulația turistică

Indicatorii cei mai reprezentativi si frecvent utilizati pentru exprimarea circulatiei


turistice si a principalelor ei caracteristici sunt: numǎrul turistilor, numǎrul mediu zilnic de
turisti, numǎr zile/turist, durata medie a sejurului, încasǎrile din turism, densitatea circulatiei
turistice si preferinta relativǎ a turistilor.

3.2.1 Evoluția numărului de turisti

In numarul turistilor sosiţi se cuprind toate persoanele (romani si straini) care calatoresc in
afara localitatilor in care isi au domiciliul stabil, pentru o perioada mai mica de 12 luni si stau
cel putin o noapte intr-o unitate de cazare turistica in zonele vizitate din tara; motivul
principal al calatoriei este altul decat acela de a desfasura o activitate remunerata in locurile
vizitate.
Sosiri ale turiştilor

Anii Total români străini

2003 121985 102497 19488

2004 133507 111490 22017

2005 138387 115999 22388

2006 152797 130141 22656

2007 159520 137049 22471

Sursa: Anuarul Statistic al judetului Iasi

3.2.2 Evoluția numărului de înnoptări

Innoptarea reprezinta fiecare noapte pentru care o persoana este inregistrata intr-o unitate de
cazare turistica, indiferent daca fizic este sau nu prezenta in camera.

Înnoptări ale turiştilor

Anii Total români străini

2003 261552 333021 38531

2004 278724 231037 47687

2005 289725 239703 50022

2006 326248 274601 51647

2007 372147 321562 50585

Sursa: Anuarul Statistic al judetului Iasi

3.2.3 Durata sejurului mediu

Durata medie a sejurului reprezinta numarul mediu de zile de sedere (ramanere) a


turistilor intr-o anumita zona (tara, statiune, etc); el este rezultatul raportului intre numarul
innoptarilor si cel al turistilor. Se poate determina pe categorii de turisti, zone geografice,
forme de turism.

Durata sejurului mediu

Anii Total români străini

2003 2,14 2,18 1,98

2004 2,09 2,07 2,17

2005 2,09 2,07 2,23

2006 2,14 2,11 2,28

2007 2,33 2,35 2,25

Sursa: Anuarul Statistic al judetului Iasi

3.2.4 Densitatea circulației turistice

Printre indicatorii cei mai reprezentativi pentru caracterizarea circulatiei turistice se


folosesc: numarul turistilor, numarul mediu de turisti, numar zile-turist; durata medie a
sejurului, incasarile din turism, densitatea circulatiei turistice, preferinta relativa a turistilor
etc. O parte din acesti indicatori (numar turisti, numar zile turist, incasarile din turism) 717h
se obţin direct din informatiile furnizate de sursele amintite.

Indicatorul numar de turisti se obtine din cumularea informatiilor cuprinse in


diferite documente statistice, calculandu-se efectiv la sfarsitul anului calendaristic, dar si pe
perioade mai mici, in functie de nevoile utilizatorului. Acest indicator se poate determina pe
total circulatie turistica sau pe tipuri de actiuni, zone turistice etc.

IV. Propuneri și strategii privind dezvoltarea turistică a județului Iaşi

Turismul cultural - legat de prezenta monumentelor istorice (Palatul Culturii, Curtea


