LUCRUL IN ECHIPA MULTIDISCIPLINARA – Suport de curs

LUCRUL IN ECHIPA MULTIDISCIPLINARA

Cuprins:
1. Colaborarea cu membrii echipei
2. Participarea la stabilirea obiectivelor
3. Facilitarea schimburilor de informatii
4. Respectarea recomandarilor specialistilor

Obiectiv general : Dobandirea competentei necesara asistentului personal de a lucra in echipa

cu persoanele implicate in recuperarea si integrarea sociala a beneficiarului

Obiective specifice:
- Abilitatea de coopera cu managerul de caz, cu persoana cu handicap si familia acestuia,cu
echipa multidisciplinara.
- Capacitatea de a colabora cu potentialii specialişti a caror experienta anterioara concorda cu
particularitatile cazului;
- Capacitatea de a relationa cu membrii echipei in stabilirea de comun acord a metodelor şi
termenelor;
- Capacitatea de a stabili graficul intalnirilor in functie de particularitatile cazului şi de
programul specialiştilor;

Concepte cheie: echipa multidisciplinara, manager de caz, recuperare, integrare sociala,

autonomie, compensare, educatie.

Prezentare generala:
Aceasta unitate de curs presupune dobandirea competentelor viitorului asistentul personal de a
lucra si colabora eficient in cadrul echipei pluridisciplinare cu scopul de a actiona in interesul
major al beneficiarului/persoanei cu handicap pe care o are in ingrijire.

1
 LUCRUL IN ECHIPA MULTIDISCIPLINARA – Suport de curs

INSTRUIRE TEORETICA

1. COLABORAREA CU MEMBRII ECHIPEI IN VEDEREA CRESTERII

GRADULUI DE INTEGRARE SOCIALA IN COMUNITATE

 Conceptul de integrare sociala in comunitate

 Ce inseamna integrare in comunitate?

Integrarea in comunitate presupune implicit integrare sociala, scolara si profesionala.
Aceasta optiune are sensul asigurarii sprijinului şi serviciilor de care au nevoie
persoanele cu handicap pentru a deveni apte sa traiasca intr-un mod cat mai independent
posibil in propriile locuinte, ori in mediul „obişnuit” al comunitatii.
Termenul „comunitate” se refera nu numai la grupurile umane care impartaşesc o identitate
comuna, ci, intr-un sens mai larg, la orice tip de rezidenta, de colectivitate unde oamenii
locuiesc impreuna cu familia sau cu prietenii. Astfel, o comunitate consta intr-un ansamblu de
persoane aflate in interactiune sociala in interiorul unei zone geografice, avand una sau mai
multe legaturi comune aditionale.
In esenta, optiunea „ingrijire in comunitate” pune accentul pe o serie de schimbari care
vizeaza:
o sa determine ca persoanele cu handicap sa duca o viata cat mai normala posibil in propriile
lor locuinte, ori in mediul obişnuit al comunitatii;
o sa ofere tipurile adecvate de suport care sa ajute persoanele cu handicap sa atinga
maximum posibil de independenta şi, prin achizitionarea ori prin redobandirea deprinderilor
esentiale de viata, sa-şi realizeze pe deplin propriul lor potential;
o sa ofere mai multe informatii beneficiarului privind viata şi serviciile de care are nevoie
pentru a putea trai cat mai independent.

 Rolul serviciilor de sprijin in integrarea sociala a persoanelor cu handicap

Ingrijirea in comunitate antreneaza restructurari esentiale la nivelul serviciilor de sprijin,
care trebuie sa satisfaca noi standarde, in raport cu noile orientari, cum ar fi:
o flexibilitatea şi sensibilitatea in raport cu nevoile persoanelor beneficiare şi ale celor care le
ingrijesc;
2
 LUCRUL IN ECHIPA MULTIDISCIPLINARA – Suport de curs

o formularea unei game de optiuni pentru beneficiari;

o asigurarea interventiilor strict necesare, in vederea dezvoltarii independentei
beneficiarilor;
o concentrarea asupra celor cu nevoile cele mai mari.

 Avantajele integrarii in comunitate a persoanelor cu handicap

Ingrijirea in comunitate prezinta o serie de avantaje:
o promovarea alegerilor şi a independentei persoanelor ingrijite, intr-un mediu de viata cat mai
apropiat de cel al celorlalti membri ai comunitatii;
o tendinta de individualizare a serviciilor furnizate persoanelor cu dizabilitati, in raport cu
nevoile lor speciale;
o implicarea intregii comunitati in procesul de ingrijire, ceea ce determina o mai buna
acceptare a persoanelor cu handicap, evitandu-se etichetarea şi stigmatizarea;
o promovarea activitatilor unor echipe complexe, interdisciplinare, care orienteaza şi acorda
suport pe parcursul procesului de ingrijire.

 Reabilitarea bazata pe comunitate

Acest concept a aparut in contextul incercarilor de dezinstitutionalizare, de
scoatere de sub controlul exclusiv al specialiştilor a procesului de reabilitare.
Acest model are ca principal obiectiv promovarea conştientizarii şi
esponsabilitatii privind reabilitarea la nivelul comunitatilor locale, avand ca tinta
stimularea intrajutorarii. Exista aşteptari ca persoanele cu dizabilitati, familiile lor şi toti membrii
comunitatii sa se implice in cautarea propriilor lor solutii comune.
Premisa reabilitarii bazate pe comunitate este surprinzator de simpla: un
supervizor local este desemnat de comunitate şi beneficiaza de un anumit training. Apoi acesta
asigura trainingul pentru familia restransa ori extinsa a persoanei cu dizabilitate, urmarind şi
obtinerea sprijinului comunitatii.
Exista doua ipoteze pe care se fundeaza acest model:
o ca resursa cea mai importanta pentru acordarea de ajutor persoanei cu dizabilitate este
constituita de propria sa familie;
o ca pentru dezvoltarea suportului este posibila şi necesara mobilizarea
comunitatii din care face parte acea familie.

