Educatie-Ecologica Bwir PDF

U.S.
PEACE CORPS
H
Planuri de lecție pentru

educația ecologică
Peace Corps Romania
2009
Iunie 2009 Manual PCRO EEC 1

Manual-pilot întocmit de Grupul pentru educație ecologică din
cadrul Peace Corps Romania
De ce a fost alcătuită această programă pentru educația ecologică ..........................................4
Ce trebuie să știm la început .......................................................................................................5
Planuri de lecție........................................................................... Error! Bookmark not defined.
Lecția 1 – Mediul — Cum suntem conectați?..........................................................................7
Lecția 2 – Dâra de energie....................................................................................................10
Lecția 3 – În toată lumea.......................................................................................................16
Lecția 4 – Specii aflate în pericol ..........................................................................................18
Lecția 5 – Lasă-te dus de curent...........................................................................................20
Lecția 6 – Suma tuturor părților.............................................................................................24
Lecția 7 – Aruncarea gunoiului în natură ..............................................................................28
Lecția 8 – În aer ....................................................................................................................31
Lecția 9 – Ce facem acum? Ce am putea să facem în viitor? ...............................................34
Anexe .......................................................................................... Error! Bookmark not defined.
Fișe informative și fișe de lucru .............................................................................................38
Fișe și materiale pentru Lecția 1 - Mediul - Cum suntem conectați ..................................39
Fișe și materiale pentru Lecția 2 – Dâra de energie .........................................................42
Fișe și materiale pentru lecția 3 – În toată lumea .............................................................48
Fișe și materiale pentru Lecția 4 – Specii aflate în pericol ................................................52
Fise și materiale pentru Lecția 5 – Lasă-te dus de curent ...............................................55
Fișa pentru Lecția 6 – Suma tuturor părților .....................................................................67
Fișa pentru lecția 7 – Aruncarea gunoiului în natură ........................................................68
Fișa și materiale pentru Lecția 8 – În aer..........................................................................68
Fișa pentru lecția 9 – Ce facem? Ce putem face? ............................................................71
Alternative pentru planurile de lecție .....................................................................................72
Alternative pentru Lecția 1 – Mediul și cum suntem conectați la mediu............................72
Alternative pentru Lecția 2 – Traseul energiei ..................................................................73
Altenative pentru Lecția 4 - Specii în pericol.....................................................................74
Alternative pentru Lecția 5 – Lasă-te dus de curent .........................................................78
Activități suplimentare ...........................................................................................................79
Clasa a 4-a –– Plimbare în natură (Lecția 1) ..................................................................80
Clasa a 4-a –– Țânțarul, somonul, ursul (Lecțiile 1 și 3) ..................................................80
Clasa a 4-a –– Desenați programul zilei și efectul acestuia asupra mediului (Lecția 9) ..80
Clasa a 4-a –– Realizarea afișului cu speciile în pericol (Lecția 4) ..................................81
Clasa a 8-a –– Somnul de 100 de ani (Lecția 9)..............................................................81
Clasa a 8-a –– Gunoierii naturii (Lecția 1) ......................................................................81
Clasa a 8-a –– Clasificări naturale (Se poate adapta la orice lecție) ..............................81
Clasa a 8-a ––Graficul reziduurilor (Lecția 8) .................................................................82
Clasa a 8-a ––Găsiți perechea (Se poate adapta la orice lecție, în special la
lectiile 1,3 și 5)..................................................................................................................82
Clasa a 8-a –– Simularea unei erupții vulcanice (Lecția 8) ..............................................82
Clasa a 8-a – Punga pentru pungi (Lecțiile 7 si 9) ..........................................................82
Clasele 5 - 8 -- Observarea micro-universului (Lecția 1)… ..............................................83
Clasele 5 - 8 -- Ce s-a schimbat în 150 de ani? (Lecția 9, se poate adapta pentru lecțiile
2, 4, 6, 7 și 8)....................................................................................................................83
Clasele 5 - 8 Harta ta topografică (Lecțiile 3 și 5) .........................................................83
Clasele 5 - 8 -- Construirea unui peisaj 3D din harta topografică (Lecțiile 3 și 5) ...........83

Clasele 5 - 8 -- O urmă pe Pământ (Lecțiile 2 și 9) ........................................................83
Clasele 5 - 8 -- Râul din cutie (Lecția 5) ........................................................................84
Clasele 5 - 8 -- Durata de viață a lucrurilor (Lecția 2) ....................................................84
Clasele 5 - 8 -- Trăim într-o comunitate (Etica vieții în comun) (Lecțiile 6, 8 și 9) ..........84
Clasele 5 - 8 -- Mimând natura ( se poate adapta pentru toate lecțiile, în special 1, 4
și 7 )..................................................................................................................................84
Clasele 5 - 8 -- Scrisoare ecologică către tine însuți (Lecția 9, inițializată în lecția 1) .....84
Clasele 5 - 8 -- Cum să trăim fără să lăsăm urme (La începutul sau la finalul întregii
serii de lecții) ....................................................................................................................85
Clasele 5 - 8 -- Apa din gospodăria noastră (Lecția 6) .................................................86
Clasele 5 - 8 -- Poem pentru diversitate (Lecțiile 1, 3 și 4) ...........................................87

De ce a fost alcatuită această programă pentru educație
ecologică?
Aceste planuri de lecție au drept scop prezentarea conceptelor și problemelor fundamentale
ale mediului în cadrul orelor de limba engleză.
Programa este formată din nouă lecții alcătuite conform standardelor curriculare din România.
Fiecare lecție conține o activitate de bază menită să lărgească experiența elevilor. În anexă
sunt incluse activități suplimentare sau alternative care por fi folosite în cadrul lecțiilor.
Lecțiile au fost proiectate pentru ciclul gimnazial (clasele V - VIII). Predate în bloc, planurile de
lecție și activitățile oferă o prezentare a principalelor concepte și probleme de mediu relevante
pentru elevii din ciclul gimnazial. Lecțiile sunt concepute astfel încât să fie predate în serie,
alcătuind un tot unitar, dar pot fi folosite cu succes și separate.
Programa începe cu conceptele ecologice cele mai simple, trecând apoi la marile provocări
legate de mediu, pentru a se opri în cele din urmă asupra unor subiecte specifice, cum sunt
circulația apei, poluarea aerului și gunoiul.
Fiecare lecție conține activități care demonstrează conceptele și problemele de mediu, care
încurajează învățarea activă de către toți elevii și care îmbunătățesc abilitățile de folosire a
limbii engleze.
Lecțiile sunt concepute pentru a fi folosite în mod flexibil. Flexibilitatea este de fapt unul dintre
conceptele de bază ale alcătuirii programei, fiind permanent încurajată. Pot fi adaugate sau
scoase informații pentru a ajusta lecțiile la abilitățile și cunoștințele anterioare ale elevilor. Prin
urmare, activitățile pot fi adaptate pentru a fi simplificate sau, dimpotrivă, redate mai complex,
alte elemente putând fi adăugate sau înlocuite. Deși este încurajat lucrul în grup, profesorul are
libertatea de a schimba ponderea activităților și dimensiunile grupurilor pentru a răspunde
cerințelor legate de mărimea și caracteristicile clasei, deprinderilor pe care le au elevii și timpul
pe care îl au la dispoziție.
Anexa conține o serie de activități suplimentare sau alternative. Au fost adăugate activități
pentru elevii din clasele mai mici. Pentru fiecare activitate se indică subiectele tratate și nivelul
de vârstă pentru care este propusă.
Această programă a fost alcătuită de către voluntarii din Corpul Păcii (Peace Corps Romania),
pornindu-se de la experiența de predare și lecțiile ținute de acești voluntari și de la materialele
pe care aceștia le-au folosit în clase.

Ce trebuie să știm la început:
Efectul populației umane asupra mediului. Oamenii modifică lumea în care trăiesc. Rasa
umană diferă față de toate celelalte prin schimbările pe care le provoacă mediului înconjurător.
Acest aspect poate fi bun sau rău. Datorită schimbărilor produse, oamenii au progresat foarte
mult ca specie și au putut să trăiască aproape peste tot pe pământ, dar acum:
• Suprafața locuibilă a pământului a fost parțial sau grav deteriorată în proporție de ¾
datorită activității oamenilor;
• Câțiva specialiști consideră că oamenii au folosit deja 33% din resursele naturale ale
pământului.
În plus, populația continuă să crească. Dacă în prezent trăiesc aproximativ 6,5 miliarde de
oameni pe glob, se estimează că în 2060 populația va depăși 9 miliarde de oameni. Viitoarea
creștere va avea loc în special în țările în curs de dezvoltare (proporția estimată este de 99%),
ceea ce va afecta și mai mult resursele naturale.
Modul în care factorul uman afectează reursele naturale: Un mare număr de resurse se află pe
lista celor care sunt în pericol. Iată câteva exemple: Pădurile, Apa, Combustibilii fosili, Solul și
Biodiversitatea. Este necesar să ținem cont de faptul că în urma consumului apar deșeurile,
aruncarea acestora fiind una din marile probleme ale mediului.
Pădurile: Despăduririle produc încălzirea globală:

• 20% din emisiile de gaze care produc efectul de seră au drept cauză despăduririle din
zona tropicală.
• Indonezia este a treia pe lista marilor producători de gaze care produc efectul de seră,
cauza fiind aproape în întregime despăduririle.
Distrugerea pădurilor tropicale:
• Până în 1979, pădurile tropicale au fost reduse cu aproximativ 50% din dimensiunile
―preistorice‖.
• Fotografiile făcute din avion și de pe sateliți arată că se distrug anual circa 12 milioane
de hectare.
Copacii sunt uzine de oxigen:
• Un hectar de copaci asigură oxigenul necesar pentru 13 persoane.
• În procesul de fotosinteză, un copac absoarbe carbonul din CO2 și eliberează oxigen.
Pădurile și gazele de seră:
• Un hectar de copaci poate ―prelucra‖ în fiecare an 62 tone de CO2 din atmosferă.
• Un copac conține o cantitate de carbon de ½.
• Astfel , prin procesul de oxidare, un copac ajuns la maturitate eliberează în atmosferă
circa ½ din greutatea sa sub formă de CO2.
Reducerea suprafeței împădurite a României:
• Înainte de apariția omului, teritoriul actual al României era acoperit de păduri în
proporție de 77% . Astăzi, pădurile ocupă doar 28%.
Rezervele de petrol: Rezervele de petrol se epuizează rapid.

Omenirea folosește zilnic 84 milioane de barili de petrol.
• Aproximativ 20 milioane de barili se folosesc în fiecare zi pentru autoturisme și
vehicule ușoare.
• O persoană care locuiește într-o țară dezvoltată folosește de 11 ori mai multa benzină
decât o persoană care locuiește într-o țară în curs de dezvoltare.
Numărul autoturismelor continuă să crească.
• Aproximativ 750 milioane de mașini rulează pe șoselele din întreaga lume.

• Se estimează că numărul autoturismelor va crește până la 1 miliard în următorii 20 de
ani.
Petrolul este o resursă care nu se regenerează.
• Țițeiul s-a format cu milioane de ani în urmă prin descompunerea unor plante
microscopice de pe fundul oceanelor.
• Durează cel puțin un million de ani ca să se formeze țițeiul.
Apa: Deja există mulți oameni care nu dispun de suficienta apă. Problema se acutizează din
cauza creșterii demografice și implicit a necesarului de apă pentru uz casnic și industrial și
pentru agricultură, din cauza poluării resurselor de apă și din cauza încălzirii globale.
• În 2000, o treime din populația lumii suferea din cauza lipsei apei.
• 8% (500 milioane) din populația lumii suferea din cauza lipsei acute de apă.
Solul: Eroziunea solului se va accentua pe măsură ce din ce în ce mai mult teren este
exploatat și toate terenurile agricole sunt folosite din ce în ce mai intensiv. 25 de miliarde de
tone de sol se pierd anual prin eroziune.
Biodiversitate: Dispariția speciilor

• Stingerea speciilor este un process evolutiv normal, cu o rată normală de aproximativ 1
până la 10 specii pe an.
• Dar oamenii de știință estimează că ratele de extincție actuale depășesc de 100 până
la 1000 de ori rata naturală. Până la 72 de specii dispar în fiecare zi.
Deșeurile provenite din consumul resurselor: Gunoiul pe care-l producem poluează planeta.
Acest gunoi poate crea mari probleme și este nevoie de mult mai mult timp pentru
descompunerea gunoiului decât ne ia nouă ca să-l generăm: Hârtia: 2-4 săptămâni; Resturile
de țigări: 2-5 ani; Sticla de plastic: 300-500 de ani.

Planuri de lecție
Lecția 1 — Mediul — Cum suntem conectați?
Titlul lecției
Mediul – Cum suntem conectați?
Subiectul
Definirea termenului ―mediu înconjurător‖ și înțelegerea modului în care natura nu este decât o
împletire a tuturor formelor de viață.
Nivelul de vârstă
Clasele 5 - 8
Durata lecției / Spațiul necesar

20 minute pregătire; 32-42 minute desfășurare; Sala de clasă
Obiective operaționale (rezultate pe care elevii trebuie să le demonstreze la sfârșitul

lecției)
Elevii vor fi capabili să:
1. Definească termenul ―mediu înconjurător.‖
2. Identifice conexiunea dintre toate ființele.
3. Știe numele diferitelor plante și animale care viețuiesc în preajma lor.
Metode folosite (descrierea sumară a conținutului orei)

Elevii se implică în discuțiile din clasă, un joc de grup de brainstorming și un joc de realizare a
conexiunii.
Scopul lecției ( justificarea pe scurt)

Elevii vor cunoaște definiția cuvântului ―mediu‖ și apoi se va arăta interdependența noastră în
cadrul mediului prin ceea ce ne leagă de natură.
Materiale și mijloace auxiliare (de ce avem nevoie pentru a susține această lecție)
Tablă și cretă sau tablă albă și markere. Elevii vor avea caiete și pixuri sau creioane. Elastic și
pixuri. Dicționar englez-român pentru traducerea cuvintelor care denumesc plante și animale.
Fișa necesară: Lecția 1 – Mediul

Vocabular
Vocabular de bază: Aer Oxigen
Mediu Conexiune Azot
Natură Viața ca un întreg Dioxid de Carbon
Plante
Animale Vocabular avansat :
Hrană Dependența
Adăpost Interdependența
Apă Biodiversitate

Desfășurarea lecției
Cadrul general
Definiția cuvântului ―Mediu.‖ Mediul poate fi definit ca ―tot ce există în jurul nostru,‖ atât
elemente vii cât și nevii. Este esenţial pentru noi toți pentru că fără mediu noi nu am mai avea
cele necesare traiului: hrană, apă, adăpost. Regăsim mediul în aerul pe care îl respirăm, în
soarele care ne dă căldura, în hrana şi apa pe care le folosim pentru a hrăni corpul nostru, este
acoperişul deasupra capului nostru, îl găsim în plante şi animale, în pietre şi râuri, în mări,
oceane si munti, în tot ceea ce putem vedea, auzi, simţi, tot ceea ce putem mirosi sau gusta.
Mediul este cel care ne asigură supravieţuirea prin toate elementele sale iar noi suntem la
rândul nostru o parte a lui.
Legatura noastra cu mediul

De fiecare dată când respirăm, realizăm o legatură cu arborii care furnizează oxigenul necesar
nouă şi tuturor celorlalte vieţuitoare. Când bem un pahar cu lapte, suntem legaţi de vaca de la
care luăm laptele şi totodata de iarba pe care aceasta trebuie să o manânce pentru a face
laptele. Există multe feluri în care suntem conectaţi cu plantele şi animalele din jurul nostru.
Câteodată, aceste legături sunt destul de greu de observat. Oricum, ceea ce este important
este să înţelegem că avem nevoie şi de alte vieţuitoare pentru a putea trăi. Aceste legături sunt
deci importante pentru viaţă.
Pregătirea lecției
Pregătiți cartonașe cu nume (vezi fișa)
Activități Durată Descriere
Brainstorming pentru 2-5 minute Întrebați elevii ce știu despre cuvântul ―mediu‖. Încercați
cuvântul ―mediu‖ să adunați suficiente elemente pentru o definiție.
Grupele alcătuiesc 10 - 15 După ce au definit cuvântul ―mediu‖, împărțiți elevii în
câte o listă cu minute grupe/echipe și spuneți-le să alcătuiasca o listă cu
diferite lucruri din lucruri din mediu și alocați 5 minute pentru acest lucru.
mediul înconjurător, Fiecare echipă citește TOATE cuvintele de pe listă și
apoi participă la un primește un punct dacă a scris un cuvânt pe care
joc. celelalte echipe nu l-au scris. Câștigă echipa cu cele mai
multe puncte.
Notă: Profesorul scrie toate cuvintele pe tablă pe
măsură ce echipele citesc listele.
Construirea unei 5 minute Se desenează pe tablă un cerc în mijlocul căruia se

diagrame folosind scrie cuvantul ―mediu‖, iar în jurul acestuia în cerculețe
rezultatele obținute mai mici se scriu cuvintele pe care elevii le-au citit în
în activitatea activitatea precedentă. Dacă sunt prea multe cuvinte,
precedentă. selectați câteva. Cu o singură linie, uniți cerculețele cu
cuvinte de cercul din mijloc. (5 minute) (Dacă timpul
permite, pe baza acestei diagrame, discutați cu elevii de
ce fiecare din cercurile mai mici este important. Scrieți
motivul pe tablă, indicând printr-o linie la ce cuvânt se
referă).
O ―rețea‖ a vieții 15 minute Alcătuiți o rețea care să reprezinte viața. Scrieți pe

cartonașe cuvintele din activitățile precedente (vezi fișa
din secțiunea materialelor auxiliare). Elevii se așează în
cerc, ținând câte un cartonaș în mână și primesc un
ghem de sfoară. Primul elev aruncă ghemul colegului
care are cartonașul cu cuvântul cel mai apropiat ca
înțeles de al său, apoi acesta îl înmânează următorului
și așa mai departe. Elevii țin sfoara până când fiecare a
primit ghemul și au construit o plasă. Profesorul poate
așeza un obiect pe plasa de sfoară pentru a demonstra
cât este de solidă. Apoi spune unui singur elev să dea
drumul la sfoară și toată rețeaua se destramă.
Concluzii 2 minute Această activitate demonstrează ce importantă este
biodiversitatea și cât de strâns suntem uniți cu toate
lucrurile din jurul nostru.
Verificarea ințelegerii/Evaluare (cum să masuram rezultatele pentru a ști dacă materialul

a fost însușiit)
Elevii pot defini cuvântul ―mediu.‖
Elevii pot da exemple elocvente din viața lor pentru a arăta că fac parte din mediu.
Elevii pot descrie conexiunea dintre ființele care fac parte din mediu.
Variante pentru clasele mai putin avansate la limba engleză

1. Pe parcursul discuției menite să ducă la definirea mediului, întreaga clasă se va concentra
pe răspunsul la întrebări pentru a extrage definiția. Apoi cereți elevilor să definească sintagma
―tot ce există în jurul nostru.‖
2. Dupa discuții și stabilirea definiției, desenați cercul mediului, așa cum s-a arătat mai sus.
3. Încurajați elevii să numească ―elemente‖ ale mediului și apoi să traseze cerculețe în jurul
cercului din centru (vezi fig. 1). Dupa plasarea ―elementelor‖ în cerculețele din jurul cercului cel
mare, profesorul va alege 5-6 ―lucruri‖ numite de elevi și va cere elevilor să se ridice și să
mimeze elementul respectiv. De exemplu, dacă un element ales ar fi un copac, copiii ar putea
să stea în picioare, ridica brațele în aer cu degetele răsfirate, legănându-se în vânt. Profesorul
se poate gândi la mișcări ale corpului care să ilustreze cel puțin 5-6 dintre elementele numite.
Dovediți creativitate.( Pentru activitățile 1-3 sunt necesare 10 minute)
4. Cereți elevilor să se gândească la importanța fiecărui element de mediu pe care l-au numit.
(10 minute)
5. Elevii închid ochii și își imaginează locul/spațiul lor preferat. Se recomandă folosirea unui
fundal de muzică clasică pe parcursul acestui exercițiu. Spuneți copiilor să se gândească la
culori, mirosuri, priveliști etc. din acest loc.
6. Alocați timp pentru ca elevii să deseneze acest loc. (20 minute)
7. Elevii arată desenele și vorbesc despre motivul pentru care le place locul respectiv. (10
minute)
8. Desenele vor fi expuse pe perete pentu a alcătui o expoziție de desene care dau exemplu
de mediu înconjurător.