Domneasca, Casa Cuza, Casa Racovita, Palatul domnitorului Mihai Sturza, Palatul Vasile
Roznovanu, Bojdeuca lui Ion Creanga, Casa lui George Toparceanu, Teatrul National Vasile
Alecsandri, etc);
Turism ecleziastic - Cetatea Iasului, binecuvantata cu rugaciunile si moastele Sfintei
Paraschiva si impodobita cu multe biserici si manastiri devine din ce in ce mai mult un loc de
pelerinaj, spiritualitate si cultura crestina. Manastirile si bisericile din judetul Iasi si din
imprejurimi, sunt unele dintre ele mai cunoscute din intreaga tara, contribuind la
dezvoltarea turismului eclezial. Voi aminti doar cateva dintre ele: Catedrala Mitropolitana,
Biserica Sf. Nicolae Domnesc, Biserica Trei Ierarhi, Manastirea Cetatuia, Biserica
Barnovschi, Manastirea Galata, Manastirea Frumoasa, Manastirea Golia, Biserica 40 de
Sfinti,Biserica Sf. Sava, s.a.;
Turism muzeistic - judetul Iasi este un important centru muzeistic format prin acumularea
unui adevarat tezaur de obiecte de valoare istorica, artistica, etnografica, literara s.a. Dintre
principalele muzee pot fi mentionate: Complexul muzeistic 'Palatul Culturii' (care cuprinde
Muzeul de Istorie al Moldovei, Muzeul de Arta, Muzeul Etnografic, Muzeul Politehnic),
Muzeul de Literartura al Moldovei, Muzeul de Istorie Naturala, Muzeul teatrului National,
Muzeul Unirii, etc.;
Turism etnografic - legat de organizarea unor targuri de ceramica ('Cucuteni 5000') precum si
festivaluri cu caracter folcloric ('Datini si obiceiuri de iarna);
Turismul balneo-medical de interes zonal, dar cu extindere la nivel national prin valoarea
recunoscuta a medicinii din judetul Iasi prin complexul balnear si de recuperare de la Baile
Nicolina si Spitalul de recuperare; promovarea climatismului in ariile forestiere de la Barnova
pentru cei internati pentru perioade mai lungi in Sanatoriul Barnova, dar si pentru cei care se
deplaseaza din judet la sfarsit de saptamana spre aceasta zona;
Turismul sportiv se localizeaza in cadrul ariilor cinegetice in padurile de la sudul
Iasului; turismul stimulat de intrecerile sportive din perimetrul lacurilor de la Dobrovat,
Aroneanu (lacurile Dorobant si Aroneanu), concursurile aviatice din cadrul Clubului
Aeronautic Moldova, intrecerile sportive din arenele municipiului, intrecerile de orientare
turistica etc.;
Turismul de tranzit (in interes de afaceri, personal sau de serviciu), stimulat intr-o oarecare
masura si de deplasarile persoanelor inspre si dinspre Republica Moldova;
Turismul de la sfarsit de saptamana este forma cel mai mult utilizata de locuitorii
municipiului intr-o zona apropiata orasului la Bucium - Repedea, Stana Poieni, Barnova,
Dumbrava, Ciric, Breazu etc. si o zona indepartata - Podisul Sucevei si Carpatii Orientali.

4.1. Crearea și promovarea unui brand turistic al județului


Parcul Copou a fost amenajat intre anii 183 - 1834 si este cel mai vechi parc din Iasi, aici se
afla si Teiul lui Eminescu, locul de inspiratie pentru marele poet, care a devenit simbolul
vegetal al orasului Iasi, aici fiind un loc vizitat de romantici. In apfropierea teiului lui
Eminescu se gaseste si bustul lui Mihai Eminescu dar si bustul bunului prieten Ion Creanga
ridicat in 1932, iar peste cativa ani s-a realizat Aleea Junimea unde se gasesc busturile marilor
autori romani. In iunie 1984, langa Teiul lui Eminescu s-a deschis Muzeul Mihai Eminescu,
un omagiu adus poetului. Din patrimoniul muzeului fac parte cele mai importante opere,
traduceri ale poeziilor sale in diferite limbi straine si multe volume de poezii: Poesii (1884),
Poems (poezii in limba engleza, 1938), Augsewahlte Gedichte (poezii in limba
germana,1932), Poesies (poezii in limba franceza, 1931). Muzeul poate fi vizitat in fiecare zi,
intre orele 10.00 - 17.00. In Parcul Copou gasiti busturile artistilor romani, Muzeul lui Mihai
Eminescu, “Obeliscul cu lei”, numit initial “Monumentul Legilor Constitutionale” si a fost
ridicat dupa planurile lui Ghoerghe Asachi in cinstea generalului rus Pavel Kiseleff si a
reformelor introduse de acesta in Moldova, Teiul lui Eminescu. Insa putini stiu faptul ca in
“Obeliscul cu lei” se banuieste ca exista un document organic de pe vremea lui Alexandru
Ioan Cuza.

