Securitate Si Sanatate in Munca, PSI Ai Protectia Mediului

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII
Proiectul Phare TVET RO 2006/018-147.04.01.02.01.03.01
MECI–CNDIPT / UIP
AUXILIAR CURRICULAR
CLASA a XII -a
Securitate şi sănătate în muncă, PSI şi protecţia

mediului.
DOMENIU: Fabricarea produselor din lemn.

NIVEL: III
CALIFICARE: Tehnician proiectant produse finite din lemn.
Martie 2009
2
AUTOR: prof. ing. Grînea Ruxandra Sorela, grad didactic I,

Grup Şcolar de Industrializarea lemnului Piteşti
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de

Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
3
Cuprins
1. Competenţe vizate…………………………………………….pag. 4
2. Informaţii despre specificul agenţilor economici la care se efectuează stagiul de
practica...............................................................................pag. 5
3. Modalitatea de organizare a practicii: tipuri de practica (comasat, individual, pe
grupe), coordonator/ indrumător de practica, tutore...........pag. 6
4. Recomandări privind respectarea normelor de sănătate si securitate a muncii
potrivit modulului.................................................................pag. 7
5. Instrumente de lucru necesare desfăşurării practicii.
a) Jurnal/ caiet de practică al elevului..........................pag. 9
b) Fişe de obsevaţii......................................................pag. 10 - 11
c) Fişe de lucru............................................................pag. 12 - 18
d) Studii de caz............................................................pag. 19 - 25
e) Proiect/ miniproiect..................................................pag. 26 - 32
f) Joc de rol.................................................................pag. 33
g) Fişă de evaluare......................................................pag. 34
6. Organizarea evaluării...........................................................pag. 36 - 38
7. Anexe...................................................................................pag. 39 - 51
8. Bibliografie...........................................................................pag. 52

4
1. Competenţe specifice
Acest ghid prezentat este destinat pregătirii tinerilor la nivelul trei, liceul
tehnologic asigurându-se obţinerea calificării de tehnician proiectant produse finite
din lemn.
Având în vedere că mobilierul trebuie să se încadreze în condiţiile ergonomice şi
funcţionale care sunt determinante în dimensiunile produsului, conţinutul modulelor
vizează formarea la elevi a acelor competenţe care să le permită proiectarea şi
realizarea unor produse la nivelul standardelor europene.
Modulul Securitate şi sănătate în muncă, PSI şi protecţia mediului vă este
recomandat să fie parcurs pentru a dobândi cunoştinţe despre asigurarea aplicării
legislaţiei privind securitatea şi sănătatea la locul de muncă, prevenirea şi stingerea
incendiilor, organizarea activităţilor de evitare a riscurilor legate de protecţia muncii,
stabilirea activităţilor de intervenţie în caz de accident, astfel încât executarea tuturor
operaţiilor de prelucrarea lemnului pe maşini unelte, utilaje şi agregate să se realizeze în
condiţii de securitate a muncii.
Modulul Securitate şi sănătate în muncă, PSI şi protecţia mediului este
integrat în pregătirea practică anuală la agentul economic din parteneriatul de practică şi
este obligatoriu dobândirii de abilităţi, cunoştinţe şi deprinderi care vă vor permite să vă
găsiţi un loc de muncă, integrându-vă în viaţa socială, fie să vă deschideţi propria
afacere, sau să vă continuaţi pregătirea la un nivel avansat, prin accederea în
învăţământul superior.

5
2. Informatii despre specificul agentilor economici la care se

efectueaza stagiul de practică.
Agenţii economici la care se efectuează stagiile de practică pentru
specializarea „ Tehnician proiectant produse din lemn” prezintă următoarele
caracteristici generale:
Profilul de activitate - fabricarea cherestelei, a furnirelor estetice, a placajului
din lemn, a PFL-ului, a produselor semifabricate şi prefabricare din lemn, a binalelor,
a scaunelor, a mobilei corp şi de artă, tapiţerie cât şi proiectarea produselor din lemn.
Comercializarea produselor se realizează prin serviciul de marketing, având
clienţi interni şi externi.
Agenţii economici au implementat şi certificat sistemul de calitate conform
standardului ISO SR EN 9001/2001, asigurând o calitate superioară produselor pe
care le realizează şi autorizaţie de mediu conform standardului ISO SR EN
14001/2001, respectând totodată normele de SSM , PSI şi situaţii de urgenţă.
De obicei platformele industriale au o suprafaţă cuprinsă între 2 – 40 ha,
compusă din clădiri, şoproane, depozite, spaţii verzi şi căi de circulaţie.
Numărul de persoane care lucrează în platforme sau fabrici este diferit în
funcţie de amploarea activităţilor şi poate fi cuprins între minim 10 angajaţi şi
maximum posibil.
Încăperile tuturor construcţiilor sunt destinate activităţilor de producţie specifice
prelucrării lemnului în funcţie de fabrică. O parte din aceste încăperi sunt destinate
depozitării produselor finite specifice fabricii respective.
Agenţii economici sunt dotaţi cu următoarele instalaţii utilitare:
- alimentare cu energie electrică;
- alimentare cu agent termic;
- alimentare cu aer comprimat;
- instalaţii de hidranţi interiori şi exteriori,
- instalaţii sprinkler,
- instalaţii de alarmare şi semnalizarea incendiilor,
- dotări cu mijloace de primă intervenţie: stingătoare portabile cu praf şi CO
2 şi dispozitive în caz de incendiu.

6
3. Modalitatea de organizare a practicii.
Practica se realizează la agentul economic cu care există convenţie, sub forma

comasată, timp de două săptămâni, câte şase ore pe zi, în concordanţă cu planul de
învăţământ, liceul tehnologic, clasa a XI-a, aria curriculară Tehnologii, calificarea:
Tehnician proiectant produse finite din lemn.
Îndrumătorul de practică este maistrul instructor al şcolii desemnat să însoţească
şi să efectueze activitatea la agentul economic.
La agentul economic lucrătorul desemnat să conducă activitatea de securitate şi
sănătate în muncă va efectua un instructaj general, colectiv cu elevii.
Agenţii economici la care se efectuează stagiul de practica trebuie să
desemneaze un tutore care va asigura respectarea condiţiilor de pregătire
şi dobândirea de practicant a competenţelor profesionale planificate pentru perioada
stagiului de pregătire practică, respectiv:
- urmăreşte respectarea calendarului pregătirii timpului de lucru şi orarul;
- urmăreşte daca elevii efectuează acţiuni care să conducă la formarea
competenţelor profesionale planificate;
- efectuează instructajul periodic specific fiecărui loc de muncă;
- participă la monitorizare, evaluare formativă şi sumativă alături de
maistrul instructor;
- verifică şi avizează însemnările prezentate de elev în jurnalul de
practicapractică ; anunţă şcoala de imposibilitatea desfăşurării activităţii
practice cauzate de eventualele disfuncţionalităţi sau defecţiuni apărute
pe flux ( lipsa materiei prime, pana de curent, defecţiune utilaj –
conducător în procesul de fabricaţie etc.)

