dosarul nr.

2-3047/18

sediul central

HOTĂRÎRE

În numele Legii

12 februarie 2019 mun.

Chişinău

Judecătoria Chişinău (sediul Rîșcani)

în componenţă:

Preşedintele şedinţei, judecătorul Avasiloaie Tatiana

grefier Bătrînu Tatiana

cu participarea translatorului Secrieru Alexandru

examinând în şedinţă publică pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui

XXXXXXXXX împotriva lui XXXXXXXXX cu privire la desfacerea căsătoriei, stabilirea
domiciliului copilului minor și încasarea pensiei de întreținere.

În ședința de judecată s-a prezentat:

Reclamanta XXXXXXXXX,

XXXXXXXXX, fiind citat legal, nu s-a prezentat.

a constatat:

Pretențiile reclamantei:

La 06 decembrie 2018, reclamanta XXXXXXXXX a depus cerere de chemare în

judecată împotriva lui XXXXXXXXX cu privire la desfacerea căsătoriei, stabilirea domiciliului
copilului minor și încasarea pensiei de întreținere.

În motivarea cererii a indicat că s-a căsătorit cu XXXXXXXXX la data de XXXXXXXXX,

căsătoria fiind trecută în registrul de stare civilă cu nr. 697.

Indică reclamanta, că din timpul căsătoriei, au doi copii minori XXXXXXX născută la
XXXXXX și XXXXXXXXX născută XXXXXXXXXX.
 Menționează că incompatibilitatea caracterelor și viziunile contrare asupra modului și
principiilor de conviețuire în contextul atmosferei create, au condus-o la convingerea fermă
privind imposibilitatea păstrării familiei.

Susține că relațiile de familie sunt grav și iremediabil vătămate prin neînțelegerea,

absența ajutorului reciproc și ceartă încât continuarea căsătoriei pentru ea este vădit
imposibilă, motiv pentru care a decis să desfacă căsătoria încheiată cu XXXXXXXXX.

Informează că nu-i este clară poziția pârâtului cu privire la desfacerea căsătoriei pe

motiv că refuză să se prezinte la Oficiul de Stare Civilă și nu au o poziție clară în privința
întreținerii copiilor minori și stabilirea domiciliului.

Mai indică că conviețuirea în comun și păstrarea familiei este imposibilă deoarece nu

există stimă, înțelegere și ajutor reciproc, fără de care nu poate exista o familie și în acest
sens solicită să nu fie acordat un termen de conciliere.

Menționează că potrivit informației de la Biroul național de Statistică privind valoarea

minimului de existență în mun. Chișinău pentru un copil de la 7-17 ani constituie 2234,1 lei.

Consideră că fiecare copil este în drept să aibă un părinte adevărat, un tată care să
aibă grijă d el. să-l iubească și să-l ajute material, cât și spiritual și moral, un copil are
nevoie de hrană, încălțăminte, îmbrăcăminte, medicamente etc., or întreținerea copilului
minor nu poate fi pusă doar în sarcina mamei.

Indică că la momentul depunerii cererii, pârâtul achită alimente copiilor în sumă de

100 dolari pentru fiecare copil, iar în total 200 dolari.

Prin urmare, pentru neadmiterea eschivării de la respectarea drepturilor copiilor

minori prevăzute de legislația în vigoare, consideră oportun de a încasa de la XXXXXXXXX în
beneficiul reclamantei pensia de întreținere pentru copiii minori în mărime de 2234,1 lei
pentru fiecare.

Își întemeiază acțiunea pe prevederile art. art. 37, 63, 74, 75 Codul familiei și art. art.
5, 7, 166, 167 Cod de procedură civilă și solicită desfacerea căsătoriei între reclamanta
XXXXXXXXX și XXXXXXXXX, încasarea pensiei de întreținere pentru copiii minori în mărime
de 2234,1 lei pentru fiecare, stabilirea domiciliului copiilor minori cu mama și încasarea
cheltuielilor de judecată, inclusiv cheltuieli cu privire la asistența juridică.

Obiecțiile pârâtului:

În ședința e judecată pârâtul XXXXXXXXX nu s-a prezentat fiind citat legal despre ora,
data și locul petrecerii ședinței de judecată (f.d. 21), referință nu a depus, motiv pentru care
în temeiul art. 206 Cod de procedură civilă, instanța a dispus examinarea cauzei în lipsa sa.

Poziția intervenientului accesoriu Direcției pentru Protecția Drepturilor

Copilului s. Botanica, mun. Chișinău:

La XXXXXXXXX Direcției pentru Protecția Drepturilor Copilului s. Botanica, mun.