Lecția 2 – Dâra de energie
Titlul lecției
Dâra de energie (energy trail) — Un plan de lecție inspirat de pe site-ul Climate Change North
(www.climatechangenorth.ca/index.html) precum și după manualul de educație ecologică Și
frunzele verzi cresc (And the Green Leaves Grow), de Kristina Vagos
Subiectul lecției
Legătura dintre producerea bunurilor de larg consum și modificarea climei din cauza
consumului de combustibil și emisiilor de gaze care produc efectul de seră.
Nivelul de vârstă
Clasele 5-10
Durata lecției / Spațiu necesar: 50 minute / Sala de clasă
Obiective operaționale (rezultate pe care elevii trebuie să le demonstreze la sfârșitul

lecției)
1. urmăreasca consumul de energie necesar unui produs de la începutul fabricării
acestuia până ajunge la destinația finală.
2. explice cum se folosește energia pentru extracția materiilor prime, fabricarea și
transportul bunurilor de larg consum.
3. Înțeleagă că producerea și transportul bunurilor de larg consum contribuie la
modificarea climei.
Metode folosite (descrierea sumară a conținutului orei)

Prin analiză, elevii descoperă legătura dintre produsele destinate consumului, fabricarea lor și
consumul de energie, arderea combustibililor fosili și emisiile de dioxid de carbon care
contribuie la modificarea climatică. Elevii își însușesc aceste noțiuni urmărind etapele prin care
se produc componentele de plastic ale computerului – pornind de la țițeiul din adâncul
pământului până la produsul finit pe care-l folosesc acasă la ei.
Scopul lecției ( justificarea pe scurt)

Să-i ajute pe elevi să înțeleagă că energia folosită la extracția, producerea și transportul
materialelor și produselor determină emisiile de dioxid de carbon care duc la schimbarea
climei.
Materiale și mijloace auxiliare (de ce avem nevoie pentru a susține această lecție)
Caiet, creion, tablă și cretă sau coli mari de hârtie și markere. Fișele necesare - Lecția 2 –
Urma de energie
Vocabular

Vocabular de baza: Groapa de gunoi / ecologică
Energie
Petrol Vocabular pentru nivel avansat:
Resurse reînnoibile Rafinărie de petrol
Resurse care nu se pot reînnoi Extracție
Transport Gaze care produc efect de seră
Materiale Producție
Consumator Combustibili fosili
Produse Industria ușoară
Plastic Industria grea
Schimbarea climei Deșeuri toxice
Procedura
Energia este necesară pentru producerea tuturor bunurilor destinate consumului, de la mașini,
utilaje pentru zăpadă artificială, mese și bănci, până la obiecte mai mici cum sunt computerele,
CD player-ele și jucăriile. Și tot energia este folosită în fiecare stadiu de producție și distribuție
– la extragerea materiilor prime, la procesarea acestora pentru obținerea obiectelor, precum și
la ambalarea lor și transportul acestora de la un capăt la altul al planetei.
Chiar și alimentele pe care le consumăm se plantează, se cultivă, se recoltează, se ambalează

și se transportă cu ajutorul unor utilaje care funcționează prin arderea combustibililor fosili.
Miliarde de litri de combustibili fosili se ard pentru a produce curentul electric care alimentează
utilajele folosite la producerea tuturor bunurilor pe care le folosim zilnic. Știind că doar un litru
de benzină produce 2.36 kg. de dioxid de carbon (carbonul din combustibil se combină cu
oxigenul din aer în timpul arderii), înseamnă că tone întregi de dioxid de carbon se împrăștie în
atmosferă în fiecare zi. Dorința crescândă a omenirii de a consuma din ce în ce mai multe
produse schimbă de fapt clima planetei.
Cu cât cumpărăm și consumăm mai multe produse, cu atât se arde mai mult combustibil fosil,
se elimină mai mult dioxid de carbon în atmosferă și cu atât schimbările climatice sunt mai
radicale. În 1990, fiecare persoană din România contribuia prin consum la producerea a peste
10 tone de gaze care produc efectul de seră, pe tot parcursul anului. Acest număr a scăzut și,
în 2006, fiecare persoană a produs doar un pic peste 7 tone, care tot reprezintă o cantitate
importantă de gaze nocive eliberate în atmosferă. Unul din motivele pentru care emisiile de
gaze care produc efectul de seră a scăzut este declinul industriei grele a României după
Revoluție și înlocuirea acesteia cu industria ușoară**. Această evoluție poate fi urmărită în
multe țări din fostul bloc sovietic.
Dacă vrem să nu contribuim la schimbările climatice, este foarte important ca fiecare dintre noi
să reducă cantitatea de produse pe care le cumpărăm și să folosim judicious ceea ce avem.
Pentru a reduce gazele de seră, este necesar să alegem mai cu grija produsele pe care le
consumăm, să folosim și să refolosim ceea ce avem, să reciclăm ce nu ne mai trebuie și să
irosim cât mai puțin posibil.
**Industria ușoară folosește în general puțin capital, este mai atentă față de consumatori decât interesată de profit
(de exemplu majoritatea produselor industriei ușoare sunt destinate consumatorilor finali și nu intra în faze
intermediare pentru alte industrii). Utilajele folosite în industria ușoară au un impact scăzut asupra mediului decât
cele din industria grea, iar legislația permite cu mai multă ușurință funcționarea unităților de industrie ușoară în

preajma zonelor locuite. Este vorba despre producerea bunurilor destinate consumului zilnic. O definiție din
domeniul economic afirmă că industria ușoară este o ―activitate de producție care folosește cantități mici de
materii parțial procesate pentru producerea articolelor cu valoare relativ mare pe unitatea de greutate.‖ Iată câteva
exemple de industrii ușoare; fabrică de îmbrăcăminte, pantofi, mobile, articole electronice și de menaj. Dimpotrivă,
un șantier de construcții navale se va înscrie în categoria industriei grele. (Wikipedia)
În această lecție, elevii nu trebuie să cunoască exact procesele de producție, scopul lecției fiind
înțelegerea generală a conceptului de folosire a combustibililor fosili în aproape fiecare stadiu
de procesare a bunurilor pe care ei înșiși le folosesc. Este important să se scoată în evidență
felul în care se folosesc combustibilii fosili pentru producerea bunurilor pe care le consumăm
cu toții. Chiar dacă unele etape ale proceselor de producție nu sunt amintite, elevii tot vor
înțelege că există posibilități nelimitate de folosire a energiei. Este mai important să
conștientizăm cât de des folosim energie produsă prin arderea combustibililor fosili, decât să
urmărim fazele exacte ale proceselor de productie. Simplificați prezentarea de mai sus în
funcție de nivelul clasei la care predați.
Activitatea Durata Descrierea activitatii

Discuție despre 10 – 15 Începeți această lecție cu o discuție la nivelul clasei.
bunurile de larg minute Discutați cu elevii despre extracția materiilor prime și
consum, folosirea despre fluxurile de producție. Fișa ―Povestea
combustibililor fosili combustibililor fosili‖ oferă un punct de plecare pentru
în fabricarea și urmărirea necesarului de energie și combustibili în
distribuția acestora fabricarea și distribuirea diferitelor produse. Fișa
și modul în care ―Povestea dârei de energie‖ informează elevii despre
toate acestea proveniența combustibililor fosili. Fiecare obiect pe care
contribuie la îl cumpărăm sau folosim - fie că este din lemn, metal
modificarea climei. sau plastic - necesită energie, obținută prin arderea
combustibililor fosili pe parcursul fabricării, ambalării și
transportului de la fabrică la consumator. Când gazele
sau petrolul sunt arse în termocentrale pentru a obține
energia care pune în funcțiune utilajele, camioanele,
vapoarele, bioxidul de carbon, degajat prin ardere, se
împrăștie în atmosferă. Acest gaz este unul din
principalele gaze care produc efectul de seră și
schimbările climatice. Astăzi, din ce în ce mai multe
produse se fac, parțial sau total, din plastic. Discutați cu
elevii cum tulburările climei apar o dată cu bunurile pe
care le consumăm. În fiecare etapă a procesului de
producție, cât și pe parcursul ambalării și transportului
acestor bunuri, se folosește energia electrică produsă
prin arderea combustibililor fosili. Acest lucru înseamnă
că tot mai mult bioxid de carbon este eliberat în
atmosferă și clima va continua să fie afectată!
Alcătuirea diagramei 25 minute Împreună cu întreaga clasă, alcătuiți o diagramă care să
fluxului de producție ilustreze diferitele etape ale producerii, ambalării și
a unui produs uzual transportului unui produs pe care elevii îl folosesc
frecvent. Fișa ― Pe urmele energiei‖ reprezintă un
exemplu care ilustrează folosirea energiei pentru
producerea unui computer. Puteți folosi exemplul

computerului ca ghid pentru a alcătui schema de
producție a unui alt produs uzual. Este bine să alegeți un
obiect din plastic pentru a arăta modul în care
combustibilii sunt folosiți ca resurse materiale. Creați
propria diagramă pe tablă sau pe o coală mare fixată pe
perete. Urmați instrucțiunile fișei pentru a face diagrama.
Porniți de la imaginea produsului (computer) la unul din
capete și plasați la celălalt capăt resursele de bază
(plastic [Combustibili fosili], metal, sticlă). Folosiți cât mai
multe imagini și mai puține cuvinte pentru a completa
spațiul dintre cele două capete ale schemei (desenați
sau găsiți o imagine a unei sonde, a unui zăcământ
subteran de petrol) indicând pentru fiecare treaptă
consumul de energie.
Folosirea imaginilor (desene, tăieturi din reviste ilustrând

fabrici, camioane, vapoare, avioane) sporesc
componenta vizuală a lecției. Se recomandă, de
asemenea, folosirea repetată a simbolurilor și iconurilor
(semne distinctive pentru transportul rutier, foraj,
producție industrial, transportul componentelor și
ambalajele de plastic).
Este foarte important ca elevii să înțeleagă relația dintre

folosirea energiei și emisiilor de bioxid de carbon. Astfel,
la fiecare etapă în drumul de la reurse la produsul finit,
energia fiind folosită pentru scoaterea țițeiului din
pământ, pentru funcționarea mijloacelor de transport, a
utilajelor din fabrici, pentru încălzirea spațiilor de
producție sau transportul lucrătorilor la serviciu, se
eliberează în atmosferă bioxid de carbon și prin urmare
se acumulează gaze care produc efectul de seră și clima
se modifică continuu. Se poate folosi un simbol pentru
emisiile de CO2 .
După completarea diagramei, este important să-i ajutați

pe elevi să facă legătura dintre folosirea combustibililor
fosili și gazele care produc efectul de seră – în special
bioxidul de carbon – eliberate în atmosferă. Aceste
emisii reprezintă cauza principală a modificărilor climei.
Concluzii și 15 minute Iată câteva activități recomandate:
încheierea
1. De ce este importantă această lecție? De ce
trebuie să știm câtă energie se utilizează pentru
producerea obiectelor uzuale? (1) Petrolul este
o sursă de energie care nu se reînnoiește, este
o resursă limitată și emite o mare cantitate de
CO2 când este ars. (2) Fabricarea obiectelor pe
care le folosim în viața de zi cu zi (jucării,
computere, televizoare etc.) consumă cantități

uriașe de energie și eliberează mari cantități de
CO2. Energia este consumată și pentru
ambalarea și transportul lor cât și pentru
utilizare. (3) Cu cât consumăm mai mult, cu atât
se împrăștie mai multe gaze nocive în aer. (4)
Cei 3 R -- Reducere, Refolosire, Reciclare --
ajută la scăderea consumului de energie și a
emisiilor de CO2.
2. Clasificați produsele desenate de elevi în funcție
de cantitatea de energie necesară pentru
producerea lor.
3. Clasificați desenele în funcție de cantitatea de
gaze de seră produse și de schimbările climatice
pe care le produc.
4. Clasificați produsele destinate ca esențiale,
destul de importante, articole de lux.
5. Cât durează produsele trecute în revistă – cât
timp pot fie ele folosite? De exemplu, o cutie de
plastic poate să fi fost fabricată cu câteva
săptămâni în urmă și să fi fost folosită o singură
dată înainte de a fi aruncată, pe când un frigider
sau o mașină pot avea o durată de 10–15 ani.
Ce se întâmplă cu un obiect după ce devine
nefolositor?
6. Cum se poate afla care este efectul puterii de
cumpărare asupra emisiilor de gaze în
atmosferă?
7. Urmăriți părerile elevilor despre:
o Țările care consumă produse multe și

contribuie astfel la emisiile de gaze din
aer;
o Care este impactul asupra viitoarelor
generații;
o Alte țări care nu sunt mari
consumatoare, dar sunt profund
afectate de schimbările climei.
8. Modalități de scădere a consumului de energie
și a emisiilor de CO2 (să cumpărăm mai puține
produse, să alegem produse mai puțin
energofage, să conservăm energia prin alegerile
pe care le facem, să folosim forme alternative de
energie – solară sau eoliană).
Temă/Evaluare (Verificarea însușirii materialului predat)
Evaluarea abilității de a rezolva exercițiile prezentate mai sus.
Variante pentru clasele cu nivel scăzut de cunoștințe de limbă engleză

Folosiți povestea din Fișa 4 și materiale vizuale pentru a explica formarea combustibililor fosili.
Alte resurse disponibile pe internet
Informații despre Reciclare, reducere, refolosire:

http://www.epa.gov/recyclecity/sw.htm
Informații despre drumul parcurs de produse:

http://www.extension.umn.edu/distribution/naturalresources/DD5569.html

Lecția 3 — Unde în lume?
Titlul lecției
Unde în lume? -- Acest plan de lecție a fost adaptat după manualul de educație ecologică Și
frunzele verzi cresc de Kristina Vagos
Scopul lecției
Elevii vor identifica habitatele extreme şi importanţa lor
Nivelul de vârstă
Clasele 5 -- 8
Durata lecției/ Spațiul necesar

45 minute / Sala de clasă
Obiectivul general (Ce vor ști elevii la sfârșitul orei)

1. identifice habitatele extreme.
2. explice importanța habitatelor extreme.
Metode folosite ( conținutul lecției)

Elevii vor face o plimbare în aceste ecosisteme, inventând o scenetă sau alăturându-se
profesorului lor într-o călătorie în clasă
Cadru general
Există multe feluri de ecosisteme în lume. Toate joacă un rol important ca habitate ale speciilor.
Pădurile tropicale sunt casa a jumătate din plantele şi animalele planetei, şi surprinzător,
deşerturile Terrei sunt bogate în biodiversitate. Explorarea lumii îţi deschide mintea şi face ca
Pământul să pară puţin mai mic.
Materiale auxiliare si resurse
Hârtie, obiecte de desenat. Aveți nevoie de fișa Lecția 3 – Unde în lume
Vocabular
Vocabular de bază: Temperat
Scenetă Despădurire
Ecosistem Specii
Deșert Permafrost
Pădure tropicală
Mlaștini
Arctic
Remediu
Cald
Uscat
Umed
Rece
Vocabular pentru nivelul avansat:
Tropical

Procedura
Există multe feluri de ecosisteme în lume. Toate joacă un rol important ca habitate ale speciilor.
Pădurile tropicale sunt casa a jumătate din plantele şi animalele planetei, şi surprinzător,
deşerturile Terrei sunt bogate în biodiversitate. Explorarea lumii îţi deschide mintea şi face ca
Pământul să pară puţin mai mic. Ca să învăţăm mai mult despre planeta Pământ şi despre
locurile pe care alţii le numesc acasă, vom face o călătorie imaginară spre câteva ecosisteme
extreme.
Această lecţie serveşte la îmbunătăţirea cunoştinţelor elevilor despre ecosistemele Pământului
şi importanţa lor. Prin scenete sau prin călătorii în clasă, elevii vor ajunge în arşiţa miezului de
zi în deşert, vor călători în sănii trase de câini prin tundra arctică, vor descoperi bogăţia vieţii în
pădurile tropicale şi vor trece prin vad în ţinuturile umede, uitându-se atenţi după aligatori.
Bucuraţi-vă de călătorie!

Împărțirea cardurilor 15 minute Împărţiţi elevii în 4 grupe şi daţi fiecărui grup să tragă câte
și citirea lor un card a unui ecosistem. În fiecare grup, elevii vor citi
cardul cu ecosistemul pe care l-au tras. Asiguraţi-vă că
fiecare elev din grup a citit ce este scris pe card. Profesorul
poate să ajute. De exemplu, puneţi pe unul din elevi să
citească cu voce tare grupului său primul paragraf, apoi alt
elev citeşte al doilea paragraf şi aşa mai departe, până
când fiecare elev a citit câte puţin.
Pregătirea scenetelor 10 minute Puneţi fiecare grup să creeze/interpreteze o scenetă/mică
piesă de teatru bazată pe informaţiile de pe cardul propriu.
Sceneta treduie să includă pe toţi elevii din grup.
20 minute Fiecare scenetă va fi interpretată în faţa întregii clase.
Interpretarea
scenetelor
Verificarea înțelegerii/Evaluare (modul în care elevii și-au însușit materialul predat)

Evaluarea elevilor se face pe baza modului în care au reușit să ilustreze informațiile din fișele
despre ecosisteme prin scenetele lor.
Varianta pentru clasele de începători la engleză

1. Profesorul citește din textul ―Călătorie în necunoscut‖ (Lecția 3 Fișa 2) câte un fragment (5
minute pentru fiecare călătorie). Împreună cu profesorul, elevii mimează ceea ce aud.
2. După fiecare călătorie, profesorul arată pe hartă ținutul vizitat și cere elevilor să pună
întrebări sau să comenteze în legătură cu locul în care au călătorit. Continuați cu celelalte
texte urmate de câte o pauză pentru întrebări și comentarii. (5 minute pentru fiecare sesiune de
întrebări și comentarii)
3. Elevii primesc câte o bucată de hârtie pe care desenează excursia care le-a plăcut cel mai
mult. (10 minute)

Lecț ia 4 – Specii pe cale de dispariț ie
Titlul lecției
Specii în pericol de dispariție. Adaptare de pe un plan de lecție de pe site-ul
www.BreakingNewsEnglish.com
Conținutul lecției
Modul în care comerțul electronic afectează animalele exotice și acțiunile de conservare a
caprei negre din România.
Nivelul de vârstă
Clasele 5 -- 8

Obiectivul general (Ce vor ști elevii la sfârșitul orei)

1. Identifice care animalele sunt în pericol de a dispărea ca specie.
2. Identifice ce pot ei să facă pentru a inversa cursul acestui proces.
3. Vorbească despre un animal pe cale de dispariție din România și despre ce măsuri pot
fi luate pentru salvarea acestuia.

Elevii vor învăța despre animalele care sunt în pericol de dispariție. Vor citi un articol și vor face
exercițiile propuse, gândindu-se la ce s-ar putea face pentru a veni în ajutorul acestor animale.
Cadru general
Protejarea speciilor pe cale de dispariție.
Materiale auxiliare și resurse

Hârtie și instrumente de scris. Fișe necesare: Lecția 4 -- Specii pe cale de dispariție
Vocabular
Vocabular de bază: Fildeș
Uriaș
În pericol
Protector Vocabular pentru nivel avansat:
―un cui pentru sicriu‖ Braconier
Dispariție (a unei specii) Braconaj
Rar Ființă
Valoare Exotic
Cerere Bogăție
Piață
Culegători
Medicamente
Blană

Procedura
Această lecție presupune completarea de către elevi a fișei respective.
Activitatea Durata Descrierea activității
Prezentarea 10 minute Anunțarea titlului articolului ―Comerțul pe internet amenință
articolului și animalele exotice‖. Dacă este nevoie, se scrie titlul pe tablă.
discutarea Elevii sunt ajutați să completeze fișa alegând între Adevărat și
titlului Fals. (La clasele mai mici, citiți mai întâi articolul și apoi cereți
elevilor să completeze coloana A/F pentru a verifica înțelegerea.)
Citirea si 10 minute Citiți articolul (Fișa 1) împreună cu clasa și cereți elevilor să
găsirea completeze fișa cu sinonime.
sinonimelor
Citirea, 30 minute Citiți articolul ―În apărarea caprei negre‖ (Fișa 2) împreună cu
discutarea și clasa și discutați. Acest plan de lecție are o mulțime de activități
efectuarea suplimentare în secțiunea Planurilor alternative, pe care le puteți
exercițiilor adapta în funcție de nivelul clasei și de interesele elevilor.
Verificarea ințelegerii/Evaluarea (modul în care elevii și-au însușit materialul predat)

Cereți elevilor să numească animale amenințate cu dispariția, în pericol de dispariție sau
disparate. Puneți întrebări referitoare la cuvintele noi învățate și faceți o listă cu idei pentru
apărarea acestor animale.
Resurse pe internet
Articolul despre capra neagră românească:
http://www.vivid.ro/index.php/issue/80/page/conservation/tstamp/1147421171
Plan de lecție original pe tema animalelor în pericol de dispariție:
http://www.breakingnewsenglish.com/0508/050817-animals-e.html

Lectia 5 – Lasă-te dus de curent
Titlul lecției
Lasă-te dus de curent este un plan de lecție inspirat de site-ul Consiliului pentru educație
ecologică : http://www.montana.edu/wwwwet/journey.html și din manualul pentru educație
ecologică ―Și frunzele verzi cresc” realizat de Parcul Național Retezat în colaborare cu
Organizația Corpul Păcii.
Subiectul lecției
Descrierea și exemplificarea ciclului apei în natură.
Nivelul de vârstă
Clasele 5 -- 8
Durata lecției/Spațiul necesar

Obiective (ce vor ști elevii la sfârșitul lecției)

Elevii vor putea să:
1. Descrie circuitul apei în natură.
2. Identifice formele apei pe parcursul ciclului apei.
Metoda (conținutul lecției)

Aruncând zarul, elevii simulează trecerea apei prin toate fazele circuitului.
Scopul lecției
Când copiii se gândesc la circuitul apei în natură, ei își imaginează acest circuit sub forma unui
cerc, apa curgând sub formă de râu în ocean, de aici evaporându-se și transformându-se în
nori, apoi ploaia pe un vârf de munte și curgând înapoi în râu. Jocul de rol, cu dramatizarea
acțiunilor unei molecule de apă, îi ajută pe elevi să conceptualizeze circuitul apei dincolo de
drumul bidimensional urmat de apă în scenariul tradițional.
Material didactic si auxiliar (de ce aveți nevoie pentru a preda această lecție)
Markere, carton sau hârtie pentru fabricarea zarului.
Fișa necesară: Lecția 5 — Lasă-te dus de curent
Vocabular
Vocabular de bază: Oceane
Zar /zaruri Ape de suprafață
Circuitul apei
Ploaie Vocabular pentru nivel avansat:
Zăpadă Ghețar
Nor Apă de suprafață
Lichid Precipitații
Solid Transpirație
Gaz Sublimare (trecere din stare solidă direct în
Râuri stare gazoasă)
Lacuri Evaporare
Mări Condensare

Procedură
Toată viaţa de pe Pământ depinde de apă. Ploaia cade pe pământ şi hrăneşte plantele şi
animalele. Oceanele, mlaştinile, lacurile şi pâraiele sunt habitatele multor specii. Toată apa de
pe Pământ este conectată într-un ciclu, ciclu care permite vieţii să existe pe această planetă.
În această lecţie, elevii vor învăţa despre ciclul apei, vor examina fiecare parte a acestuia şi vor
face o călătorie prin el.
Pentru joc, puteti confecționa zaruri din carton sau hârtie îndoită pentru a obține cele 6 fețe. Pot
fi folosite cutiuțe în care au fost ambulate cești sau alte obiecte. Marcați viitoarele suprafețe cu
noțiunile din ―tabelul circuitului apei‖ de la sfârșitul acestui plan de lecție. Cuvintele folosite sunt
Nori, Plante, Animale, Râuri, Oceane, Lacuri, Ape de suprafață, Sol și Ghețari. Fiecare dintre
acestea vor reprezenta câte o poziție. La fiecare poziție se așează zarul corespunzător. În
Anexe găsiți modele pentru toate zarurile.
DEFINIŢII DIN CICLUL APEI
condensare: modul în care se formează norii pe cer. Apa se transformă din gaz, în
lichid
evaporarea: modul în care apa se ridică de pe suprafaţa Pământului; ea poate să se

ridice atât din ocean, cât şi dintr-o băltoacă sau din orice alt alt loc acoperit cu apă.
Apa se transformă din lichid, într-un gaz uşor care se înalţă.
precipitaţiile: modul în care apa cade din nori, jos pe Pământ. Ea poate cădea sub
formă de ploaie, zăpadă, grindină, lapoviţă.
apele de suprafaţă: apa care curge în pâraie, râuri sau pe pământ, după ploaie sau
topirea zăpezii.
apele subterane: apa care s-a prelins sub pământ. Aceasta devine parte a pânzei de
apă freatică (apa care în mod natural izvorâşte din subteran, fiind folosită ca apă de
băut, în fântâni), sau poate să curgă într-o suprafaţă mare de apă cum ar fi un ocean
sau un lac.
transpiraţia: modul în care apa este eliberată de către plante, sub formă de gaz, din
nou în mediu. Plantele îşi extrag apa din sol cu ajutorul rădăcinilor, iar pe urmă o
eliberează sub formă de gaz prin frunze.

