Explorarea functionala a aparatului cardiovascular

Explorarile cardiovasculare urmaresc:

- stabilirea capacitatii functionale si a posibilitatilor de adaptare la efort a inimii si a vaselor
sanguine;
-.evidentierea tulburarilor functionale incipiente, precizarea gradului si intensitatii acestor
tulburari;
-stabilirea mecanismului prin care s-a instalat deficitul functional.
Tulburari!e aparatului cardiovascular reprezinta de multe ori rasunetul altor organe, de aceea
probele nu pot fi interpretate izolat. Capacitatea functionala a inimii si a vaselor este
influentata si de factori externi (surmenaj, emotii, abuz de alcool, nicotina). Din aceste
considerente bolnavii trebuie pregatiti in mod corespunzator.

METODE DE EXPLORARE
Explorarea cordului:
1. E.C.G. de repaus si de efort
2. Fonocardiograma
3. Apexocardiograma
4. Echocardiograma
5. Cateterismul cardiac
6. Radiocardiografia

Explorile functionale ale aparatului circulator:

1.Masurarea T.A.
2.Oscilometria
3.Masurarea presiunii venoase
4. Determinarea timpului de circulatie
5.Determinarea masei sanguine
6.Arteriograma
7.Flebograma
8Rumpel- Leede

1
Explorarea cordului

Electrocardiograma ( EKG)

• electrocardiograma reprezinta inregistrarea grafica a activitatii electrice a

inimii;
• pentru o interpretare corecta a traseului EKG este importanta
cunoasterea anumitor date despre pacient: varsta, sex, inaltime, greutate,
valoarea TA, simptome specifice, tratamente cardiologice urmate, in special
tratamente cu medicamente antiaritmice;
• electrocardiograma este utila in aprecierea factorilor ce pot perturba
activitatea normala a cordului: tulburarile de ritm si conducere, prezenta
infarctului miocardic acut, dezechilibrul electrolitic.

Interpretarea este efectuata de catre medic.

Aparatul cu care se efectueaza inregistrarea electrocardiogramei se numeste
electrocardiograf.
Legatura dintre bolnav si aparat se face printr-un cablu. La extremitatea distala a
cablului sunt atasate placute metalice denumite electrozi- in numar de zece,
necesari pentru inregistrarea EKG-ului.
Tensiunile bioelectrice produse de miocard sunt interceptate cu ajutorul electrozilor ,
sunt transmise la aparat prin cablu, amplificate si inregistrate sub forma unor
diagrame numite electrocardiograme.

Inscrierea se face pe hartie speciala care are un sistem de coordonate.

In mod standard, se inregistreaza 12 derivatii :
a) 3 derivatii bipolare ale membrelor –notate DI, DII, DIII
- D I - intre bratul drept si bratul stang

- D II - intre bratul drept si gamba stanga

- D III - intre bratul stang si gamba stanga

2
 b) 3 derivatii unipolare de membe notate aVR, aVL, aVF
- aVR pentru bratul drept
- aVL pentru bratul stang
- aVF pentru gamba stanga
c) 6 derivatii precordiale notate V1, V2, V3, V4, V5, V6

Locul de fixare a electrozilor exploratori in

inregistrarile precordiale.

3
Pregatirea bolnavului pentru EKG

Se pregateste bolnavul d.p.d.v.. psihic pentru a inlatura factorii emotionali.

Se transporta bolnavul in camera de inregistrare, de preferinta cu
caruciorul, cu 10-15 minute inainte de inregistrare.
Bolnavul va fi culcat comod pe patul de consultatii si va fi rugat sa-si
relaxeze musculatura.
Electrozii se monteaza pe partile moi ale extremitatilor.
Sub placa de metal a electrozilor se pune o pasta speciala pentru electrozi
sau o panza inmuiata intr-o solutie de electrolit (o lingura de sare la un pahar de
apa). Cei 10 electrozi ( 4 pentru membre si 6 precordiali) se fixeaza pe bolnav in
felul urmator :
Montarea electrozilor pe membre :
- Rosu- mana dreapta
- Galben- mana stanga
- Verde- picior stang
- Negru- picior drept
Montarea electrozilor precordiali:
V1 - spatiul IV intercostal, pe marginea dreapta a sternului
V2 spatiul IV intercostal, pe marginea stanga a sternului (corespunde peretelui
anterior al ventriculului drept)
V3 - este situat la jumatatea distantei dintre V2 si V4 si corespunde septului
interventricular
V4 - spatiul V intercostal stang pe linia medioclaviculara (apex)
V5 si V6 - sunt situate la acelasi nivel cu V4, respectiv pe linia axilara anterioara si pe
linia axilara mijlocie stanga
V4, V5, V6, - corespund ventriculului stang.
V1- rosu

4
 V2- galben
V3- verde
V4- maro
V5- negru
V6- mov

Dupa montarea electrozilor pe pacient, se pune in functiune aparatul ; se

lasa o perioada pentru stabilizare, apoi se trece la testare.
Dupa inregistrarea cardiogramei se indeparteaza electrozii de pe pacient
si se noteaza pe electrocardiograma numele, prenumele, varsta, inaltimea,
greutatea, medicatia folosita, data si ora inregistrarii, semnatura celui care a
efectuat inregistrarea .

