Rolul metodelor interactive în optimizarea

predării-învăţării

Argument…………………………………………………………..3

Capitolul I Profilul psihologic al şcolarului mic……………..…5

I.1.Dezvoltarea fizică generală…………………………………………….5

I.2.Dezvoltarea proceselor senzoriale (senzaţii, percepţii, reprezentări)…..8
I.3.Dezvoltarea proceselor intelectuale ( gândirea, memoria, imaginaţia,
limbajul)………………………………………………………………….…10
I.4.Caracterizarea proceselor şi fenomenelor reglatorii (afectivitatea,
motivaţia, atenţia, voinţa)…………………………………………………..13
I.5.Personalitatea şcolarului mic şi modalităţi de modelare……………...16
I.6.Teoria inteligenţelor multiple şi optimizarea procesului instruirii……21

Capitolul II Metode interactive şi rolul lor în modernizarea

procesului de învăţământ…………………………………………………………25

II.1.Particularităţi ale învăţării în şcoală…………………………………….…25

II.2.Definirea conceptelor: strategie didactică, metode de învăţământ,
procedeu didactic……………………………………………………………………..29
II.3.Didactica între clasic şi modern……………………………………………32
II.4.Clasificarea metodelor didactice…………………………………………...34
II.5.Metode şi procedee interactive utilizate în învăţământul primar –
prezentare teoretică………………………………………………………………..…37
II.5.1.Conversaţia…………………………………………………………..…38
II.5.2.Problematizarea………………………………………………………..41
II.5.3.Jocul de rol……………………………………………………………...45
II.5.4.Studiul de caz…………………………………………………………..47
II.5.5.Discuţia……………………………………………………………….…49
II.5.6.Cubul…………………………………………………………………….51
II.5.7.Mozaic…………………………………………………………………...52
II.5.8.Ştiu /Vreau să ştiu / Am învăţat………………………………….….54
II.5.9.Învăţarea prin descoperire……………………………………………55
II.5.10.Modelarea didactică…………………………………………………57
 Capitolul III Coordonate metodologice ale cercetării aplicative
……………………………………………………...60
III.1 Obiectivele şi ipoteza cercetării…………………………………………...60
III.2.Descrierea eşantionului………………………………………………….….61
III.3.Etapele desfăşurării cercetării……………………………………………..63
III.4.Metode şi tehnici de cercetare : experimentul psihopedagogic,
observaţia, convorbirea, analiza produselor activităţii, probe psihologice…64
III.5.Utilizarea metodelor interactive la matematică, clasa a IV-a………...72

Capitolul IV Înregistrarea, prelucrarea şi interpretarea datelor

colectate……………………………………………………………………………….85

IV.1.Evaluarea iniţială a elevilor………………………………………………..85

a) sub raportul dezvoltării intelectuale
b) sub raportul randamentului şcolar
IV.2.Evaluarea finală a elevilor………………………………………………..100
a) sub raportul dezvoltării intelectuale
b) sub raportul randamentului şcolar
IV.3.Analiza comparativă, reprezentarea grafică şi interpretarea
rezultatelor…………………………………………………………………………...103

Concluzii…………………………………………………………………107
Bibliografie……………………………………………………………...109
Anexe……………………………………………………………………..111

2
 Argument

’’Omul nu poate deveni om decât prin educaţie.’’