Desfașurarea lecției

Discutarea circuitului 5 minute Întrebaţi-i pe elevi de ce apa este atât de importantă. Ei ar trebui
apei in natură să ajungă la răspunsul că fără apă nu poate exista viaţă pe
Pământ.
Desenați pe tablă diagrama tradițională a circuitului apei,

folosind termenii de mai sus. Elevii vor fi implicați în această
activitate. Apoi, distribuiți fiecărui elev câte o fișă cu Diagrama
Circuitului Apei.
Explicați că, de fapt, acest circuit este mult mai complex decât în
aceste digrame schematice.
Prezentarea jocului 5 minute Explicați elevilor că vor juca un joc din care rezultă
Circuitul Complex al complexitatea ciclului apei în natură.
Apei în Natură. Acest joc pornește de la cele nouă locuri în care găsim apa în
natură: nori, plante, animale, râuri, oceane, lacuri, ape de
suprafață, ape subterane și ghețari.
Elevii se vor deplasa între aceste faze care reprezintă opriri,

demonstrând că circuitul apei este mult mai complex decât
schema pe care o cunosc, unde apa se deplasează într-o
singură direcție.
Explicați condițiile în care apa curge sau trece dintr-o stare în

alta, și anume, gravitația, căldura soarelui, energia
electromagnetică. Uneori apa stă în același loc mult timp.
Împărțiți elevii în echipe conținând un număr par de elevi pentru

fiecare oprire (fază). (Oprirea pentru nori poate avea un număr
impar de elevi). Elevii de la fiecare oprire vor identifica locurile
posibile în care apa ar putea să se ducă de la oprirea lor.
Desfășurarea jocului 25 minute Înmânați fiecărui grup zarul corespunzător. Verificați dacă au
identificat toate locurile posibile pentru cursul apei de la oprirea
lor. La sfârșitul acestui plan de lecție, există un tabel ajutător.
Elevilor li se explică modul în care apa se poate deplasa de la o

oprire la alta. În cazul în care apa se deplasează ca lichid, elevii
se vor deplasa în perechi, deoarece moleculele de apă trebuie
să stea împreună.
Când apa se mișcă sub formă de vapori, adică spre oprirea

reprezentată de nori, elevii se despart, mergând câte unul, ca
molecule separate. Când pleacă de la oprirea Nori, ei trebuie să-
și găsească o pereche cu care să cada din nori sub formă de
ploaie. Apoi elevii se vor alinia în spatele zarului la fiecare
oprire. La oprirea pentru nori, ei se vor alinia pe un singur rând,

iar la celelalte, în perechi și vor rostogoli împreună zarul.
Vor urma instrucțiunile de pe zar, mergând în spatele liniei dacă

zarul indică ―stai‖. La oprirea pentru nori, când trebuie să plece,
elevii se vor așeza câte doi, mișcându-se împreună, fără ca
partenerul să dea cu zarul.
Elevii vor păstra evidența deplasărilor și opririlor în ordinea în

care au fost făcute și când au stat pe loc.
Scrierea unei 5 minute După terminarea jocului, elevii se întorc la locurile lor în bănci cu
povestiri despre înregistrarea traseului lor. Fiecare elev va scrie o povestire
moleculele de apă. despre ceea ce a făcut el ca moleculă de apă și unde s-a aflat
pe parcursul jocului.
Citirea povestirilor și 10 minute Fiecare elev citește povestirea sa. Cine a călătorit cel mai mult?
concluzii. Cine a stat cel mai mult la o anumită oprire? A trecut fiecare pe
la toate opririle? S-a intors toată lumea la oprirea de la care au
plecat? Ce ne arată toate aceste răspunsuri despre cât de
complexă este circulația apei?
Verificarea ințelegerii/Evaluarea (cum se poate determina măsura în care elevii și-au

însușit cele predate)
Fiecare elev alcătuiește o diagramă cu nouă opriri, unind, cu ajutorul liniilor, opririle între care
se poate deplasa o moleculă de apă și indicând starea apei în timp ce trece de la o oprire la
alta.

Lecț ia 6 — Suma tuturor părtilor
Titlul lecției
Suma tuturor părților – Plan de lecție adaptat după un plan de lecție din Proiectul Wet
Subiectul lecției
Modul în care activitățile oamenilor contribuie la poluarea râurilor și cum poate fi redus acest tip
de poluare.
Nivelul de vârsta a elevilor

Clasele 5-12
Durata lecției / Spațiu necesar

Obiectivul lecției (ce trebuie să știe elevii la sfârșitul lecției)

Elevii vor fi capabili să :
1. Facă diferența dintre sursele de poluare.
2. Recunoască faptul că toată lumea contribuie și răspunde de calitatea apei unui râu sau
unui lac.
3. Identifice etapele de reducere a poluării.
Metoda (conținutul lecției)

Pe o coală de hârtie, elevii vor ―ameliora‖ terenul de pe valea unui râu. În grup, elevii vor pune
cap la cap secțiunile râului și vor discuta poluarea pe care activitățile lor au produs-o pe cursul
râului, modul în care efectul se cumulează în aval și cum ar putea să modifice folosirea
terenului pentru a reduce poluarea râului.
Scopul lecției
Să demonstreze modul în care activitățile umane produc poluarea; să identifice efectul
cumulativ al poluării unui râu; să încurajeze elevii în identificarea acțiunilor pentru a reduce
poluarea râurilor din România.
Materiale didactice și auxiliare

O planșă de lemn sau carton; marker albastru. Elevii vor aduce creioane colorate și carioca,
precum și obiecte școlare (creion, agrafe de birou, carte). În mod opțional, se poate folosi fișa
de lucru.
Vocabular
Vocabular de bază: Rural
Poluare Amonte
Valea râului Aval
Eroziune
Agricultură Vocabular pentru nivel avansat:
Dezvoltare Substanță contaminantă
Drenaj Poluare din sursă punctiformă
Urban Poluare din sursă non-punctiformă

Procedura
Cadru general
Calitatea apei unui râu sau lac depinde foarte mult de cei care folosesc terenul din jur și factorii
naturali existenți în bazinul respectiv. Factorii naturali includ terenul care se erodează cu
usurință și care produce sedimentarea și colmatarea râului sau lacului. Printre factorii umani se
numară activități ca aratul pământului, tăierea pădurilor, minerit sau construcții. Toată lumea
poartă responsabilitatea pentru sănătatea unui bazin hidrografic. Acțiunile separate se
cumulează, fie că sunt pozitive, fie negative. Pentru a înțelege calitatea și cantitatea apelor
unui râu sau lac, este necesar să verificăm condițiile din întregul bazin hidrografic. Dacă acesta
este poluat, și râul va fi poluat.
Cercetările efectuate în bazinul râului se fac din diferite motive. Unele dintre acestea stabilesc
cea mai bună metodă de protejare a râului sau lacului de substanțe poluante. Scopul unor
cercetători ar putea fi aflarea zonelor unui bazin care contribuie cel mai mult la contaminarea
apelor. De exemplu, multe proiecte de amenajare a unor lacuri includ îmbunătățiri ale
terenurilor din jur. Ar fi inutil să se cheltuiască milioane de euro pentru curățarea unui lac dacă,
datorită problemelor din bazinul respectiv, lacul se va contamina din nou.
Când cei care se ocupă de amenajările hidrografice cercetează cum este folosit terenul din jur,
ei sunt interesați de două surse principale de substanțe poluante: surse punctiforme și non-
punctiforme. Poluarea prin surse punctiforme se referă la substanțele poluante care sunt
deversate dintr-o sursă sau un punct care poate fi identificat mergând pe urma acestor
substanțe; astfel de exemple pot fi conducta de deversare a unei fabrici sau un centru de
deversare. Poluarea prin surse non-punctiforme (NPS) are loc atunci când sursa substanței
contaminante nu poate fi identificată; adică, substanța poluantă poate veni din mai multe locuri.
Exemple de poluare NPS includ apele care se scurg de pe terenurile agricole care conțin
îngrășăminte și pesticide, scurgerile de ulei de motor din zonele urbane și sedimentele
provenite din erodarea malurilor.
Deoarece substanțele poluante care provin din surse punctiforme pot fi ușor identificate, este
mai simplu ca acestea să fie monitorizate, legiferate și reduse. Protejarea sistemelor
hidrografice de poluarea NPS este mult mai dificilă deoarece problemele pot fi diverse și
răspândite. Administratorii terenurilor și apelor folosesc metodele cunoscute sub numele de
―bune practici‖ pentru a descrie măsurile care duc la reducerea sau eliminarea poluării NPS.
Folosind o planșă sau bucăți mari de hârtie, confectionați un ―râu‖. Desenați și colorați râul cu
marker albastru. Râul trebuie să curga de-a lungul planșei sau hârtiei. Deasupra și dedesubtul
râului, trebuie să rămână mult loc liber pentru desenele elevilor. Împărțiți râul în două pe
lungime și apoi în secțiuni transversale. Fiecare secțiune va conține o porțiune de râu și spațiul
pentru desenele elevilor. Numărul secțiunilor va corespunde numărului elevilor sau grupelor de
elevi. Numerotați secțiunile de la stânga la dreapta, atât în partea de sus cât și în partea de jos.
Decupați secțiunile și apoi fiecare secțiune pe lungimea râului.

lecției
Încălzirea 5 minute Aflați ce stiu elevii despre bazinele hidrografice punându-le
întrebări despre principalele râuri din România. Elevii vor
determina izvorul și punctul de vărsare al râurilor respective.
Câte județe din România străbat aceste râuri? Alegeți un râu

și discutați despre modurile în care sunt folosite terenurile de-
a lungul râului respectiv.
Definiți sursele punctiforme și non-punctiforme de poluare și

dați exemple.
Realizarea unui bazin 10 minute Informați elevii că tocmai au moștenit un teren de-a lungul
hidrografic cu surse de unui râu și un milion de euro. Fiecare elev face o listă cu
poluare punctiforme și modalitățile de a folosi banii pentru acest teren.
non-punctiforme
Distribuiți sectoarele de proprietate. Fiecare elev primește fie
partea de sus, fie cea de jos a unui sector. Ceea ce este
colorat cu albastru reprezintă cursul de apă, iar spațiul liber
este terenul pe care l-au moștenit.
Acum ei vor folosi milionul de euro pentru a investi în teren

după bunul plac. Elevii vor folosi instrumentele de scris
pentru a descrie această investiție.
Reconstruirea unui bazin 10 minute După ce elevii au terminat descrierile, ei vor afla ce număr
și unui râu ―ameliorat‖. are proprietatea lor, fiecare lot reprezentând o secțiune dintr-
Înțelegerea modului în un puzzle.
care folosirea terenului
contribuie la poluarea apei Elevii asamblează terenurile, în ordinea numerelor. În felul
și cum se cumulează acesta, ei vor construi albia râului și regiunile din jur în
efectul poluării în avalul ordine.
râului.
Elevii descriu modul în care au realizat investițiile și cum au
folosit apele râului. Ei vor identifica activitatile care au poluat
sau deversat substanțe în râu.
Fiecare din contribuțiile elevilor la modificările produse râului

va fi reprezentată printr-un obiect (carte, creion, hârtie, pungă
de plastic) sau cu un simbol.
Demonstrarea poluării din 5 minute Elevii vor alinia obiectele în ordinea plasării de-a lungul
surse punctiforme și non- cursului de apă. Ei vor plasa aceste obiecte de-a lungul
punctiforme. râului, cele din sectorul numerotat cu unu fiind în amonte, iar
cele cu numere mari, în aval.
Elevii vor enunța tipul de poluant reprezentat de obiectele pe

care le-au ales. Obiectele se vor deplasa în aval, până când
ultimul grup de elevi deține toate obiectele.
Discuții 10 minute Discuții pe baza activității anterioare. Cum s-au simțit elevii
care s-au aflat în sectoarele din aval? Au observat modul în

care acțiunile din amonte au afectat secțiunile din aval? Pot
utilizatorii din amonte să modifice calitatea apei folosite de
cei din aval?
Elevii își cer obiectele înapoi. Explicați că obiectele care pot fi

ușor identificate reprezintă surse de poluare punctiforme. Alte
obiecte pot fi mai greu de cerut înapoi, deoarece aceste tipuri
de substanțe poluante provin din mai multe surse. Aceste
obiecte reprezintă surse de poluare non-punctiforme.
Concluzii și evaluare 5 minute Elevii vor scrie un paragraf, aratând cum au contribuit la
poluarea râului și în ce măsură contribuția lor reprezintă o
sursă de poluare punctiformă sau una nepunctiformă. Elevii
vor gasi modalități de reducere a cantității de substanțe
poluante pe care le-au deversat în râu.
Verificarea înțelegerii/Evaluarea (măsura în care materialul predat a fost însușit de către

elevi)
Elevii își spun părerea despre contribuția lor la îmbunătățirea calității apei și despre exemple
reale din zona în care locuiesc, fac deosebirea între poluarea prin surse punctiforme și non-
punctiforme și discută despre acțiunile care pot fi luate pentru a îmbunătăți calitatea apei.
Variante pentru clasele cu nivel mai puțin avansat de engleză

În loc să realizeze descrierea ameliorării zonei râului în scris, elevii vor desena.

Lecția 7 – Aruncarea gunoiului în natură
Titlul lecției
Aruncarea gunoiului în natură
Conținutul activității
Durata de timp în care tipurile de deșeuri se descompun și motivul pentru care nu trebuie să
mai aruncăm gunoiul în natură.
Vârsta elevilor
Clasele 5 – 8
Durata lecției / Spațiul necesar

50 minute /Sala de clasă
Obiectivele lecției (rezultatul la care elevii trebuie să ajungă la sfârșitul lecției)

1. Elevii vor învăța de cât timp este nevoie ca deșeurile să se descompună
2. Elevii vor lua o hotărâre în legatură cu ceea ce pot ei să facă pentru a opri aruncarea
gunoiului în natură.
Metode folosite (conținutul lecției)

Prin discuții și lucrul în grup, elevii vor învăța de cât timp este nevoie pentru ca gunoaiele să se
descompună, de ce acestea sunt nocive pentru mediu și apoi vor compune un jurământ prin
care se angajează să nu mai arunce gunoiul oriunde.
Scopul activității
Noi toți trebuie să avem grijă de mediu și să ne asumăm responsabilitatea propriilor acțiuni.
Materiale și mijloace folosite (de ce este nevoie pentru a preda această lecție)
O bucată de hârtie, o pungă de plastic, o sticlă de plastic, un borcan sau sticlă de sticlă, o cutie
de metal, un rest de țigară sigilat într-o punguță de plastic, o bucată de măr într–o pungă de
plastic, o cutie de carton, o șosetă de bumbac, o bucată de lemn. Opțional se poate folosi o
coală mare de hârtie. Fără fișe.
Vocabular
Vocabular fundamental: bumbac
A arunca gunoiul sticlă (material)
Deșeu carton
Descompunere pungă
Niciodată sticlă (recipient)
Angajament a reduce
Plastic a refolosi
cutie metalică a recicla

Activități Durata Descrierea activității
Introducere 1 minut La inceputul activității elevii sunt rugați să ridice
mâna dacă vreodată au aruncat deșeuri în natură.
Spuneți-le să fie cinstiți și că nu e greșit dacă
recunosc acest lucru. Profesorul recunoaște că și
el/ea trebuie să ridice mâna. Toți elevii, chiar și
profesorii, recunosc că măcar o dată au făcut acest
lucru.
Adunarea 10 minute Elevii enumeră câteva dintre deșeurile care sunt
informației cel mai des aruncate în locuri necorespunzătoare.
Notă: De obicei îi ajut făcând gesturi.
Activitate de grup 20 minute- Se așează deșeurile pregătite într-un loc vizibil și
folosind metoda 5 minute pentru se identifică fiecare obiect: o bucată de hârtie, o
descoperirii instrucțiuni, pungă de plastic, o sticlă de plastic, un borcan sau
5 minute în sticlă de sticlă, o cutie de metal, un rest de țigară
grupuri, sigilat într-o punguță de plastic, o bucată de măr
10 minute pentru într–o pungă de plastic, o cutie de carton, o șosetă
ca fiecare grup să de bumbac, o bucată de lemn.
expună rezultatele
la care au ajuns. Se formează grupuri de câte 3 sau 4 elevi și li se
cere să facă o listă aranjând deșeurile în ordinea în
care cred ei că se descompun, de la cele care se
descompun mai repede, la cele care se
descompun cel mai greu. Fiecare grup vine în față
și aranjează deșeurile în funcție de timpul de
descompunere .
Prezentarea 5 minute Elevii primesc răspunsurile corecte; Hârtia – 2-4
informației săptămâni; rest de măr – 2 luni; rest de bumbac –
1-5 luni; carton – 2-3 luni; rest de țigară – 2-5 ani;
bucată de lemn -- 8-10 ani; pungă de plastic – 10-
20 ani; doză de metal – 80-100 ani; sticlă de plastic
-- 450 ani; sticlă – niciodată.
Desfășurarea 10 minute Se pun întrebări ca de exemplu: Este bună
discuției aruncarea deșeurilor în natură? Ce se poate face
pentru a stopa acest fenomen?
Notă: Răspunsuri posibile: Nu există suficiente
coșuri de gunoi; Dacă deșeurile rămân așa de mult
în natură, generațiile următoare se pot ocupa de
ele; Nu există reguli drastice pentru a stopa acest
fenomen; Un deșeu nu contează pentru natură;
Oamenii nu cunosc aceste lucruri despre
descompunerea deșeurilor.
Întrebări: Dar oare este acest lucru bun pentru
pământ? Voi ce puteți face?
Inițierea acțiunii 5 minute Elevii compun un angajament. După ce scriu acest
angajament în caiet, elevii stau în picioare cu mâna
dreaptă ridicată și îl rostesc în cor, după care îl

semnează.
Notă: Unele angajamente pot fi destul de simple:

Promit să nu mai arunc gunoi pe jos. Promit să
arunc toate deșeurile la coș. Un elev a declarat
odată că își ia angajamentul să adune gunoiul
după cineva o dată pe zi!
Temă/Evaluare (măsura în care lecția a fost însușită)

Elevii vor arunca mai puțin gunoi în curtea școlii sau în școală. Ei vor vorbi cu elevii mai mici
despre cele învățate în această lecție.

Lecția 8 - Este în aer
Titlul lecției
Este în aer
Subiectul lecției
Tipuri de poluare a aerului

Clasele 5 -- 8

50 – 55 minute / Sala de clasă
Obiective (ceea ce trebuie să rețină elevii la sfârșitul lecției)
Elevii vor identifica câteva din cauzele poluării aerului, efectele acestei poluări şi modurile în
care ei pot ajuta la reduceea acestei poluări
Se va face brainstorming cu elevii întregii clase având ca subiect poluarea aerului. Elevii vor
participa prin desene la o activitate prin care vor învăţa mai mult despre poluanţii aerului şi
modurile de stopare a poluării. Elevii mai mari vor alcatui un scenariu-radio.
Cadrul general al lecției
Cât este de important să poţi respira? Adevărul este că speciile de plante şi animale de pe
Pământ nu pot supravieţui fără un mod oarecare de a respira. Plantele au nevoie de un gaz
numit dioxid de carbon pentru a-şi asigura hrana şi pentru a trăi. Oamenii, precum şi alte
animale, au nevoie de oxigen care este, de asemenea, un gaz. Atât dioxidul de carbon, cât şi
oxigenul exista în mod normal în aerul curat (21% O2 şi mai puţin de 1%CO2). Este foarte trist
că aerul de pe tot Pământul este poluat continuu de către oameni şi activităţile lor. Un aer
poluat este un aer murdar; există lucruri numite poluanţi care pun în primejdie speciile care
trăiesc pe Pământ. Vestea bună e că noi, oamenii care până acum am poluat aerul, putem să
ne schimbăm modul de viaţă şi să ajutăm ca aerul să redevină din nou curat.
În această lecţie, elevii vor identifica câteva din cauzele poluării aerului, efectele poluanţilor şi
căile în care ei pot să reducă ―contribuţia‖ lor personală la poluarea aerului.
Materiale
Materiale pentru desenat și hârtie.

Este nevoie de Fișa Lecția 8 – Este în aer
Vocabular

Vocabular de bază: Aer condiționat
Poluarea aerului Polistiren
Smog (ceață amestecată cu fum)
Particule de praf Vocabular pentru nivel avansat:
Combustibil Monoxid
Lemn Dioxid
Cărbune Aerosol
Gaz Stratul de ozon
Centrale electrice Dispariția stratului de ozon
Procedura
Pregatiți o copie a Tabelului cu substanțe poluante ( Secțiunea cu fișe). Tăiați tabelul astfel
încât fiecare substanță poluantă să se afle pe câte o fâșie de hârtie. Adunați fâșiile în teanc,
îndepărtând secțiunea despre monoxidul de carbon. Aceasta va fi folosită de către profesor
pentru exemplificare.