Cateterismul cardiac
Cateterismul cardiac reprezinta introducerea unei sonde radioopace pe cale venoasa sau
arteriala in cavitatile inimii sau in vasele mari, in vederea determinarii presiunii in
diferitele cavitati cardiace si a saturatiei in oxigen a sangelui arterial si venos.
Sonda este dirijata sub ecran radiologic.

Cateterizarea cardiaca se dovedeste a fi deosebit de utila in stabilirea atitudinii

terapeutice fata de pacientii coronarieni gravi
= '
In timpul cateterizarii cardiace pacientul va fi permanent monitorizat EKG
deoarece introducerea unui cateter la nivelul cordului poate induce aritmii fatale,
echipamentul de resuscitare va fi intotdeauna pregatit;

5
Cateterizarea cardiaca este de regula asociata cu realizarea unei angiografii,
injectarea unei substante de contrast in sistemul vascular in vederea evaluarii inimii
si vaselor de sange;
Interventiile asistentului medical
includ:
inaintea cateterizarii cardiace:
- va recomanda pacientului un post alimentar de 8 -12 ore inaintea desfasurarii
procedurii
- va explica pacientului cum se va desfasura procedura, precizand ca va trebui
sa stea intins pe o masa dura aproximativ 2 ore
- va incuraja pacientul sa -si exprime teama si nelinistea fata de aceasta
tehnica, incercand de fiecare data sa-l linisteasca si sa -i insufle incredere
dupa cateterizarea cardiaca:
- va supraveghea locul de punctie pentru a putea sesiza la timp
sangerarea si aparitia unui eventual hematom
- va masura periodic pulsul periferic la nivelul extremitatii afectate
- va urmari temperatura si culoarea tegumentelor extremitatii afectate
- va observa din timp orice modificare survenita in evolutia pacientului
(durere, tulburari de ritm, bradicardie, hipotensiune arteriala, etc.) si va
anunta medicul.

Echocardiografia
Echocardiografia, este o metoda de investigare neinvaziva ce utilizeaza ultrasunetele
si care poate aprecia forma, marimea si functionalitatea structurilor cardiace.
Asistentul medical va asigura pacientul ca aceasta tehnica este sigura si nedureroasa.
Pacientul va fi instruit ca in timpul desfasurarii tehnicii va trebui :
- sa schimbe pozitia de cateva ori,
- sa respire linistit
- si uneori sa-si tina respiratia pentru scurte perioade de timp.

6
Fonocardiograma este reprezentarea grafica a zgomotelor produse in cursul unui ciclu
cardiac. Ea nu poate inlocui auscultatia inimii, ci o completeaza.

EXPLORARILE FUNCTIONALE ALE APARATULUI CIRCULATOR

Masurarea T.A.
Oscilometria este metoda prin care se evidentiaza amplitudinea pulsatiilor peretelui
arterial cu ajutorul oscilometrului( Pashon). Aparatul este alcatuit dintr-un cadran gradat
in unitati, o manseta pneumatica cu doua camere in care pompam aerul cu o para de
cauciuc. Manseta aparatului se fixeaza la nivelurile dorite pe membrele bolnavului, de
unde pulsatiile se transmit la manometru. Amplitudinea pulsatiilor arteriale se observa pe
cadranul gradat al aparatului.
Pregatirea bolnavului :
- bolnavul este culcat in repaus cel putin 15 minute ;
- se descopera membrele inferioare si superioare( imbracamintea sa nu fie
stramta !)
Fixarea aparatului : manseta aparatului se fixeaza la nivelul dorit, pe membrul de
examinat.
Masurarea :
- se pompeaza aer pana dispare pulsul periferic( presiunea depaseste T.A :
maxima)
- se citeste amplitudinea oscilatiilor pe cadranul manometrului
- se scade presiunea cu 10 mmHg si se citesc din nou oscilatiile arteriale.
- scade apoi presiunea din 10 mmHG in 10 mm Hg , cu citiri succesive, pana se
gaseste valoarea maxima a amplitudinii, ceea ce se numeste ** indice
oscilometric**.
Regiunile la care se cerceteaza oscilometria , in mod obisnuit, sunt 1/ 3 inferioara si
superioara a gambei, 1/3 superioara a coapsei, antebratului si bratului.( totdeauna se
masoara comparativ intre doua membre).

7
In mod normal, valorile variaza intre 3- 6 diviziuni la coapsa, 2- 4 diviziuni in 1/3
superioara a gambei, 1,5- 2 diviziuni in 1/3 inferioara a gambei si 3-4 diviziuni la
membrele superioare.
Nu este importanta valoarea absoluta a cifrelor, dar are importanta diferenta intre doua
regiuni simetrice. Diferenta mai mare de doua unitati intre un membru si celalalt( la
acelasi nivel) este un semn patologic ( indica o leziune a trunchiului principal sau
obstructii vasculare).

