MINISTERUL SANATĂ ГО AL REPUBLICII MOLDOVA

UNIVERSITATEA DE STAT DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE

NICOLAE TESTEMIŢANU

CONSTANTIN MATCOVSCHI,
VICTOR GH1CAVII, SAVA NICOLAI,
BORIS PARII

MANUAL
DE RECEPTURĂ
Ediţia a Ill-а, revăzută şi completată

Chişinău
Centrnl Editorial-Poligrafic Medicina
2003
CZU 615.4 (075.X)
M 30

A probat de Consiliul m etodic central al

Universităţii de Stat de M edicină şi Farm acie
Nicolae Testemiţanu

R ecenzenţi: V asile I. P R O C O P IŞ IN —m em bru-cores-

po n d en t a l A Ş RM, p rofesor universitar
Pavel S. BOŢOLIN —conferentiar universitar

Corector: Nicolae Bătrânu

M achetare com puterizată: Valentina Vlas

Descrierea CIP a Camerei National с a Cărţii

Manual de receptură/Constantin Matcovschi, Vic­
tor Ghicavâi, Sava Nicolai, Boris Parii. - Ed. a II I-a, re-
văz. şi compl. - Ch.: Centrul Ed.-Poligr. Medicină, 2003.
- 150 p. * r *
ISBN 9975-9588-8-5
300 ex.

615.4(075.8)

© CEP M edicină. 2003

ISBN 9975-9588-8-5 © Procopişin V., Boţolin P., 2003
 PREFATĂ 9

Progresul vertiginos al ştiinţei şi tehnicii din perioadapostbelică

s-a răsfrânt pozitiv şi asupra recepturii. Apariţia tehnologiilor de
vârf a făcut posibilă renunţarea treptată la formele medicamentoase
magistrate detipulpdlulelor, pulberilor, soluţiilor sterile extemporale
etc., atât de răspândite odinioară şi pentru a căror preparare era
nevoie de m ultă m uncă manual ă puţin productivă. Formele
medicamentoase industriale, inclusiv comprimat&e, capletele, fiolele
şi capsulele, au devenit, in prezent, medicamentele ’cel mai frecvent
intrebuinţate şi mai solicitate, fiind in acelaşitimpşi mai convenabile,
şi mai accesibile.
О realizarc de ultirnă orăin domeniul ikrmaccutjcii sunt formele
retard, care au redus coiisiderabil reacţiile adyerse ale medicamentelor
şi au modificat in multe cazuri Tusăşi tacţica ^nnacoterapeutică a
medicilor. Drept exemplu grăitor pot şervi in acest sens comprimatele
retard, la prepararea cărora se utilizează substanţe şi chiar albumine
inventate de om, inexistente deocamdată in natură, deosebit de
eficiente şi inofensive in multe boli ale secdlului nostru.
Aceste şi multe alte inovaţii din domeniul farmaceuticii au
condiţionat şi schimbări iti modul de prescripţie a medicaftientelor,
pe care autorii au tins să le reflecte in manualul de faţă. Manualul
este adresat, in primul rând, studenţilor- care incup studiul far-
macologiei; sperăm insă că va fi util şi medjjeUor practicieni.
Autorii vor fi receptivi la once observaţie şi propunere din
partea cititorilor. .

Constantin M atcovschi
Victor Ghicavii
Sava Nicolai
Boris Parii

3
 PARTEA INTRODUCT1VĂ

1. RECEPTURA. REŢETA

Receptura este partea farmacologiei care se ocupă de studiul

metodelor de prescriere a medicamentelor, adică de completare
corectă a retetei
Reţeta, sau ordonartţa, este un docum ent prin case medicul
se adresează in scris la fannacist pentru a-1 inform a despre
medicamentul recornandatpacientului său, compoziţialui, modul
de preparare şi administrare. Eaconţine şi indicaţii pentru pacient,
in lim ba cunoscuta de el, privitoare la utilizarea medicamentului
prescris. R eţeta este un docum ent m edico-legal şi financial im ­
portant, deoarece de conţinutul ei depinde sănătateapacientului
şi cheltuielele institutiilor m edicale, preconizate asistenţei cu
medicam ente, costul căroraeste com pensat integral şau partial
pentru anum ite categorii de pacienţi. R eţeta trebuie scrisă citeţ,
fară greşeli, cu stiloul sau pixul. In conformitate cu ordinul
M in isteru lu i S ănătăţii al R epublicii M oldova nr. 195 din
01.07.2000, se institute 3 tipuii de form ulare de reţetă: nr. I -
p e n tm prescrierea şi livrarea m edicam entelor, nr.2 - pentru
prescrierea şi livrarea stupefiantelor şi preparatelorpsihdtrope
şi nr. 3 - pentru prescrierea şi livrarea medicamentelor gratuite
sau cu inlesniri.