Brainstorming despre 5 minute Prezentaţi elevilor noţiunea de poluare a aerului. Întrebaţi-i dacă
poluarea aerului și ştiu ce înseamnă. Lăsaţi pe câţiva elevi să o definească. Aerul
substanțe poluante. poluat este aerul care conţine ―lucruri‖ numite poluanţi care sunt
nocive pentru speciile vii de pe Terra şi pentru mediu. Explicaţi-le
elevilor că aerul curat este compus din: 78% azot, 21% oxigen,
1% dioxid de carbon, argon şi alte gaze şi vapori de apă.
Desenaţi pe tablă un cerc de mărime medie şi scrieţi în centrul lui

―poluarea aerului‖. Rugaţi-i pe elevi să se gândească la câteva
cauze ale poluării aerului.
După ce toate cauzele enumerate au fost scrise în exteriorul

cercului, conectaţi-le prin linii la cercul aerului poluat. Pentru a
avea mai multe informaţii despre cauzele poluării aerului,
consultaţi tabelul despre descrierea poluanţilor (fisa ―Despre
poluanţi)‖.
Afiș ―Căutat de 10 minute Împărţiţi elevii în 7 grupuri.

poliție‖ și emisiune
de știri Din cele 8 fâşii cu descrierea poluanţilor, reţineţi poluantul 1-
monoxidul de carbon pentru că acest poluant va fi folosit de către
professor. Daţi fiecărui grup din cele şapte formate: descrierea
unui poluant din tabelul ―Despre poluanţi‖, o copie a tabelului ―Ce
stiţi despre poluanţi‖, câteva bucăţi de hârtie şi instrumente de
desen.
Spuneți-le că ei vor realiza, în grup, un afiș de tipul ―Căutat de

poliție‖ pentru poluantul pe care l-au primit. Acest afiș va conține
următoarele informații: nume, descriere, unde a fost văzut ultima

dată ( de unde provine) și măsuri de precauție (de ce este
periculos).
Folosiți Monoxidul de Carbon ca exemplu și creați împreună cu

elevii un afiș. Elevii folosesc informația pentru monoxidul de
carbon pentru a completa fișele lor goale. Vor completa și
secțiunea despre poluantul grupei lor. Nu vor avea în acest
moment informații despre cum se poate stopa poluarea cu
monoxid de carbon. Aceasta informație o vor extrage din
emisiunea de știri pe care profesorul o va reda în continuare.
Profesorul interpretează știrea despre cum se poate stopa acest

poluant și acest lucru le va arăta elevilor ce au de făcut în
grupurile lor. Elevii trebuie să scrie știrea pe care o vor da, știre
care va include toate informațiile pe care le au despre substanța
respectivă care poluează aerul. După citirea știrii de către
profesor, elevii vor avea toate informațiile despre monoxidul de
carbon în tabelele lor. (10 minute pentru această activitate)
Elevii realizeaza și 35 minute Grupurile vor lucra timp de 10 min. la posterul ―Căutat de Poliţie!‖
prezintă afișele și şi la Ştirea Radio “Un poluant periculos‖.
emisiunile de știri. După aceasta, fiecare grup va avea 3 minute ca să-şi prezinte
posterul şi să interpreteze ştirea radio. Grupurile care privesc vor
trebui să completeze tabelul lor ―Ce ştiţi despre poluanţi‖ pe
măsură ce informaţiile devin disponibile.
Verificarea înțelegerii/Evaluarea (cum se poate determina măsura în care materialul

predat a fost însușit)
Elevii demonstrează însușirea materialului predat prin realizarea afișului și a emisiunii de știri și
prin completarea tabelului despre substanțe poluante.

Lecția 9 — Ce facem acum? Ce am putea să facem în viitor?
Titlul lecției
Ce facem acum? Ce am putea să facem în viitor?
Subiectul
Influența oamenilor asupra mediului și cum poate fi aceasta ameliorată.

Clasele 5 -- 8
Durata lectiei/ Spațiul necesar
50 - 55 minute; Sala de clasă
Obiectivele lecției (ce trebuie să știe elevii la sfârșitul orei)

1. Identifice influența oamenilor asupra mediului.
2. Alcătuiască o listă cu moduri în care ei ar putea micșora impactul negativ.
Metoda (conținutul lectiei)

Elevii vor face o listă de activități, vor participa la un grup de discuţii, vor completa tabele şi vor
scrie un angajament pentru ajutorarea Pământului.
Scopul lecșiei
Să-i învețe pe copii să aibă un stil de viață ecologic.
Materiale didactice și auxiliare

Bucăți de hârtie, coală mare de hârtie, instrumente de scris și de desenat -- opțional ați mai
putea avea nevoie de un recipient pe care să-l folosiți pentru a trasa conturul globului
pământesc, precum și de șnur pentru a prinde ecusoanele la gât.
Fișa necesară: Lecția 9 — Ce facem acum?
Vocabular
Vocabular de baza: Activități
Amprentă de carbon (ecologică) Ajutor
Resurse
Impact Vocabular pentru nivel avansat:
Deversare Amprentă
Efect Durabil
Schimbare

Procedura
Cadrul general
Fiecare lucru afectează mediul. Unele lucruri au un efect major asupra mediului precum
deversările de petrol, găurile din stratul de ozon şi fenomenele naturale. Altele lasă doar urme
uşoare. Fiecare afectează mediul în diferite feluri.
Cât de mult afectăm noi personal mediul?
Elevii vor discuta despre rutina lor zilnică şi vor descoperi modurile în care ei afectează mediul.
După ce au identificat impactul personal, elevii vor găsi metode de a micşora impactul propriu
asupra mediului. Deşi la nivel individual ei vor face paşi mici, ca grup de persoane dedicate,
pasionate şi dorind să ajute, ei vor putea ajuta foarte mult mediul. Împreună, ei vor putea face
promisiunea de a continua să ajute Pământul pentru o viaţă mai sănătoasă.
Lista 5 minute Elevii sunt organizați în grupuri de 3 sau 4. În cadrul fiecărui grup, elevii
activităților vor alcătui o listă cu activităţile lor zilnice ex. spălat pe dinţi, mic dejun,
zilnice îmbrăcat, etc Pentru fiecare activitate, elevii vor descoperi modul în care
aceasta afectează mediul şi modul în care ei pot face o schimbare pentru
a diminua impactul asupra mediului. Ca să le fie mai uşor, puneţi-i să
completeze un tabel.
Citirea 20 minute După ce au finalizat lista, elevii citesc activitățile în cadrul grupului. Multe
listelor liste vor conține aceleași activități. Pentru fiecare activitate, elevii vor arăta
individuale în ce fel activitatea respectivă afectează mediul și se vor gândi la o
modalitate de a schimba activitatea astfel încât impactul asupra mediului
să fie mai mic. Lucrând în grupuri, elevii se vor ajuta unul pe altul și vor
oferi sugestii colegilor lor.
Discutarea 15 minute După ce listele au fost făcute, elevii se vor pregăti să discute cu întreaga
influenței clasă impactul lor personal asupra mediului.
personale Faceţi un tabel pe o coală mare de hârtie după modelul de mai jos,pentru
a vedea care sunt activităţile zilnice permanente, ce efecte au acestea
asupra mediului şi cum vor putea schimba elevii impactul propriu asupra
mediului.
Nr. de elevi Schimbarea

Efectul aspupra
care fac mediului
impactului asupra
Numele activităţii mediului
activitatea
Tabelul clasei va fi cât de mare este necesar pentru a cuprinde toate

activităţile zilnice listate de elevi. Îndemnaţi-i pe elevi să analizaze atent
tabelul şi să-şi imagineze schimbările pe care le-ar produce ei înşişi
asupra mediului, dacă ar promite să-şi schimbe activităţile zilnice în modul
propus de ei în coloana 4 a tabelului.

Discutarea 5 minute Aduceți în discuție idea de amprentă ecologică (ecological footprint).
amprentei Amprenta ecologică este măsura în care oamenii au un stil de viață care
ecologice ține cont și de viitor. Dacă elevii au calculator acasă, spuneți-le că își pot
măsura amprenta ecologică folosind link-ul: www.zerofootprintkids.com.
Promisiune 5 minute Daţi-le elevilor încă o bucată de hârtie pe care să scrie o ―Promisiune
către către Pământ‖ Pe această coală, fiecare elev se va angaja să facă o
Pământ schimbare care să ajute Pământul. Spuneţi-le că aceasta e o cale foarte
bună de a începe să ajute Pământul. Lăsaţi-i să scrie şi să deseneze.
Expuneti fiecare angajament în jurul clasei.
Urmărirea rezultatelor/Evaluarea (cum putem aprecia măsura în care elevii și-au însușit
materialul predat)
La o dată ulterioară, verificaţi cât au progresat elevii, revizuind din nou activităţile din tabel.
Înscrieţi aceste activităţi în tabel şi reamintiţi elevilor angajamentul pe care l-au făcut.
(Activitate săptămânală sau lunară).
Pot fi acordate diplome sau premii elevilor care şi-au respectat angajamentul. Oferiţi-le în cadru
festiv cîte un ecuson oficial de ―Apărător al mediului‖ (vezi modelul)
Sau, la sfârşit de an, organizaţi o petrecere a Apărătorilor Mediului pentru ca elevii să
sărbătorească rolul lor în descreşterea impactului negativ asupra mediului.
VARIANTĂ pentru clasele 1-4
1.Rugaţi-i pe elevii mai mici să facă o schiţă cu activităţile pe care ei le fac dimineaţa când se
scoală, după masă când merg la şcoală şi seara înainte de a merge la culcare. Daţi-le 3 coli de
hârtie reciclată sau o coală împărţită în 3 secţiuni cu o linie (orice credeţi că se potriveşte).
(15min; cîte 5 minute pentru fiecare desen)
2.Discutaţi cu întreaga clasă activităţile pe care ei le fac zilnic. Puneţi-le pe un tabel de acelaşi
fel cu cel de mai sus. Număraţi câţi dintre elevi fac acelaşi tip de activitate. (10min)
3.Pe urmă, discutaţi efectul pe care fiecare activitate îl poate avea asupra mediului. Puneţi
întrebările în aşa fel încât toţi elevii să participe şi să-i ajutaţi să descopere singuri efectele.
(10min)
4.Faceţi o listă, pe o coală mare, cu lucrurile simple pe care ei le pot face ca ―Apărători ai
mediului‖ pentru a schimba efectele negative pe care acţiunile lor le pot avea asupra mediului.
(10min)
5.Rugaţi-i să-şi facă fiecare cîte un ecuson de ―Apărător al mediului‖ după modelul de mai
jos. (5-10min)
Nume
........................................................
...
.......................................................
FUNCŢIA
APĂRĂTOR AL MEDIULUI
6.Adunaţi ecusoanele făcute de elevi, faceţi-le o gaură în partea de sus, prin care treceţi un
şnur pentru a putea fi purtate agăţate de gât. La următoarea oră, puneţi-le după gîtul fiecărui
elev, anunţând că au fost primiţi în rândul „Apărătorilor mediului‖.
7.Continuaţi această activitate cîte 5-10min într-o zi/pe săptămână, pentru ca elevii să poată
spune cum au ajutat ei mediul sau dacă au văzut pe alţii făcând ceva în ajutorul mediului.
Resurse si Link-uri
www.zerofootprintkids.com — Calcularea amprentei de carbon și alte resurse pentru elevi și
profesori.

Anexe
Fișe informative și fișe de lucru
Aceastș secțiune conține materialele și fișele de lucru corespunzătoare planurilor de lecții. În
fiecare plan de lecție se găsesc trimiteri la această secțiune. Pentru fiecare plan de lecție
autorii manualului au prevăzut cel puțin o fișă de lucru pentru activități de scriere sau pentru
dezvoltarea deprinderilor de ascultat și citit.

Fișe pentru Lecția 1 – Mediul – Cum suntem conectați
Insectă
Copac
Iepure
Iarbă
Vacă
Ființă umană
Semințe
Vierme
Pasăre
Lup

Lectia 1, Fișa de lucru 1 – MEDIUL ÎNCONJURĂTOR ȘI LEGĂTURA NOASTRĂ CU
ACESTA
Definiția cuvântului ―mediu‖. Mediul poate fi definit că ―tot ceea ce ne înconjoară‖. El este
esențial pentru noi pentru ca fără el nu am avea hrana, adăpostul, apa și spațiul, elemente
vitale pentru însăși existența noastră. Mediul este aerul pe care-l respirăm, soarele care ne
încălzește, hrana și apa care ne hrănesc, acoperișul de deasupra capetelor noastre, plantele și
animalele, stâncile și râurile, oceanele și munții, ținuturile îndepărtate, tot ceea ce putem
vedea, simți, mirosi, auzi și gusta. Mediul este viața noastră și fără el nu am exista.
Acum desenați o imagine cu voi și ceea ce se află în jurul vostru.
Acum descrieți desenul în fața colegilor voștri.

Lecția 1 Fișa 2 – MEDIUL ȘI LEGĂTURILE NOASTRE CU EL
Iată o listă de cuvinte. Puteți să le ordonați logic pentru a arăta legătura dintre ele? Explicați
cum funcționează conexiunile pe care le-ați găsit.
Exemplu:
PERSOANĂ  VIERME  LAPTE  IARBĂ  VACĂ
Răspuns:
PERSOANĂ  LAPTE  VACĂ  IARBĂ  VIERME
Persoana bea lapte.
Laptele provine de la vacă.
Vaca mănâncă iarbă.
Iarba crește mai bine datorită viermilor.
1. Pasăre, sămânță, insectă, copac, apă
2. Lup, iepure, persoană, plantă, murdărie
3. Maimuță, copac, soare, banană, apă

Lecția 2 – Dâra de energie – Fișe informative și fișe de lucru
Lecția 2 Fișa 1: Povestea combustibilului fosil – Țițeiul și hidrocarburile
Combustibilii fosili cum sunt petrolul și benzina, ca și alte substanțe cum sunt materialele
plastice, provin din petrol, numit și țiței. Tipurile de țiței sunt foate diferite în ceea ce privește
culoarea, de la incolor la negru ca smoala, și în ceea ce privește vâscozitatea, de la apos la
aproape solid.
Țițeiul este combustibil fosil deoarece provine din resturile obținute din descompunerea
plantelor și animalelor care au trăit în marile de acum milioane de ani. Oriunde se găsește țiței,
pe vremuri era fundul unei mări.
Combustibilii fosili și țițeiul sunt considerate resurse care nu se mai reînnoiesc, deoarece
Pământul nu-i poate produce pe durata vieții noastre. Formarea țițeiului a durat milioane de ani
și acesta se găsește la mare adâncime, cu toate că noi îl folosim zilnic și îl risipim.
Țițeiul sau petrolul este rafinat sau procesat pentru a obține o largă gamă de produse printre
care: benzina, uleiul, motorina, creioane colorate, materiale textile, kerosen și mai ales material
plastic. Deși ne vine greu să credem, substanța care iese din sondele de petrol ca un lichid
negru și care a zăcut în adâncul pământului timp de milioane de ani este transformată în
material plastic. Ar putea fi folosit pentru a fabrica o furculiță de plastic, pe care o folosim doar
o dată și o aruncăm, sau pentru a fabrica un obiect de uz îndelungat, cum ar fi un computer.
Țițeiul este punctul de plecare pentru fabricarea mai multor substanțe, deoarece conține
hidrocarburi. Hidrocarburile sunt molecule care conțin hidrogen și carbon și au diferite lungimi
și structuri. Chimiștii pot să le combine pentru a obține diferite forme: lanțuri drepte, lanțuri
ramificate și inele. Fiecare formă sau structură chimică servește la fabricarea unei anumite
substanțe cu anumite proprietăți.
Hidrocarburile au diferite forme. Cea mai mica hidrocarbură este metanul (CH4), care este un
gaz mai ușor decât aerul. Lanțurile mai lungi, cu peste 5 atomi de carbon, sunt substanțe
lichide. Lanțurile foarte lungi sunt substanțe solide, ca ceara sau smoala. Prin combinarea
chimică a lanțurilor de hidrocarburi, chimiștii obțin tot felul de substanțe, de la cauciuc sintetic,
nylon, la ambalajele de plastic în care cumpărăm alimentele. Materialele plastice variază în
ceea ce privește duritatea, temperatura, toleranța și rezistența. Lanțurile de hidrocarburi sunt
foarte instabile.
Hidrocarburile conțin foarte multă energie. Multe substanțe derivate din țiței, ca petrolul sau
motorina, folosesc această energie. Cu ajutorul acesteia, încălzim casele, punem în funcțiune
fabrici, mașini și avioane.
Toată această energie este foarte folositoare, dar când acești combustibili fosili sunt arși, se
eliberează dioxidul de carbon conservat. Acest dioxid de carbon din atmosferă provoacă
excesul de gaze de seră și problemele legate de schimbările de climă.

Lecția 2 Fișa 2: Pe urma energiei
Următoarele etape sunt parcurse de energie și combustibilul fosil în procesul de fabricație al unui articol
din material plastic pe care îl folosim cu toții – computerul:
Se începe exercițiul prin desenarea unui computer la unul din capetele unei viitoare scheme.
Reveniți la începutul schemei.
Ce fel de materiale se folosesc la fabricarea componentelor unui computer?
materiale plastice — pentru carcase, plăci de circuit, mecanisme, suportul pentru

ventilator și CD-uri etc.
metal — pentru motorul ventilatorului, cabluri
sticlă sau silicon — pentru chipurile de memorie și logice
Sunt aceste materiale obținute din combustibil fosil?
Da, materialele plastice sunt fabricate din petrol sau țiței, care sunt combustibili fosili.
Urmăriți traseul energiei folosite pentru fabricarea componentelor de plastic ale computerului. (Puteți
extinde acest exercițiu urmărind traseul energiei și pentru alte materiale din care este alcătuit
computerul.)
Prin urmare, dacă se folosește petrol pentru producerea componentelor din plastic ale computerului,
prin ce etape se obține petrolul?
Traseul petrol – plastic
Echipe de geologi merg cu mașina sau avionul prin țară pentru a face prospecțiuni
Echipe de seismologi folosesc utilaje pentru a face teste seismice
Sondele de petrol sunt transportate în zonele cu potențial
Echipele sunt transportate la sonde
Locuințe mobile sunt transportate pentru adăpostul și hrana echipelor
Pentru încălzirea acestor locuințe și clădiri anexe, se folosește petrolul
Motorina este folosită pentru forarea petrolului
La sonde sunt transportate persoane care se ocupă de întreținerea și punerea în
funcțiune a utilajelor
Țițeiul este transportat cu cisterne sau prin conducte (acestea din urmă trebuie să fie
montate) până la rafinării
Muncitorii din rafinării merg la serviciu cu mașinile
Rafinăriile folosesc energie pentru a încălzi petrolul și a-l descompune
Materiile prime pentru fabricarea plasticului sunt duse cu cisternele de la rafinării la
fabricile de material plastic.
Urmărind fabricarea materialelor plastice
Se construiesc forme pentru materialele plastice

Muncitorii merg cu mașina la lucru
Fabricile sunt încălzite sau răcite
Utilajele procesează materia primă în componente finite. Aceste utilaje sunt alimentate
cu curent electric produs în centrale cu cărbune (sau alte surse cum ar fi cele care
funcționează cu energia produsă de apă – Care sunt implicațiile asupra gazelor de
seră produse de acestea din urmă? – Energia apei este o resursă care se reînnoiește
și care nu produce emisii periculoase).
Componentele sunt ambulate pentru a fi transportate – Cu ce? – Plastic, hârtie și
carton sunt câteva tipuri de ambalaje pentru componentele computerului dacă acestea
sunt transportate într-un alt loc pentru a fi asamblate (acest lucru este valabil și pentru
mașini – piesele pot proveni din depozitele din toată lumea într-o unitate în care se
asamblează mașina sau computerul).
Piesele sunt transportate cu camioanele de la fabrică la depozitele furnizorilor.
Depozitele au nevoie de căldură, motostivuitoarele sunt folosite pentru deplasarea
materialelor
Piesele sunt transportate cu camioanele de la depozitele furnizorilor la producătorii de
computere
Muncitorii de deplasează la lucru la depozite cu mașinile.
Asamblarea produsului final (atenție: alți producători ai anumitor piese din calculator
pot asambla componente la rândul lor – acest lucru se poate produce fie cu consum de
energie, fie fără).
Traseul computerului
Diferite componente ale computerului ar putea proveni de la diferiți producători –

fiecare componentă are traseul său specific de energie
Muncitorii din unitățile de asamblare se deplasează la lucru cu mașinile
Fabrica de asamblare este încălzită sau răcita
Computerele sunt asamblate fie manual fie cu ajutorul utilajelor
Computerele configurate sunt ambalate
Computerele sunt distribuite angrosiștilor sau direct detailiștilor
Depozitele angrosiștilor sunt încălzite sau răcite
Agenții de vânzări se deplasează la magazin cu mașina
Cumpărătorii merg la magazin cu mașina
Cumpărătorii transportă computerul acasă cu mașina
Acasă, cumpărătorii aruncă ambalajele, ce opțiuni există pentru acest lucru? –
Cartonul și hârtia se pot recicla.
Mașinile de gunoi strâng ambalajele aruncate și le transportă la groapa de gunoi
Computerul este conectat la sursa de curent și folosit

Lecția 2 Fișa 3: Lista de materiale
Materiale din care sunt fabricate obiectele din

De unde provin materialele (Mediu)
jurul vostru
Provine din ţiţei şi gaze naturale, care se găsesc în
sol. Sunt necesare milioane de ani pentru ca prin
Plastic descompunerea plantelor şi a animalelor moarte, să
se formeze ţiţeiul şi gazele naturale. Pentru
extragerea lor din pământ se fac foraje.
Sticla se fabrică dintr-un anumit tip de nisip (silicos)
Sticlă care se găsește în sol și care se combină cu piatră de
var și leșie și se supun la temperaturi foarte ridicate
Lemn arbori
Hârtie arbori, stuf
Bumbac Plante de bumbac
Lână oi
Produse din petrol şi gaze naturale, care se găsesc în
sol. Sunt necesare milioane de ani pentru ca prin
Poliester/nailon descompunerea plantelor şi a animalelor moarte, să
se formeze ţiţeiul şi gazele naturale. Pentru
extragerea lor din pământ se fac foraje.
Mătase Viermi de mătase

Metale: aluminiu, aur, argint, bronz, alamă, fier, cupru, Elemente sau combinaţii de elemente care se găsesc
zinc, etc. în pământ şi sunt extrase prin galerii şi cariere.
Piele Pielea animalelor

Lecția 2 Fișa 4 —Povestea combustibilului fosil
Urma de energie, o poveste
La începuturi, acum foarte mult timp, pe Pământ trăiau dinozauri și alte ființe. Mediul era plin de
păduri neumblate (în România, o suprafață de 74% din teritoriu era acoperită de păduri și copaci, înainte ca omul
să apară).
În acest mediu neatins existau păsări, copaci, râuri limpezi.
Cu timpul, pe măsura ce acestea mureau, ele se depuneau
pe sol, în pădure. Și peste un million de ani, au apărut oceanele,
apoi s-au retras. În urma lor a rămas o comoară numită
―combustibil fosil‖ sau ‗aur negru‘.
Când a apărut omul, a descoperit acest ―aur negru‖
(combustibil fosil sau țiței) și și-a spus: ―Iate uită! Aș putea să
folosesc asta.‖ După mulți, mulți ani, omul a perfecționat această
utilizare suficient de mult ca să-l transforme în ceva la care țin
foarte mult, computerul meu.
Pentru a face călătoria de la țiței la computerul meu, omul și frații lui (chiar și verii lui) au
fost nevoiți să învețe cum să extragă combustibilul fosil din pământ, să-l transforme într-o
rafinărie, să construiască fabrici de materiale plastic, apoi fabrici de calculatoare, să
ambaleze apoi computerul meu. Cutia respectivă a fost dusă la un magazine cu amănuntul
de unde l-am cumpărat eu și l-am adus acasă, cu tot cu cutia lui de carton și celelalte
ambalaje.