Immanuel Kant

Datele şi concluziile unor cercetări şi studii recente din domeniul

psihologiei învăţării şi dezvoltării evidenţiază relevanţa şi semnificaţia
metodelor şi procedeelor interactive, comparativ cu metodele aşa zis
tradiţionale, preponderent expozitive. Procesul de reevaluare şi restructurare
a metodelor didactice nu presupune abandonarea metodelor clasice, ci
restructurarea şi revitalizarea acestora, într-un spirit modern, în vederea
realizării obiectivelor preconizate de reforma şcolară. Metodele moderne,
active stimulează implicarea elevilor în activitatea de învăţare, le dezvoltă
gândirea critică şi capacitatea de adaptare la viaţă.
Performanţele obţinute de elevi în activitatea şcolară reprezintă un
răspuns la metodele didactice utilizate de învăţător pentru a realiza o
instruire diferenţiată şi personalizată.
Metodele moderne au tendinţa de a se apropia cât mai mult de
metodele cercetării ştiinţifice, antrenând elevii în activităţi de investigare şi
cercetare directă a fenomenelor (I., Nicola, 1996).
Reforma în învăţământul românesc are un caracter complex,
multidimensional, deoarece vizează deopotrivă toate componentele
învăţământului: domeniul finalităţilor educaţiei (ideal, scop, obiective),
structura învăţământului, conţinuturile de învăţare, optimizarea metodologiei
didactice, a strategiilor de predare-învăţare, reforma sistemului de evaluare.
Pe baza bibliografiei de specialitate, precum şi a experienţei
practice, acumulată în munca instructiv-educativă cu elevii, în această
lucrare îmi propun să demonstrez că utilizarea unor metode moderne
accelerează însuşirea cunoştinţelor, formarea priceperilor şi deprinderilor, a
capacităţilor, contribuind la dezvoltarea tuturor proceselor psihice. Totodată,
considerăm că metodele moderne duc la formarea capacităţilor de
autoinstruire ce permit achiziţionarea şi prelucrarea independentă a
informaţiilor.
Tema aleasă vizează demersurile desfăşurate de către învăţător
pentru inovarea şi modernizarea strategiilor de predare-învăţare în vederea
creşterii motivaţiei şi interesului elevilor pentru învăţarea şcolară, pentru
valorificarea potenţialului creativ şi intelectual al fiecărui copil.

3
 Metodele moderne interactive au menirea de a fi un instrument
important care să permită trecerea din planul ’’design-ului instrucţional’’
într-unul complex, al acţiunii de predare. Acestea ridică gradul de interes din
partea elevilor în ceea ce priveşte participarea activă la lecţie, stimulând
elevii în realizarea conţinuturilor şi aplicarea lor în viaţa reală.
Domeniul în care învăţătorul are o deplină libertate de alegere,
selectare, inovare este cel al metodelor de învăţământ, al mijloacelor
didactice şi al formelor de organizare a activităţii de predare-învăţare.
Învăţătorul trebuie să fie capabil de a utiliza o anumită metodă
modernă activizatoare la o anumită lecţie şi la momentul potrivit din cadrul
orei, urmărind participarea activă a elevilor pe parcursul întregii lecţii.
Pentru aceasta, cadrul didactic trebuie să deţină competenţe cognitive, dar şi
metodologice.
În ultimii ani au apărut multe studii, s-au derulat cercetări care au
pus în evidenţă superioritatea metodelor activ-participative în raport cu cele
expozitive care îl transformau pe elev într-un receptor pasiv.
Metode şi procedee, precum conversaţia euristică, jocul de rol,
problematizarea, observarea, sunt metode şi procedee interactive care îl
determină pe elev să se implice activ în redescoperirea cunoştinţelor, să
analizeze, să compare, să argumenteze, să rezolve situaţii problematice.
S-a constatat că implicarea activă a elevilor în procesul predării-
învăţării are consecinţe directe atât în planul dezvoltării proceselor
intelectuale (gândirea creatoare, operativitatea gândirii, analiza, sinteza,
generalizarea, spiritul de observaţie, imaginaţia, memoria logică), precum şi
al celor motivaţional- afectiv-volitive (motivaţia intrinsecă, calităţile voinţei,
emoţii superioare, intelectuale).
Totodată avem în vedere valenţele activ-participative în planul
formării şi dezvoltării unor capacităţi şi competenţe de comunicare şi
relaţionare psihosociale (sociabilitatea, spiritul de echipă, inteligenţa
emoţională, capacităţi de autocunoaştere şi autoevaluare).
Lucrarea se vrea a fi şi o invitaţie la meditaţie şi sensibilizare a
cadrelor didactice în ceea ce priveşte importanţa metodelor moderne
interactive de predare-învăţare în procesul predării-învăţării.