Sunteți pe pagina 1din 4

EXPLICATII METODICA TITULARIZARE

Următoarea secvenţă face parte din Programa şcolară pentru clasa a IV-a -- Limba şi
literatura română (OMEN nr.5003/2014):

Competenţa generală: 3. Receptarea de mesaje scrise în diverse contexte de


comunicare

Competenţa specifică: 3.4. Evaluarea elementelor textuale care conduc la înţelegerea


de profunzime în cadrul lecturii

Exemple de activităţi de învăţare:


1. Folosirea metodelor gândirii critice pentru explorarea textelor;
2. Transferarea informaţiilor din text într-un tabel şi dintr-un tabel într-un text.
3.
Domeniul de conţinut: Textul

Conţinuturi:
4. textul pentru lectură are minimum 800 de cuvinte;
5. text literar cu precădere narativ; text descriptiv de tip portret, poezii scurte
adaptate nivelului de vârstă.

Prezentaţi în 3-4 pagini specificul demersului educaţional desfăşurat în vederea


realizării competenţei specifice din secvenţa dată, având în vedere următoarele:
6. descrierea modului de organizare a procesului instructiv – educativ pentru
secvenţa dată, prin utilizarea a două metode de instruire;
7. menţionarea a două forme de organizare a activităţii didactice, justificând
totodată şi modul in care acestea pot favoriza realizarea competenţei specifice
dată;
8. prezentarea a două mijloace didactice din punctul de vedere al eficienţei acestora
în realizarea competenţei specifice date.

Studiul limbii şi literaturii române are rol determinant în dezvoltarea personalităţii