7
4. Recomandări privind respectarea normelor de

sănătate şi securitate a muncii potrivit modulului.
Directivele europene în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă se bazează pe

trei idei fundamentale:
- Îmbunătăţirea continuă a protecţiei securităţii şi sănătăţii lucrătorilor în
domenii multiple;
- Obligaţia de a asigura o protecţie adecvată a lucrătorilor împotriva
riscurilor de accidente şi îmbolnăvirii profesionale;
- Contribuţia prin realizarea pieţei unice la o mai bună protecţie a securităţii
şi sănătăţii în muncă.
Astfel sistemul legislativ în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă în România
se bazează pe următoarele principii:
- Securitate în muncă – drept fundamental al tuturor participanţilor la
procesul de muncă (legea 319/2006).
- Legătura indisolubilă dintre dreptul la muncă şi protecţia socială.
- Integrarea securităţii şi sănătăţii în muncă în procesul de muncă.
- Caracterul preventiv al securităţii şi sănătăţii în muncă.
- Abordarea prevenirii accidentelor de muncă şi a îmbolnăvirilor
profesionale ca problemă unică.
Accidentele de muncă pun în pericol viaţa persoanelor şi aduc grave prejudicii
umane, sociale şi economice. Pentru a evita accidentele de muncă şi bolile profesionale
este necesară Prevenirea.
Prevenire = ansamblul de dispoziţii sau măsuri luate ori prevăzute în toate
etapele procesului de muncă, în scopul evitării sau diminuării riscurilor
profesionale.
Prevenire = furnizarea de instrucţiuni corespunzătoare lucrătorilor:
 la angajare;
 la schimbarea locului de muncă sau la transfer;
 la introducerea unui nou echipament de muncă sau a unor modificări ale
echipamentului existent ;

8
 la introducerea oricărei noi tehnologii sau proceduri de lucru;

 la executarea unor lucrări speciale;
Instruirea:
 trebuie să fie adaptată evoluţiei riscurilor sau apariţiei unor noi riscuri;
 se realizează periodic şi ori de câte ori este necesar;
 nu poate fi realizată pe cheltuiala lucrătorilor şi/sau a reprezentanţilor
acestora;
 se realizează în timpul programului de lucru.
Fiecare lucrător trebuie să îşi desfăşoare activitatea, în conformitate cu:
 pregătirea şi instruirea sa
 instrucţiunile primite din partea angajatorului. DE
REŢINUT
!
Asiguraţi-vă că o să respectaţi cu stricteţe folosirea echipamentului de protecţia
muncii atunci când sunteţi în fabrică:
- halat, salopetă, cască de protecţie, ochelari, mănuşi şi orice alt
echipament necesar, chiar dacă acestea nu fac din voi nişte persoane
elegante.
- fiţi atenţi la căile de acces din cadrul fabricii şi luaţi în seamă avertizările
prin panouri specifice sau pe cele sonore.
NU UITAŢI: Viaţa este mai presus de modă, iar scopul nostru de a efectua
practica la agentul economic ales nu este un prilej de joacă ci de instruire!

9
5.Instrumente de lucru necesare desfăşurării practicii .
a)Jurnal de practică
Elevul………………….
Perioada…………………….
Locaţia………………………
Modul………………………….
Tema………………………….
Sarcini de lucru: ………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………….
1. Care sunt principalele activităţi relevante pentru modulul studiat pe care le-aţi
observat sau le-aţi desfăşurat?
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
2. Ce lucruri noi aţi învăţat?
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………..
3. Care au fost evenimentele care v-au plăcut? Motivaţi.
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
4. Ce aspecte nu v-au plăcut? Motivaţi.
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………..

10
b) Fişe de observaţii
Exerciţiul 1
Nr. Sarcina de lucru Evaluator Data
Crt.
1. Enumeraţi mijloacele folosite pentru
efectuarea instructajului la locul de muncă:
……………………………………………………
……………………………………………………
……………………………………………………
……………………………………………………
……………………………………………………
……………………………………………………
……………………………………………………
……………………………………………………
……………………………………………………
……………………………………………………
Observaţii ale maistrului/tutorelui de practică:
Exerciţiul 2
În cadrul desfăşurării practicii la agentul economic, vorbiţi cu muncitorii despre
accidentele de muncă ce au avut loc şi rezolvaţi sarcina de lucru din tabelul următor.
Pentru documentare suplimentară folosiţi fişa de documentare nr. 8.
Nr. Sarcina de lucru Evaluator Data
Crt.
1. Clasificaţi accidentele de muncă:
…………………………………………………
…………………………………………………
…………………………………………………
…………………………………………………
Observaţii ale maistrului/tutorelui de practică:.......................................................
………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………….

11
Exerciţiul 3
Nr. Sarcina de lucru Corect Incorect
Crt.
1. Verificaţi modul de utilizare a echipamentului de lucru
şi de protecţie la maşina de şlefuit cu bandă
orizontală.
2. Verificaţi dotarea trusei de prim ajutor existentă în
atelier/secţia de şlefuit.
Observaţii ale maistrului/tutorelui de practică:
c) Fişe de lucru
Exerciţiul 4
Alegeţi răspunsul corect
din variantele propuse:
1. Instruirea introductiv generală se face de către:

a) serviciul mecano-energetic;
b) serviciul comercial;
c) un lucrător al serviciului intern de prevenire şi protecţie.
d) de portar ;
2. Angajatorul stabileşte prin instrucţiuni proprii durata instruirii introductiv generale
care nu va fi mai mică de:
a) 8 ore;
b) 16 ore;
c) 4 ore.
d) 12 ore.
3. În cadrul instruirii instructiv generale se vor expune în principal următoarele

probleme:
12
a) politica în domeniul calităţii;

b) plan de management şi marketing al firmei;
c) legislaţia de sănătate şi securitate în muncă.
d) alimentaţia sănătoasă,
4. Instruirea la locul de muncă va cuprinde:

a) informaţii privind starea utilajelor;
b) informaţii privind riscurile de accidentare şi îmbolnăvire profesională
specifice locului de muncă;
c) informaţii privind programul de lucru.
d) Informaţii privind echipamentul de lucru ;
5. Instruirea periodică se efectuează de către:
a) conducătorul locului de muncă;
b) lucrător desemnat cu stingerea incendiilor;
c) lucrător desemnat cu situaţii de urgenţă.
d) maistru ;
Precizare: această fişă de

lucru poate fi inclusă în
portofoliul după ce a fost
evaluată de maistrul instructor.

13
Exerciţiul 5
Răspundeţi prin DA sau NU, apoi comentaţi răspunsurile cu maistrul/tutore şi

colegii.
Este sau nu accident de munca accidentul suferit de:
1. elevii care merg în vizită într-o întreprindere;

2. un lucrător care s-a accidentat la serbarea pomului de iarnă organizată de
întreprinderea sa;
3. o persoană care a sărit să salveze un copil dintr-un incendiu;
4. un beneficiar care a venit într-o fabrică să achiziţioneze butelii de oxigen;
5. un lucrător cherchelit care se împiedică în drum spre serviciu;
6. un elev care după practica profesională în drum spre casă s-a oprit la billiard;
7. un şomer în timpul reconversiei profesionale;
8. un lucrător în timpul pauzei de masă în drum spre cantină;
9. un profesor care vizitează părinţii unui elev;
10. un lucrător care la predarea schimbului s-a jucat cu colegul său care i-a înfipt
furtunul de aer comprimat;
11. un lucrător căruia i-a înţepeni spatele brusc când împrăştia pietriş;
12. lucrătorii intoxicaţi cu CO emanat de o sobă;
13. elevii în discotecă;
14. toboşarul de la Voltaj care a căzut de pe scena în concert la Satu Mare;
15. lucrătoarea de la casa de schimb agresată de un hoţ care a avut concediu
medical 2 zile;
16. ministru în vizită diplomatică;
17. Laura Stoica;
18. reporterii de la Antena 1 la Mihăilesti.

