Sunteți pe pagina 1din 3

BOTEZUL ŞI UNGEREA CU SFÂNTUL MIR

1. Săvârșitorul:

• Episcopul și preotul;
• Diaconul și monahul
• orice creştin ortodox (numai in caz de necesitate)

2. Subiectul (primitorul) botezului.

• orice om, indiferent de varstă (fie prunc, fie adult), care n-a mai fost botezat o dată cu
botezul creştin valid
• Condiții pe care trebuie să le indeplinească primitorii botezului:

• La adulți:

• dorinţa de a primi botezul,


• credinţă (vezi Mc. XVI, 15 şi Fapte (VIII, 37-38),
• pocăinţă (vezi Fapte II, 38) şi
• cunoaşterea elementară a adevărurilor de credinţă.
• La prunci - mărturisesc şi garantează naşii.

3. Nașii:

• creștin ortodox;
• bun credincios, în vârstă(nu prunc sau copil)
• de același sex cu cel ce se botează;

Călugării și părinții copilului nu pot fi nași.

4. Timpul și locul săvârșirii:

• botezul se face de obicei la şapte zile după naşterea pruncului(sau


• între 7 şi 40 de zile), in orice zi de sărbătoare (mai ales duminica). Botezul pruncilor se face după
Sfanta Liturghie
5. Locul:

• În Biserică:
• prima parte a slujbei (randuiala facerii catehumenului) în pridvor(în faţa uşilor bisericii)
• partea a doua (botezul propriu-zis) - în pronaos sau tindă.

RÂNDUIALA ȘI EXPLICAREA SLUJBEI

5. Randuiala slujbei botezului şi a mirungerii

Introductivă – catehumenatul;

1
• botezul proriu-zis, în care este încadrată şi mirungerea.
• Primirea pruncului în faţa uşilor bisericii (iar nu in biserică) vrea să arate că el, nefiind încă
eliberat de păcatul strămoşesc, nu e membru Bisericii lui Hristos şi nici cetăţean al împărăţiei lui
Dumnezeu, ale cărei uşi le deschide numai botezul.
• Dezbrăcarea candidatului pană la cămaşă şi descălţarea lui (cand e vorba de adulţi) sau
desfacerea feşii pruncului de către preot arată că cel ce va să primească botezul se dezbracă de
omul cel vechi, pentru a deveni un om nou (Colos. III, 9-10);
• Suflarea de trei ori a preotului peste faţa pruncului însemnează că aşa cum omul a fost făcut de
Dumnezeu, primind prin suflarea Lui duh de viaţă (Fac. II, 7), tot aşa şi catehumenul, prin
suflarea preotului, este zidit sau născut a doua oară, spre viaţa cea nouă, spirituală.
• Rugăciunea care urmează („In numele Tău, Doamne Dumnezeul adevărului...” - de primire a
pruncului în randul catehumenilor.
• Preotul îl înseamnă pe prunc cu semnul Sfintei Cruci:
• la frunte, unde este sediul minţii - să fie luminată prin credinţa în Hristos;
• la gură, organul vorbirii, pentru ca ea să grăiască numai cuvantul adevărului;
• la piept, sediul inimii şi al simţirii - ca să se umple de curăţie şi de iubirea de Hristos şi de semeni.
Exorcismele (άφορκισμοί)
• Lepădările (ai άποτάυεις, renuntiationes, abjurationes, abjurările sau renunţările) constimie
expresia sau semnul văzut al ruperii de bunăvoie a oricăror legături ale candidatului cu satana,
urmată de asigurarea lui solemnă că s-a unit cu Hristos, dovedind aceasta prin mărmrisirea
credinţei (Crezul)
• primelor două rugăciuni de exorcizare, cat şi în timpul lepădărilor, catehumenul e întors cu faţa
spre apus, direcţie către care el (sau naşul) suflă apoi şi scuipă de trei ori – lepădarea de
„domnul întunericului” (Efes. VI, 12; Col. I, 13 ş.a.).
• atunci cand candidatul (naşul) proclamă unirea lui cu Hristos, el
• stă cu faţa spre răsărit, căci într-acolo era aşezat raiul (Fac. II, 8), de acolo ne vine lumina
spirituală - Soarele dreptăţii .şi Răsăritul cel de Sus (Le. I, 78. Comp. Zah. III, 8; VI, 12 şi Mal. IV, 2;
troparul Naşterii Domnului)
Rânduiala botezului - Preoml imbracă veşminte luminate şi se aprind lumanări în sfeşnice

a). Materia botezului este apa – elementul cel mai des folosit pentm curăţenia tmpească;

• apa botezului creştin simbolizează apele potopului care au spălat păcatele lumii antediluviene
• Vasul cu apă pentru botez (colimvitra, cristelniţa sau creştinătoarea) închipuie apa Iordanului și
mormantul Domnului.
Sfinţirea apei - rugăciunea Sf. Sofronie al Ierusaliumului

b) Tămaierea de la inceputul slujbei simbolizează buna mireasmă şi sfinţenia Duhului Sfant;

• c) Untdelemnul binecuvantat, (ungerea prebaptismală), se numeşte untdelemnul bucuriei, (Ps.