Lecția 2 Fișa de lucru
Parcurgeți textul din Fișa 1 - Urma de energie și răspundeți la următoarele întrebări folosind propoziții dezvoltate.
Ce culoare are țițeiul?
De ce este considerat țițeiul o resursă care nu se reînnoiește?
Dați patru exemple de produse obținute din țiței sau petrol.
Care este hidrocarbura cea mai simplă?
Cum folosim țițeiul în viața de zi cu zi?
De ce este arderea combustibililor fosili o adevărată problemă?

Lecția 3 — Unde în lume? — Informații și Fișe de lucru
Lecția 3 -- Informații despre ecosistemele extreme
Hoinărind prin pădurile tropicale

Pe glob sunt 2 tipuri de păduri umede: păduri tropicale şi păduri temperate umede şi amândouă sunt în pericol. În
fiecare minut, sunt tăiaţi 133546 mp de pădure tropicală; oamenii de ştiinţă apreciază că ecosistemele pădurilor
tropicale vor fi distruse în următorii 30 de ani. În Statele Unite, a rămas doar 3% din pădurea originară, cea mai
mare parte a ei fiind în Pacul Naţional Olimpic.
Pădurile tropicale pot fi întâlnite aproape de ecuator. 57 de procente sunt situate în America Centrală şi de Sud.
Cele mai întinse păduri temperate se află în partea vestică a Americii de Nord. Amândouă ecosistemele sunt
zone umede şi luxuriante, foarte bogate în biodiversitate. Pădurea tropicală are o climă caldă şi umedă cu un
volum anual de precipitaţii de 1016cm, pe când pădurile temperate sunt reci şi au un volum mediu de precipitaţii
de 254cm pe an.
Aceste ecosisteme foarte importante adăpostesc peste jumătate din speciile de plante şi animale care trăiesc pe
glob, inclusiv oameni.
Se crede că niciodată nu vom putea descoperi toate speciile care există în pădurea tropicală. Deşi este atât de
multă viaţă în acest ecosistem, noi nu o vom putea cunoaşte în totalitate fiindcă pădurile tropicale dispar rapid.
Câteva din speciile care trăiesc în pădurile tropicale sunt cimpanzeii, gorilele, urangutanii, cobra indiană,
bmbusul, trestia de zahăr, arborele de cauciuc. De asemenea, se crede că mai sunt de descoperit multe plante
cu proprietăţi curative, în pădurea tropicală.
Poate că leacul miraculos pentru cancer se află în rădăcinile unei plante nedescoperite încă.
În pădurile din vestul Americii de Nord, trăiesc pume, urşi negri şi elani si cresc multe specii de licheni. Pădurile
tropicale sunt locuri minunate şi totodată ecosisteme extreme!
Bine aţi venit în ţinuturile umede

Ţinuturile umede sunt cunoscute ca fiind rinichii Pământului; ele au o extraordinară forţă de curăţire şi controlează
circulatia apei pe tot globul. Ele sunt zonele de tranziţie dintre uscat şi ape, dar de multe ori sunt şi pământ şi apă.
Ele pot fi acoperite sau îmbibate de ape tot timpul anului, sau pot exista doar sezonier sau temporar.
Datorită statutului lor tranzitoriu, sunt foarte greu de definit şi această lipsă a unei definiri clare, le face foarte greu
de protejat. Oricum, datorită marii lor importanţe în ciclul apei pe glob, protejarea lor trebuie să devină o mare
prioritate.
Ele sunt casa multor specii cum sunt broaştele ţestoase şi aligatorii şi sunt folosite ca locuri de clocit de către
multe păsări migratoare. Plantele din aceste locuri, îmbogăţesc apele în oxigen şi sunt adăposturi şi mâncare
pentru multe animale. În plus, ţinuturile umede sunt habitate extraordinare, care ajută la stoparea inundaţiilor
acţionând ca un burete şi reţinând surplusul de apă. Ele ajută la purificarea apei şi înlăturarea substanţelor
toxice.
Ne gândim cu tristeţe că ţinuturile umede sunt în pericol. Ele nu au fost văzute niciodată ca fiind ceva important
pentru oameni. Astfel că fiinţele umane au început să distrugă mlaştinile şi zonele inundabile pentru a le
transforma în ―pământ bun, folositor‖
De fapt, oamenii au transformat peste jumătate din mlaştini în pământ uscat pentru a-şi atinge propriile scopuri.
La urma urmei, cine are nevoie, în curtea lui, de o mlaştină urât mirositoare şi plină de ţânţari? Adevărul este că
noi toti avem nevoie de aceste tinuturi! În fiecare an dispar 120 de hectare de mlaştini pentru a fi transformate în
terenuri arabile si zone de locuit, deşi noi încă mai avem multe de învăţat despre importanţa şi rolul lor în circuitul
apei şi s-ar putea să constatăm că nu vom putea trăi fără ele.
Trebuie să trecem repede la protejarea lor! Ele sunt un ecosistem extrem foarte important.

Cu deșertul nu te joci
Deşertul este ţinutul extremelor, căldură extremă şi uscăciune extremă. În timpul zilei, temperaturile depăşesc
38⁰C, ceea ce nu e neobişnuit pentru deşert. Există două tipuri de deşert, fierbinte şi rece. Aici plouă sau ninge
foarte rar, volumul mediu anual de precipitaţii este mai puţin de 25 cm. Din cauza uscăciunii din deşert, aici nu
există umezeală în aer care să reţină căldura soarelui pe timpul zilei. Astfel că, nopţile în deşert pot fi foarte reci,
pe undeva între 5 şi 10⁰C.
Cel mai mare deşert fierbinte de pe glob este Sahara în nordul Africii. Aici cad precipitaţii rare sub formă de
ploaie. Al doilea deşert ca mărime este deşertul Gobi situat în nordul Chinei şi sudul Mongoliei; acesta este un
deşert rece. În deşerturile reci, precipitaţiile cad sub formă de ninsoare, în loc de ploaie.
Deşerturile sunt pe locul doi după pădurile tropicale în ceea ce priveşte varietatea de specii de plante şi animale
care trăiesc aici. Fiecare plantă şi animal de aici si-a creat adaptări care să-i permită să supravieţuiască în
aceste condiţii extreme. Plantele din deşert au abilitatea de a colecta şi a stoca apa şi au anumite trăsături care
să împiedice pierderea apei.
Apa este o mare problemă în deşert fiindcă cu greu se găseşte oricât ai căuta împrejur. Unele animale nu beau
niciodată apă, dar îşi iau apa mâncând seminţe şi plante. Arşiţa este, de asemenea, o mare problemă pentru
specile din deşert. Multe animale sunt adaptate la viaţa nocturnă pentru a evita căldura de peste zi şi sunt active
doar noaptea. Altele trăiesc în special sub pământ, tot pentru a se feri de căldura soarelui arzător.
Deşerturile sunt fierbinţi şi uscate, dar sunt casa multor plante şi animale. Dacă o să călătoriţi prin deşert, nu uitaţi
să vă luaţi ceva să vă ferească de soare şi multă, multă apă. Deşertul este un ecosistem extrem!
Călătorind prin tundră
Tundra arctică este localizată în jurul Polului Nord şi acoperă 1/5 din suprafaţa Pământului. În afară de un strat
subţire de pământ de la suprafaţă, solul este îngheţat tot timpul anului. Acest strat se numeşte permafrost. Apa nu
este disponibilă pentru cea mai mare parte a anului, aşa că valoarea precipitaţiilor medii anuale este sub 25 cm,
ceea ce este echivalent cu cantitatea anuală de ploaie sau de zăpadă din deşert. Temperatura medie anuală este
între –12⁰C şi –6⁰C în iernile cele mai călduroase! Oricum, temperatura poate fi pe undeva între 0⁰C vara şi –
51⁰C iarna. Credeţi că poate exista viaţă într-un astfel de loc?
Mă surprinde şi pe mine că pot trăi oameni aici. De fapt, sunt multe grupuri de oameni care trăiesc în tundră.
Inuiţii care trăiesc în nordul Canadei, au o istorie veche de peste 5000 de ani. Cîteva alte grupuri sunt inupiţii din
Alaska şi Rusia şi aleuţii, dar cei care o duc bine în zona arctică sunt mult mai mulţi.
Adevărul este că viaţa vieţuitoarelor care trăiesc în tundra arctică este foarte grea, dar ei sunt foarte bine adaptaţi
acestui mediu ostil. De exemplu, vulpea polară rezistă la temperaturi de –50⁰C şi, în plus, nici nu hibernează. Alte
specii de animale în afară de oameni şi de vulpe, a căror casă este tundra, sunt ursul polar, vulturul auriu, lupul
cenuşiu şi caribu.
Plantele din tundra arctică au o foarte scurtă perioadă de creştere în timpul verii polare. De obicei, ele cresc
repede, în pâlcuri (grupuri) compacte, joase ca înălţime, pentru a se apăra de frig. Aceste grupuri de plante
seamănă cu nişte perniţe şi ne sunt prezentate drept ―perniţe de plante‖. Alte plante au frunze roşii fiindcă
pigmentul roşu din celule permite plantei să absoarbă mai multă căldură.
Tundra arctică este friguroasă, are puţină apă şi ierni lungi şi, totuşi, mulţi o numesc casa lor. Chiar că este un
mediu extrem!

Lecția 3 -- Fișa 2
CĂLĂTORIE ÎN NECUNOSCUT (clasele 1 - 4)
Tundra
Haideţi copii să plecăm spre tundra arctică! Oare cum va fi acolo şi cum ne vom pregăti pentru călătorie? Trebuie
să ne îmbrăcăm bine pentru că va fi foarte frig. Rareori temperaturile depăşesc aici 0⁰C. Protejaţi-vă faţa, mâinile,
ochii, capul, corpul şi picioarele. Veniţi să ne îmbrăcăm!
Trebuie să luăm şi nişte apă pentru că în tundră plouă şi ninge foarte rar. Să punem în rucsac şi mâncare fiindcă va
fi foarte greu să găsim hrană în toată această întindere de zăpadă şi gheaţă.
Cum ne vom mişca prin zăpadă şi gheaţă? Trebuie să facem rost de o sanie trasă de câini. De fapt, acesta este
modul în care cei mai mulţi localnici călătoresc prin tundră. Să sărim în sanie şi să facem o plimbare.
Luaţi-vă aparatele de fotografiat şi binoclurile, poate vom vedea un urs polar sau un ren. Nu este chiar atât de frig
când eşti bine îmbrăcat. Aceste locuri sunt foarte frumoase şi foarte, foarte albe.
Pădurea Tropicală
Acum este timpul să intrăm în pădurea tropicală din Brazilia, America de Sud. Spre deosebire de tundră, aici este
foarte cald şi plouă în fiecare zi. Din nou trebuie să ne îmbrăcăm potrivit. Daţi-vă jos hainele groase şi căciulile.
Luaţi umbrelele şi îmbrăcaţi pelerinele şi hainele de ploaie fiindcă începe să plouă şi să plouă… Iarăşi trebuie să
luăm mâncare şi apă fiindcă nu se găseşte aşa ceva în pădurea tropicală. Sunt foarte multe plante şi animale, aşa
încât trebuie să fim atenţi unde călcăm şi ce facem. Noi nu vrem să zdrobim o plantă sau un animal, aşa că vom
călca în şir, unul pe urmele celuilalt. Ne-am angajat un ghid din partea locului ca să ne arate drumul, fiindcă ar fi
foarte uşor să ne rătăcim printr-o pădure atât de deasă. Aşa că veniţi după mine, că eu merg în spatele ghidului.
Luaţi-vă aparatele de fotografiat şi binoclurile fiindcă sunt foarte multe lucruri interesante de văzut: arbori uriaşi, fel
şi fel de animale şi plante cu frunze şi culori uimitoare. Acum haideţi să urcăm în coroana copacului. Acesta este
locul în care trăiesc cele mai multe specii ale pădurii tropicale. Oau, ce călătorie!
Ţinuturile umede
Bine aţi venit în ţinuturile umede, unele din cele mai importante ecosisteme ale Globului. Ele sunt responsabile de
curăţarea sistemului acvatic, ajută la controlul circuitului apei în natură şi are rol de loc de odihnă pentru păsările
migratoare. Noi mergem să vizităm ţinutul Everglades din statul Florida. Trebuie să ne îmbrăcăm potrivit. Avem
nevoie de haine de ploaie, dar cel mai importamt e să ne acoperim corpul cu plase pentru ţânţari. Ţânţarilor le plac
locurile mlăştinoase. Dacă vreţi să vă croiţi drum prin apă, aveţi nevoie de cizme de cauciuc, dar nu staţi în apă
prea mult. Locul acesta este casa aligatorilor americani. Oau! Vom avea nevoie de mâncare şi apă, aşa că
împachetaţi-vă o gustare.
Cum ne vom deplasa primprejur? Să rugăm pe un localnic să ne ia în barca lui cu vâsle. Hai, urcaţi în barcă şi să
începem să explorăm locurile! Uitaţi-vă cu grijă în apă la ceea ce pare a fi un buştean inofensiv. Acesta poate fi un
aligator. Distraţi-vă şi ajutaţi la vâslit şi...nu uitaţi să faceţi fotografii şi să vă uitaţi prin binoclu după lucruri
interesante. Aveţi ce vedea!
Deşertul
Ultima noastră călătorie va fi una foarte grea. Ne îndreptăm spre cel mai mere deşert al Pământului, deşertul
Sahara. El este situat în partea de nord a Africii şi este un deşert fierbinte, ceea ce înseamnă că singura apă care
ajunge aici este sub formă de ploaie. Trebuie să ne îmbrăcăm în haine largi şi subţiri care să acopere tot corpul şi
să purtăm o pălărie care să ne ţină umbră la cap. Ne trebuie neapărat şi haine mai călduroase pentru că noaptea e
frig.
Luaţi cu voi multă, multă apă pentru că este aproape imposibil să găsim aşa ceva în deşert. Luaţi şi mâncare. Nu
vom putea să mergem prea mult pe jos cu tot ce avem în bagaj, aşa că vom călători în spatele unei cămile.
Cămilele pot să parcurgă distanţe fooarte mari fără ca să bea apă fiindcă ele sunt adaptate acestui mediu. Aşa că
urcaţi-vă pe cămilă şi mulţumiţi-i că vă cară în spate ca să vedeţi deşertul. Să plecăm în expediţie! Avem multe de
văzut. În mod surprinzător, în deşert trăiesc multe plante şi animale. Nu vă uitaţi aparatele de fotografiat şi
binoclurile!

Lecția 3 -- Fișa de lucru
Ascultați descrierea diferitelor ecosisteme. Scrieți la ce ecosistem se referă fiecare dintre cuvintele sau expresiile
următoare.
Ecosisteme - Pădurea tropicală, Ținuturile umede, Deșertul, Tundra arctică
Gorila — (ex.) pădurea tropicală
Țânțar —
Inuit —
Purificarea apei —
Șopârla —
Tropical —
Sahara —
Arșița —
Vulturul auriu —
Rinichii Pământului —
Permafrost —
Păsări migratoare —
Animale nocturne —
Caribu —
Gobi —

Lecția 4 — Specii în pericol de dispariție — Informații și Fișe de lucru
Lecția 4 Fișa informativă 1 — Articol ―Comerțul pe Internet amenință animalele exotice‖ preluat de pe
Breaking News English.com
Speciile pe cale de dispariție de pe glob sunt și mai mult puse în pericol din cauza Internetului. Cumpărătorii care
fac comandă direct pe Internet cumpără foarte multe animale exotice. Acest tip de comerț este ca ―un ultim cui
bătut în sicriul‖ nenumăratelor vietăți deja amenințate de dispariție. Braconierii, colecționarii de capete împăiate
de rinoceri și cei care prepară vestitele medicamente chinezești deja contribuie la dispariția câtorva mii de specii.
Organizația Internațională pentru Apărarea Animalelor (The International Fund for Animal Welfare - IFAW) a
întocmit un raport intitulat ―Prinse în plasă - comerțul sălbăticiunilor pe Internet‖. Raportul a găsit mii de animale
rare de vânzare într-o singură săptămână de căutari pe Internet.
Raportul este ca partea vizibilă a unui iceberg. Experții evaluează că este vorba de un comerț ilegal de miliarde
de dolari anual la nivel global. Rețeaua globală www înrăutățește și mai mult situația. ―Comerțul electronic are
avantajul de a fi facil, ieftin și anonim. Rezultatul este o piață neagră cibernetică pe care se joacă soarta celor mai
rare animale de pe glob,‖ a declarat, din partea IFAW, Phyllis Campbell-McRae. Ea a averizat: ―Comerțul
formelor de viață sălbatice este pus în mișcare de cererea consumatorilor acestor bunuri, prin urmare uciderea
animalelor se va opri în momentul când se va opri cumpărarea lor. A cumpăra online animale sălbatice, este
același lucru cu a le ucide cu mâna ta.‖

Lecția 4 Fișa informativă 2 — Articolul ―Protejarea Caprei Negre‖ de Silviu Petrovan (Vivid)
Capra neagră din România, o specie frumoasă, rară și în pericol, va fi împinsă spre dispariție dacă nu se iau
măsuri de interzicere a vânării ei.
Una dintre cele mai căutate și apreciate vânători de trofee din Europa este un site de specialitate care prezintă
capra neagră vânătorilor de trofee din toată lumea. Pe vremuri existând în număr foarte mare pe culmile munților
Făgăraș, Bucegi și Retezat, numărul lor a scăzut considerabil după cele două războaie mondiale, când soldații
întorși la vatră, de multe ori înarmați, au împușcat caprele negre pentru hrană.
Poate părea ciudat, dar comuniștii sunt cei care au salvat capra neagră de la dispariția totală din România; în
perioada comunistă, capra neagră a fost protejată și cei care o vânau ilegal erau sever pedepsiți. Vânarea caprei
negre era rară și doar conducătorii regimului comunist puteau să o vâneze, astfel încât numărul lor a crescut
până la câteva mii. Dar, din nou, în ultimii zece ani, vânătoarea devenind un hobby al noilor îmbogățiți - și
vânătorii din alte țări având acces mai ușor la ―vânatul‖ românesc, numărul exemplarelor de capră neagră a
scăzut iar dramatic.
În ultimii câțiva ani, s-a dus o luptă continuă între ONG-urile interesate de protejarea animalelor , pe de o parte, și
Ministerul Agriculturii, pe cealaltă parte, acuzațiile de neglijență, incompetență și abuz fiind lansate din ambele
părți. Vânătorii dispuși să plătească 4000 de euro își așteaptă rândul, activiștii care apără drepturile animalelor
acuză Ministerul că declară un număr exagerat de capre negre pentru a câștiga de pe urma vânătorii acestora,
toate acestea ducând la un adevarat masacru îndreptat asupra acestei specii.
Toamna trecută, Ministerul a făcut un efort de a popula Parcul Național Rodna cu 4 exemplare adulte, acest lucru
fiind considerat o recunoaștere oficială a faptului că numărul caprelor negre a scăzut foarte mult. Deși această
operațiune a fost bine intenționată, și desigur foarte scumpă, moartea a două din cele patru capre negre din
cauza stresului produs de relocare a fost considerată un eșec.
Chiar și după această acțiune nereușită, dezbaterea continuă, fiecare dintre cele două părți acuzând pe cealaltă
și din ce în ce mai multe voci cerând oprirea vânării acestei specii până când numărul exemplarelor se va
stabiliza – această situație fiind valabilă și în cazul altor animale, cum ar fi ursul brun și linxul, de asemenea puse
în pericol de vânatul excesiv.
Până când aceste probleme vor fi rezolvate, eu personal nu pot decât să mă mir, după ce am făcut două excursii
și am văzut acest minunat animal în Parcul Național din Munții Retezat, că împușcarea unui animal poate să
reprezinte o distracție, în condițiile în care o capră neagră nu fuge la vederea oamenilor, ci îi urmărește cu
curiozitate. Am putut să urmăresc un grup de capre negre timp de o jumătate de oră la o distanță de mai puțin de
25 de metri (aparatul meu având un simplu zoom optic de 4X) cum pășteau și se relaxau sub soarele blând de
octombrie, fiind conștient de faptul că ghidul care ne-a dus acolo aștepta un al treilea grup de vânători legali din
acel sezon, de data aceasta din Germania, care urmau să sosească în ziua următoare. Este adevărat că
vânătoarea nu este permisă în parc, dar se pare că acest lucru nu este întotdeauna respectat, vânătorii fiind
străini de aceste locuri și caprele deplasându-se dincolo de granițele parcului. Oricine ar putea să împuște o
capră neagră cu un pistol de apă. Nu există nimic eroic sau palpitant în uciderea unui animal atât de blând, cu
atât mai mult acum, când este pe cale de a dispărea pentru totdeauna din munții noștri.
Silviu Petrovan este fondatorul Societății Herpatologice din România (Societas Herpatologica Romaniae).