14
Exerciţiul 6
Pe coloana A sunt prezentate categoriile de factori de risc, iar pe coloana B sunt

trecuţi factori de risc specifici fiecărei categorii.
Clasificaţi factorii de risc pe categorii.
A B
a)Factori de risc proprii 1. risc termic
executantului
2. temperatura aerului
b)Factorii de risc proprii sarcinii
3. risc electric
de muncă 4. presiunea atmosferică
c)Factorii de risc proprii 5. substanţe toxice
mijloacelor de producţie 6. curenţii de aer
d)Factorii de risc proprii mediului 7. substanţe inflamabile
de muncă 8. zgomotul
9. vibraţiile
10. substanţe explozive
11.executarea operaţiei de frezare de
muncitor necalificat.
12.ridicarea manuală a unei piese de
100kg
13. acizi
14. risc mecanic
15. umiditatea mediului de lucru,
16. microorganisme
17. utilizarea incorectă a echipamentului
individual de protecţie
18. nerespectarea normelor de sănătate şi
securitate în muncă.
19. abordarea greşită a sarcinii de lucru.
Rezolvare:
a b c d
Exerciţiul 7
15
În coloana A este trecută natura accidentelor, iar în coloana B sunt trecute accidentele
propriu-zise. Găsiţi corespondenţele:
A B
1. accidente mecanice a) intoxicaţii acute
2. accidente termice b) arsuri
3. accidente chimice c) fracturi
4. accidente electrice d) electrocutări
e) şoc termic
f) electrotraumatisme
g) tăieturi
h) arsuri chimice
i) insolaţie
j) arsură electrică
k) striviri
Exerciţiul 8
Observaţi echipamentele de protecţie din cabinetul de protecţie şi în funcţie de

destinaţia lor, în tabelul de mai jos realizaţi o clasificare a acestora:

16
Căşti electroizolante; căşti amortizoare; glugă de azbest; dopuri; ochelari cu

coşuleţe; palmare, jambiere, şorţuri, galoşi din cauciuc; echipament pentru protecţia
mâinilor; echipament pentru protecţia picioarelor; echipament contra electrocutării;
echipament contra căderilor de la înălţime; echipament pentru protecţia ochilor;
echipament contra zgomotului; echipament pentru protecţia capului; ochelari contra
razelor infraroşii; centură de siguranţă, viziere; antifoane; centură cu scaun; ecrane de
protecţie; bocanci; cizme de securitate, genunchiere; crampoane detaşabile; veste de
salvare; şorţuri de protecţie împotriva radiaţiilor X; costum de scafandru.
Ce se protejează? Cu ce se protejează ?

17
Exerciţiul 9
Studiaţi echipamentele puse la dispoziţie, numiţi-le şi clasificaţi-le în funcţie de destinaţia
lor în protecţia muncii:
………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………..
…………………………………………………………………………………………………………

18
Exerciţiul 10
În coloana A sunt scrise mijloace de protecţie individuală, iar în coloana B sunt
trecute părţile organismului care trebuie protejate. Găsiţi corespondenţele:
A B
1. căşti, glugi, bonete a. protecţia epidermei
2. viziere b. protecţia căilor respiratorii
3. antifoane c. protecţia ochilor
4. măşti d. protecţia urechilor
5. cotiere e. protecţia capului
6. creme, unguente f. protecţia mâinilor
g. protecţia corpului.
Exerciţiul 11
Studiaţi echipamentele puse la dispoziţie, numiţi-le şi clasificaţi-le în funcţie de destinaţia
lor în protecţia muncii:

19
d) Studii de caz
Exerciţiul 12
Pentru a rezolva eficient următorul studiu de caz vă puteţi grupa câte 2 sau3 elevi.
În urma efectuării practicii la agentul economic din secţia debitare a lemnului
masiv, analizaţi locul de muncă specific operaţiilor de retezare – spintecare.

La sfârşitul activităţii realizaţi o scurtă prezentare în faţa colegilor care să cuprindă
următoarele informaţii:
1. Numiţi utilajele folosite, numărul lor cât şi modul de amplasare în secţie, prezenţa
sau absenţa instalaţiilor de exhaustare;
2. Specificaţi în urma verificării dacă normele de protecţia muncii specifice utilajelor
sunt afişate corespunzător;
3. Descrieţi în ce constă echipamentele de protecţia muncii la muncitori şi dacă au
fost complet utilizate.
4. Comparaţi împreună cu ceilalţi colegi dacă obsevaţiile au fost întemeiate sau
trebuie completate.
Exerciţiul 13
Pentru a rezolva eficient următorul studiu de caz vă puteţi grupa câte 2 sau 3 elevi.
În urma efectuării practicii la agentul economic din secţia debitare a lemnului
masiv, analizaţi locul de muncă specific operaţiilor de însemnare - decupare.

La sfârşitul activităţii realizaţi o scurtă prezentare în faţa colegilor care să cuprindă
următoarele informaţii:
1. Numiţi utilajele folosite, numărul lor cât şi modul de amplasare în secţie, prezenţa
sau absenţa instalaţiilor de exhaustare;
sunt afişate corespunzător;

20
3. Descrieţi în ce constă echipamentele de protecţia muncii la muncitori şi dacă au

4. Comparaţi împreună cu ceilalţi colegi dacă obsevaţiile au fost întemeiate sau trebuie completate.
Norme de Echipamente
Nr. Utilaje existente protecţia muncii de PM Concluzii
Precizare: această fişă de

lucru poate fi inclusă în
portofoliul după ce a fost
evaluată de maistrul instructor.

21
Exerciţiul 14
Studiaţi cu atenţie schiţa următoare care conţine activitatea de curăţenie în cabinetul
directorului fabricii unde vă aflaţi pentru efectuarea practicii. Identificaţi 5 greşeli care pot
avea repercursiuni asupra sănătăţii şi vieţii oamenilor:
Nr. Situaţia periculoasă Soluţii de remediere Corect/Incorect

Crt. observată

22
Exerciţiul 15
Studiaţi locul de muncă în care vă aflaţi. Identificaţi şi apreciaţi conform tabelului de

mai jos prezenţa, absenţa, intensitatea noxelor.
Noxe Prezente/ Intensitate Caracteristici Prevenire/

absente atenuare
Zgomote
Temperatura
aerului
Umiditatea
aerului
Praful
industrial
Vibraţii
Radiaţii
Observaţii maistru / tutore…………………………………………………………………….

23
Exerciţiul 16
1. Studiaţi panourile semnalizatoare următoare şi
clasificaţi-le în funcţie de culorile predominante
utilizate în normele protecţiei muncii.
2. Identificaţi aceste indicatoare pe durata efectuării
stagiului de practică la agentul economic.
Unde sunt amplasate aceste indicatoare?
3. Ce alte indicatoare aţi mai întâlnit?
4. Întocmiţi un album cu aceste indicatoare şi
prezentaţi semnificaţia lor.
Exerciţiul 17

24
Exerciţiul 18
Cu cifre de la 1 la 12 sunt notate panouri de interdicţie; cu litere de la a la m sunt
specificate semnificaţiile acestora. Găsiţi corespondenţele.
1. 2. 3.
4. 5. 6.
7 . 8. 9.
10. 11. 12 . .
a) Nu întreţinetţi sau reparaţi utilajul în timpul funcţionării

b) Nu atinge
c) Interzis persoanelor neautorizate
d) Interzisă stingerea cu apa
e) Focul Interzis ;
f) Apă nepotabilă
g) Fumatul Interzis
h) Interzisă folosirea telefoanelor mobile
i) Interzis accesul pietonal
j) Nu manevra
k) Interzis accesul cu obiecte metalice
l) Fotografiatul interzis
m) Interzis accesul persoanelor cu electrostimulatoare.

25
Exerciţiul 19
1. Studiaţi panourile semnalizatoare următoare şi clasificaţi-le în funcţie de culorile
predominante utilizate în normele protecţiei muncii.
2. Identificaţi aceste indicatoare pe durata efectuării stagiului de practică la agentul
economic. Unde sunt amplasate aceste indicatoare?
3. Ce alte indicatoare aţi mai întâlnit?
4. Întocmiţi un album cu aceste indicatoare şi prezentaţi semnificaţia lor.