3
 LUCRUL IN ECHIPA MULTIDISCIPLINARA – Suport de curs

 Relatia in procesul de ajutare a persoanei cu handicap

Relatia reprezinta conceptul fundamental in asistenta persoanei cu handicap. Ea rezulta:
dintr-un schimb emotional reciproc, o legatura intre doua persoane care au un scop comun.
Exista anumite limite normative ale scopului in relatia asistent personal - persoana cu
handicap. Acest scop trebuie definit inca de la inceputul relatiei şi recunoscut de
participanti. Exista nevoia ca asistentul personal sa explice cu mare atentie prezenta sa intr-o
familie şi sa explice responsabilitatile sale fata de persoana cu handicap.
Interactiunea dintre asistentul personal şi persoana cu handicap (dar şi cu familia
acesteia) nu este neaparat una placuta. De la inceput, asistentul personal trebuie sa discute
cu membrii familiei in care va intra pentru a ingriji persoana cu handicap şi sa clarifice anumite
aspecte cum ar fi, de pilda, cele legate de confidentialitate. In aceasta tractiune asistentul
personal ajuta persoana cu handicap prin furnizarea de resurse, «in diverse activitati
terapeutice sau prin diferite modalitati de solutionare a problemelor concrete cu care se
confrunta persoana.
Relatia intre asistentul personal şi persoana cu handicap este o relatie profesionala şi de
suport. Relatia profesionala este aceea in care exista un acord intre parti referitor la scop, in
care asistentul devine devotat intereselor persoanei cu handicap. In relatia profesionala trebuie
mentinuta obiectivitatea.

 Caracteristicile relatiei de suport

Principalele caracteristici ale relatiei de suport sunt:
o preocuparea pentru ceilalti, o atitudine care reflecta caldura, sinceritate,
prietenie;
o implicare, asumarea de responsabilitati in relatia de ajutare;
o acceptarea, o atitudine fara critici, fara a judeca;
o empatia, a trai imaginar situatia celuilalt, a manifesta o atitudine de intelegere
(dar fara a transmite mila şi compasiune);
o comunicarea clara a asistentului cu persoana asistata;
o sinceritate in recunoaşterea propriilor sentimente şi abilitatea de a separa
sentimentele personale de cele ale persoanei asistate;
o autoritatea cu care este investit asistentul personal prin contract şi prin
cunoştintele pe care le are;
o claritatea scopului pentru ambele persoane implicate;
4
 LUCRUL IN ECHIPA MULTIDISCIPLINARA – Suport de curs

o confidentialitatea, a nu dezvalui altora datele personale ale celui asistat.

Cel mai bun instrument al asistentului personal in aceasta relatie de suport este el insuşi.
De asemenea foarte importanta pentru optimizarea acestui suport este cooperarea, atat cu
ceilalti furnizori de servicii cat si cu membrii echipei pluridisciplinare implicata in procesul de
recuperare/reabilitare/reintegrare a persoanei cu handicap.

 Dificultatile familiale in integrarea sociala a persoanelor cu handicap

Legatura familiei cu reabilitarea persoanelor cu handicap este uneori
problematica. Deşi familia a fost mereu una din principalele surse de ajutor şi de sprijin in
procesul de ingrijire a persoanei cu handicap, calitatea acesteia variaza mult şi nu poate fi
intotdeuna garantata. De exemplu, pot interveni factori emotionali sau practici care ar putea
impiedica familia sa acorde sprijinul in anumite circumstante. S-ar putea sa nu existe suficient
timp sau bani ca familia sa asigure reabilitarea adecvata, sistematica unei persoane. La nivel
emotional, functia de parinte este diferita de rolul realizat de un terapeut specializat sau de un
consilier.
Relatia dintre asistentul personal/parinte si persoana cu handicap pe care o are in grija este
marcata de o serie de emotii care nu se manifesta in relatia dintre beneficiar şi specialist.
o Majoritatea parintilor care au un copil cu handicap sunt sanatosi, sau cel putin nu au
aceleeasi dizabilitati cu ale copilului lor. De aceea, poseda foarte putine cunostinte asupra
problemelor pe care le intampina. Ei pot detine stereotipuri de dizabilitati, sau informatii
gresite despre dizabilitate in general sau, in mod particular, despre dizabilitatea copilului. Iar
acest lucru le afecteaza atitudinea fata de situatia copilului lor. Nu multi parinti vor reactiona
cu un total sange rece la descoperirea dizabilitatii copilului lor. Acest lucru este perfect
rezonabil si mai putin probabil sa determine o cantitatea exceptionala de rau copilului daca
parintii sunt capabili sa depaseasca anxietatile initiale, acceptand dizabilitatea copilului lor si
muncind pentru a-l sustine. Adultii cu dizabilitati care astazi sunt capabili sa lupte impotriva
nedreptatilor cu care se confrunta, datoreaza acest lucru parintilor lor care le-au demonstrat
ca acest lucru este posibil. Dar unii parinti nu reusesc sa trateze astfel situatia.
Spre explempu, pot deveni supra-protectivi, nelasandu-si copii sa ia parte la activitati care
“contravin” dizabilitatii lor (un copil fara un picior sa joace fotbal). In mod inevitabil, aceasta
atitudine determina copilul sa se simta oarecum diferit de ceilalti, astfel cauzandu-I un rau
psihologic. Astfel de supra-protejari, desi nu sunt rau intentionate, sunt reactii daunatoare
fata de un copil cu dizabilitate.
o O alta atitudine daunatoare este sentimentul de vinovatie – prezent mai ales acolo unde