Lecția 4 Fișa de lucru
1. ADEVĂRAT / FALS: Citiț i titlul articolului ș i ghiciț i dacă aceste propoziț ii sunt adevărate (A)
sau false (F):
a. Există oameni care cumpără capete împăiate de rinocer. A/F

b. Cumpărătorii pe internet pun ș i mai mult în pericol speciile pe cale de dispariț ie. A/F
c. Multe animale mor închise în sicrie închise. A/F
d. Un număr copleș itor de animale de vânzare au fost descoperite într-o singură săptămână de A / F
căutări pe internet.
e. Multe animale sunt vândute ilegal pe Internet. A/F
f. Internetul agravează situaț ia deoarece comercianț ii sunt anonimi. A/F
g. Piaț a neagră pentru animale exotice este consistentă. A/F
h. Un ecologist le-a spus clienț ilor să ucidă animalele ei inș iș i. A/F
2. GĂSIȚ I SINONOMELE: Găsiț i în a doua coloană sinonime pentru următoarele cuvinte din
articol:
a. puse în pericol Opreliș te

b. uriaș a atenț ionat
c. cui în coș ciug descoperit
d. Ființ e partea de sus
e. aflat masiv
f. ilegal secret
g. vârf ilicit
h. anonim Ameninț at
i. a prevenit nociv
j. Care afectează animale

Lecția 5 – Lasă-te dus de curent — Informații și fișe de lucru
Lecția 5 Fișa 1 — Circuitul apei

Lecția 5 Fișa 2 — Zarul ciclului apei
Solul
Plantă
Nor Apă de Râu

suprafață
Sol
-O parte Plantă (Apa este
absorbită de rădăcinile Nor
plantelor)
-O parte Râu (Solul este
saturat și apa se scurge în
râuri)
-O parte Apă de suprafață
(Apa intră în sol sub forța
gravitației)
-Două părți Nor (Energia
calorică acționează asupra Stai pe loc
apei, apa se evaporă și
formează norii). (Sol)
-O parte Stai pe loc (Apa
rămâne pe sol poate într-o
băltoacă sau aderând la o
particulă de sol)

Planta
Nor
Nor
Nor Nor
Planta:
Stai pe loc
-Patru părti Nor (Prin (plantă)
transpirație planta pierde
apă)
-Două părți Stai pe loc (Apa
este folosită de către plante
rămânând în celule)
Stai pe loc
(planta)

Rau
Lac
Apă de Ocean Animal

suprafață
Râu:
-O parte Lac (Apa se scurge în
lac)
-O parte Apă de suprafață (Apa
se scurge în sol sub forța Nor
gravitației, filtrându-se)
-O parte Ocean (Apa curge în
ocean)
-O parte Animal (un animal bea
apa din râu)
-O parte Nori (Apa se evaporă
încălzită de soare și se evaporă
formând norii)
-O parte Stai pe loc (Apa rămâne
în râu)
Stai pe loc
(râu)

Nori
Sol
Ghețar Lac Ocean
Nori
-O parte Sol (Apa condensează și
cade pe sol)
-O parte Ghețar (Apa
condensează și cade sub formă
de zăpadă pe ghețar)
Ocean
-O parte Lac (Apa condensează și
cade în lac)
-Două părți Ocean (Apa
condensează și cade în ocean)
-O parte Stai pe loc (Apa sub
forma unei picături se prinde de o
particulă de praf)
Stai pe loc
(nor)

Ocean
Nor
Nor Stai pe loc Stai pe loc

(ocean) (ocean)
Ocean
Stai pe loc
-Două părți Nor (Energia (ocean)
calorică acționează asupra
apei, și apa se evaporă
formând norii)
-Patru părți Stai pe loc (Apa
rămâne în ocean)
Stai pe loc
(ocean)

Lac
Apa de
suprafață
Nor Animal Râu
Lac
-O parte Apă de suprafață
(Gravitația acționează asupra Stai pe loc
apei care se filtrează în sol)
-O parte Animal (Animalul (lac)
bea apă)
-O parte Râu (Apa se scurge
în râu)
-O parte Nori (Energia
calorică acționează asupra
apei, care se evaporă
formând norii)
-Două părți Stai pe loc (Apa
rămâne în lac sau estuar)
Stai pe loc
(lac)

Animal
Sol
Nor Nor Sol
Animal
-Două părți Sol (Apa este
eliminată prin fecale și urina)
-Trei părți Nori (Apa intră în
corp prin respirație și
eliminată prin transpirație) Nor
-O parte Stai pe loc (Apa
rămâne în corp)
Stai pe loc
(animal)

Ghețar
Apa
Apădede
suprafata
suprafață
Nor Rau Râu Ramane

Stai pe loc
Nor (ghetar)
(ghețar)
Ghețar
-O parte Apă de suprafață Ramane
Stai pe loc
(Gheața se topește și apa se (ghetar)
(ghețar)
scurge în pământ)
-O parte Nori (Gheața se
topește și apa se ridică spre
nori (sublimare))
-O parte Râu (Gheața se
topește și apa curge spre
râu)
-Trei părți Stai pe loc (Gheața
rămâne în ghețar)
Ramane
Stai pe loc
(ghetar)
(ghețar)

Apa de suprafață
Râu
Stai pe loc
Lac Lac
(apă de
Suprafață)
Apă de suprafață
-O parte Râu (Apa se scurge Stai pe loc
în râu) (apă de
-Două părți Lac (Apa se
scurge în lac) suprafață)
-Trei părți Stai pe loc (Apa
rămâne pe sol)
Stai pe loc
(apă de
suprafață)
)

Lectia 5 Fișa de lucru
Găsiți definiția fiecărui cuvânt și uniți cu câte o linie.
Apa care curge în pâraie, râuri sau pe pământ, după ploaie sau
Condensare
topirea zăpezii.
Modul în care apa este eliberată de către plante, sub formă de gaz,
din nou în mediu. Plantele îşi extrag apa, de care au nevoie pentru a
Evaporare
supravietui, din sol, cu ajutorul rădăcinilor, iar pe urmă o eliberează
sub formă de gaz prin frunze.
Modul în care se formează norii pe cer. Apa se transformă din gaz,

Precipitații
în lichid.
Modul în care apa cade din nori, jos pe Pământ. Ea poate cădea sub
apele de formă de ploaie, zăpadă, grindină, lapoviţă.
suprafață
Modul în care apa se ridică de pe suprafaţa Pământului; ea poate să

se ridice atât din ocean, cât şi dintr-o băltoacă sau din orice alt alt loc
Apele subterane
acoperit cu apă. Apa se transformă din lichid, într-un gaz uşor care
se înalţă.
Apa care s-a prelins sub pământ. Aceasta devine parte a pânzei de
apă freatică (apa care în mod natural izvorâşte din subteran, fiind
Transpirație folosită ca apă de băut, în fântâni), sau poate să curgă într-o
suprafaţă mare de apă cum ar fi un ocean sau un lac.

Lecția 6 — Suma tuturor părților -- Fișa de lucru
Ascultați cu atenție în timp ce textul este citit cu voce tare. Completați cuvintele lipsă.
Calitatea apei unui râu sau lac depinde foarte mult de cei care folosesc terenul din jur și factorii naturali existenți
în ___________________________ respective. Factorii naturali includ terenul care ______________________cu
ușurință și care produce sedimentarea și colmatarea râului sau lacului. Printre factorii umani se numără activități
ca aratul pământului, tăierea _______________________________, minerit sau construcții. Toată lumea poartă
responsabilitatea pentru sănătatea unui bazin hidrografic. Acțiunile separate se cumulează, fie că sunt pozitive,
fie negative. Pentru a înțelege calitatea și cantitatea apelor unui râu sau lac, este necesar să verificăm condițiile
din întregul bazin hidrografic. Dacă acesta este poluat, și râul va fi __________________________________.
Cercetările efectuate în bazinul râului se fac din diferite motive. Unele dintre acestea stabilesc cea mai bună
____________________________de protejare a râului sau lacului de substanțe poluante. Scopul unor
cercetători ar putea fi aflarea zonelor unui bazin care contribuie ___________________________________la
contaminarea apelor. De exemplu, multe proiecte de amenajare a unor lacuri includ îmbunătățiri ale terenurilor
din jur. Ar fi inutil să se cheltuiasca milioane de euro pentru curățarea unui lac dacă, datorită problemelor din
bazinul respectiv, lacul se va contamina din nou.
Când cei care se ocupă de amenajările hidrografice cercetează cum este folosit terenul din jur, ei sunt interesați
de două surse principale de substanțe poluante: surse _____________________________________și non-
punctiforme. Poluarea prin surse punctiforme se referă la substanțele poluante care sunt deversate dintr-o
sursă sau un punct care poate fi identificat mergând pe urma acestor substanțe; astfel de exemple pot fi conducta
de deversare a unei fabrici sau un centru de deversare. Poluarea prin surse non-punctiforme (NPS)
____________________________atunci când sursa substanței contaminante nu poate fi identificată; adică,
substanța poluantă poate veni din mai multe locuri. Exemple de poluare NPS includ apele care se scurg de pe
terenurile agricole care conțin îngrășăminte și pesticide, scurgerile de ulei de motor din
_______________________urbane și sedimentele provenite din erodarea malurilor.
Deoarece substanțele poluante care provin din surse punctiforme pot fi ușor identificate, este mai simplu ca
acestea să fie monitorizate, legiferate și reduse. Protejarea sistemelor hidrografice de poluarea NPS este mult
mai dificilă deoarece problemele pot fi diverse și răspândite. __________________________________terenurilor
și apelor folosesc metodele cunoscute sub numele de ―bune practici‖ pentru a descrie măsurile care duc la
reducerea sau eliminarea poluării NPS.

Lecția 7 — Aruncarea gunoiului în natură — Fișa de lucru
Iată câteva obiecte. Așezati-le în ordine în funcție de timpul în care acestea se descompun, începând de la cel
care se descompune cel mai repede până la cele care se descompun mai încet, apoi încercați să ghiciți de cât
timp este nevoie ca acestea să se descompună complet!
Șosetă de bumbac, cutie de carton, cutie metalică, hârtie, bucată de lemn, sticlă de sticlă, sticlă de plastic, bucată
de măr, rest de țigară, pungă de plastic.
OBIECT PERIOADĂ DE DESCOMPUNERE

1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.

Lecția 8 - În aer - Informații și fișe de lucru Descrierea substanțelor
poluante
Sursa
principală
Numele poluantului Descrierea de poluare Efecte Căi de a-l stopa
-95% de la
vehiculele cu
motor
- 5% din
nu-l vezi, nu-l dureri de stomac, dureri de -folosiţi mai puţin maşinile
combustibilul
1. Monoxid de carbon miroşi, dar este
ars incomplet
cap, ameţeli şi câteodată chiar -mergeţi pe jos, cu bicicleta, skate-ul şi alergaţi mai mult
otrăvitor moartea. - nu ardeţi lemne şi alte lucruri dacă nu e neapărat nevoie
în sobele cu
lemne,
cărbune sau
gaz.
vehicule cu
motor,
un strat/nour de
industria arsuri ale ochilor, dureri de
gaze, de culoare -folosiţi mai puţin maşinile
prelucrătoare cap, afecţiuni ale plămânilor,
2. Smog sau ceaţă gri sau maro, aflat
de ţiţei şi gaz dureri de stomac, tuse şi
-mergeţi pe jos, cu bicicleta, skate-ul şi alergaţi mai mult
de obicei deasupra -nu irosiţi curentul electric
metan şi usturimi în gât
oraşelor
uzinele
electrice
vehicule cu
motor care
metale grele – folosesc
otrăvitoare dacă benzina cu
sunt inhalate, plumb, nu folosiţi benzină cu plumb sau orice altceva care are
3. Plumb mâncate din fabricile de
creier, rinichi, boli de sânge
plumb în compoziţie: vopsea, baterii, smalţ pentru ceramică
alimente sau băute baterii şi
din apă locurile unde
se produc
metale
probleme cu plămânii, efecte
vehicule cu
nocive asupra ecosistemelor,
motor şi
ploi acide care omoară
câteva locuri -folosiţi mai puţin maşinile
speciile care trăiesc în apă,
4. Dioxid de azot sau NO2 gaz maroniu unde se -mergeţi pe jos, cu bicicleta, skate-ul şi alergaţi mai mult
produc îmbolnăviri ale
produce -nu irosiţi curentul electric
arborilor, micşorarea cantităţii
curent
de oxigen în apă, ceea ce
electric
duce la dispariţia unor specii.
arderea
cărbunelui şi îngreunează respiraţia, produc -nu irosiţi curentul electric
5. Dioxid de sulf sau SO2 gaz gălbui combustibilul ploi acide (vezi mai sus), fac -încercaţi să nu folosiţi combustibil diesel
pt. motoare plantele să crească mai încet -dacă puteţi, folosiţi alte tipuri de energie
diesel
-arderea
benzinei,
motorinei,
cărbunelui,
lemnului şi -folosiţi mai puţin maşinile
usturime de ochi, dureri în gât
gunoaielor. -mergeţi pe jos, cu bicicleta, skate-ul şi alergaţi mai mult
6. Particule de materie praf
-de
şi sunt nesănătoase pentru
-nu irosiţi curentul electric
plămâni şi inimă
asemenea, -nu ardeţi gunoaiele
din
construcţii,
agricultură,
minerit
Frigiderele cu -face găuri în stratul de ozon
freon, aerul - stratul de ozon protejează
gaz care condiţionat, speciile de razele soarelui -nu folosiţi aerul condiţionat
7. Clorofluorurocarbonaţi distruge/‖mănâncă‖ polistiren şi - găurile din stratul de ozon -nu cumpăraţi polistiren
sau CFCs ozonul câteva spray- pot cauza moartea unor -nu cumpăraţi deodorante cu aerosoli
uri cu specii, boli de ochi şi cancer
aerosoli de piele
-cauzează încălzirea
-arderea Pământului deoarece dioxidul
cărbunelui, de carbon reţine căldura
-urcă împreună cu benzinei, soarelui
-folosiţi mai puţin maşinile ca să ardeţi mai puţină benzină/
8. Dioxidul de carbon fumul gazului -dacă Pământul se încălzeşte,
motorină
sau CO2 -poate fi gri sau metan, multe specii pot să moară,
-plantaţi arbori
negru lemnului habitatele vor fi pierdute,
- tăierea ecosistemele vor fi distruse şi
arborilor pot să aibă loc inundaţii
catastrofale

Fișa de lucru pentru Lecția 8 -- Tabel pentru substanțele poluante
Numele poluantului Descriere Sursa principală Efecte Căi de a-l opri
1. Monoxid de carbon
2. Smog sau ceaţă
3. Plumb
4. Dioxid de azot sau NO2
5. Dioxid de sulf sau SO2
6. Particule de materie
7. Clorofluorurocarbonaţi
sau CFCs
8. Dioxidul de carbon sau

CO2

Lecția 9 — Ce facem acum? Ce putem să facem în viitor? - Fișă de lucru
Tot ce există în jurul nostru afectează într-un fel mediul. Unele lucruri influențează mediul în
mod major - printre acestea se numără deversările de petrol, reducerea stratului de ozon și
fenomene naturale. Altele lasă urme mai mici. Fiecare lucru influențează mediul în felul său.
Care este impactul tău personal asupra mediului?
Care este programul tău zilnic? Notează activitățile tale zilnice.
Dimineața La prânz Seara La culcare

Spălat pe dinti (de exemplu)
Pentru fiecare din activitățile tale zilnice, notează ce ai putea să faci pentru a influența cât mai
puțin mediul. (Scrie propoziții întregi)

Alternative pentru planurile de lecț ie
Următoarele activități reprezintă variante pentru unele planuri de lecție și sunt strâns legate de
lecțiile respective, fiind special proiectate pentru acestea.
Variante pentru Lecția 1 – Mediul și cum facem parte din el:
Activitate alternativă 1
În clasă, se va purta o discuţie despre lucrurile de care avem nevoie noi, oamenii, pentru a trăi:
hrană, apă, oxigen, adăpost.
Puneţi elevii să lucreze in grupuri. Fiecare grup va avea ca temă fie hrana, fie adăpostul. Cerţi-
le să întocmească o listă cu conexiuni posibile în cadrul temei date. Ei trebuie să descopere
unde trăiesc şi ce mănâncă pentru a înţelege cum sunt legaţi cu plantele şi animalele.
(Exemplu: dacă ei beau lapte atunci vor scrie lapte – vacă – iarbă)
Daţi fiecărui grup o coală mare de hârtie tip poster, sau 4 hârtii mai mici lipite între ele şi cereţi-
le să deseneze o imagine cu toate conexiunile găsite de ei. De exemplu: o vacă mestecând
iarba sub un arbore care furnizează oxigen pentru vacă şi pentru o persoană care se află într-o
casă de lemn (lemnul a fost oferit de arbore) bând laptele vacii şi aşa mai departe. Mai târziu,
aceste desene pot fi folosite în colecţia desenelor cu teme de mediu a clasei.
1. Anunţaţi elevii că vor juca un joc şi împreună cu ei faceţi loc în clasă pentru acest joc.
Acest joc le va arăta că există momente în care mediul apare haotic, fără ordine. Cu toate
astea, va putea fi privit diferit cu puţină concentrare şi atenţie din partea lor.
2. Daţi fiecărui elev o etichetă cu un nume de plantă sau animal (vezi ultima pagină a acestui
material). Dacă elevii studiază un anumit tip de ecosistem, la acel nivel, se pot crea
etichete cu nume care să se încadreze în acel ecosistem.
3. Despărţiţi clasa în 2 grupuri egale şi pozitionaţi-i pe aceştia sub formă de cerc. Începeţi
spunându-le regulile jocului:
faza 1: fiecare elev va trebui să ţina de mână alt elev de care depinde (ex. iarba
ţine de mână cerbul).
faza 2: fiecare elev trebuie să aibă ambele mâini prinse în legături cu alte mâini
4. Acum putem porni la drum. Unul dintre elevi va începe jocul luând mâna altui elev care
reprezintă un animal sau o plantă de care el are nevoie pentru a supravieţui. De exemplu:
primul elev este ―iarba‖ şi poate lua de mâna elevul ‖vierme‖ pentru că are nevoie de el
pentru a aerisi solul în care iarba creşte sau pe elevul ‖cerb‖ deoarece aceasta are nevoie
de iarbă pentru a se hrăni.
Atenţie: în prima fază, fiecare elev are doar o mână ocupată. Abia după aceasta, se trece
la căutarea celei de-a doua legături. Acest joc contuinuă până când toţi elevii au mâinile
legate.
5. Cereţi elevilor să privească ―încurcătura‖dintre mâinile lor şi cereţi-le să încerce, fară să îşi
dea drumul la mâini, să o descurce. Menţionaţi că această încurcătură este ―nodul de
conexiuni‖ Atenţionaţi-i să nu se rănească şi spuneţi-le că dacă lucrează împreună, vor
putea să se descurce.
6. Odată ce s-au întors la forma de cerc, încercaţi să observaţi împreuna cu elevii. Unii dintre
ei s-ar putea să fie cu faţa în afara cercului. Acest cerc de legături (cerc de conexiuni) a
fost realizat din nodul de legături (nodul de conexiuni). Câteodată este greu să vedem care

sunt aceste conexiuni de zi cu zi. Dar dacă una dintre ele va fi clară, încetul cu încetul şi
celelalte vor deveni clare.
Alternative pentru Lecția 2 — Dâra de energie:
1. Spuneți fiecărui elev să se gândească la un obiect preferat. Nu trebuie să fie o ființă.

Nimeni nu trebuie să știe despre ce obiect este vorba, pentru că este important să fie
secret pentru joc.
2. Elevii își găsesc un loc în clasă astfel încât să poată lucra fără ca ceilalți să vadă
obiectele pe care ei le desenează. Ei își pot face bariere de cărți pentru a-și asigura
secretul în timp ce desenează.
3. După ce elevii au desenat obiectul lor, elaborează o listă de materiale folosite pentru
fabricarea acestui obiect, utilizând Lista de materiale din Anexe.
4. Scopul jocului este de a ghici obiectul colegilor lor, punând întrebări în legătură cu
resursele din mediu necesare la fabricarea acestuia. După aflarea materialelor, se află
piesele sau părțile obiectului, iar apoi obiectul însuși. Se pot pune cel mult 20 de
întrebări simple la care se poate răspunde da sau nu. Se poate întreba, de exemplu,
―Este obiectul făcut din copaci?‖ și, în funcție de răspuns, se află un lucru de la care se
poate porni pentru a pune următoarea întrebare. Fiecare elev pune o întrebare, iar cel
care ghicește obiectul câștigă jocul.
5. Elevii scriu o scrisoare de mulțumire Pământului pentru obiectele lor preferate. (5
minute, opțional)
Activitatea alternativă 2
Surse de energie reînnoibilă: Identificați aceste surse și discutați cum pot acestea mai puține
gaze nocive sau deloc. Discutați posibilitatea de a produce câteva din obiectele de larg consum
folosind sursele alternative de energie. Vorbiți despre călătoria unui produs și emisiile de gaze
care produc efectul de seră în cazul în care se folosesc surse curate de energie reînnoibilă.
Influențele asupra mediului: Elevii alcătuiesc o listă a modurilor în care un obiect pe care îl
folosesc frecvent influențează mediul. De exemplu, poluarea apei și aerului, deșeurile toxice,
gropile de gunoi pline, probleme de sănătate, animalele afectate de încălzirea globală,
probleme economice, foametea și inundațiile din țările calde.
Economisiți energia: Organizați o activitate de tip ―brainstorm‖ pentru a găsi metode de a
reduce energia și consumul de combustibil fosil (să cumpărăm mai puține produse, să
reducem, să refolosim, să mergem pe jos mai mult, să stingem lumina, să împărtășim
cunoștințele despre conservare și schimbările climatice, să scriem scrisori, să înființăm o
revistă electronică).