26
e)Proiect – miniproiect
Exerciţiul 20
În urma observaţiilor realizate în fabrică, în secţia de prelucrarea mecanică a lemnului
masiv împreună cu 3 colegii realizaţi un miniproiect de 2 - 4 pagini care să se intituleze
„Asigurarea aplicării legii securităţii şi sănătăţii în muncă în secţia de prelucrarea
mecanică a lemnului masiv”. Acesta trebuie să răspundă următoarelor cerinţe:
1. Numiţi utilajele existente, numărul lor cât şi modul de amplasare în secţie,
prezenţa sau absenţa instalaţiilor de exhaustare;
2. Întocmiţi o schemă de amplasare a utilajelor;
sunt afişate corespunzător şi au conţinutul obligatoriu;
4. Descrieţi în ce constau echipamentele de protecţia muncii la muncitori şi dacă au
5. Comparaţi apoi concluzionaţi împreună cu ceilalţi colegi dacă obsevaţiile au fost
întemeiate sau trebuie completate.
Propuneţi măsuri noi de organizare astfel încât normele PM şi PSI să fie absolut
respectate.
Exerciţiul 21 - Miniproiect.
La sfârşitul stagiului de practică, pe baza studiului întocmiţi un miniproiect de 2 – 3
pagini, intitulat “Periculozitatea locului de muncă” care să conţină:
1. toate datele statistice obţinute prin discuţii cu muncitori de la diferite posturi de
lucru;
2. interpretarea lor din punct de vedere al normelor de sănătate şi securitate în
muncă.
Prezentaţi în faţa colegilor/maistrului concluziile voastre.

27
Exerciţiul 22 - Proiect.
Studiaţi conţinutul tabelului următor şi realizaţi un proiect cu titlul :
„28
APRILIE - ZIUA INTERNAŢIONALĂ A COMEMORĂRII
VICTIMELOR ACCIDENTELOR ŞI ÎMBOLNĂVIRILOR PROFESIONALE”
Dinamica accidentelor de muncă în perioada 2000 – 2006 trimestrul I:
Accidentaţi Indice de frecvenţă*

An Nr. salariaţi Total accidentaţi Mortal Total
mortal
2000 6.524.742 6.633 490 0,08 1,02
2001 6.449.859 6.829 456 0,07 1,06
2002 6.294.517 6.384 439 0,07 1,01
2003 6.118.514 5.960 415 0,07 0,97
2004 5.936.856 5.546 386 0,07 0,93
2005 5.905.410 4.874 475 0,08 0,83
2006 trim. I 5.893.377 1.229 94 - -
* numărul de accidentaţi înregistraţi la 1000 de salariaţi
Proiectul trebuie să răspundă la următoarele întrebări:

1. De ce e important subiectul?
2. Ce sunt accidentele de muncă?
3. Care sunt cele mai frecvente cauze ale accidentelor de muncă?
4. Care sunt cele mai expuse meserii?
5. Cum credeţi că se poate acţiona pentru a reduce numărul accidentelor de muncă
şi a îmbolnăvirilor profesionale?

28
Studiaţi conţinutul schemei următoare şi realizaţi un proiect cu titlul :
“Efectele accidentelor de muncă” folosind şi date de la agentul economic.
- leziuni cu ITM
- leziuni cu
invaliditate

29
EXTRAECONOMICE
FIZICE
- durere, suferinţă
PSIHICE - stres
- compasiune
SPIRITUALE
La nivelul
- diminuarea
individului INFORMAŢIONALE potenţialului creator
şi a celui afectiv
La nivelul POLITICE
unităţii - vehicularea
economice suplimentara de
informaţii
La nivelul
- diminuarea încrederii
economiei
fortei de munca
ECONOMICE
naţionale -pierderea prestigiului

pe piata internatională
DIMINUAREA
PRODUCTIVITATII
MUNCII
Pierderi de venituri
personale
FINANCIARE Pierderi de profit
Pierderi de produs
MATERIALE naţional brut
Distrugeri de
mijloace fixe

30
Studiaţi reprezentarea domeniului de audibilitate umană şi realizaţi un studiu la
postul de lucru al maşinii de rindeluit şi profilat pe patru feţe/ maşina de cepuit/ maşina
de îndreptat/ maşină de frezat( la alegere, fiecare grupă de elevi fiind formată din câte
4).
Acest proiect trebuie să conţină:
 Constatarea nivelului de zgomot de la fiecare loc de muncă, care trebuie

comparat cu scala frecvenţelor prezentată mai jos.
 În urma comparării, clasificaţi periculozitatea locurilor de muncă mai sus

menţionate şi găsiţi soluţii de ameliorarea zgomotelor şi vibraţiilor.
 Verificaţi dacă panorile cu normele de protecţia muncii există şi sunt amplasate la
Domeniu de audibilitate
Sunete neaudibile
Sunete neaudibile
Infrasunete
Ultrasunete
Sunete medii
Sunete Sunete ascutite
grave
Scara frecventelor
locuri vizibile.
• Pragul de audibilitate pentru o ureche normală este de 0 dB(A) la 1000 dB(A).
• Omul aude mai bine în frecvenţe medii.
• Infrasunetele şi ultrasunetele nu sunt perceptibile de către ureche umană.
• Infrasunetele (frecvenţe mai mici de 20 Hz) pot să fie generate de unele maşini (compresoare
cu piston), de instalaţii de climatizare, de motoarele avioanelor.
• Dezvoltare instituţională
Peste aproximativ 20.000 Hz, anusistemului de învăţământ
auzim nimic: profesional
este vorba şi tehnic
de ultrasunete pe care le pot
percepe unele animale (câini, lilieci). Tehnologiile de sudură şi de curăţare utilizează frecvent
ultrasunete (între 20.000 şi 100.000 Hz).
31
Analizaţi sursele de zgomot din secţia de debitarea lemnului masiv, de la agentul
economic unde vă desfăşuraţi practica şi realizaţi un proiect cu titlul:
„PRINCIPALELE MĂSURI PENTRU REDUCEREA NIVELULUI DE ZGOMOT
SUNT URMĂTOARELE…. “
Acest proiect trebuie să conţină următoarele :
 Măsuri tehnice pentru combaterea zgomotului la sursă;
 Izolarea surselor de zgomot;
 Combaterea zgomotului la receptor;
 Clasificarea metodelor cele mai eficiente pentru reducerea zgomotelor(vezi
desenul)

32
Analizaţi imaginile de mai jos şi realizaţi un proiect de 3 – 4 pagini, cu titlul:
„ Protejarea mediului înconjurător”
care să conţină următoarele idei:
1.Identificaţi domeniile mediului înconjurător care sunt afectate de întreprinderile de
prelucrarea lemnului, respectiv de agentul economic la care vă desfăşuraţi practica.
2. Observaţi care sunt sursele de poluare implicate.
3. Indicaţi cum se pot elimina factorii poluanţi.

33
Analizaţi imaginile de mai jos şi realizaţi un proiect de 3 – 4 pagini, cu titlul:
„Efectele poluării mediului înconjurător”
care să conţină următoarele idei:
1. Cauzele care duc la poluarea mediului înconjurător în zona industrială a localităţii
în care vă desfăşuraţi practica.
2. Efectele vizibile în cadrul mediului înconjurător ale surselor de poluare.
3. Impactul pe care îl crează poluarea la nivelul zonei studiată şi apoi la nivel global.
4. Măsuri care se pot aplica pentru reducerea poluării, la nivelul unităţii economice
la care vă desfăşuraţi practica.