Chișinău a depus aviz-concluzie cu privire la stabilirea domiciliului copiilor minori XXXXX
născută la XXXXXXX și XXXXXX născută XXXXXXXXXX.

Comisia pentru Protecția Copilului din cadrul Direcției pentru Protecția Drepturilor
Copilului a sectorului Botanica, în rezultatul evaluării materialelor acumulate la dosar, a
constatat că copii minori XXXXXX născută la XXXXX și XXXXXX născută XXXXXXX sunt
născuți din relația de căsătorie între XXXXXXXXX și XXXXXXXXX, înregistrată de OSC
Botanica cu nr. 697 la XXXXXXXXX. Indică că la moment copii minori locuiesc cu mama la
adresa mun. Chișinău, XXXXXXXXXX.

În contextul articolului 73 al Codului Familiei al Republicii Moldova, în procesul

instrumentării cazului copilului copiilor minori XXXXXXXX născută la XXXXXXXXXX și
XXXXXXXX născută XXXXX, au fost examinate condițiile sociale și de trai ale reclamantei,
domiciliată în mun. Chișinău, XXXXX, constatându-se că aici locuiesc copiii minori XXXXXX
născută la XXXXX și XXXXXX născută XXXXXXXXXX, mama copiilor XXXXXXXXX a.n.
XXXXXXXX și bunica pe linia maternă Gasanova Tatiana a.n. XXXXXXXXXX.

Indică că familia locuiește într-un apartament privatizat cu o odaie, cu suprafața de 37

m.p. dotat cu mobilă și tehnica necesară pentru asigurarea unui trai decent.

Menționează că locuința este conectată la toate sursele de comunicații. Condițiile

social-locative și starea igienico-sanitară sunt bune. Copii dispun de toate cele necesare
pentru creștere și dezvoltare multilaterală. La momentul vizitei, condițiile igienico-sanitare
erau respectate. Condițiile de creștere, dezvoltare și întreținere ale copiilor sunt adecvate
normelor de trai. Din discuțiile cu mama, s-a constatat că ultima crește și educă copii de una
singură, iar tatăl participă financiar la creșterea copiilor.

Comisia pentru Protecția Copilului din cadrul Direcției pentru Protecția Drepturilor
Copilului a sectorului Botanica consideră că mama copilului, cet. XXXXXXXXX dispune de
condițiile necesare pentru creșterea, întreținerea, educația și instruirea copiilor minori
XXXXXXXX născută la XXXXXXXX și XXXXXXX născută XXXXXX.

Constatările, concluziile instanței de judecată și legislația pertinentă.

În şedinţa de judecată s-a stabilit cu certitudine că, la data de 20 iulie 2007, a fost
înregistrată căsătoria între XXXXXXXXX și XXXXXXXXX, cu nr. 697 de către Oficiul Stării
Civile sectorul Botanica, mun. Chișinău.

În timpul căsătoriei, s-au născut doi copii minori XXXXXXXX a.n. XXXXX și XXXXXXX
a.n. XXXXX (13,14).

Pretenția cu privire la desfacerea căsătoriei.

În conformitate cu art. 37 al.(3) Codul familiei instanţa judecătorească va desface căsătoria dacă va
constata că convieţuirea soţilor şi păstrarea familiei în continuare sânt imposibile.

În ședința de judecată s-a constatat că relațiile de familie sunt grav și iremediabil

vătămate prin neînțelegerea, absența ajutorului reciproc, ceartă și lipsă de stimă. Se reţine
că, părţile locuiesc separat, reclamanta nu dorește păstrarea familiei - circumstanţe ce dau
posibilitate instanţei să conchidă că, căsnicia acestora s-a destrămat definitiv.
 Instanţa de judecată constatând că, convieţuirea soţilor şi păstrarea familiei în
continuare sunt imposibile, va dispune desfacerea căsătoriei.

Pretenția cu privire la stabilirea domiciliul copilului minor al părților,

XXXXXXXX născută la XXXX și XXXXXXXX născută la XXXXXX, cu mama
XXXXXXXXX.

În ședința de judecată s-a constatat că, potrivit certificatului de naştere, copia căruia
a fost anexată la dosar, părinţii copilului minor XXXXXX născută la XXXXX și XXXXXXXXX
născută la XXXXXXXX sunt părţile litigante: XXXXXXXXX și XXXXXXXXX.

Prin avizul – concluzie a Direcției pentru Protecția Drepturilor Copilului s. Botanica,

mun. Chișinău nr. 61/06-159 din XXXXXXXXX, comisia consideră că mama copiilor, cet.
XXXXXXXXX dispune de condițiile necesare pentru creșterea, întreținerea, educația și
instruirea copiilor săi XXXXXX născută la XXXXXXX și XXXXXXX născută la XXXXXXXXX.