Alternative pentru Lecția 4 — Specii amenințate:
Activități alternative — Organizația Internațională pentru apărarea intereselor animalelor

( International Fund for Animal Welfare)
1. INTERNET: Căutați pe Internet informații suplimentare despre International Fund for Animal
Welfare (IFAW). Împărtășiți aceste informații cu colegii în ora următoare.
2. SCRISOARE: Scrieți o scrisoare adresată directorului IFAW. Spuneți-i ce credeți voi despre
comerțul pe Internet cu animale exotice. Ce credeți voi că directorul ar putea face pentru a
încerca să oprească acest trafic. În lecția următoare citiți scrisorile în fața colegilor. S-au gândit
și colegii voștri la aceleași lucruri ca și voi?
Activități alternative – Specii amenințate

1. PRODUSE: În perechi/grupuri, discutați despre următoarele exemple de produse obținute
din animalele traficate:
Geantă din piele de crocodil Brățări de fildeș
Scaun din picior de elefant Cimpanzei ca animale
Haină din blană de vulpe de companie
Leacuri din corn de rinocer Elefanți ca animale de
companie
Carne de tigru
2. ANIMALE: Timp de un minut notați toate cuvintele care vă vin în minte legate de cuvântul
―animal.‖ Citiți în perechi sau grupuri cuvintele scrise și discutați despre ele. Grupați apoi
cuvintele găsite în grup în diferite categorii.
3. TRAFIC CU ANIMALE: În perechi/grupuri, discutați despre următoarele enunțuri. Exprimați-

vă acordul sau dezacordul.
a. Este o diferență mică între pielea de vacă și cea de șarpe.

b. Este corect să se ucidă animale exotice pentru a se obține medicamente tradiționale
chinezești.
c. Oamenii de afaceri urmăresc profiturile mari, de aceea multe animale vor lupta pentru
a supreviețui.
d. Persoanele surprinse că vând animale amenințate ar trebui să fie pedepsite cu
închisoarea pe 30 de ani.
e. Oamenii nu vor înceta niciodată să cumpere haine de blană și brățări de fildeș.
f. Cea mai bună soluție este creșterea acestor animale și legalizarea vânzării produselor
obținute din ele.
g. O haină de blană de tigru este minunată.
4. ÎNTREBĂRI LEGATE DE ARTICOL: Recitiți articolul și scrieți câteva întrebări pe care vreți
să le puneți colegilor în legătura cu articolul.
Citiți întrebările în fața colegilor.

Puneți întrebările partenerului sau colegilor din grup.
5. CE CUVÂNT? În perechi/ grupuri, comparați răspunsurile pe care le-ați dat în cadrul

exercițiului anterior. Verificați exactitatea răspunsurilor. Discutați despre cuvintele obținute în

exercițiul precedent. Au dat colegii voștri exemple de cuvinte noi, interesante, care merită să fie
învățate etc.? Este vreo legatură între cuvintele corecte și cele incorecte?
6. VOCABULAR: Încercuiți cuvintele pe care nu le înțelegeți. În grupul vostru de lucru, faceți o

listă cu aceste cuvinte și căutați-le în dicționar.
7. ELEVII REALIZEAZĂ UN SONDAJ DESPRE ANIMALE EXOTICE: În perechi/ grupuri, scrieți

întrebări despre animalele amenințate și comerțul ilegal pe Internet.
Adresați colegilor întrebările voastre și notați răspunsurile primite.
Reveniți la partenerul/ grupul inițial și comparați concluziile.
Prezentați pe scurt concluziile voastre în fața celorlalte grupe.
9. VERIFICAȚI-VĂ RECIPROC CUNOȘTINȚELE: Citiți cuvintele din lista de mai jos.

Împreună cu partenerul vostru, încercați să vă amintiți cum au fost folosite în text aceste
cuvinte:
Amenințat vârf
Uriaș înrăutățire
Colecționar negru
medicament traficat
raport alimentat
cercetare ucidere
9. GĂSIȚI PERECHEA UNEI EXPRESII: Combinați grupurile de cuvinte pentru a găsi expresii
folosite în articol (uneori sunt posibile mai multe combinații):
a. Speciile amenințate sunt în capete de rinocer

b. Cumpărătorii online cumpără Situația să se înrăutățească
c. Încă un cui un număr urias de animale exotice
d. Împăiate de către cererea din partea
consumatorilor
e. Mii de animale pentru icebergului
f. Raportul este vârful va înceta și uciderea lor
g. Rețeaua wwww face ca vânzare
h. O ciber-piață pericol din partea Internetului
i. Comerțul cu animale sălbatice este alimentat în sicriu
j. Când încetează cumpărarea animalelor, neagră
10. ÎNTREBĂRI ȘI DISCUȚII: ÎNTREBĂRILE ELEVULUI A (Elevul B nu trebuie să vada aceste

întrebări)
La ce te-ai gândit când ai citit titlul articolului prima dată?
Citirea titlului te-a făcut să vrei să citești articolul în întregime?
Ce crezi despre speciile amenințate de dispariție?
Ce părere ai despre dispariția ca specie a ursului panda uriaș?
Simți că ai o responsabilitate pentru protejarea animalelor amenințate de pe glob?
Ce ai face dacă ai vedea pe cineva purtând o haină de blană de tigru?
Crezi că este corect ca animalele să fie ucise pentru a produce medicamente tradiționale
chinezești?

Ce ai face dacă ai auzi că cineva vrea să aibă acasă un cap împăiat de rinocer?
De ce vor oamenii să cumpere obiecte obținute din animale exotice?
Ar trebui să fie interzise produsele din piele și blană naturale?
ÎNTREBĂRILE ELEVULUI B (Elevul A nu trebuie să vadă aceste întrebări)

Ți-a plăcut acest articol?
Ce părere ai despre ceea ce ai citit?
Cum ar trebui pedepsiți traficanții speciilor amenințate?
Credeți că oamenii vor înceta vreodată să cumpere animale exotice și produse obținute din
acestea?
Credeți că există anumite țări în care traficul de animale și produse exotice este mai intens?
Mike Tyson are acasă un tigru. Ce părere aveți?
Ce animal ați dori să protejați și de ce?
Ce ar trebui să facă omenirea pentru a stopa traficul de animale amenințate?
Credeți că animalele amenințate ar trebui să fie crescute în ferme pentru a anihila piața neagră
și a stopa traficarea acestora?
Ți-a plăcut această discuție?
ÎN CONTINUAREA DISCUȚIILOR: Formați perechi/ grupuri diferite și discutați despre

problemele abordate mai înainte.
Ce întrebare ați vrea să adresați în legătură cu tema discutată?
Care a fost cel mai interesant lucru pe care l-ați aflat?
A existat o întrebare care nu v-a plăcut?
Cu ce aspect ați fost în total dezacord?
Despre ce aspect v-a plăcut să discutați?
Cum au răspuns alți colegi la întrebările puse?
Sunt ei afectați la scară mică – este clima diferită de ceea ce-și amintesc părinții lor? Sunt
verile mai calde și/ sau iernile mai reci? Sunt mai puține alimente? Care a fost cea mai grea
întrebare?
11. ALEGEȚI CUVÂNTUL. Tăiați cuvântul incorect din variantele scrise în italice.
Comerțul pe internet amenință animalele exotice
BNE: Speciile amenințate/periculoase de pe Glob sunt puse în pericol de Internet.
Cumpărătorii/transportatorii online cumpără un număr uriaș de animale exotice. Acest lucru
reprezintă un cui în inimă/coșciug pentru multe ființe deja amenințate de distincție/dispariție.
Traficanții, colecționarii care vor capete împăiate de rinocer și medicamente chinezești deja
tratează/amenință mii de specii. Organizația Internațională pentru Protejarea animalelor (IFAW)
a întocmit un raport intitulat ―Prinse în plasă – Comerțul ilegal de animale sălbatice pe internet‖.
Într-o singură săptămână de căutări pe Internet, ei au descoperit mii de animale crude/rare de
vânzare.
Raportul nu este decât o parte/vârful unui iceberg. Experții evaluează/merită comerțul global
ilegal cu animale la miliarde de dolari pe an. Reteaua WWW face ca situația să se
înrăutățească/ îngrijoreze. ―Comerțul pe Internet este ușor, ieftin și anonim. Rezultatul este o
ciber-piață neagră unde se negociază viitorul celor mai simple/rare animale din lume‖, a spus
Phyllis Campbell-McRae, reprezentantă IFAW. Ea a avertizat: ―Traficul ilegal cu animale
sălbatice este pilotat/determinat de cererea/alimentarea consumatorilor, așa că, în momentul în
care nu mai există cumpărători, uciderea animalelor va înceta. Cumpărând animale sălbatice
online este ca și cum le-ai ucide cu mâna ta‖.

Activități alternative — Joc de rol Creșterea animalelor exotice
Acest joc de rol are scopul de a discuta dacă animalele exotice ar trebui sau nu să fie crescute
în ferme pentru a descuraja piața neagră a animalelor și produselor fabricate din animale.
Acest lucru ar putea să protejeze animalele care trăiesc în natură. Formați echipe cu cei care
au același rol ca și voi. Construiți-vă rolul și discutați despre ideile și ―strategiile‖ voastre înainte
de a incepe jocul de rol. Prezentați-vă în fața celorlalți jucători.
Rolul A — CRESCĂTORUL DE ANIMALE EXOTICE
Poți sa crești mii de tigri siberieni destinați vânzării. Știi că poti să reduci pretul pentru animale
de companie, blană sau utilizarea în medicamentele chinezești. Crezi ca animalele pot fi
folosite la leacurile chinezești. Eşti ecologist și eşti interesat de supraviețuirea animalelor din
mediul lor natural. Îţi faci planuri să clonezi animale exotice destinate vânzării.
GÂNDEŞTE-TE ȘI LA ALTE AVANTAJE ALE CREȘTERII ANIMALELOR EXOTICE ÎN
FERME.
Rolul B — CONSUMATOR
Consideri că fermele de animale exotice reprezintă cea mai bună soluţie pentru conservarea
animalelor ameninţate. Simţi compasiune pentru milioanele de animale sălbatice care mor în
timp ce sunt transportate clandestin şi ilegal peste graniţe. Îţi plac obiectele obţinute din
animale sălbatice ,dar nu ai cumpărat niciodată aşa ceva pentru că eşti ecologist. Creşterea
animalelor exotice în ferme ar însemna că poţi să-ţi cumperi o haină din blană de tigru.
GÂNDEŞTE-TE ŞI LA ALTE MOTIVE PENTRU A SUSŢINE CREŞTEREA ANIMALELOR
EXOTICE ÎN FERME.
Rolul C — ECOLOGIST
Crezi ca fermele de animale sălbatice reprezintă o idee îngrozitoare. Oamenii ar înţelege că
profitul este mai important decât animalele însele. Animalele au drepturile lor. Crezi că
înfiinţarea fermelor ar duce la creşterea braconajului. Clonarea va distruge viaţa sălbatică.
Crezi că cei care au ferme de animale sălbatice trebuie să fie închişi
GÂNDEŞTE-TE ŞI LA ALTE MOTIVE PENTRU CARE FERMELE DE ANIMALE SĂLBATICE
SUNT INACCEPTABILE.
Rolul D —ANIMAL EXOTIC

Te-ai săturat să îţi tot faci griji că tu şi familia ta aţi putea fi prinşi de braconieri. Nici măcar nu
mai poţi dormi noaptea. Zeci de rude şi prieteni au fost prinşi de oamenii aceia răi pentru a
servi drept animale de companie sau a se fabrica medicamente din ei. Ai auzit multe lucruri
groaznice despre fermele de animale. Animalele trebuie lăsate să trăiască în mediul lor natural.
GÂNDEŞTE-TE ŞI LA ALTE MOTIVE PENTRU CARE FOLOSIREA ANIMALELOR ÎN ORICE
FEL NU ESTE CORECTĂ
Schimbaţi rolurile şi repetaţi jocul de rol. Discutaţi în grupurile voastre despre diferenţele dintre
cele două roluri.
Împreună cu un coleg sau în grupuri discutaţi despre felul în care convingerile personale s-au
regăsit în rolul jucat.

Alternative pentru Lecţia 5 Lasă-te dus de curent:
Activitate alternativă 1:
Cereţi elevilor să cerceteze cum este apa poluată şi cum este purificată pe parcursul ciclului
apei în natură. De exemplu, apa poate fi contaminată în timp ce pătrunde în sol, iar substanţele
contaminante rămân la suprafaţa pământului în timp ce apa se evaporă. Adresaţi elevilor
provocarea de a include aceste procese în joc. De exemplu, niste fâşii de bandă izolantă ar
putea reprezenta substanţele poluante care se lipesc de elevi când aceştia se deplasează spre
„sol‖. Unele din aceste materiale ar putea fi filtrate când apa este deversată în lac. Demonstraţi
acest lucru punând elevii să dea jos o parte din bandă. Dacă se duc spre nori, ei îndepărtează
toată banda – când apa se evaporă, ea lasă toate substanţele poluante în urmă.
Elevii compară circuitul apei în diferite anotimpuri sau în diferite locuri de pe pământ. Ei pot să
adapteze jocul (schimbând feţele zarurilor, adăugând şi alte locuri etc.) pentru a reprezenta alte
condiţii şi alte locuri de pe glob.
Elevii dramatizează ciclul apei printr-o scenetă prezentată în faţa altor clase din şcoală sau a
părinţilor. Este complexitatea circuitului apei tot atât de impresionantă şi pentru alte persoane?

Activităţi suplimentare
Activităţile care urmează pot fi folosite în mod suplimentar pe parcursul lecţiilor, pentru a
completa, înlocui activităţile deja propuse sau chiar pentru a constitui puncte de plecare pentru
alte lecţii. Ele sunt grupate dupa clasa pentru care sunt recomandate şi se indică lecţia (sau
lecţiile) la care ar putea fi folosite.
Activităţi recomandate pentru clasa a 4-a

Plimbare în natură (Lecţia 1)
Ţânţar, somon, urs (Lecţiile 1 şi 3)
Tabloul programului zilnic şi al efectului asupra mediului (Lecţia 9)
Afişul speciilor ameninţate (Lecţia 4)
Activităţi recomandate pentru clasa a 8-a

Ce-ar fi dacă am dormi 100 de ani? (Lecţia 9)
Pe urma gunoiului din natură (Lecţia 1)
Categorii din natură (Adaptabilă la toate lecţiile)
Graficul gunoaielor (Lecţia 8)
Găsiţi perechea (se poate adapta la toate lecţiile, în special la lecţiile 1, 3, & 5)
Simularea unei erupţii vulcanice (Lecţia 8)
Sacul pentru pungi de plastic (Lecţiile 7 & 9)
Activităţi recomandate pentru clasele 5 – 8

Observarea micro-universului (Lecţia 1)
Ce s-a schimbat în 150 de ani? (Lecţia 9, şi merge şi la Lecţiile 2, 4, 6, 7 & 8)
Harta mea topografică (Lecţiile 3 & 5)
Să constuim un peisaj în 3D pornind de la o hartă topografică (Lecţiile 3 & 5)
Scrisoare ecologică către tine însuţi (Lecţia 1 şi apoi se continuă la Lecţia 9)
Amprenta ecologică (Lecţiile 2 & 9)
Râul din cutie (Lecţia 5)
Durata de viaţă a produselor (Lecţia 2)
Conceptul de comunitate (Etica Planetei) (Lecţiile 6, 8 & 9)
Mimând natura (se poate adapta la toate lecţiile, în special la Lecţiile 1, 4 & 7)
Etica convieţuirii fără a lăsa urme (Activitate la începutul sau la sfârşitul întregii serii de lecţii)
Apa din casele noastre (Lecţia 6)
Poemul despre diversitate (Lecţiile 1, 3 & 4)

Clasa a 4-a: Plimbare în natură (Lecţia 1)
Mergeţi prin pădure cu copiii şi arătaţi-le diferite specii de copaci, animale, păsări etc. Într-un
spaţiu restrâns, observaţi câte specii diferite există. Încurajaţi-i să-şi folosească toate simţurile.
Aşezaţi-vă în jurul unui copac şi staţi cu ochii închişi fără să faceţi nimic, doar ascultând
zgomotele naturale.
Clasa a 4-a: Ţânţar, somon, urs (Lecţiile 1 şi 3)
Această activitate se potriveşte pentru grupurile mari. Întindeţi pe jos două bucăţi de sfoară mai
lungi la distanţă de 3 metri una de alta. Împărţiţi grupul în două. Fiecare grup trebuie să se
îndepărteze şi să discute ÎN SECRET,într-un cerc. Fiecare grup trebuie să-şi aleagă un animal:
ţânţar, somon sau urs. Fiecare grup va încerca să aleagă ţinând cont de posibila alegere a
celuilalt grup.
Ursul mănâncă somonul, somonul mănâncă ţânţarul, iar ţânţarul îl înţeapă pe urs. După ce
echipele au ales, spuneţi-le să se alinieze la linia lor de plecare. La numărul 3, ei trebuie să
mimeze ce au ales. Tantarii vor bâzâi, somonii vor sări ţinând coatele sus pentru a arăta
aripioarele, iar urşii vor mârâi. Echipa care câştigă aleargă după cealaltă echipă şi încearcă să-
i prindă. Echipa care pierde fuge spre un loc sigur desemnat anterior de către facilitator. Acei
copii din echipa care a pierdut care au fost prinşi vor face parte din echipa adversă. Jocul
continuă până când rămâne o singură echipă.
Clasa a 4-a Programul meu zilnic și efectul acestuia asupra mediului (Lecția 9)
1.Rugaţi-i pe elevii mai mici să facă o schiţă cu activităţile pe care ei le fac dimineaţa când se
scoală, după masă când merg la şcoală şi seara înainte de a merge la culcare. Daţi-le 3 coli de
hârtie reciclată sau o coală împărţită în 3 secţiuni cu o linie (orice credeţi că se potriveşte).
(15min; cîte 5 min pt fiecare desen)
2.Discutaţi cu întreaga clasă activităţile pe care ei le fac zilnic. Puneţi-le pe un tabel de acelaşi
fel cu cel de mai sus. Număraţi câţi dintre elevi fac acelaşi tip de activitate. (10min)
3.Pe urmă, discutaţi efectul pe care fiecare activitate îl poate avea asupra mediului. Puneţi
întrebările în aşa fel încât toţi elevii să participe şi să-i ajutaţi să descopere singuri efectele.
(10min)
4.Faceţi o listă, pe o coală mare, cu lucrurile simple pe care ei le pot face ca ―Apărători ai
mediului‖ pentru a schimba efectele negative pe care acţiunile lor le pot avea asupra mediului.
(10min)
5.Rugaţi-i să-şi facă fiecare cîte un ecuson de ―Apărător al mediului‖ după modelul de mai
jos. (5-10min)
6.Adunaţi ecusoanele făcute de elevi, faceţi-le o gaură în partea de sus, prin care treceţi un
şnur pentru a putea fi purtate agăţate de gât. La următoarea oră, puneţi-le după gîtul fiecărui
elev, anunţând că au fost primiţi în rândul „Apărătorilor mediului‖.
7.Continuaţi această activitate cîte 5-10min într-o zi/pe săptămână, pentru ca elevii să poată
spune cum au ajutat ei mediul sau dacă au văzut pe alţii făcând ceva în ajutorul mediului.

Nume
...........................................................
.......................................................
FUNCŢIA
APARATORUL MEDIULUI
Clasa a 4-a – Poster pentru lecția Specii Amenințate (Lecția 4)
Alcătuiți un poster cu speciile cele mai amenințate din lume. Includeți informații despre modul
de viață al animalelor și habitatul lor, pericolele la care sunt expuse și produsele care se fabrică
din aceste animale. Prezentați afișele în fața colegilor de clasă. Au fost lucruri asemănătoare
despre care ați scris ?
Clasa a 8-a – Ce s-ar întampla dacă am dormi 100 de ani? (Lecția 9)
Dacă am dormi 100 de ani, cum ar arăta lumea când ne-am trezi și ce am face? Fiecare elev
sau în grupuri visează, desenează, scrie, dramatizează, discută etc. posibile scenarii. Această
activitate ne ajută să proiectăm noi posibilități pentru a avea relații mai durabile cu natura.
Materiale : hârtie și creioane de colorat.
Clasa a 8-a – Să adunăm gunoaiele din natură (Lecția 1)
O modalitate de a organiza această activitate este de a înmâna elevilor un carton pentru ouă și
o listă de 12 obiecte de adunat din natură – de ex., obiecte moi, țepoase, albastre, tari,
frumoase, vechi, fragile, gustoase, ascuțite, netede, închise, deschise, ude, uscate, provenite
de la un animal, moarte etc. (dați dovadă de creativitate).
Materiale: lista obiectelor, un sac pentru obiectele găsite.
Clasa a 8-a – Subiecte legate de mediul natural (se poate adapta la orice lecție)
1. Într-o perioadă anumită de timp, elevii alcătuiesc o listă de cuvinte referitoare la un

anumit subiect.
2. Un elev citește un cuvânt de pe lista sa.
3. Dacă un alt elev are același cuvânt pe listă, îl va bifa. Dacă niciun alt elev nu a scris
cuvântul respectiv, primul elev își va ―păstra‖ cuvântul.
4. Următorul elev citește un cuvânt cu voce tare.
5. Se continuă activitatea până când s-au citit toate cuvintele.
6. La sfârșit, elevii numără cuvintele ―păstrate‖, cel care are cele mai multe cuvinte unice
fiind câștigătorul.