34
f) Joc de rol
Exerciţiul 28
Vă aflaţi în cabinetul de protecţia muncii al fabricii unde vă desfăşuraţi
activitatea de practică şi propuneţi soluţionarea următoarei situaţii:
Alegeţi elevul nr.1 ca fiind muncitorul care a suferit un grav accident fiind
electrocutat în timp ce era la serviciu (vezi poza). Elevii 2 şi 3 sunt colegii de muncă şi
sunt puşi în situaţia de a-şi ajuta prietenul.
Ce vor face aceştia pentru a salva viaţa colegului grav accidentat?
Se pot consulta fişele de documentare nr.4 şi 6.
Desfăşurarea activităţii:
1. O parte din colectivul de elevi prezent va analiza situaţia angajatorului.
2. Altă parte din colectivul elevilor va evalua pericolul, riscul şi factorii de risc.
3. Elevii 2 şi 3 vor acorda primul ajutor după ce au anunţat salvarea.
4. La sfârşitul activităţii se vor analiza modalităţile de prevenire a accidentelor de
acest gen.
Observaţii maistru/tutore de practică……………………………

35
5. g) Fişă de evaluare
Exerciţiul 29
Alegeţi răspunsul corect din variantele propuse:
1. Sub influenţa temperaturii ridicate, un muncitor poate elimina prin transpiraţie
abundentă:
a) 6 – 8 litrii apă în 8 ore;
b) 25 litrii apă în 8 ore;
c) 0,5 litrii apă în 8 ore;
d) 1 litru apă în 8 ore.
2. Semnele de îmbolnăvire în cazul lucrului la temperaturi mari sunt:
a) pierderea obiectelor; neatenţie;
b) pierderea cunoştinţei, dureri de cap, zgomote în urechi;
c) vorbeşte mult, fiind foarte cunoscător;
d) diminuarea vederii;
3. Încăperile de lucru sunt ventilate dacă temperatura depăşeşte:
a) 25°C;
b) 15°C;
c) 10°C.
d) 5°C
4. Temperatura suprafeţelor încălzite ale utilajelor la locurile de muncă nu trebuie
să depăşească:
a) +55°C
b) - 55°C
c) +/- 55°C
d) -10°C
5. Organismul omului poate suporta fără pericol curenţii de aer cu viteze de:
a) 10m/s
b) 20m/s
c) 4m/s.
d) 5m/s.

36
6. Umiditatea relativă normală a aerului variază între:

a) 10 – 20%
b) 20 – 30%
c) 30 – 70%.
d) 5 – 10%.
7. Presiunea atmosferică normală este de :
a) 1000 mmHg
b) 760 mmHg
c) 760 mm.
d) 700mmHg.
8. Boala de cheson este:
a) trecerea bruscă de la presiune crescută la presiune normală;
b) trecerea bruscă de la presiune mică la presiune crescută
c) trecerea bruscă de la o presiune la alta.
d) trecerea lentă de la o presiune la alta.
9. Pentru prevenirea bolii de cheson, muncitorul
trebuie antrenat în:
a) 4 etape;
b) 3 etape;
c) 2 etape.
d) 1 etapă.
10. Ca măsură de protecţia muncii pentru
muncitorii care lucrează în presiuni mici,
se folosesc:
a) măşti de oxigen;
b) măşti de gaze;
c) măşti de protecţie.
d) ochelari de protecţie.

37
6. Organizarea evaluării.
a. Proba practică
Pentru formarea competenţelor tehnice specializate prevăzute în programă, veţi susţine
probe practice prin care să demonstraţi că sunteţi capabili :
 să aplicaţi legislaţia privind timpul de muncă şi odihnă;
 să asiguraţi aplicarea legii securităţii şi sănătăţii în muncă;
 să monitorizaţi activităţile de evitare a riscurilor legete de protecţia muncii;
 să investigaţi cauzele care duc la poluarea mediului înconjurător, apoi a elimina
factorii poluanţi.
b. Portofoliul.
Prin obţinerea competenţelor de la nivelul 3, trebuie să dobândiţi abilităţi şi cunoştinţe
generale despre domeniul de pregătire care să vă permită să continuaţi pregătirea la
nivel superior (facultate), sau să vă integraţi pe piaţa muncii.
Pentru acest lucru o pondere mare în pregătirea voastră o au formarea abilităţilor
cheie în comunicare, în igienă şi securitatea muncii, în lucrul în echipă, în
organizarea şi pregătirea pentru integrarea la locul de muncă şi în rezolvarea de
probleme.
Evaluatorul va folosi ca instrumente de lucru următoarele:
 Fişe de observare şi fişe de lucru
 Exerciţiul practic (proba practică)
 Fişe de evaluare şi autoevaluare
 Activităţi interactive ( joc de rol, proiecte)
 Activităţi care vizează diferite stiluri de învăţare (vizual, auditiv, practic)
Toate activităţile îndeplinite pot fi folosite drept dovezi suplimentare pentru
portofoliul de calificări profesionale al fiecărui elev.

38
PORTOFOLIUL reprezintă o metodă

complementară de evaluare, care
permite evaluarea voastră pe baza unui
ansamblu de rezultate.
El reprezintă o culegere de
documente în care fiecare dintre voi
poate să prezinte într-un mod
sistematic calificativele, rezultatele,
experienţele, precum şi lucrări
personale, pe care le-a dobândit de-a
lungul unei perioade de învăţare.
Structura portofoliului poate fi
stabilită împreună de către voi şi
maistru, odată cu anunţarea tematicii,
dar vor fi obligatorii anumite elemente
care vă oferă posibilitatea de a vă
monitoriza progresul şi de a lua parte
la propriul proces de învăţare.
Maistrul vă va indica bibliografia de studiat cu folosirea resurselor ( bibliotecă,
internet).
Evaluarea vă va scoate în evidenţă măsura în care vă formaţi abilităţile cheie şi
competenţele tehnice specializate din standardul de pregătire profesională.
Voi veţi păstra permanent acest portofoliu , îl veţi completa la zi cu ultimele
dovezi ale evaluării şi însuşirii noilor competenţe şi-l veţi prezenta atât evaluatorilor
externi cât şi la susţinerea examenelor finale pentru trecerea la un alt nivel.
Portofoliul reprezinta „cartea de vizita” a elevului.
Portofoliul vostru poate să cuprindă următoarele elemente:
 lista conţinutului acestuia (sumarul care include titlul fiecarei fişe/lucrări ,etc.)
 lucrările pe care le face elevul individual sau în grup;
39
 activităţi care vizează diferite stiluri de învăţare (vizual, auditiv, practic);

 rezumate;
 eseuri;
 articole,referate, comunicari;
 fişe individuale de studiu;
 proiecte, miniproiecte şi
experimente;
 temele de zi cu zi;
 probleme rezolvate;
 rapoarte scrise de realizare a
proiectelor;
 teste şi lucrări semestriale;
 chestionare de aptitudini;
 înregistrari, fotografii care
reflecta activitatea desfăşurată
de elev individual
sau împreună cu colegii săi;
 observaţii pe baza unor ghiduri de observaţii;
 reflecţii proprii ale elevului asupra a ceea ce lucrează;
 autoevaluări scrise de elev sau de membrii grupului;
 interviuri de evaluare;
 alte materiale, hărţi cognitive, contribuţii la activitate care reflectă participarea
elevului/grupului la derularea şi soluţionarea temei date;
 comentarii suplimentare şi evaluari ale maistrului, ale altor grupuri de învaţare
şi/sau ale altor părţi interesate;
 viitoare obiective pornind de la realizările curente ale elevului/grupului, pe baza
intereselor şi a progreselor înregistrate.