4.2 Propuneri personale privind dezvoltarea turistică a zonei

Prezentând un potenţial deosebit, ea poate fi dezvoltată ca staţiune balneo - climaterică


nu doar de interes local, dar şi naţional. Aceasta presupune o serie de amenajări
respectiv:

- extinderea bazei de cazare;

- organizarea şi amenajarea versantului Dealului Galata pentru agrement şi


continuitatea staţiunii ;

- motel, restaurant, cofetărie, terase care să valorifice vederea deosebită spre


principalele zone ale municipiului;

- amenajarea parcului între calea ferată şi staţiunea Nicolina;

4.3 Prezentarea strategiei de dezvoltare turistică propusă de către consiliul


județean

Judeţul Iaşi îşi propune să își păstreze și să consolideze poziția de centru de dezvoltare
în zona Moldovei, care va atrage investiţii, va concentra cele mai noi rezultate în
cercetare în domeniul agro-industrial şi medical şi va avea capacitatea de a forma
specialişti în domeniu. Mai mult, judeţul Iaşi își propune să extindă schimburile
comerciale şi în zona de colaborare transfrontalieră cu Republica Moldova. Strategia
de dezvoltare reprezintă aşadar atât un proces de planificare, cât și un produs care
promovează parteneriatul în rândul diferiților actori locali și regionali: administrația
publică locală, comunitățile locale, sectorul privat, reprezentanții societății civile şi, nu
în ultimul rând, locuitorii judeţului Iaşi, cu scopul de a analiza problemele legate de
dezvoltare, de viziunea pentru viitor, de tendințele identificate, de mobilizarea
resurselor, de elaborarea și coordonarea strategiilor sectoriale de dezvoltare, de
propunerea și elaborarea proiectelor, precum și de implementarea, monitorizarea și
evaluarea acestora.
CONCLUZII