Conform art. 38 alin.2 lit. d) Codul familiei, în cazul lipsei unui acord între soţi sau dacă se va dovedi că
acordul lezează drepturile şi interesele copiilor minori sau ale unuia dintre soţi, instanţa judecătorească este
obligată să stabilească cu cine dintre părinţi vor locui copiii minori după divorţ.

Conform art. 63 Codul familiei, în cazul când părinţii locuiesc separat, domiciliul copilului care nu a
atins vârsta de 14 ani se determină prin acordul părinţilor. Dacă un atare acord lipseşte, domiciliul minorului
se stabileşte de către instanţa judecătorească, ținându-se cont de interesele şi părerea copilului (dacă acesta a
atins vârsta de 10 ani). În acest caz, instanţa judecătorească va lua în considerare ataşamentul copilului faţă
de fiecare dintre părinţi, faţă de fraţi şi surori, vârsta copilului, calităţile morale ale părinţilor, relaţiile
existente între fiecare părinte şi copil, posibilităţile părinţilor de a crea condiţii adecvate pentru educaţia şi
dezvoltarea copilului (îndeletnicirile şi regimul de lucru, condiţiile de trai etc.). La determinarea domiciliului
copilului minor, instanţa judecătorească va cere şi avizul autorităţii tutelare în a cărei rază teritorială se află
domiciliul fiecăruia dintre părinţi.

Principiul interesului superior al copilului reprezintă mesajul fundamental al

Convenţiei Internaţionale cu privire la drepturile copilului, în vigoare pentru Republica
Moldova din 25 februarie 1993, iar implementarea lui – o obligaţie de prim ordin pentru
statele membre care au ratificat-o.

Potrivit art.3 alin.1 din Convenţia internaţională cu privire la drepturile copilului, în toate acţiunile care
privesc copiii, întreprinse de instituţiile de asistenţă socială publice sau private, de instanţele judecătoreşti,
autorităţile administrative sau organele legislative, interesele copilului vor prevala.

Instanța consideră întemeiată pretenția reclamantei XXXXXXXXX cu privire la

stabilirea domiciliului copiilor minori XXXXXX a.n. XXXXX și XXXXXX a.n. XXXXXXXX cu
mama.

Instanța a ajuns la această concluzie reieșind din următoarele considerente.

În cauza Pini și Bertini, Manera și Atripaldi vs. România Curtea a arătat că: "interesul
superior al copilului impune găsirea unei familii pentru minor și nu a unui copil pentru o
familie sau părinte".

Reieșind din constatarea Curții, instanța consideră că la stabilirea domiciliului

copilului minor urmează să fie luat în considerație interesul major al copilului minor.
 În acest context, în ședința de judecată s-a constatat că după separarea părinților,
copiii minori locuiesc cu mama XXXXXXXXX și bunica pe linia maternă, în apartamentul din
mun. Chișinău, bd. XXXXXXXXX. Din avizul – concluzie nr. 61/06-159 din XXXXXXXXX
rezultă că condițiile de trai în acest imobil corespund pentru creșterea și educarea copiilor
minori. Deci prin stabilirea domiciliului copiilor minori la locul de trai al mamei, unde
locuiesc și la acest moment copiii, va fi asigurată o continuitate și se va asigura o locuință
principală și statornică.

Prin urmare, având în vedere împrejurările stabilite, acţionând în interesul major al

copiilor minori, luând în considerare vârsta acestora, precum şi faptul că, XXXXXXXXX
dispune de toate calităţile şi condiţiile necesare pentru a garanta copiilor un mediu de trai
decent drepturilor şi intereselor acestora, instanţa de judecată consideră rezonabil de a
stabili locul de trai al copiilor minori XXXXXXXX a.n. XXXXXXXXX și XXXX a.n.
XXXXXXXXXXX, la domiciliul mamei XXXXXXXXX.

Totodată, instanţa menţionează că, stabilirea domiciliului copilului cu mama, nu îl

lipseşte pe pârâtul XXXXXXXXX de a-şi exercita în deplină măsură drepturile şi obligaţiile
părinteşti, prevăzute de legislaţia în vigoare.

Pretenția cu privire la încasarea pensiei de întreținere a copiilor minori

XXXXXXX a.n. XXXXXXXX și XXXXXXXX a.n. XXXXXX în mărime de 2234,1 lei
pentru fiecare.