5
 LUCRUL IN ECHIPA MULTIDISCIPLINARA – Suport de curs

copilul s-a nascut cu respectiva dizabilitate. In acest caz, parintii se simt oarecum
responsabil de situatia copilului lor. Un asemenea sentiment, desi irational, nu este usor de
evitat – mai ales in zonele in care presiunile sociale isi spun cuvantul (dizabilitatea este
adesea considerata uneori ca o pedeapsa pentru pacatele parintilor). Multi parinti care au
acest sentiment reactioneaza incercand sa gaseasca altceva pe care sa dea vina, mai ales
atunci cand pare sa existe o posibilitate de a nega ca copilul s-a nascut cu o asemenea
dizabilitate.
o Refuzul de a recunoate dizabilitatea copilului este, de asemenea, o atitudine extrem de
daunatoare acestuia. Cauza poate fi ori incapacitatea de a face fata situatiei sau frica de
reactiilor celor din jur. Adesea acestea sunt indeaproape legate. Insa, indiferent de cauza,
cert este ca copilul in cauza va fi cu siguranta afectat de aceasta atitudine. E aproape sigur
ca va creste cu sentimentul ca dizabilitatea sa este ceva de care sa-I fie rusine , cu
constientizarea faptului ca familiei sale ii e rusine de ea si va invata astfel ca nu trebuie sa o
mentioneze vreodata. Expus pe toata perioada copilariei unor asemenea atitudini, probabil
ca le va interioriza fiind astfel nevoit ca in viata de adult sa traiasca consecintele acestora.
o Pentru ca parintii sanatosi nu detin o experienta personala in a avea o dizabilitate, si pentru
ca – probabil - detin in schimb stereotipuri despre felul de a fi al copilului lor cu dizabilitati si
despre capacitatile sale, este foarte posibil ca ii vor subestima aptitudinile si vor face false
presupuneri asupra tipului de viata pe care copilul il va trai. Unul dintre efectele acestei
situatii poate fi acela ca parintii isi adapostesc copii prea mult. Iar aceasta atitudine este
generata in mod special de ideea generala - dar gresita - ca copilul cu handicap nu este la
fel de puternic emotional ca oamenii normali si de aceea trebuie sa fie protejat de viata, de
loviturile, caderile si urcusurile ei. Desi intentiile sunt in general din cele mai bune, dar
complet ilogice, a proteja tanarul cu dizabilitati de etapele normale prin care oamenii trebuie
sa treaca in viata pana la maturizare (a avea prieten/prietena, a infrunta dezamagiri etc)
inseamna de fapt a-l forta sa ramana imatur, a-l depriva de dreptul de a se maturiza. Si
exact aceasta imaturitate - care, printr-un abordarea de catre parinti a unui alt tip de
atitudine, ar putea fi evitata - e folosita de acestia drept justificare pentru supraprotejarea pe
care o ofera copilului: “E prea imatur pentru a face fata unei asemenea situatii!”. Ei insa
esueaza a vedea ca copilul lor deja face fata unei situatii care probabil este de zeci de ori
mai mare decat suma tuturor siituatiile pe care o persoana normala le infrunta pe drumul
vietii.
o Parintii, in mod special parintii cu copii a caror dizabilitate a fost diagnosticata relativ recent
si care, in consecinta, au invatat foarte putin din experienta, pot fi mai ales vulnerabili la

6
 LUCRUL IN ECHIPA MULTIDISCIPLINARA – Suport de curs

informatii eronate. Dezinformarea si atitudinile care sugereaza teama joaca un rol

semnificativ in determinarea persoanei cu handicap de a-si accepta si asuma un rol in cadrul
societatii. Parintii unei astfel de persoane sunt – in general - purtatori neintentionati de
asteptari oprimante care le-au fost prezentate ca informatii reale si care, venind de la
presupusi profesionisti, mai mult ca sigur vor fi acceptate ca atare.
Parintii trebuie sa inlature ideea preconceputa si eronata conform careia copilul cu
dizabilitati este foarte putin probabil a juca vreun rol in societate si pastrand permanent vii in
minte interesele copilului, sa actioneze in concordanta cu acestea. Altfel, este foarte probabil
ca beneficiarul sa creasca cu sentimentul ca este altfel decat ceilalti oameni, nu numai in
dizabilitatea de care sufera, ba chiar incarcandu-se si cu alte presupuse inaptitudini.
Noua filosofie sociala, dar şi progresele psihologiei, psihopedagogiei şi ştiintelor educatiei au
demonstrat posibilitati nebanuite de actualizare, dezvoltare a potentialului biopsihic al persoanei
cu o dizabilitate, de integrare şi afirmare sociala a acesteia in conditiile interventiei societatii,
prin activitati educationale, terapeutice, recuperatorii şi compensatorii, intr-un context
valorizator, au dus modelul multidimensional al definirii handicapului, care inglobeaza criterii
medicale, psihologice, educationale şi sociale, cu evidentierea responsabilizarii societatii pentru
a asigura şanse egale fiecarei finte umane de afirmare in toate domeniile.
Abordarea multidisciplinara are ca principal scop cresterea gradului de integrare.

 Conceptul de echipa multidisciplinara.

 Ce este echipa multidisciplinara?

Echipa pluridisciplinara consta intr-un grup de profesionişti diferiti care lucreaza in comun
avand drept scop proiectarea, luarea deciziilor şi realizarea activitatilor cele mai potrivite pentru
atingerea obiectivelor comune propuse.
In cazul particular al asistentei personale a persoanelor cu handicap, echipa pluridisciplinara
este conceputa ca un sistem de sprijin pentru asistentul personal, in dificultatile cu care acesta
se confrunta in activitatea lui.
Obiectivul de baza al echipei pluridisciplinare este de a oferi un mecanism indirect de suport
in ingrijirea persoanei cu handicap, prin sprijinirea asistentilor personali ai acestora intr-un
context şi intr-o maniera ce asigura impartaşirea de experienta şi intelegere, ca baza a cresterii
nivelului de calitate a vietii beneficiarului.
Interventia echipei merge de la consiliere pana la planificarea individuala a serviciilor.