Iaşul este oraşul marilor idei, al primei mari uniri, al primului spectacol de teatru în limba
română şi al primului muzeu literar memorial (Bojdeuca din Ţicău). Fără îndoială Iaşul
reprezintă în continuare capitala culturală a ţării.
Iaşul are un mare potenţial turistic reprezentat printr-un bogat patrimoniu cultural având un
număr impresionant de monumente religioase şi laice – biserici, mănăstiri, palate, statui; 15
hoteluri şi pensiuni, numeroase restaurante, fiind situat la aproximativ 120 km faţă de Zona
Bucovinei, renumită pentru mănăstirile pictate şi locurile pitoreşti. Datorită acestui potenţial
turistic tot mai multe personae vin să işi petreacă timpul liber la Iaşi, vizitând obiectivele
turistice din oraş şi din împrejurul acestuia, cum ar fi Mănăstirea Aroneanu, cu hramul Sf.
Nicolae, ridicată de către Aron Voda la 1594 în satul Aroneanu, Rezervaţia palinologică Ion
Inculet amplasată în satul Barnova, unde se pot întâlni diverse specii rare de arbori şi arbuşti
şi multe altele.
Oraşul Iaşi este un centru economic important al României. Industriile principale sunt
metalurgia, medicamentele (antibiotice), textilele şi industria alimentară. Sectorul bancar şi
cel al informaţiei au luat avânt în ultimii ani, numeroase bănci şi companii de software fiind
prezente în oraş.
Iaşi este de asemenea un centru comercial regional important, aici existând mai mult de două
malluri (altele fiind în construcţie), şi mai multe hypermarketuri.
Din punct de vedere arhitectonic, Iaşii de azi se prezintă ca un adevărat amestec de nou şi
vechi, de istorie şi modernitate, de iarbă, beton şi sticlă. Clădiri cu mare valoare istorică se
află printre blocuri noi de locuinţe (mai mult sau mai puţin moderne). În perioada anterioară
regimului comunist s-au pierdut în elanul modernizator clădiri importante precum turnul
bisericii Trei Ierarhi sau biserica Dancu. Însă adevăratele ravagii oraşul le-a suferit în
perioada comunistă, când s-a distrus o bună parte a centrului vechi, fără a se ţine cont de
faptul că multe din clădirile demolate dădeau personalitate urbei. Au avut de suferit zonele
Piaţa Unirii (grav afectată de bombardamentele din 1943-1944), Târgu Cucului, fost cartier
evreiesc, Bulevardul Ştefan cel Mare şi altele. Unele demolări aveau ca scop curăţirea
oraşului de clădirile insalubre şi mizere sau rămase în ruină de pe urma războiului, altele
aveau alte scopuri. Chiar şi în aceste condiţii, au rămas în picioare multe clădiri importante şi,
pe bună dreptate, Iaşii sunt consideraţi un adevărat muzeu; în fiecare colţ al său se simt
urmele trecerii unei personalităţi de seamă a literaturii, ştiinţei, filozofiei, istoriei sau politicii
româneşti.
Aşadar o primă condiţie a Iaşului este accea de a fi cunoscut de către fiecare român.Poate că
tocmai soarta lui aleasă a făcut să nu i se cunoască prea bine începuturile ca urbe medievală şi
nici provenienţa numelui. Şi, se socoteşte că e mai bine ca începuturile şi identitatea Iaşului să
rămână o frumoasă enigmă. Învăluiţi de tumultul cotidian, nu ne dăm seama că parcurgem
spaţii pe unde au păşit Alexandru cel Bun, Ştefan cel Mare, Mihai Vitezul, Alexandru
Lapuşneanu, Vasile Lupu, Al. Ioan Cuza si mulţi alţi voievozi ai Moldovei; şi apoi în
drumurile noastre suntem invăluiţi de umbrele marilor cronicari: Grigore Ureche, Ion
Neculce, Miron Costin, a marelelui cărturar Dimitrie Cantemir; parcă simţim că ne apasă şi ne
înobilează spiritul lui Mihai Eminescu, Ion Creangă, Titu Maiorescu, Vasile Alecsandri,
Mihail Kogălniceanu, Costache Negri, Mihail Sadoveanu, George Topîrceanu, Otilia Cazimir
şi mulţi alţii care s-au jucat cu slovele; aici au creat: Petru Poni, Dragomir Hurmuzescu, Radu
Cernătescu….În sanctuarele Iaşului se află osemintele lui Vasile Lupu, Dimitrie Cantemir, Al.
I. Cuza , ale lui Ion Creangă şi ale multora altora ca ei. Iaşul poate fi numit şi oraşul celor trei
Uniri.
Legat de personalitatea Iaşului, cunoscut doar ocazional , poetul Lucian Blaga făcea o
confesiune referitoare la : ,, Iaşul e o mare istorie a poporului român…Ce n-aş da să vin încă o
dată în Iaşi, în această vatră de lumină românească’’. Iaşul poate fi considerat oraşul
bisericilor ce dezvăluie o personalitate arhitecturală care s-a pastrat în unele locuri în forma
originală , se pot aminti mănăstirea Galata şi mănăstirea Trei Ierarhi. Biserica Trei Ierarhi este
cea mai frumoasă construcţie păstrată în forma originală, fiind considerată o capodoperă
arhitecturală. Una dintre cele mai impunătoare construcţii ale Iaşului este cea a Mitropoliei ,
catalogându-se ca edificiul ortodoxiei române, cel mai mare din întreaga ţară.
BIBLIOGRAFIE

 Ghinea, D. - Enciclopedia României, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică,


Bucureşti, 2000.

 Ion Iordan, Sebastian Bonifaciu – România, ghid turistic, Editura Garamond,


Bucureşti,

 Livia Letca, Cornelia Gagos – Iaşi istorie sau poveste?, Institutul European, Iaşi, 2007

 Mohan, Gh., Ardelean, A., Georgescu, M. - Rezervaţii şi monumente ale naturii din
România, Editura Casa de Editură şi Comerţ “Scaiul”, Bucureşti, 1993.

 Sandru I., Bacauan V., Ungureanu Al.– Judeţele Patriei. Judeţul Iaşi, Editura
Academiei Republicii Socialiste România, Bucureşti, 1972.

 www.daniela.bro.ro

 www.iasi.djc.ro

 www.iasi.ro
 www.municipiul-iasi.xhost.ro
 www.orasuliasi.ro
 Neacşu Nicolae, CERNESCU ANDREEA, “Economia turismului. Studii de caz.
Reglementari”, Editura Uranus, Bucuresti, 2003
 P.Neacşu N. – “Economia turismului”, Editura Expert, Bucuresti, 2003

S-ar putea să vă placă și