Cu referire la cerinţa reclamantei XXXXXXXXX cu privire la încasarea pensiei de

întreținere a copiilor minori XXXXXXXXX a.n. XXXXXXX și XXXXXX a.n. XXXXXXXXX în
mărime de 2234,1 lei pentru fiecare urmează a fi admisă, din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 74 al.(1) Codul familiei părinţii sînt obligaţi să-şi întreţină copiii minori şi copiii
majori inapţi de muncă care necesită sprijin material.

În conformitate cu art. 76 al.(1) Codul familiei în cazurile când părintele care datorează întreţinere
copilului său are un salariu şi/sau alte venituri neregulate sau fluctuabile ori primeşte salariu şi/sau alte
venituri, total sau parţial, în natură, ori nu are un salariu şi/sau alte venituri, precum şi în alte cazuri când, din
anumite motive, încasarea pensiei de întreţinere, sub forma unei cote din salariu şi/sau alte venituri, este
imposibilă, dificilă sau lezează substanţial interesele uneia dintre părţi, instanţa judecătorească poate să
stabilească cuantumul pensiei de întreţinere într-o sumă bănească fixă plătită lunar sau, concomitent, într-o
sumă bănească fixă şi sub forma unei cote din salariu şi/sau alte venituri conform art.75.

În ședința de judecată s-a constatat cu certitudine că cererea de chemare în judecată,

prin care reclamanta solicită încasarea pensiei de întreținere pentru copiii minori, în sumă
bănească fixă în mărime de 2234 lei pentru fiecare, a fost depusă la data de XXXXXXXXX.

Conform prevederilor art.76 alin.2 Codul familiei al RM, cuantumul sumei băneşti fixe încasate în
conformitate cu alin.1 se determină de instanţa judecătorească, ţinându-se cont de starea materială şi familială
a părţilor, de alte circumstanţe importante şi păstrându-se, dacă este posibil, nivelul anterior de asigurare
materială a copilului.

Din poziția reclamantei, comunicată în ședința de judecată, rezultă că, pârâtul

participă financiar, la creșterea copiilor, lunar, în sumă de 100 dolari pentru fiecare copil.

Instanța reiterează că starea materială a tatălui, în speță a pârâtului, care este obligat
să-și întrețină copiii minori, XXXXXXXXXX și XXXXXXXXX nu este un factor esențial și
primordial, or acesta în orice circumstanțe este obligat să asigure întreținerea a copilului,
necesară pentru o dezvoltare normală a acestuia. La stabilirea cuantumului pensiei de
întreținere, în orice caz, instanța ține cont în primul rând de dreptul copilului de a beneficia
de o întreținere corespunzătoare, precum și de interesele acestuia.

În acest sens, instanța reține și prevederile art.18 alin.(1) din Legea privind drepturile
copilului nr.338 din 15 decembrie 1994, care prevede că ambii părinţi, în egală măsură, sau
persoanele subrogatorii legale poartă răspunderea principală pentru dezvoltarea fizică,
intelectuală, spirituală şi socială a copilului, ținând cont în primul rând de interesele
acestuia.

La caz sunt relevante și prevederile articolului 18 alin.(1) al Convenţiei internaţionale

din 20.11.1989 cu privire la drepturile copilului, în vigoare pentru Republica Moldova din 25
februarie 1993, care statuează că statele părţi vor depune eforturi pentru asigurarea
recunoaşterii principiului potrivit căruia ambii părinţi au o răspundere comună pentru
creşterea şi dezvoltarea copilului. Răspunderea pentru creşterea copilului şi asigurarea
dezvoltării sale le revine în primul rând părinţilor sau, după caz, reprezentanţilor săi legali.
Aceştia trebuie să se conducă înainte de orice după interesul superior al copilului.

În contextul relatat instanța conchide că cuantumul pensiei de întreținere nu poate fi

limitat doar la satisfacerea necesităților minime a copilului, or în toate cazurile este
important de a asigura copilului condiții materiale necesare pentru o dezvoltare fizică și
socială a acestuia.

Mai cu seamă este necesar de a ține cont și de faptul că copiii locuiesc cu reclamanta
care, la rândul ei, îi asigură cu spațiul locativ și respectiv suportă toate cheltuielile în acest
sens.

Față de cele ce preced și reieşind din faptul că ambii părinţi urmează să participe la
întreţinerea copiilor, instanţa va încasa de la de la Bilik Șehmus în beneficiul lui Bilik Iulia,
pensia de întreţinere a copiilor minori XXXXXX născută la XXXXXX și XXXXX născută la
XXXXXX, în mărime de cîte 2234 (două mii două sute treizeci și patru) lei/lunar pentru
fiecare copil, începînd cu data de 06 decembrie 2018, pînă la atingerea majoratului de către
fiecare dintre copii.