7
 LUCRUL IN ECHIPA MULTIDISCIPLINARA – Suport de curs

Scopul ei fundamental este respectarea interesului superior al beneficiarului prin toate

deciziile şi activitatile realizate.
 Care este componenta echipei multidisciplinare?
Componenta echipei se stabileşte in functie de natura handicapului persoanei asistate şi de
tipul de sprijin solicitat si este formata din:
o asistentul personal, beneficiarul, membrii familiei beneficiarului, managerul de caz
(angajat al serviciului public de asistenta sociala)
o cel putin trei specialisti din urmatoarele categorii: medic de familie, asistent social,
psiholog, kinetoterapeut, logoped, neuropsihiatru, educator, diriginte, profesorul de sprijin,
consilier psiho-pedagogic, medic pediatru, asistent medical, psihopedagog

 Care este rolul echipei multidisciplinare

Rolul echipei multidisciplinare este de a coordona toate actiunile care vizeaza
implementarea planului de servicii propus in scopul integrarii sociale, scolare si profesionale a
beneficiarului.
In domeniul asistentei sociale, promovarii, implementarii şi protectiei drepturilor persoanei cu
handicap, lucrul in echipa multidisciplinara, poate ajuta in ceea ce priveşte:
o informarea profesionala - tine membrii echipei multidisciplinare la curent cu evolutia
actuala din domeniu protectiei persoanelor cu handicap şi a drepturilor acestora, cat şi
cu privire la strategiile şi viziunile de viitor a diferitilor factori de interes;
o informarea sociala - fiecare membru va avea o imagine de ansamblu asupra situatiilor de
risc care pot interveni şi va putea contribui la creionarea unei solutii in vederea prevenirii
lor;
o evaluare complexa a cazurilor - diferitii specialişti vor evalua toate cazurile de personae
cu handicap aflate in situatii de risc, prin dezvoltarea unor masuri fezabile şi
implementabile, in cadrul unor planuri de servicii;
o dezvoltarea unei baze de date reala - este singura modalitate pentru a dezvolta o baza
de date cu toti beneficiarii/persoanele cu handicap ingrijite in familii care se confrunta cu
diferite situatii de risc şi de a gestiona in mod eficient servicile şi prestatiile sociale
disponibile la nivel local;
o stabilirea de contacte - este o ocazie favorabila unde specialiştii din domeniul asistentei
sociale a persoanelor cu handicap se pot intalni intre ei, in cadrul unor intalniri de caz
bine organizate şi programate;

8
 LUCRUL IN ECHIPA MULTIDISCIPLINARA – Suport de curs

o promovarea - conştientizarea publica a activitatilor membrilor şi importanta lor cu privire

la implicarea in problematica sociala a comunitatii;
o sustinerea - practicarea unei anumite modalitati de abordare a muncii in teren, in cadrul
evaluarii complexe a unui caz sau a monitorizarii acestuia;
o actiunea - favorizeaza initierea de actiuni in colaborare şi parteneriat;
o sprijinul reciproc - interventie punctata in orice problema legata de drepturile persoanei
cu handicap şi de optimizarea procesului de integrare sociala a acestuia;
o perfectionarea - dobandirea de cunoştinte formale sau nonformale despre drepturile
persoanei cu handicap

 Care este rolul persoanei cu handicap/beneficiarului in cadrul echipei

multidisciplinare?
Persoana cu handicap/beneficiarul este persoana pentru care s-a instituit echipa,
respectarea INTERESULUI SUPERIOR al acestuia fiind principiul de baza al functionarii
echipei.
Persoana cu handicap/beneficiarul face parte din echipa de sprijin ca şi beneficiar de baza
al serviciilor acesteia dar şi ca participant la propria sa evaluare şi formare.
Ori de cate ori este cazul trebuie consultat, ascultat pentru a-şi spune punctul de vedere cu
privire la problemele sale, cu privire la cauzele care determina dificultatile cu care se confrunta,
cu privire la progresele pe care le face.
Echipa trebuie sa ofere persoanei cu handicap/beneficiarului oportunitati de consemnare a
propriilor pareri fie in scris prin completarea unui chestionar, fie verbal in cadrul unui dialog
informal cu un specialist in care persoana cu handicap are incredere şi care-i asigura de
confidentialitatea discutiilor.

 Conditii de functionare a echipei multidisciplinare

Pentru ca echipa sa fie eficienta trebuie sa indeplineasca o serie de conditii de organizare
şi de functionare. Acestea sunt:
o Scopul comun
o Claritatea obiectivelor urmarite
o Program de activitati comune
o Participarea tuturor membrilor
o Activitatea in grup
o Decizii in comun
9
 LUCRUL IN ECHIPA MULTIDISCIPLINARA – Suport de curs

o Relatii eficiente
o Comunicare optimala
o Negocierea solutiilor
o Aspecte informale - dezvoltarea unei culturi de grup (mici obiceiuri in comun,
mediul ambiant, etc.).
Fiecare dintre aceste conditii este importanta. Pentru indeplinirea lor este nevoie de
organizare, planificare şi de asigurarea unui climat favorabil.