XLIV, 9 şi Evr. I, 9), untdelemnul catehumenilor sau al mântuirii. Din el se toarnă in apa botezului
de 3 ori - simbolul văzut al darului Sfantului Duh, care s-a pogorât în apa botezului la sfinţirea ei.
• UNGEREA CU EL:

• este semnul milei şi al bunătăţii dumnezeieşti;


• ramura de măslin, aclusă in corabia lui Noe de către porumbel, era semnul împăcării
• semnul preoţiei universale (spirituale) (I Ptr. II, 9) şi care se dă tuturor creştinilor prin botez;
• numele nostru de creştini vine de la cuvantul grecesc Χριστός, care însemnează „uns”

2
• aromatele cu care a fost uns trupul Domnului inainte de ingropare, deoarece catehumenul se va
ingropa, prin botez, impreună cu Hristos şi va invia cu El.

d) Actul cel mai important al slujbei botezului este intreita, afundare a pruncului
• „Botează-se robul (sau roaba) lui Dumnezeu (X).”
• Temeiul credinţei noastre este Sfanta Treime;
• cele trei zile cat a stat Domnul în mormant (Mt. XII, 4 0 );
• prin afundarea in apă închipuim moartea noastră pentru viaţa în păcat de pană aici şi îngroparea
noastră împreună cu Hristos;
• iar prin ieşirea (scoaterea) din apă inchipuim învierea noastră Impreună cu El, pentru viaţa cea
nouă, in Hristos.
• „M-am răstignit impreună cu Hristos şi nu eu mai trăiesc, ci Hristos trăieşte intru mine” (Gal. II,
20).
• Colimvitra (Pântecele Maicii Domnului)şi apa botezului – loc de naștere spre viața veșnică
e) Haina (pânza) albă, cu care noul creştin e imbrăcat (infăşurat) indată după botez, inchipuie veşmantul
luminat şi nestricăcios al celor spălaţi şi curăţiţi de păcate „Stropi-mă-vei cu isop...” (Ps. L, 8);
• semnificaţie eshatologică, simbolizand lumina slavei şi a nestricăciunii de care se vor bucura
drepţii in viaţa viitoare.
f) Lumânarea, care se dă naşului să o poarte după afundarea pruncului în apă simbolizează lumina
interioară a harului, şi preinchipuie candela faptelor bune cu care noul botezat il va intampina pe Mirele
ceresc;
Mirungerea

• mulţimea şi felurimea darurilor şi a puterilor Sfantului Duh, care pune in lucrare diferitele virtuţi
creştine.
• El Îl inchipuie şi pe Hristos Însuşi –Solomon: „Mir vărsat este numele tău” (Cant. Cant. I, 2)
• Ungerea cu Sfantul Mir a noului botezat este deci semnul văzut al impărtăşirii lui reale din
darurile Sfantului Duh
• Sfantul Mir fiind totodată şi semnul şi pecetea lui Hristos, prin ungerea cu el noul botezat devine
creştin adevărat şi deplin, un nou Hristos.
• la frunte, ochi, nări, gură şi urechi, pentru sfinţirea simţurilor, pe piept şi pe spate, pentru
sfinţirea inimii şi a voinţei, la maini şi la picioare, pentru sfinţirea faptelor şi a căilor creştinului.
Riturile finale ale slujbei

• a) Înconjurarea mesei și a colimvitrei de către slujitori, noul botezat şi naşi, in formă de horă,
este expresia jubilării şi a bucuriei Bisericii „pentru că s-a născut om in lume”
• pericopa Apostolului care se citeşte după aceasta şi in care autorul descrie
simbolismul şi efectele botezului.
Evanghelia - Matei (XXVIII, 16-20)
• Ritul tunderii neofitului, din secolul VI înainte.
• Fiind făcută cruciş, tunderea e şi pecetea lui Hristos, iar intrucat părul este un produs al trupului,
tunderea şi aruncarea lui in colimvitră reprezintă, după unii, şi o pargă sau jertfa a trupului
omenesc, adusă lui Hristos.
• Filmul catehetic ”Botezul”, pe DVD
• Botezul în Biserica Ortodoxă - Crestin Ortodox_youtube

S-ar putea să vă placă și