40
7. Anexe
Fişă de documentare – nr.1
Istoricul securităţii şi sănătăţii în muncă
 Din momentul în care omul a început să muncească

datează şi primele preocupări de îmbunătăţire a
condiţiilor de muncă
existenţa unor medici pe şantierele faraonice
măşti din băşici de peşte pentru şlefuitorii

de minium
măsuri pentru combaterea intoxicaţiei cu

mercur şi plum în Grecia, la Roma şi Alexandria
 Leonardo da Vinci (1452 - 1519) s-a preocupat de normarea timpilor de muncă
 Galileo Galilei (1546 - 1642) compară fenomenele fizice legate de gravitaţie cu

semnele de oboseală musculară
 Sarctorius (1561 - 1636) evaluează matematic forţele musculare transmise

prin pârghiile osoase.
 Bismark promulgă în anul 1884 prima legislaţie socială prin care iau naştere
casele profesionale de asigurare la accidente de muncă şi boli profesionale.
 Spre finele secolului al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea iau naştere ca

ştiinţe distincte: fiziologia muncii, psihologia mucii, sociologia muncii, ergonomia,
securitatea şi sănătatea în muncă.
 În România, Legea minelor din 1895 prevedea garantarea siguranţei lucrătorilor.
 Legea privind accidentele de muncă, prevenirea lor,prescripţii din anul 1934,

reprezintă actul de naştere al securităţii şi sănătăţii în muncă în ţara noastră.

41
Fişă de documentare – nr.2
Cu ce se ocupă
securitatea şi
sănătatea în muncă?
 Securitatea şi sănătatea în muncă reprezintă ansamblul de acţiuni şi

măsuri întreprinse în scopul asigurării integrităţii anatomo – funcţionale şi
sănătăţii oamenilor în procesul muncii.
 Securitatea şi sănătatea în muncă:
Generator al calităţii vieţii
Disciplină autonomă
Generator al “stării de bine la locul de muncă”
Factor de performanţă economică
 Obiectivul securităţii şi sănătăţii în muncă: înlăturarea tuturor
perturbaţiilor ce apar în procesul muncii susceptibile să provoace
accidente de muncă şi îmbolnăviri profesionale
 De ce este importantă securitatea şi sănătatea în muncă:
Vă învaţă cum să vă protejaţi sănătatea astfel încât să vă puteţi bucura
pe deplin de viaţă
Vă informează cu ceea ce trebuie să ştiţi pentru a lucra fără să vă
expuneţi colegii la pericol. Gândiţi-vă cum v-aţi simţi dacă un coleg ar
suferi un accident tragic din cauza a ceva ce aţi făcut, chiar dacă nu a fost
vina voastră.
42
Fişă de documentare – nr. 3
Ce spune legislaţia?
Conform legislaţiei, toţi lucrătorii din cadrul UE (fie că sunt

angajaţi permanent, angajaţi printr-o agenţie sau pur şi simplu
contractori) au dreptul să lucreze la locuri de muncă unde
riscurile pentru securitatea şi sănătatea lor sunt ţinute sub
control în mod corespunzător, să adere şi să fie reprezentaţi
de un sindicat şi, în final, să se îngrijească de securitatea şi
sănătatea lor împreună cu angajatorii.
În România întreaga legislaţie în domeniul securităţii şi
sănătăţii în muncă este armonizată cu Directivele europene.
Principalele drepturi şi obligaţii ale lucrătorului, precum şi
obligaţiile angajatorului sunt stipulate în Legea nr.319/2006 a
securităţii şi sănătăţii în muncă şi în H.G. nr.1425/2006 pentru
aprobarea Normelor metodologice de aplicare a legii.
Inspecţia Muncii este instituţia care deţine
responsabilitatea verificării modului în care se aplică
prevederile legale în domeniul securităţii şi sănătăţii în
muncă, precum şi în cel al relaţiilor de muncă.
Inspecţia Muncii are în subordine inspectoratele teritoriale
de muncă, organizate în fiecare judeţ al ţării şi în Bucureşti.

43
Care sunt obligaţiile

angajatorul?
a) să evalueze riscurile pentru securitatea şi sănătatea lucrătorilor, inclusiv la alegerea

echipamentelor de muncă, a substanţelor sau preparatelor chimice utilizate şi la
amenajarea locurilor de muncă;
b) măsurile de prevenire, precum şi metodele de lucru şi de producţie aplicate de
către angajator ulterior evaluării riscurilor să asigure îmbunătăţirea nivelului securităţii şi
al protecţiei sănătăţii lucrătorilor şi să fie integrate în ansamblul activităţilor întreprinderii
şi/sau unităţii respective şi la toate nivelurile ierarhice;
c) să ia în considerare capacităţile lucrătorului în ceea ce priveşte securitatea şi
sănătatea în muncă, atunci când îi încredinţează sarcini;
d) să asigure ca planificarea şi introducerea de noi tehnologii să facă obiectul
consultărilor cu lucrătorii şi/sau reprezentanţii acestora în ceea ce priveşte consecinţele
asupra securităţii şi sănătăţii lucrătorilor, determinate de alegerea echipamentelor, de
condiţiile şi mediul de muncă;
e) să ia măsurile corespunzătoare pentru ca, în zonele cu risc ridicat şi specific,
accesul să fie permis numai lucrătorilor care au primit şi şi-au însuşit instrucţiunile
adecvate.
Fără a aduce atingere altor prevederi ale Legii nr.319/2006, atunci când în
acelaşi loc de munca îşi desfăşoară activitatea lucrători din mai multe
întreprinderi şi/sau unităţi, angajatorii acestora au următoarele obligaţii:
a) să coopereze în vederea implementării prevederilor privind securitatea, sănătatea
şi igiena în muncă, luând în considerare natura activităţilor;
b) să îşi coordoneze acţiunile în vederea protecţiei lucrătorilor şi prevenirii riscurilor
profesionale, luând în considerare natura activităţilor;
c) să se informeze reciproc despre riscurile profesionale;
d) să informeze lucrătorii şi/sau reprezentanţii acestora despre riscurile profesionale

44
Obligaţiile lucrătorilor
Fiecare lucrător trebuie să îşi desfăşoare activitatea, în conformitate cu pregătirea şi

instruirea sa, precum şi cu instrucţiunile primite din partea angajatorului, astfel încât să
nu expună la pericol de accidentare sau îmbolnăvire profesională atât propria persoană,
cât şi alte persoane care pot fi afectate de acţiunile sau omisiunile sale în timpul
procesului de muncă.
Lucrătorii au
următoarele
obligaţii:
a) să utilizeze corect maşinile, aparatura, uneltele, substanţele periculoase,

echipamentele de transport şi alte mijloace de producţie;
b) să utilizeze corect echipamentul individual de protecţie acordat şi, după utilizare, să
îl înapoieze sau să îl pună la locul destinat pentru păstrare;
c) să nu procedeze la scoaterea din funcţiune, la modificarea, schimbarea sau
înlăturarea arbitrară a dispozitivelor de securitate proprii, în special ale maşinilor,
aparaturii, uneltelor, instalaţiilor tehnice şi clădirilor, şi să utilizeze corect aceste
dispozitive;
d) să comunice imediat angajatorului şi/sau lucrătorilor desemnaţi orice situaţie de
muncă despre care au motive întemeiate să o considere un pericol pentru securitatea şi
sănătatea lucrătorilor, precum şi orice deficienţă a sistemelor de protecţie;
e) să aducă la cunoştinţa conducătorului locului de muncă şi/sau angajatorului
accidentele suferite de propria persoană;
f) să coopereze cu angajatorul şi/sau cu lucrătorii desemnaţi, atât timp cât este
necesar, pentru a face posibilă realizarea oricăror măsuri sau cerinţe dispuse de către
inspectorii de muncă şi inspectorii sanitari, pentru protecţia sănătăţii şi securităţii
lucrătorilor;
g) să coopereze, atât timp cât este necesar, cu angajatorul şi/sau cu lucrătorii
desemnaţi, pentru a permite angajatorului să se asigure că mediul de muncă şi condiţiile
45
de lucru sunt sigure şi fără riscuri pentru securitate şi sănătate, în domeniul său de
activitate;
h) să îşi însuşească şi să respecte prevederile legislaţiei din domeniul securităţii şi
sănătăţii în muncă şi măsurile de aplicare a acestora;
i) să dea relaţiile solicitate de către inspectorii de muncă şi inspectorii sanitari.
Ceilalţi participanţi la procesul de muncă au aceleaşi obligaţii, potrivit activităţilor pe
care aceştia le desfăşoară.
CE DREPTURI AVEŢI ?
Drepturile voastre sunt următoarele:
Să fiţi informaţi asupra riscurilor de la locul de

muncă;
Să cunoaşteţi cum trebuie să acţionaţi în caz de

accident sau situaţii de urgenţă;
Să beneficiaţi în mod gratuit de informare şi instruire;
Să participaţi punând întrebări şi semnalând orice

practici sau condiţii nesigure;
Să fiţi consultat de către angajator cu privire la

aspectele de securitate şi sănătate în muncă.