 Comunicarea si colaborarea cu membrii echipei

 Obiectivele colaborarii cu echipa multidisciplinara

Obiectivul principal al colaborarii cu echipa multidisciplinara este de a oferi sansa
asistentilor personali de a-si dezvolta increderea si competenta in a oferi un sprijin de calitate
persoanei cu handicap pe care o au in grija. Echipa pluridisciplinara ofera un forum pentru
asistentii personali pentru a-şi impartaşi cunoştintele şi abilitatile, de a-şi exprima şi de a primi
incredere si sprijin emotional.
De asemenea, colaborarea cu echipa pluridisciplinara ajuta asistentii personali sa
realizeze ca nu sunt singuri şi ca şi altii se confrunta cu astfel de dificultati. Un rol foarte
important al echipei pluridisciplinare este acela de a sprijini asistentii personali si familiile
acestora sa aiba incredere in resursele proprii, de a face fata greutatilor cu care se confrunta in
activitatea de ingrijire/insotire a persoanei cu handicap grav.
Programele de interventie şi sprijin ar trebui sa implice asistentii personali la maximum.
Ele ar trebui sa fie construite astfel incat sa satisfaca nevoile persoanei cu handicap in
contextul larg al nevoilor familiei. Parintii/ingrijitorii persoanei cu handicap ar trebui sa fie
recunoscuti ca fiind cei mai potriviti in relatarea istoriei, comportamentului şi nevoilor acesteia.

 Elementele unei colaborari eficiente

Comunicarea şi colaborarea eficienta dintre membrii echipei pluridisciplinare şi asistenti
personali se bazeaza pe cateva elemente:
o Respectul (reciproc) - Este important sa se plece de la premisa ca parintii/ingrijitorii personali

sunt cei mai importanti „formatori" din viata; respectul şi tactul dovedit de specialistul din
cadrul echipei fata de complexitatea unor probleme poate induce respectul reciproc.

10
 LUCRUL IN ECHIPA MULTIDISCIPLINARA – Suport de curs

o Atitudinea impartiala, care solicita gandirea pozitiva şi deschisa despre familii, evitarea

judecatilor evaluative şi dezaprobatoare. Atitudinea impartiala inseamna incurajarea

familiilor de catre specialisti sa-şi evalueze propriile decizii, fara a influenta cu propria lor
parere.
o Empatia fata de parinte poate fi uşor sesizata de acesta prin deschiderea la dialog şi

comunicare sincera, sensibila.

 Gestionarea problemelor care pot aparea in procesul de colaborare la nivel de

echipa
Una din problemele importante cu care se confrunta specialistii din cadrul echipei
multidisciplinare este aceea a acceptarii sprijinului de catre beneficiari (asistentul personal si
persoana cu handicap). Cei mai reticenti par a fi asistentii personali care deşi recunosc nevoia
de sprijin in activitatea lor cu persoana cu handicap si integrarii acesteia in familie si comunitate,
accepta uneori cu mare dificultate observatiile şi sugestiile managerului de caz.
Acceptarea consilierii/interventiei din partea echipei sau a managerului de caz devine posibila
daca:
o Asistentii personali recepteaza echipa ca un forum in care membrii echipei multidisciplinare
işi impartaşesc reciproc experienta şi cunoştintele pentru a elabora strategii in favoarea
persoanelor cu handicap
o Echipa/managerul de caz nu se manifesta ca persoane atotştiutoare in relatiile cu asistentii
personali si beneficiari
o Asistentii personali nu percep echipa ca pe o forma mascata de evaluare
o Echipa/managerul de caz işi dovedeşte eficacitatea in rezolvarea problemelor pentru care se
solicita sprijin.
o Interventiile de sprijin din partea echipei sau a managerului de caz trebuie sa se
caracterizeze prin discretie, tact şi sa fie orientate spre obtinerea unor solutii in problemele
cu care se confrunta asistentul personal in ingrijirea persoanei cu handicap.

 Optimizarea relatiei de colaborare dintre asistentul personal si ceilalti membri

ai echipei multidisciplinare
Pentru ca relatia de colaborare dintre asistentul personal si echipa pluridisciplinara sa fie
optima, ar trebui ca aceasta din urma sa fie optima in 6 tipuri de interventii:
 Interventia de eliberare. Rolul echipei/managerului de caz este acela de eliberare a
tensiunilor şi a frustrarilor acumulate, de incurajare a descarcarii emotionale;
11
 LUCRUL IN ECHIPA MULTIDISCIPLINARA – Suport de curs

 Interventia catalizatoare. Echipa/managerul de caz motiveaza şi incurajeaza asistentii

personali pentru a dezvolta relatii şi a rezolva problemele prin mijloace proprii. Este o
interventie de ajutor care valorizeaza asistentul personal prin aprobari, confirmari, validarea
solutiilor personale;
 Interventia de autoritate. Implica rolul dominant al echipei/managerului de caz care se
manifesta şi se exprima ca expert in problematica handicapului şi aşteapta un anumit tip de
comportamente din partea asistentilor personali;
 Interventia tip „recomandari". Se refera la relatia directa dintre echipa/manager de caz şi
asistent personal şi se concretizeaza in sfaturi, sugestii, evaluare, oferire de alternative;
 Interventia de informare. Implica transmitere de instructiuni, informatii, interpretari ale unor
tipuri de interventii/strategii;
 Interventia de confruntare. Vizeaza in mod direct comportamentul asistentului personal,
atitudinea şi convingerile sale. Confruntarea nu trebuie sa determine conflicte deschise.
Acest tip de interventie implica provocare şi raspunsuri directe. Calitatile de bun
argumentator al deciziilor şi tactul devin calitati esentiale ale managerului de caz/mambrilor
echipei multidisciplinare.