Clasa a 8-a – Plăcinta din gunoi (Lecția 8)
Discutați despre lucrurile care se aruncă la groapa de gunoi și alcătuiți o diagramă în formă de
plăcintă pe care elevii vor lipi desene reprezentând deșeurile respective.
Clasa a 8-a – Găsiți perechea (se poate adapta la toate lecțiile, în special
pentru lecțiile 1, 3 și 5)
Aveți nevoie de 50-100 de fotografii, câte două din fiecare. Se așează fotografiile cu fața în jos
pe masa în jurul căreia se află participanții. Fiecare jucător întoarce 2 fotografii, încercând să
găsească o pereche. Dacă nu găsește perechea, fotografiile se așează pe masă și următorul
întoarce două fotografii, memorând locul în care au fost așezate cele întoarse anterior.
Jucătorii se pot ajuta între ei. Când un grup găsește o pereche, fotografiile se scot din joc, după
ce s-a făcut o scurtă descriere a lor. Jucătorii trebuie să găsească perechile cât pot de repede.
Clasa a 8-a – Simularea unei erupții vulcanice (Lecția 8)
Ingrediente.
– o sticlă mică.
– 60 ml apă.
– 1 lingură de praf de copt
– 1/4 ceașcă de oțet
– colorant alimentar portocaliu
– câteva picături de detergent de vase
– o bucată pătrată de pânză
Cum se procedează
Se pun în sticlă apa, detergentul, colorantul și oțetul. Se pune praful de copt în bucata de
pânză și se introduce în sticlă. Va avea loc o erupție vulcanică.
Pentru mai mult realism
Vulcanul poate fi făcut să pară mai veridic, incluzând o structură făcută din aluat de gogoși.
Se pun 6 cești de făina, 2 cești de sare, 4 linguri de ulei și 2 cești de apă într-un castron mai
mare.
Se amestecă ingredientele cu mâna până când aluatul este omogen și tare. Dacă este nevoie,
se mai poate adăuga apă.
Se folosește aluatul pentru a modela un munte în jurul sticlei.
Se pot modela canale pentru lavă și se poate adăuga vegetație în jurul vulcanului.
Reacția chimică este următoarea.
NaHCO3 + CH3COOH --> Na+ + H2O + CO2 + CH3COO Dioxidul de carbon se eliberează
sub forma unei erupții.
Clasa a 8-a – Sacul pentru pungi (Lecțiile 7 și 9)
Se realizează din materiale reciclate și ne ajută să păstrăm pungile de plastic

Avem nevoie de:
O cămașă cu mâneci lungi (de care nu mai aveți nevoie)
O bucată de panglică

Ac și ață
1. Se taie o mânecă (sau amândouă, dacă vreți să faceți un cadou unui prieten)
2. Se îndoaie materialul din partea care era prinsă de cămașă și se coase un tiv.
3. Se prinde panglica de marginea cusută și punga este gata pentru a fi umplută cu pungi
de plastic. Se atârnă și se trag pungile de la capătul cu manșetă.
Clasele 5-8 – Observarea microuniversului (Lecția 1)
Delimitați un pătrat de 1 metru x 1 metru într-un mediu cât mai natural. Așezați-vă în pătrat și
stați o oră concentrându-vă atenția doar la ceea ce se întâmplă în pătrat. Observați alcătuirea
solului și nenumăratele mici drame care se desfășoară pe acest mic spațiu. Notați toate
observațiile într-un caiet.
Clasele 5 -8 – Ce s-a schimbat în ultimii 150 de ani? (Lecția 9, se poate adapta

pentru lecțiile 2, 4, 6, 7 și 8)
Ce s-a schimbat în ultimii 150 de ani? În cadrul unei activități de brainstorming, notați cât mai
multe lucruri. Se poate organiza un concurs de brainstorming pentru grupe mici. Cereți fiecărui
grup să citească ce și-a notat în fața clasei. Discutați temele principale, surprizele care apar
etc.
Materiale: hârtie și instrumente de scris, flip chart.
Clasele 5-8 – Alcătuiți o hartă topografică (Lecțiile 3 și 5)
Într-o cutie puneți o piatră și acoperiți-o cu nisip. Dați fiecărui elev o coală de hârtie și un
creion. Îndepărtați o parte din nisip până ce apare vârful pietrei. Elevii desenează ceea ce văd,
privind piatra de sus. Se scoate mai mult nisip, până când, în cele din urmă, se vede toată
piatra. La sfârșit, elevii își expun desenele care reprezintă imaginea topografică a pietrei.
Se aduce o hartă topografică și se discută despre simbolurile folosite, astfel încât elevii să
înțeleagă cum arată o harta plată în 3D.
Clasele 5-8 – Să construim un peisaj tridimensional folosind o hartă

topografică (Lecțiile 3 și 5)
Într-o zonă cu nisip sau pământ umed, elevii folosesc o hartă topografică pentru a realiza o
imagine tridimensională. Această activitate are drept scop observarea cu atenție a detaliilor.
Clasele 5-8 – Amprenta ecologică (Lecțiile 2 și 9)
Fiecare elev își descoperă amprena ecologică (influența pe care o au asupra mediului).
Http://www.myfootprint.org/

http://www.footprintnetwork.org/webgraph/graphpage.php?country=romania
Clasele 5-8 – Râul din cutie (Lecția 5)
Copiii construiesc un râu în cutie și demonstrează în felul acesta curgerea apei și puterea
eroziunii.
Http://www.nps.gov/archive/badl/teacher/riverboxes.htm
Clasele 5-8 – Durata de viață a unui produs (Lecția 2)
Alegeți un produs uzual și urmăriți drumul pe care îl parcurge din fabrică până la groapa de
gunoi.
Clasele 5-8 – Conceptul de comunitate (Etica conviețuirii) (Lecțiile 6, 8 și 9)
Discuție:
Credeți că pământul face parte din comunitatea în care trăim? Credeți că oamenii din jurul
vostru respectă mediul înconjurător? De ce unele lucruri sunt considerate mai importante decât
altele atunci când este vorba despre deciziile etice? Ce credeți despre etica care consideră că
tu ești la fel de important ca un copac? Ca o pădure? Unde se poate trasa linia dintre natură și
societate? Se poate trasa o astfel de linie? Cum ar trebui să arate etica conviețuirii, cea care îi
împiedică pe oameni să arunce gunoiul în natură sau cea care îi împiedică pe oameni să
construiască pe terenuri care au fost înainte ecosisteme naturale (teren umed sau pădure)? Ce
alte lucruri puteți spune?
După aceste discuții, numiți grupul care va reprezenta Comitetul Național al Eticii Pământului
din partea Romsilva. Acest comitet va alcătui un plan nou pentru Parlament, inițializând Etica
Pământului și Managementul Pământului. Pot fi discutate diferite subiecte (mediul natural,
drumuri, lemn, aria de cuprindere etc.). Alegeți 3 subiecte pe care să vă concentrați. Doriți să
schimbați tehnicile de management folosite? Dacă da, ce propuneți Congresului? După
discutarea punctelor de mai sus, împărțiți grupul în 3. Un subgrup va reprezenta o firmă de
dezvoltare care vrea să construiască un supermarket într-o mică comunitate. Alt grup
reprezintă comunitatea locală formată din cetățenii care locuiesc în apropierea locului ales
pentru construcție. Al treilea grup este Comitetul pentru Mediu care va hotărî dacă va aproba
sau nu construirea supermarketului. Primul grup trebuie să convingă Comitetul de felul în care
investiția lor va fi utilă oamenilor din comunitate. Cetățenii vor adresa întrebările și preocupările
lor. Comitetul va lua în considerare ambele păreri și va lua o decizie.
Clasele 5-8 – Jocul de mimare a naturii (Adaptabil tuturor lecțiilor, în special

lecțiilor 1, 4 și 7)
Fiecare echipă va desemna câte un membru pentru a mima un cuvânt sau o expresie.
Clasele 5-8 – Adresează-ți singur o scrisoară ecologică (Lecția 9)
Fiecare elev își găsește un loc unde să poată să reflecteze în liniște la problemele mediului.
Elevii primesc o foaie de hârtie și își scriu singuri o scrisoare datată peste 3 luni, în care să

explice cum pot să traiască mai ecologic. Strângeți scrisorile și, după 3 luni, trimiteți-le prin
poștă elevilor.
Elevii primesc plic și scriu ei înșiși adresa.
Clasele 5-8 – Etica unei vieți fără a lăsa urme (Activitate care poate fi
programată fie la începutul, fie la sfârșitul seriei de lecții)
Este foarte important să îi învățăm pe elevi și adulți cum să conviețuiască într-o zonă,
influențând cât mai puțin mediul natural. Principiile Trăiește Fără a Lăsa Urme pot fi luate de pe
site-ul www.lnt.org
Proiectarea și pregătirea activității

Aflați regulile și preocupările de bază din zona pe care o veți vizita.
Pregătiți-vă pentru condiții deosebite de vreme, calamități sau situații de urgență.
Programați excursia, evitând perioada cea mai aglomerată.
Formați grupuri mici de 4-6 elevi.
Reambalați alimentele pentru fiecare grup.
Folosiți harta și busola pentru a urma trasee prestabilite.
Călătoriți și stabiliți locul de tabără pe terenuri ferme. Acestea includ trasee prestabilite, locuri
de tabără, terenuri acoperite de piatră, pietriș, iarbă uscată sau zăpadă.
Protejați zonele hidrografice, asezând tabăra cel puțin la 30 m de lacuri sau cursuri de apă.
Un bun loc de tabără se găsește, nu se face. Nu este nevoie să modificăm terenul pe care îl
avem la dispoziție.
În zonele populate:
Rămâneți pe traseele și în locul de tabără preexistente.
Deplasați-vă în șir pe mijlocul traseului, chiar dacă terenul este umed sau noroios.
Restrângeți locul de tabără, concentrându-vă activitatea în zonele fără vegetație.
În zonele neumblate
Dispersați-vă cât mai mult pentru a împiedica formarea locului de tabără sau traseelor.
Evitați zonele în care impactul ar putea deveni vizibil.
Respectați regulile de aruncare a gunoiului.
Când părăsiți locul de tabără sau de odihnă, verificați să nu rămână gunoi sau alimente
împrăștiate. Strângeți tot gunoiul, alimentele și deșeurile, îngropându-le la 5-10 cm adâncime,
la distanță de cel puțin 30 m de apă, tabără sau trasee. Acoperiți și camuflați locul cu atenție.
Ambalați hârtia igienică și obiectele sanitare folosite.
Pentru a vă spăla sau a spăla vasele, mergeți la distanță de cel puțin 30 de metri de cursuri de
apă sau lacuri și folosiți săpun sau detergenți biodegradabili.Împrăștiați apa folosită.
Lăsați locul așa cum l-ați găsit.
Protejați trecutul: priviți structurile și obiectele culturale sau istorice fără să le atingeți.
Lăsați stâncile, plantele și alte obiecte naturale în starea în care le găsiți.
Evitați introducerea sau transportul speciilor straine.
Nu construiți structuri, obiecte de mobilier și nu săpați șanțuri.
Reduceți pe cât posibil urmările focului de tabără.
Focurile de tabără pot lăsa urme durabile în mijlocul naturii. Folosiți un aragaz de voiaj pentru a
pregăti mâncarea și o lanternă pentru iluminat.
În locurile unde este permis focul, folosiți structurile gata construite.
Aprindeți focuri mici. Folosiți doar bețe găsite pe jos care pot fi rupte ușor.
Ardeți tot lemnul și cărbunele complet, stingeți cu grijă focul și apoi împrăștiați cenușa rece.
Respectați formele de viață naturale.
Observați speciile de animale de la distanță, fără să le urmăriți sau să vă apropiați de ele.

Nu dați niciodată de mâncare animalelor. Acest lucru ar putea să afecteze sănătatea,
comportamentul și modul de viață al acestora, expunându-le animalelor de pradă sau altor
pericole.
Protejați animalele sălbatice și alimentele voastre, ambalând cu grijă hrana și deșeurile.
Țineți sub control animalele de companie, dacă nu le-ați lăsat acasă.
Evitați observarea animalelor sălbatice în perioadele de împerechere, construirea cuiburilor,
creșterea puilor sau în timpul iernii.
Tratați cu respect persoanele care trec prin zonă.
Respectați pe ceilalți turiști și tratați cu respect experiențele pe care le redau.
Fiți atenți cu alte persoane care folosesc acelașii traseu.
Faceți pauză și așezați-vă tabăra la distanță de poteci sau tabăra altor excursioniști.
Ascultați cu atenție sunetele naturii, evitând să vorbiți tare și să faceți zgomot.
Clasele 5 -- 8
„Apa din casele noastre‖

Elevii vor afla, simulând procesul, ce se întâmplă cu apa din casele lor. Vedeţi scenariul „Apa
din casele noastre‖ pentru părţile şi acţiunile corespunzătoare.
1. Profesorul va atribui roluri fiecărui elev. Uitaţi-vă din nou la scenariul „Apa din casele
noastre‖ pentru a vedea câţi elevi vor interpreta fiecare rol. Spuneţi fiecărui elev ce va trebui
să facă.
5. Faceţi loc elevilor pentru a-şi realiza rolurile.
6. Repetaţi fiecare parte. Apoi cereţi elevilor să se ridice. Plasaţi-i în locurile potrivite pentru a-şi
juca rolurile. Deversările vor intra în scenă primele, apoi ţevile, apoi urmaţi traseul ce se
încheie cu marea. (5 min)
7. Împărţiţi elevii în grupuri de câte 3 sau 4. Daţi-le o bucată de hârtie reciclabilă şi cereţi-le să
întocmească o listă a „lucrurilor‖ pe care le deversează sau aruncă în toaletă.
8. Cereţi-le să decidă, folosindu-se de articolul „Cauzele şi efectele Poluării Apei‖, pe care l-au
primit mai devreme, ce tipuri de poluare generează. (5 min)
9. Apoi spuneţi-le elevilor ce fel de substanţe sunt înlăturate din apa deversată primară de
către uzinele de epurare. Prin tratamentul primar sunt indepartate materiile biodegradabile
solide mai mari din apa care se va deversa in rau. Se indeparteaza si gunoaie si pietre care au
ajuns in sistemele de scurgere. De remarcat ca, in cazul in care gunoiul a fost aruncat direct in
rau, acesta nu este indepartat niciodata din apa. Procesul de clorinare, care are loc dupa
tratarea initiala a apei, indeparteaza cea mai mare parte a bacteriilor si virusilor. Tratamentul
primar nu indeparteaza toxinele din apa si nici toate deseurile biodegradabile. O parte din
acesti poluanti ajunge in rau. Spuneţi-le elevilor să taie respectivele substanţe de pe listă.
10. Cereţi-le elevilor să stabilească ce substanţe poluante care provin din casele lor rămân
totuşi în apă. (5 min)
Scenariul ―Apa din casele noastre‖

Scurgeri şi Deversări: 4 elevi –fac sunete foşnitoare şi se învârt în cercuri, spunând: „Orice
puneţi în chiuvete, căzi sau toalete trece odată cu noi prin ţevi‖
Ţevi: 4 elevi – se ţin de mâini– pufăie – spunând: „ Noi ducem apa la staţiile de epurare.‖
Staţia de epurare: 3 elevi – se ţin de mâini într-un cerc, spunând: „Eu scot tot felul de lucruri
din apă.‖
Râul: 5 elevi – stau în rând – ţin mâinile pe talia celui din faţă şi merg pe loc, spunând: „Eu duc

apa către mare.‖
Marea: restul clasei – un cerc mare de elevi – fac salturi – spunând: „Eu colectez apa din râuri şi
tot ce e în ea‖
Cauzele şi Efectele Poluării Apei
POLUAREA EXEMPLE EFECT

Reziduuri Reziduuri animale (inclusiv umane) şi Aceste reziduuri hrănesc o anumită
biodegradabile resturi de mâncare. bacterie care foloseşte prea mult
oxigen din apă – lăsând prea puţin
pentru ca şi alte specii să trăiască. Pot
răspândi şi anumite maladii.
Îngrăşăminte Apă de canalizare, gunoi de grajd, Acest tip de poluare poate genera
agricole (fosfaţi şi fertilizatori, detergenţi şi reziduuri creşterea rapidă a unor specii. Datorită
hidraţi) industriale acestei creşteri scăpate de sub control,
alte specii mor.
Căldura Apa folosită pentru răcirea centralelor Acest tip de poluare încălzeşte apa.
electrice sau a altor echipamente Prin creşterea temperaturii apei,
industriale cantitatea de oxigen din apă scade.
Aceasta poate cauza moartea unor
specii.
Sedimentele Eroziunea solului datorată Acest tip de poluare umple lacurile şi
construcţiilor, anumitor tehnici agricole iazurile, dăunează ecosistemelor, poate
şi de minerit, inundaţiile şi gunoaiele omorî anumite specii, cât şi icrele
antrenate de ploi de pe străzile oraşelor peştilor şi creşte temperatura apei.
şi din parcări (vedeţi deasupra)
Toxinele industrie, agricultură, reziduuri Acest tip de poluare poate avea efecte
menajere impropriu aruncate în enorme asupra vieţii. Toxinele
canalizare sau toalete. cauzează oamenilor probleme
serioase de sănătate şi pot duce la
moarte. Mai mult, ele au acest efect şi
asupra altor specii.
Reziduuri Scurgeri din spitale, uzine, mine de Acest tip de poluare cauzează omului
radioactive uraniu. cancer şi uneori moartea. Are un efect
foarte dăunător pentru majoritatea
speciilor.
Clasele 5 -- 8 Poem despre diversitate (Lectiile 1, 3 si 4)
1. În partea stângă a unei coli mari de hârtie, scrieţi pe verticală cuvântul D-I-V-E-R-S-I-T-
A-T-E. Elevii citesc cuvantul.

2. faceţi cu clasa un ―brainstorming‖ pentru a găsi expresii/propoziţii despre diversitate care
încep cu fiecare literă a cuvântului în parte (ex. Dansul fluturilor încântă ochii; Inima
iepuraşului bate nebuneşte, etc). Scrieţi-le pe tablă în dreptul fiecărei litere.
Atenţie: se iau literele pe rând şi pentru fiecare literă se vor scrie toate răspunsurile date
de copii.
3. Puneţi clasa să aleagă cea mai bună expresie/propoziţie pentru fiecare literă. (Puteţi
supune la vot.) Atenţie: trebuie alese în aşa fel încât să se potrivească unele cu altele.
4. La sfârşit, intorcand foaia pe partea cealalta, scrieţi poemul alcătuit din propoziţiile alese
de copii
Poemul ar trebui să arate cam aşa:
“DIVERSITATE”
Dansul fluturilor
In lumina amiezii,
Vâltoarea apelor,
Energia vântului,
Răsăritul soarelui,
Susurul pâraielor,
Inocenţa ciocârliei,
Tunetul ploii,
Aceasta este lumea noastră-
Tot ce ne-nconjoară-
Este Terra, casa noastră!

Educatie-Ecologica Bwir PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Educatie-Ecologica Bwir PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

U.S.

Planuri de lecție pentru

Iunie 2009 Manual PCRO EEC 1

Iunie 2009 Manual PCRO EEC 2

Iunie 2009 Manual PCRO EEC 3

Iunie 2009 Manual PCRO EEC 4

Pădurile: Despăduririle produc încălzirea globală:

Rezervele de petrol: Rezervele de petrol se epuizează rapid.

Iunie 2009 Manual PCRO EEC 5

Biodiversitate: Dispariția speciilor

Iunie 2009 Manual PCRO EEC 6

Durata lecției / Spațiul necesar

Obiective operaționale (rezultate pe care elevii trebuie să le demonstreze la sfârșitul

Metode folosite (descrierea sumară a conținutului orei)

Scopul lecției ( justificarea pe scurt)

Fișa necesară: Lecția 1 – Mediul

Iunie 2009 Manual PCRO EEC 7

Legatura noastra cu mediul

Construirea unei 5 minute Se desenează pe tablă un cerc în mijlocul căruia se

Iunie 2009 Manual PCRO EEC 8

Verificarea ințelegerii/Evaluare (cum să masuram rezultatele pentru a ști dacă materialul

Variante pentru clasele mai putin avansate la limba engleză

Iunie 2009 Manual PCRO EEC 9

Durata lecției / Spațiu necesar: 50 minute / Sala de clasă

Obiective operaționale (rezultate pe care elevii trebuie să le demonstreze la sfârșitul

Metode folosite (descrierea sumară a conținutului orei)

Scopul lecției ( justificarea pe scurt)

Iunie 2009 Manual PCRO EEC 10

Chiar și alimentele pe care le consumăm se plantează, se cultivă, se recoltează, se ambalează

Iunie 2009 Manual PCRO EEC 11

Activitatea Durata Descrierea activitatii

Iunie 2009 Manual PCRO EEC 12

Folosirea imaginilor (desene, tăieturi din reviste ilustrând

Este foarte important ca elevii să înțeleagă relația dintre

După completarea diagramei, este important să-i ajutați

Iunie 2009 Manual PCRO EEC 13

o Țările care consumă produse multe și

Temă/Evaluare (Verificarea însușirii materialului predat)

Evaluarea abilității de a rezolva exercițiile prezentate mai sus.

Variante pentru clasele cu nivel scăzut de cunoștințe de limbă engleză

Iunie 2009 Manual PCRO EEC 14

Alte resurse disponibile pe internet

Informații despre Reciclare, reducere, refolosire:

Informații despre drumul parcurs de produse:

Iunie 2009 Manual PCRO EEC 15

Durata lecției/ Spațiul necesar

Obiectivul general (Ce vor ști elevii la sfârșitul orei)

Metode folosite ( conținutul lecției)

Iunie 2009 Manual PCRO EEC 16

Activitatea Durata Descrierea activitatii

Verificarea înțelegerii/Evaluare (modul în care elevii și-au însușit materialul predat)

Varianta pentru clasele de începători la engleză

Iunie 2009 Manual PCRO EEC 17

Durata lecției/ Spațiul necesar

Obiectivul general (Ce vor ști elevii la sfârșitul orei)

Metode folosite ( conținutul lecției)

Materiale auxiliare și resurse

Iunie 2009 Manual PCRO EEC 18

Verificarea ințelegerii/Evaluarea (modul în care elevii și-au însușit materialul predat)

Iunie 2009 Manual PCRO EEC 19

Durata lecției/Spațiul necesar

Obiective (ce vor ști elevii la sfârșitul lecției)

Metoda (conținutul lecției)