46

Conceptul de: Pericol – Risc – Factor de risc.
Pericolul este tot ceea ce poate cauza îmbolnăvirea sau accidentarea profesională.
Riscul reprezintă probabilitatea ca un pericol să se materializeze.
Exemplu:
Pericolul este curentul electric.
Riscul este probabilitatea ca

cineva să se electrocuteze
din cauza contactului cu firele
electrice care nu sunt
izolate în mod corect.
Factorii de risc de accidentare şi îmbolnăvire profesională sunt factori (însuşiri,

stări, procese, fenomene, comportamente) proprii elementelor sistemului de muncă,
care provoacă, în anumite condiţii, accidente de muncă sau boli profesionale.
Rezultă că primul criteriu de clasificare a factorilor de risc care se impune
este cel al elementului generator, conform căruia distingem:
- factori de risc proprii executantului;
- factori de risc proprii sarcinii de muncă;
- factori de risc proprii echipamentelor de muncă;
- factori de risc proprii mediului de muncă.
Factori de risc proprii executantului . Abaterea posibilă a executantului
de la linia ideală pe care trebuie s-o urmeze în îndeplinirea sarcinii de muncă reprezintă
întotdeauna o eroare, la nivelul uneia sau a mai multora dintre verigile de bază ale
activităţii de muncă, respectiv:
- erori de recepţie, prelucrare şi interpretare a informaţiei;

47
- erori de decizie;
- erori de execuţie;
- erori de autoreglaj.
Eroarea executantului se concretizează într-un comportament inadecvat din
punctul de vedere al securităţii muncii, sub forma unei acţiuni greşite sau
omisiuni(întârziere în execuţie, execuţie greşită etc.).
Factori de risc proprii sarcinii de muncă. Există două forme de
manifestare a factorilor de risc proprii sarcinii de muncă:
- conţinut sau structură necorespunzătoare a sarcinii de muncă în raport
cu scopul sistemului de muncă sau cu cerinţele impuse de situaţiile de
risc(operaţii, reguli, procedee greşite, absenţa unor operaţii, metode de
muncă necorespunzătoare);
- sub/supradimensionarea cerinţelor impuse executantului, respectiv
necorespunzătoare posibilităţilor acestuia.
Factori de risc proprii mijloacelor de producţie . După natura acţiunii
lor, factorii de risc proprii mijloacelor de producţie se pot manifesta sub următoarele
forme:
- factori de risc mecanic, a căror acţiune constă în eliberarea
bruscă, necontrolată şi contraindicată, a energiei cinetice încorporate în
mijloacele de producţie sau în părţi ale acestora;
-factori de risc termic, în cazul cărora riscul este determinat de
acţiunea energiei termice încorporate în mijloacele de producţie la contractul sau
manipularea acestora de către executant;
-factori de risc electric, respectiv curentul electric, la care riscul este
generat de posibilitatea contractului direct sau indirect al executantului cu energia
electrică vehiculată de mijloacele de producţie;
- factori de risc chimic, a căror acţiune este determinată de proprietăţile
chimice posibil generatoare de boli sau accidente, ale substanţelor
utilizate în procesul de muncă;

48
- factori de risc biologici, cu acţiune de natură biologică, posibil

generatoare de boli sau accidente, în funcţie de caracteristicile
microorganismelor utilizate în procesul de muncă;
- factori de risc de sub/suprasolicitare a executantului datorită condiţiilor
de îndeplinire a sarcinii de muncă impuse de caracteristicile mijloacelor
de producţie.
Factori de risc proprii mediului de muncă . Mediul fizic ambiant poate
prezenta factori de risc sub formă de depăşiri ale nivelului sau intensităţii funcţionale a
parametrilor specifici, precum şi de apariţii ale unor condiţii de muncă inadecvate:
- factori de risc chimic;
- factori de risc fizic(mecanic,termic,electric);
- factori de risc biologic;
- factori de risc de sub/suprasolicitare psihofiziologică a executantului.
În funcţie de natura factorului de risc care le-a generat, bolile
profesionale se pot clasifica în următoarele grupe:
 Intoxicaţii, provocate de inhalare, ingerare sau contactul epidermei cu substanţe
toxice;
 Pneumoconioze, provocate de inhalarea pulberilor netoxice;
 Boli prin expunere la energie radiantă;
 Boli prin expunere la temperaturi înalte sau scăzute;
 Boli prin expunere la zgomot şi vibraţii;
 Boli prin expunere la presiune atmosferică ridicată sau scăzută;
 Alergii profesionale;
 Dermatoze profesionale;
 Cancerul profesional;
 Boli infecţioase şi parazitare;
 Boli prin suprasolicitare;
 Alte boli (care nu intră în categoriile anterioare).

49
Exemple de pericole la locul de muncă, care sunt în mod sistematic

subevaluate de lucrătorii tineri:
Tipul Exemple de pericole

activităţii
Curăţare Substanţe chimice toxice din produsele de curăţare
Obiecte ascuţite din reziduuri
Pericol de alunecare şi de cădere
Catering Pardoseli alunecoase
Restaurante Suprafeţe fierbinţi ale echipamentelor de gătit
Fast food Obiecte ascuţite
Magazine Violenţă fizică şi abuz verbal din partea clienţilor
Vânzări Ridicare de greutăţi
Poziţie ortostatică îndelungată
Îngrijirea Sânge contaminat şi fluide generate de organism
sănătăţii Ridicare de greutăţi şi poziţii incomode
Violenţă fizică şi abuz verbal
Pericol de alunecare şi cădere
Activitate de Amenajare necorespunzătoare a postului de lucru la
birou calculator
Poziţie aşezat greşită
Stres
Hărţuire
Munca în fabrică
Maşini periculoase
Ritm înalt de lucru
Pericol de alunecare şi cădere
Pericole la transport, de exemplu, motostivuitoare
Saloane de Poziţii incomode

coafură Poziţie ortostatică îndelungată
Substanţe chimice în produsele de tratare a părului care
produc alergii

50
Accidentele de muncă
1. CE SUNT ACCIDENTELE DE MUNCĂ?

Accidentul de muncă, conform definiţiei din lege, este vătămarea violentă a
organismului, precum şi intoxicaţia acută profesională, care au loc în timpul procesului
de muncă şi care provoacă incapacitate temporară de munca, adică acordarea unui
concediu medical, de cel puţin 3 zile calendaristice, invaliditate ori deces.
2. CARE SUNT CELE MAI FRECVENTE CAUZE ALE ACCIDENTELOR DE MUNCĂ?

- Efectuarea necorespunzătoare a operaţiilor de muncă;
- Căderea de la aceeaşi înălţime;
- Căderea de la înălţime;
- Neefectuarea unor operaţii indispensabile securităţii muncii.
3. CARE SUNT CELE MAI EXPUSE MESERII?
- extracţia şi prepararea cărbunelui
- construcţii (locul 1 la decese)
- industria metalurgică
- transporturi (locul 2 la decese)
- silvicultură (locul 3 la decese)
- sudor electric
- şofer de autoturisme şi camionete
4. CUM SE POATE ACŢIONA?