 Care este rolul asistentului personal in relatia de comunicare/colaborare cu ceilalti

membri ai echipei multidisciplinare?
o Colaboreaza cu ceilalti profesionişti şi cu serviciile publice de asistenta sociala.
o Respecta competentele şi cunoştintele specialiştilor.
o Respecta, in relatiile cu alti reprezentanti ai unor profesii normele comportamentului
civilizat de colaborare, stima şi ajutor reciproc.
o Nu realizeaza cu altii o comunitate de interese neprincipiale, in vederea obtinerii unui
avantaj ilegal.
o Solicita consilierea specialiştilor in orice problema neclara.
o Işi cunoaşte competentele şi cunoştintele şi nu-şi asuma raspunderile altor profesionişti
sau sarcini carora nu le poate face fata.
o Accepta evaluarea, monitorizarea şi supervizarea activitatii sale de catre cei indreptatiti
sa o faca.
o Sprijina medicul, psihologul, kinetoterapeutul, logopedul sa comunice cu persoana cu
handicap şi sa-şi realizeze sarcinile.
o Se implica in observarea şi cunoaşterea persoanei cu handicap şi comunica, la cerere,
informatiile cerute de specialişti.
12
 LUCRUL IN ECHIPA MULTIDISCIPLINARA – Suport de curs

o Informeaza o persoana responsabila cand siguranta şi sanatatea beneficiarului este in

pericol.
o Impartaşeşte experienta altor asistenti personali.
o Inscrie persoana cu handicap/pe sine insuşi intr-o asociatie sau fundatie cu activitate in
domeniul fenomenului de handicap şi se comporta ca un membru activ, largind aria de
suport pentru persoana cu handicap.

 Relatia cu ceilalti furnizori de servicii la domiciliu

Este reconfortant sa stii ca nu esti singur. Multi asistenti personali au recunoscut ca i-a ajutat
faptul ca au impartasit experienta cu alti ingrijitori. Multi dintre acestia spun adesea ca alti
membrii ai familiei care nu sunt ingrijitori principali nu inteleg stresul cauzat de acest tip
activitate zilnica. Altii inteleg cum un comentariu deplasat venit de la pacient sau alt membru al
familiei poate fi extrem dureros.
Este important pentru ingrijitori sa primeasca respectul si intelegerea de care au nevoie de
la o retea de ingrijitori care pot empatiza si impartasi astfel de experiente.
Discutiile, chiar si on-line, cu alti ingrijitori ii ajuta pe acestia sa faca fata sarcinilor stresante,
le permite sa invete noi modalitati alternative de ingrijire, le da senzatia ca eliberare prin faptul
ca isi exprima sentimentele intr-un mediu in care nu sunt judecati dar mai ales intr-un mediu in
care pot relationa cu altii care trec prin ce trec ei.
E o modalitate de a capata o noua perspectiva asupra situatiei si poate fi un sistem de
sustinere vital.
Ingrijitorii din institutiile specializate sunt, de asemenea, o sursa de sprijin emotional. Este
important ca ingrijitorii sa caute si sa primeasca sprijinul si ragazul de care au nevoie.

13
 LUCRUL IN ECHIPA MULTIDISCIPLINARA – Suport de curs

2. PARTICIPAREA LA STABILIREA OBIECTIVELOR

 Etapele procesului de coordonarea a activitatilor asistentilor personali

Procesul de coordonare a activitatii asistentilor personali ai persoanei cu handicap presupune
parcurgerea urmatoarelor etape:
1. Informarea populatiei despre gama de servicii oferite, in cat timp se poate primi serviciul
si care este procedeul prin care se poate obtine.
2. Luarea in evidenta: procedeul prin care se face o luare in evidenta a nevoilor si, astfel,
sa putem aprecia care ar trebui sa fie nivelul de evaluare pentru a se potrivi cu nevoile
fiecarui client.
3. Evaluarea nevoilor, a intelege nevoile fiecarui individ care solicita servicii si a le oferi,
in functie de prioritati, si de resursele pe care le are organizatia.
4. Elaborarea Planului Individualizat de Servicii pe baza nevoilor identificate
5. lmplementarea Planului Individualizat de Servicii. Asigurarea de resurse pe toata durata
stabila pana la atingerea obiectivelor din planul individualizat de servicii.
6. Monitorizarea serviciilor. Controlul si asigurarea cu resurse astfel ca serviciile sa fie
furnizate.
7. Examenele de bilant. Reanalizarea periodica a elementelor si, astfel, reajustarea
planului de ingrijire.

 Evaluarea integrata a nevoilor beneficiarilor

Este procesul prin care intelegem nevoile fiecarui beneficiar si, in functie de acestea si
de prioritati, oferim servicii conform unui plan de ingrijire.
Evaluarea, care este primul serviciu acordat efectiv, va fi facut in termen de maxim 48-
72 de ore de la solicitare.
Procesul de evaluare al nevoilor e bine sa aiba loc la domiciliul beneficiarilor pentru a
avea o imagine completa asupra mediului in care aceştia traiesc.
Evaluarea este un proces cheie de care depinde oferirea serviciilor pe viitor; o evaluare
corecta va avea ca rezultat un Plan Individualizat de Servicii corespunzator.
Evaluare initiala a fiecarui beneficiar include: istoricul aparitiei handicapului, autonomie
personala si stare fizica, greutate si regim alimentar (inclusiv preferinte alimentare), vaz, auz,

14
 LUCRUL IN ECHIPA MULTIDISCIPLINARA – Suport de curs

comunicare (limbaj), sanatate bucala (dentitie etc.): locomotie, mobilitate generala, continenta,
medicatie curenta, sanatate mentala si cognitie, preocupari, hobby-uri, nevoi culturale si
spirituale (religioase), siguranta personala, riscuri, relatia cu familia si alte contacte sociale,
dependenta de droguri, alcool, tutun etc.
In baza evaluarii initiale echipa pluridisciplinara impreuna cu asistentul personal,
beneficiarul si familia acestuia stabileste serviciile ce urmeaza a fi asigurate.

Echipa multidisciplinara realizeaza reevaluarea beneficiarului atunci cand apar modificari

ale starii sale psiho-fizice.