Cheltuieli de judecată.

În temeiul art.94 al. (1) instanţa judecătorească obligă partea care a pierdut procesul să plătească, la
cerere, părţii care a avut câștig de cauză cheltuielile de judecată. Dacă acţiunea reclamantului a fost admisă
parţial, acestuia i se compensează cheltuielile de judecată proporţional părţii admise din pretenţii, iar
pârâtului – proporţional părţii respinse din pretenţiile reclamantului.

Din chitanța de plată nr. UIGT-D600 din XXXXXXXXX, rezultă că, reclamanta a achitat
suma de 140 lei cu titlu de taxă de stat la depunerea cererii de chemare în jduecată (f.d.4).

Prin urmare, instanța va încasa de la de la XXXXXXXXX în beneficiul lui XXXXXXXXX

cheltuielile de judecată în sumă de 140 (una sută patruzeci) lei - taxa de stat.

În conformitate cu art. 96 al.(1) Cod de procedură civilă instanţa judecătorească obligă partea care a
pierdut procesul să compenseze părţii care a avut câștig de cauză cheltuielile ei de asistenţă juridică, în
măsura în care acestea au fost reale, necesare şi rezonabile.

Din ordinul de plată nr. 757348 din XXXXXXXXX, rezultă că, reclamanta a achitat
suma de 600 lei pentru acordarea asistenței juridice de către avocatul Alexandru Zmeu
(f.d.16).

Astfel, instanța va încasa de la de la XXXXXXXXX în beneficiul lui XXXXXXXXX

cheltuielile pentru asistența juridică în sumă de 600 (șase sute) lei, ca fiind reale, necesare
și rezonabile.

În conformitate cu art. 98 al.(1) Cod de procedură civilă cheltuielile aferente judecării pricinii,
suportate de instanţa judecătorească, precum şi taxa de stat, de a căror plată reclamantul a fost scutit, se
încasează la buget de la pârât proporţional părţii admise din acţiune dacă pârâtul nu este scutit de plata
cheltuielilor de judecată.

Prin urmare, instanța va încasa de la XXXXXXXXX în beneficiul statului taxa de stat în

sumă de 1608,48 (una mie șase sute opt,48) lei, de plata căreia reclamanta a fost scutită de
drept la depunerea cererii de chemare în judecată.

În conformitate cu art.37, 38, 76 Codul familiei, art. art. 238-241CPC, instanţa de judecată

hotărăşte

Admite cererea de chemare în judecată a lui XXXXXXXXX împotriva lui XXXXXXXXX

cu privire la desfacerea căsătoriei, stabilirea domiciliului copilului minor și încasarea
pensiei de întreținere.

Desface căsătoria încheiată între XXXXXXXXX şi XXXXXXXXX, înregistrată de OSC

Botanica mun.Chișinău la data de 20 iulie 2007, actul de căsătorie nr.697.

Stabilește domiciliul copilului minor al părților, XXXXXXXXX născută la XXXXXXXX și

XXXXXXXXXX născută la XXXXXXXXX, cu mama XXXXXXXXX.

Se încasează de la XXXXXXXXX în beneficiul lui XXXXXXXXX, pensia de întreţinere a

copiilor minori XXXXX născută la XXXXXXXX și XXXXXXXXXX născută la XXXXXXXXX, în
mărime de cîte 2234 (două mii două sute treizeci și patru) lei/lunar pentru fiecare copil,
începînd cu data de 06 decembrie 2018, pînă la atingerea majoratului de către fiecare dintre
copii.

Se încasează de la XXXXXXXXX în beneficiul statului taxa de stat în suma de 1608,48

(una mie șase sute opt,48) lei.

Se încasează de la XXXXXXXXX în beneficiul lui XXXXXXXXX cheltuielile de judecată -

140 (una sută patruzeci) lei – taxa de stat și 600 (șase sute) lei – cheltuieli de asistență
juridică.

În termen de 3 zile de la data rămînerii definitive a prezentei hotărîri, o copie a acesteia va fi

expediată Oficiul Stării Civile Botanica mun.Chișinău.

Hotărârea este de executare imediată în partea încasării pensiei de întreținere.

 Hotărârea poate fi atacată cu apel la Curtea de Apel Chișinău în termen de 30 zile, de
la data pronunțării dispozitivului hotărîrii, prin intermediul Judecătoriei Chișinău (sediul
central).

Preşedintele şedinţei,

judecătorul Avasiloaie Tatiana