elevilor prin formarea competenţelor de comunicare necesare integrării ulterioare în
societate. Crearea unui climat care antrenează gândirea critică şi dezvoltă atitudinea
creativă la copii, este condiţia esenţială pentru desfăşurarea unui program complex de
instruire care să-i pregătească pentru integrarea în societate.
Pentru realizarea unui demers educaţional care să garanteze atingerea competenţei
specifice dată, trebuie gândită o strategie menită să asigure obţinerea performanţei.
Strategia didactică reprezintă un ansamblu de metode, mijloace şi procedee didactice
subordonate obiectivelor pentru realizarea situaţiei de învăţare specifică unui anumit
demers educaţional.
Primul pas în proiectarea demersului didactic îl constituie răspunsul la un set de
întrebări: „ Ce voi face?”, „Cum voi face?”, „Cu ce voi face?” , „Cum voi şti dacă s-a
realizat ceea ce mi-am propus?”- toate aceste întrebări îşi pot găsi răspunsul în
formularea obiectivelor operaţionale.
În vederea realizării demersului educaţional ce stă la baza atingerii competenţei
specifice date, voi utiliza textul suport „Amintiri din copilărie” de Ion Creangă.
Raportând la competenţa specifică se pot formula următoarele obiective operaţionale:
Până la finalul lecţiei, elevii vor fi capabili:
O1 – să recunoască titlul, autorul şi personajele textului;
O2 – să formuleze întrebări pe baza textului suport;
O3 – să identifice ideile principale ale textului;
O4 – să povestească textul pe baza ideilor principale.
Se presupune că elevii sunt familiarizaţi cu conţinutul textului. O primă abordare a
conţinutului se poate realiza aplicând o metodă modernă: explozia stelară. Metodele de
învăţământ reprezintă modalităţi de acţiune, instrumente indispensabile oricărui cadru
didactic, prin intermediul cărora copiii îşi însuşesc cunoştinţe, îşi formează şi dezvoltă
deprinderi şi priceperi, atitudini şi aptitudini. Explozia stelară este o metodă care
stimulează creativitatea, generează idei noi, contribuie la exprimarea orală a elevilor,
fiind asemănătoare brainstorming-ului. Se bazează pe formularea de întrebări pentru
rezolvarea de noi probleme.
Pe o stea mare afişată pe un panou se scrie în centru titlul textului „ Amintiri din
copilărie – La scăldat”. Se împarte colectivul de elevi în cinci grupe şi se distribuie
fiecăreia câte o steluţă mai mică pe care este scrisă câte o întrebare: Cine?, Ce?, Unde?,
Când?, Cum?. În funcţie de steluţa primită, copiii vor avea sarcina de a formula
individual, timp de cinci minute întrebări pe care să le noteze pe câte un cartonaş. De
exemplu: Cine este autorul textului?, Cine este personajul principal?, Cine l-a pedepsit
pe Nică?, Ce l-a rugat mama pe băiat?, Ce a făcut băiatul?, Unde a fugit Nică?, unde
trebuia să stea Nică?, Când şi-a dat mama seama că băiatul lipseşte? Când şi-a cerut
iertare băiatul? Cum l-a pedepsit mama? Cum a ajuns acasă Nică?. La expirarea
timpului de lucru, copiii vor fi solicitaţi să-şi citească întrebările iar cele mai
reprezentative din fiecare grup vor fi aşezate pe steaua mare în dreptul colţului
corespunzător întrebării avute. Acest lucru poate fi făcut individual sau de către un
reprezentant al grupului.
O altă metodă de abordare a conţinutului menită să atingă obiectivele propuse o
constituie metoda conversaţiei. Acesta constă dintr-un dialog proiectat de cadrul
didactic, valorificat prin intermediul întrebărilor şi a răspunsurilor care solicită
reproducerea cunoştinţelor predate şi învăţate, dar şi întrebări problemă care stimulează
gândirea elevului la nivelul unor aplicaţii, exerciţii, etc.
În completarea metodei explozia stelară, prin metoda conversaţiei elevi vor fi solicitaţi
să aleagă întrebările care pot constitui planul de idei şi să povestească textul cu ajutorul
acestora. Se trece la citirea lecţiei pe fragmente logice, notând în caiete ideile
principale, după care se va trece la reântregirea textului prin povestirea întregului
conţinut. Povestirea se poate face de mai mulţi elevi printr-un joc didactic numit
„ştafeta” astfel încât să fie implicaţi cât mai mulţi copii în activitatea didactică. Acest
joc se poate realiza astfel: la comanda cadrului didactic care poate fi un cuvânt
„numeşte”, „următorul”, o bătaie din palme, un semn pe care să scrie stop, elevul care
povesteşte va trebui să numească un alt coleg care să continue povestirea.
După cum se poate observa, pentru atingerea obiectivelor propuse am folosit o metodă
modernă de stimulare a creativităţii „explozia stelară” unde elevii au lucrat atât pe grupe
cât şi individual, o metodă tradiţională „conversaţia” indispensabilă în orice activitate
didactică unde s-a lucrat frontal cu elevii şi un joc didactic in care elevii au fost
organizaţi individual.
În activitatea pe grupe fiecare din membrii grupului poate să-şi mobilizeze energia într-
un mod constructiv, se dezvoltă plăcerea de a lucra cu alţi colegi având drept rezultat
cooperarea dintre membrii grupului în acest mod facilitând comunicarea.
În activitatea frontală, cadrul didactic devine principalul îndrumător al discuţiei reglând
astfel procesul de cunoaştere al elevului. Jocul didactic are menirea de a stimula atenţia
elevilor la oră, lucrând individual la problema oferită. În acest mod se conştientizează
gradul de înţelegere a subiectului propus discuţiei.
Mijloacele didactice reprezintă ansamblul instrumentelor materiale, naturale, tehnice
etc, selectate şi adaptate pedagogic la nivelul metodelor şi al procedeelor de instruire
pentru realizarea eficacităţii sarcinilor proiectate la nivelul activităţii de predare-
învăţare-evaluare. La această lecţie au fost folosite steluţele având rolul de a ajuta elevii
să se concentreze pe sarcina primită iar semnul pe care scrie „stop” cu rolul de a
dinamiza jocul fără intervenţia verbală a cadrului didactic.
În concluzie, pentru buna desfăşurare a unei lecţii nu se poate alica o reţetă universal
valabilă, aşa cum nu există o metodă mai bună ca alta. De asemenea, în cadrul unei
lecţii nu se poate folosi o singură metodă ci un ansamblu de metode, fiecare adaptată la
secvenţele lecţiei, la conţinut şi la elevi. Succesul unui demers educaţional este dat de
modul în care metodele folosite se întrepătrund asigurând formarea şi dezvoltarea
elevilor. Măiestria cadrului didactic constă tocmai în alegerea strategiilor didactice care
să se plieze cel mai bine în vederea atingerii obiectivelor operaţionale propuse, raportate
la nivelul clasei de elevi.