Datele privind evaluarea initiala/reevaluarile sunt inregistrate intr-o Fisa de evaluare

individuala si pastrate in regim de confidentialitate, conform legii; beneficiarul/reprezentantul
sau legal are acces la aceste date.

 Intocmirea Planului Personalizat de Servicii

Pentru fiecare beneficiar se intocmeste un Plan Individualizat de Servicii.

Planul Individualizat de Servicii stabileste, in baza evaluarii initiale/reevaluarilor, serviciile
asigurate beneficiarului precum si personalul implicat in realizarea planului.
Planul Individualizat de Servicii include urmatoarele capitole:
o Program Individualizat de Ingrijire
o Program Individualizat de Socializare
o Program Individualizat de Recuperare.
In cazul in care beneficiarul necesita si alte servicii in afara celor asigurate de furnizor
acestea pot fi contractate de la alti furnizori de servicii din comunitate; serviciile externalizate
pot fi incluse in Planul Individualizat de Servicii si prevazute in contractul de servicii.
Planul Individualizat de Servicii este elaborat in cadrul echipei multidisciplinare.
Responsabilitatea coordonarii serviciilor incluse in Planul Individualizat de Servicii revine
unui "manager de caz" desemnat din randul personalului specializat al echipei de implementare;
un manager de caz poate coordona serviciile pentru 16 - 20 beneficiari.
Planul Individualizat de Servicii este revizuit periodic, la 6 luni, si oricand este necesar, in
functie de nevoile individuale ale beneficiarului.
Elaborarea si revizuirea Planului Individualizat de Servicii se efectueaza impreuna cu
beneficiarul si/sau cu reprezentantul legal al acestuia.

15
 LUCRUL IN ECHIPA MULTIDISCIPLINARA – Suport de curs

Beneficiarul/reprezentantul sau legal primeste o copie a Planului Individualizat de Servicii (in

forma initiala si ori de cate ori acesta este revizuit), prezentata intr-o forma accesibila (tiparita
obisnuit sau in Braille, casete video pentru limbaj mimico-gestual, casete audio etc., dupa caz).

 Programarea activitatilor
Beneficiarii participa la un program de activitati, desfasurat dupa o programare si un orar
prestabilite, care raspunde nevoilor individuale evaluate.
Programul si orarul activitatilor desfasurate la domiciliul beneficiarului sunt stabilite de
comun acord cu beneficiarii/reprezentantii lor legali.
In cazurile in care orarul nu poate fi respectat de catre furnizor, acesta are obligatia de a
contacta, in timp util, beneficiarul/reprezentantul acestuia si de a stabili, de comun acord,
modalitatea de rezolvare a situatiei.
La randul sau, beneficiarul are obligatia de a anunta furnizorul de servicii despre orice
modificare accidentala de orar pe care o solicita din motive bine intemeiate (internare, decesul
unei rude pana la gradul III etc.).

 Serviciile de ingrijire si asistenta

Furnizorul de servicii asigura fiecarui beneficiar servicii de ingrijire si asistenta la
domiciliu care au in vedere:
o ingrijire primara:
o ajutor pentru igiena corporala;
o imbracare si dezbracare;
o igiena eliminarilor;
o hranire si hidratare;
o transfer si mobilizare;
o deplasare in interior;
o comunicare;
o ajutor pentru prepararea si livrarea hranei;
o efectuarea de cumparaturi;
o activitati de menaj;
o administrare si gestionare a bugetului propriu.
o asistenta in mentinerea sanatatii:
o sesizarea medicului de familie ori de cate ori apar modificari ale starii de sanatate;

16
 LUCRUL IN ECHIPA MULTIDISCIPLINARA – Suport de curs

o sprijin in administrarea tratamentelor medicale orale prescrise;

o educatie pentru sanatate (cunostinte minime despre igiena si riscuri privind fumatul,
drogurile, viata sexuala neprotejata etc.).
Furnizorul de servicii sprijina accesul fiecarui beneficiar la asistenta medicala generala si de
specialitate (medic de familie, medici specialisti, cabinete etc. in cadrul comunitatii) si la
asistenta tehnica adecvata (ochelari, lucrari stomatologice, orteze, proteze etc.).
Furnizorul de servicii asigura monitorizarea in scop preventiv si terapeutic a starii de
sanatate somatica si psihica a beneficiarilor.
Furnizorul de servicii realizeaza, pentru beneficiari, programe de educatie sanitara
(impotriva fumatului, consumului de bauturi alcoolice si droguri, sexuala si contraceptiva etc.) cu
personal calificat propriu ori contractat din comunitate (medic, psiholog, asistent social etc.).

 Serviciile de recuperare medicala si reabilitare

Beneficiarul desfasoara activitati de recuperare medicala si reabilitare conform nevoilor si
preferintelor personale.
Furnizorul de servicii asigura activitati de recuperare medicala si reabilitare in baza unui
Program Individualizat de Recuperare care constituie un capitol al Planului Individualizat de
Servicii; Programul Individualizat de Recuperare este elaborat si revizuit periodic in baza
evaluarii/reevaluarilor efectuate pentru fiecare beneficiar.
Programul Individualizat de Recuperare se stabileste de catre echipa multidisciplinara, cu
participarea beneficiarului/reprezentantului si familiei beneficiarului, dupa caz, in baza
evaluarii/reevaluarilor nevoilor beneficiarului.
Activitatile de recuperare medicala si reabilitare sunt efectuate de specialisti, in functie de
diagnostic si de conditiile de la domiciliul beneficiarului.
Programul Individualizat de Recuperare al fiecarui beneficiar cuprinde in mod necesar
activitati de formare-dezvoltare a abilitatilor de autoservire si de ingrijire personala si auto-
gospodarire.
Structura personalului implicat in activitatile de recuperare medicala si reabilitare
corespunde nevoilor beneficiarilor.
Furnizorul de servicii incurajeaza si sprijina beneficiarii sa manifeste initiativa, sa-si
organizeze si sa execute, pe cat posibil autonom, actiuni si activitati cotidiene, fiind luate toate
masurile necesare pentru prevenirea riscurilor.
Furnizorul de servicii va avea permanent in vedere ca finalitatea activitatilor desfasurate cu
beneficiarii sa fie reintegrarea sociala si profesionala.