Masurarea presiunii venoase

Presiunea venoasa este presiunea exercitata de sangele venos asupra peretilor venelor.
Masurarea presiunii venoase este indicata pentru aprecierea insuficientei cordului drept
si a gradului de umplere a patului vascular venos.
Presiunea venoasa centrala se masoara prin intermediul cateterismului cardiac, iar
presiunea venoasa periferica pe una din venele superficiale mari ale membrelor, de
obicei la plica cotului sau la nivelul venei safene mari.
Presiunea venoasa se determina in centimetri coloana de apa.
Masurarea se executa cu diferite aparate sau cu un tub de sticla in forma de L, gradat in
cm sau mm, lung de 30 cm cu diametrul de 3- 4 mm si prevazut la ambele capete cu
tuburi de cauciuc.
La capatul scurt al tubului se cupleaza acul de punctie. Capatul lung- la o seringa de
20 ml.

Pentru efecturea tehnicii este nevoie de doua asistente medicale.

Intreaga tubulatura trebuie pregatita steril.
O asistenta incarca tubul de sticla cu ser fiziologic steril, avand grija sa nu ramana
aer in coloana de lichid..
A doua asistenta aseaza bolnavul in decubit dorsal fara perna. Bratul bolnavului va fi
intins, relaxat si sprijinit.

8
Se pregateste seringa pentru punctia venoasa
Se aplica garoul pe bratul bolnavului
Se dezinfecteaza suprafata cutanata
Se punctioneaza vena
Se indeparteaza garoul de pe brat
Se adapteaza tubul de sticla gradat la acul din vena si se realizeaza o comunicatie
directa intre vena si aparat.
Lichidul din tub coboara pana ajunge la nivelul presiunii din vena.
Se citeste presiunea venoasa masurand inaltimea coloanei de lichid din tub.
Valoarea presiunii venoase : 11- 12 cm coloana de apa.
In insuficienta cardiaca dreapta si globala creste, iar in colaps periferic scade.

Timp de circulatie = perioada de timp (in secunde) in care o substanta

parcurge un segment vascular. Durata timpului de circulatie este in functie de viteza
de circulatie, de debitul cardiac, de volemie. ,
Principiul determinarii consta in introducerea in sange a unor substante test si detectarea
lor (prin mijloace obiective si sublective) la o anumita distanta de la locul de administrare
unde apare ,o reactie caracteristica; se cronometreaza timpul necesar pentru parcurgerea
distantei respective.
Determinarea timpului de circulatie scoate in evidenta insuficienta cardiaca inca in faza
incipienta, ajuta la diferentierea dispneii cardiace din insuficienta ventriculara stanga, de
dispneea pulmonara.

Arteriograma (carotidograma, sfigmograma) (inregistrarea pulsului arterial)

Arteriograma = inregistrarea grafica a pulsului arterial sub forma unei curbe.

Carotidograma aduce date pretioase in studiul leziunilor valvei aortice.
Pregatirea si pozitia bolnavului este aceeasi ca pentru inregistrarea EKG, dar cu barbia
usor ridicata.
Invitam bolnavul sa ramana in perfecta liniste, sa-si relaxeze musculatura, sa nu miste si
sa-si retina respiratia

9
 Bolnavul se conecteaza la electrocardiograf print-un captator a carui plasare se face pe
partea dreapta, aproape de carotida, de unde se inregistreaza cu o frecventa de 50 mm/s
pulsatiile carotidei. In timpul inregistrarii, captatorul se fixeaza cu mana.
La sfarsitul inregistrarii se noteaza pe sfigmograma numele si varsta bolnavului, data
inregistrarii si numarul inregistrarii.

Flebograma (jugulograma) (Inregistrarea pulsului venos)

Flebograma = inregistrarea grafica a pulsatiilor venei jugulare.

De obicei se face la nivelul venei jugulare si poarta denumirea de Jugulograma.

Pregatirea si pozitia bolnavului este aceeasi ca pentru inregistrarea electrocardiogramei.

Bolnavul se conecteaza la aparat print-un captator care se fixeaza pe vena jugulara.

In cazul in care vena nu poate fi reperata, se provoaca o staza venoasa obtinuta prin presiune
manuala la baza gatului.

Inregistrarea se face cu o frecventa de 50- 7 mm/ s.

Flebograma contribuie la recunoasterea insuficientei cardiace, a pericarditei
si a leziunilor tricuspidiene. .

TestuI Rumpel-Leede

Proba Rumpel-Leede = .aprecierea fragilitatii peretilor capilari (rezistentei capilarelor)

Tehnica: se exercita o staza la nivelul bratu!ui timp de 5 minute, printr-o manseta

pneumatica.umflata-la 10 mm sub presiunea sistolica,
Interpretare: Daca nu apar petesii sau apar numai 1-3, nu sunt semne de fragilitate capilara.
Aparitia unui numar mai mare de petesii se considera pozitiva (+++).

10
BIBLIOGRAFIE :
1. Titirca Lucretia, Breviar de Explorari functionale si de ingrijiri speciale acordate
bolnavului, ED. Viata Medicala Romaneasca, 2006
2. Mozes Carol, Tehnica ingrijirii bolnavului, Ed. Medicala, 2002

11