Pe lângă obligaţiile angajatorului, fiecare lucrător trebuie să îşi desfăşoare
activitatea, în conformitate cu:
- pregătirea şi instruirea sa, precum şi
- instrucţiunile primite din partea angajatorului (maistru, şef etc),
astfel încât sa nu-şi expună la pericol de accidentare sau îmbolnăvire profesională
propria persoana, şi nici alte persoane prin acţiunile sau omisiunile sale.

51
Pentru aceasta lucrătorii trebuie:

a) să utilizeze corect maşinile, aparatura, uneltele, substanţele periculoase,
echipamentele de transport şi alte mijloace de producţie;
b) să utilizeze corect echipamentul individual de protecţie acordat;
c) să nu scoată din funcţiune şi să nu modifice dispozitivele de securitate ale
echipamentelor sau clădirilor;
d) să comunice imediat angajatorului şi/sau lucrătorilor desemnaţi orice situaţie de
muncă pe care o consideră un pericol pentru securitatea şi sănătatea lucrătorilor,
precum şi incidentele şi accidentele;
g) sa coopereze cu angajatorul şi/sau cu lucrătorii desemnaţi pentru a permite
angajatorului să asigure mediul de munca şi condiţiile de lucru sigure;
h) să-şi însuşească şi să respecte măsurile de securitate şi sănătate în munca.
5. CE SPUNE LEGEA?
Accidentele de muncă se clasifica, în raport cu urmările produse şi cu numărul
persoanelor accidentate, în:
a) accidente care produc incapacitate temporară de muncă de cel puţin 3 zile
calendaristice (ITM)
b) accidente care produc invaliditate (INV);
c) accidente mortale (D);
d) accidente colective, când sunt accidentate cel puţin 3 persoane în acelaşi timp şi
din aceeaşi cauza (C)
Accident uşor = eveniment care are drept consecinţă leziuni superficiale care
necesită numai acordarea primelor îngrijiri medicale şi a antrenat incapacitate de munca
cu o durata mai mica de 3 zile.
Incident periculos = evenimentul identificabil, cum ar fi explozia, incendiul,
avaria, accidentul tehnic, emisiile majore de noxe, rezultat din disfunctionalitatea unei
52
activităţi sau a unui echipament de munca sau/şi din comportamentul neadecvat al

factorului uman care nu a afectat lucrătorii, dar ar fi fost posibil sa aibă asemenea urmări
şi/sau a cauzat ori ar fi fost posibil sa producă pagube materiale;
Este de asemenea accident de muncă, accidentul suferit de:
- elevii care merg în vizita într-o întreprindere;

- un lucrator care s-a accidentat la serbarea pomului de iarnă organizată de
întreprinderea sa;
- o persoana care a sărit să salveze un copil dintr-un incendiu;
- un beneficiar care a venit într-o fabrica să achizitioneze butelii de oxigen;
- un şomer;
- un lucrător în timpul pauzei de masa în drum spre cantină;
- un profesor care vizitează părinţii unui elev;
- un lucrător căruia i-a înţepenit spatele brusc când împrăştia pietriş;
- lucrătorii întoxicaţi cu CO emanat de o sobă;
- toboşarul de la Voltaj care a căzut de pe scenă în concert la Satu Mare;
- un ministru în vizită diplomatică într-o ţară străină.

53
8. Bibliografie
 H. G. Nr. 1425 / 2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a

prevederilor Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/ 2006, Monitorul oficial
nr. 882 din 30 octombrie 2006.
 H. G. Nr. 1091 / 2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate în muncă.
 H. G. Nr. 971/ 2006 privind cerinţele minime pentru semnalizarea de securitate şi
de sănătate la locul de muncă.
 H. G. Nr. 1146/ 2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru
utilizarea de către lucrători a echipamentelor de muncă.
 H. G. Nr. 1048 / 2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru
utilizarea de către lucrători a echipamentelor individuale de protecţie la locul de
muncă.
 H. G. Nr. 1876/ 2005 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate în muncă
referitoare la expunerea lucrătorilor la riscurile generate de vibraţii.
 H. G. Nr. 493/ 2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate în muncă
referitoare la expunerea lucrătorilor la riscurile generate de zgomot
 H. G. Nr. 600/ 2007 privind protecţia tinerilor la locul de muncă.
 H. G. Nr. 355/2007 privind supravegherea sănătăţii lucrătorilor.
 Legea nr. 319 / 2006 a securităţii şi sănătăţii în muncă, Monitor oficial nr. 646 din
26 iunie 2006.
 Norme generale de protecţia muncii, 1996, Craiova, TIPOGRAFIA DE SUD.
 Norme specifice de protecţie a muncii pentru fabricarea uşilor, ferestrelor, caselor
prefabricate şi a panourilor pentru construcţii, Ministerul Muncii şi Protecţiei
Sociale, Departamentul Protecţiei Muncii, 2000.


Securitate Si Sanatate in Munca, PSI Ai Protectia Mediului

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Securitate Si Sanatate in Munca, PSI Ai Protectia Mediului

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII

Proiectul Phare TVET RO 2006/018-147.04.01.02.01.03.01

Securitate şi sănătate în muncă, PSI şi protecţia

DOMENIU: Fabricarea produselor din lemn.

AUTOR: prof. ing. Grînea Ruxandra Sorela, grad didactic I,

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de

2. Informatii despre specificul agentilor economici la care se

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de

3. Modalitatea de organizare a practicii.

Practica se realizează la agentul economic cu care există convenţie, sub forma

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de

4. Recomandări privind respectarea normelor de

Directivele europene în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă se bazează pe

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de

 la introducerea oricărei noi tehnologii sau proceduri de lucru;

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de

5.Instrumente de lucru necesare desfăşurării practicii .

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de

Observaţii ale maistrului/tutorelui de practică:

1. Instruirea introductiv generală se face de către:

3. În cadrul instruirii instructiv generale se vor expune în principal următoarele

a) politica în domeniul calităţii;

4. Instruirea la locul de muncă va cuprinde:

Precizare: această fişă de

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de

Răspundeţi prin DA sau NU, apoi comentaţi răspunsurile cu maistrul/tutore şi

1. elevii care merg în vizită într-o întreprindere;

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de

Pe coloana A sunt prezentate categoriile de factori de risc, iar pe coloana B sunt

Observaţi echipamentele de protecţie din cabinetul de protecţie şi în funcţie de

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de

Căşti electroizolante; căşti amortizoare; glugă de azbest; dopuri; ochelari cu

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de

masiv, analizaţi locul de muncă specific operaţiilor de retezare – spintecare.

masiv, analizaţi locul de muncă specific operaţiilor de însemnare - decupare.

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de

3. Descrieţi în ce constă echipamentele de protecţia muncii la muncitori şi dacă au

Precizare: această fişă de

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de

Nr. Situaţia periculoasă Soluţii de remediere Corect/Incorect

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de

Studiaţi locul de muncă în care vă aflaţi. Identificaţi şi apreciaţi conform tabelului de

Noxe Prezente/ Intensitate Caracteristici Prevenire/

Observaţii maistru / tutore…………………………………………………………………….

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de

a) Nu întreţinetţi sau reparaţi utilajul în timpul funcţionării

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de

Dinamica accidentelor de muncă în perioada 2000 – 2006 trimestrul I:

Accidentaţi Indice de frecvenţă*

Proiectul trebuie să răspundă la următoarele întrebări:

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de

naţionale -pierderea prestigiului

FINANCIARE Pierderi de profit

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de