17
 LUCRUL IN ECHIPA MULTIDISCIPLINARA – Suport de curs

 Seviciile de integrare/reintegrare sociala

Beneficiarii sunt incurajati si sprijiniti sa mentina o relatie stransa cu familia si comunitatea.

Furnizorul de servicii asigura activitati de integrare familiala si comunitara in baza unui

Program de Socializare care constituie un capitol al Planului Individualizat de Servicii; acest
program este elaborat si revizuit periodic in baza evaluarii/reevaluarilor efectuate pentru fiecare
beneficiar.
Activitatile care vizeaza socializarea, in functie de nevoile individuale ale beneficiarilor, pot fi:
informare; interpretare in limbaj mimico-gestual; consiliere juridica; asistenta sociala; pregatire
pentru viata independenta; consiliere pentru adaptarea locuintei; indrumare vocationala (sprijin
pentru angajare, formare, orientare si integrare in munca); socializare si petrecerea timpului
liber.
Furnizorul de servicii incurajeaza si sprijina beneficiarii sa mentina si sa dezvolte relatia cu
familia, reprezentantul legal, prietenii etc.
Furnizorul de servicii informeaza si consulta familiile beneficiarilor atunci cand se iau decizii
importante in legatura cu acestia (evaluarea initiala/reevaluarile, stabilirea Planului Individualizat
de Servicii, drepturi, proceduri etc.).
Furnizorul de servicii asigura, la nevoie, consiliere si sprijin psihologic familiilor in vederea
integrarii/reintegrarii familiale si comunitare a beneficiarilor.
Furnizorul de servicii asigura informarea beneficiarilor asupra drepturilor si obligatiilor lor in
calitate de cetateni.
Furnizorul de servicii sprijina beneficiarii sa cunoasca si sa utilizeze serviciile comunitatii
(posta si comunicatii, transport, servicii medicale si de reabilitare, institutii/servicii culturale si
sportive etc.).
Furnizorul de servicii sprijina beneficiarii sa desfasoare activitati de socializare si petrecere a
timpului liber.

18
 LUCRUL IN ECHIPA MULTIDISCIPLINARA – Suport de curs

3. FACILITAREA SCHIMBURILOR DE INFORMATII

Schimburile de informatii se pot realiza verbal sau in scris.

Facilitarea schimbului de informatii se poate realiza prin:

 Informarea echipei de specialisti despre orice modificare ce priveste starea psiho-

fizica a beneficiarului

 Mentinerea unei legaturi permanente intre membrii echipei

 Transmiterea datelor in timp optim

 Comunicarea informatiilor intr0o forma clara, accesibila

Reguli pentru o buna colaborare si realizarea unui schimb optim de informatii:

 Reguli pentru membrii echipei multidisciplinare/asistentul personal

o Ascultati cu rabdare pacientul.
o Gasiti explicatii, totdeauna, foarte clare.
o Acordati sfaturi de medicina preventiva;
o Comportati-va franc şi onest.
o Pastrati informatiile pacientului in stricta confidentialitate.
o Respectati dorintele pacientului.
o Nu va criticati pacientii in public.
o Aratati-va sprijinul afectiv (emotional).
o Priviti pacientul in ochi in timpul convorbirii.
o Respectati intimitatea pacientului.
o Nu va angajati in raporturi intime (sexuale) cu pacientii.
o Nu folositi juraminte şi promisiuni in compania pacientului.
o Nu va aratati supararea, stresul ori anxietatea in fata pacientului.
o Nu retindeti pacientilor ajutor material.

19
 LUCRUL IN ECHIPA MULTIDISCIPLINARA – Suport de curs

o Incercati sa alcatuiti diagnostice limpezi, clare.

o Prezentati-va in fata pacientului in lumina cea mai favorabila.

 Reguli pentru beneficiar

o intreaba specialistul, asistentul personal daca este ceva neclar.
o Ofera acestora informatiile necesare.
o Respecta cu grija instructiunile.
o Fii foarte onest in aceasta relatie.
o Asigura-ti igiena şi curatenia corporala in vederea examinarii medicale.
o Nu consuma in mod inutil timpul celui care are grija de tine.
o Nu pretinde lucruri nerezonabile in bugetul de timp limitat al ingrijitorului personal.
o Fii apropiat şi "deschis" fata de cel care te ingrijeste
o Respecta intimitatea celui care te ingrijeste
o Expuneti problemele o singura data.
o Priveşte partenerul de discutie in ochi, in timpul convorbirii.
Aceste reguli, general orientative pentru beneficiar au, de asemenea, scopul de a ajuta in
centrarea pe problematica specifica solicitand interventia specialistului pentru promovarea şi
protejarea, in acelaşi timp, a intimitatii in acest sistem de comunicare, specialist – asistent
personal-benefciar.

Tipuri de recomandari:
- Recomandarile inscrise in documentele eliberate oficial persoanei cu handicap, in Planul
Personalizat de Servicii,in fiecare din cele trei capitole ale acestuia
- Recomandari specialiştilor:
- Recomandarile medicilor : medic de familie, neuropsihiatru, s.a
- Recomandarile psihologului;
- Recomandarile kinetoterapeutului;
- Recomandarile logopedului;
- Recomandarile cadrelor didactice/psihopedagogului ;
- Recomandarile ergoterapeutului;
- Recomandarile asistentului social;

20
LUCRUL IN ECHIPA MULTIDISCIPLINARA – Suport de curs

21