4
 F o rm u la ru l d e Reţetă nr. 1
p en tru p re sc rie re a şi liv ra re a m e d ic a m e n te lo r
(d im eh siu n i 100 m m x 2 0 0 m m )

Ştam pila de antet a instituţiei m edico-sanitare

M edicul Tel

R e t e t ă

D ata prescrierii reţetei 200

(numele şi prenumclc bolnavului)

am
Preţ Rp.:

L.P.
Sem nătura şi p arafa m edicului

R eţeta e valabilă 10 zile, 2 luni (specificare)

 VERSO
formularuLui de reţetă nr. 1
CĂLĂUZA M EDICULUI
> Este obligatorie completarea tuturor datelor prevăzute in
formular.
> Amprenta ştampilei de antet a mstituţiei medico-sanitare
(persoanăfizică saujuridică) trebuie săfie vizibilă, pentru a fi
uşor lecturată denumirea şi numărul institute! Dacă denumirea
unitătii medico-sanitare este aplicată de tipar, atunci ştampila
de antet nu se aplica
> Denumireamedicammtului, conţinutul formei medicammtoase
extemporale (denumirile ingredientelor), dem ersul către
farmacist privind prepararea formei medicamentoase şi
eliberarea ei din farmacie se prescriu in limba română sau
latină, citeţ, clar, cucemealăsaupix; suntinterzise corectările.
> Se admite numai prescrierea pe un formular doar a unui m e­
dicament din grupa toxicelor, stupefiantelor sau psihotropelor.
(tab. 3,listanr. 1,2,3).
> Se admit numai abrevierile specificate in “Regulile generale
de prescriere a medicamentelor” .
> Cantitatea substanţelor lichide se prescrie in mililitri (Sol.
bromură de sodiu 3% - 200 ml), grame (glicerol —10,0) sau
picături feol. epmefrjhaTcTorhidrat U, 1% Bgtts Х Я |; a celor
solide —in grame (bromură de sodiu - 3,0) sau unităti de
acţiune Internationale (benzilpemcilină, sare de sodiu lOOQOOO
U i):
> Modul de administrare se prescrie in limba română sau limba
vorbită de pacient, nu se admit indicatii de ordin general:
“Intern”, “Cunoscut” etc.
> Sem nătura medicului se confirm ăcuparafapersonală.
> Specificarea termenului valabilităţii reţetei se face prin
bararea inutilului.

Data A recepţionat A preparat A ve lit icat A eliberat

 FormuIarM de retetă » nr. 2
pentru prescrierea şi livrarea stupefiantelor şi psihotropelor
(di mens iuni 100 m tnx 150 mm)

DOCUMENT DE EVIDENŢĂ STRICTĂ

Ş tam pila de antet a unităţii m edicb-sanitare

M edieul Tel:

R e t e
9
t ă
Seria nr.
D ata prescrierii reţetei
“ 200

(numele şi prenumele bolnavuiui)

V ârstă ani. F işa m edicală nr.

P re t*
- R p: ,

L.P.
Sem nătura şi parafa , ;
m edicului <
L Ş
Sem nătura m edicului şef-adjunct 4
in problem e
curative “

R eţeta e valabilă 7 zile

7
 VERSO
formularului de reţetă nr. 2
CĂLĂUZA M EDICULUI
> Este obligatorie com pletarea tuturor datelor prevăzute in
formular.
> A m prenta ştampilei de antet a institutiei medico-sanitare
(persoanăfizică saujuridică) trebuie să fie vizibilă, pentru
a fi uşor lecturată denum irea şi numărul institutiei. D acă
denum irea unitătii medico-sanitare este aplicată de tipar,
atunci ştam pila de antet nu se aplică.
> Seriaprezmtăabreviereamunicipiului (judeţului) in care este
amplasată unitatea medicală şi se aplică in mod tipografic;
num ărul reţetei contine sase semne.
> Denum irea medicamentuiui industrial, conţinutul fonnei
medicamentoase extemporale (denumirile ingredientelor),
d em ersu l către farm acist p riv in d p rep ararea form ei
medicammtoase şi eliberarea ei din farmacie se prescrie in
limba română sau latină, citeţ, clar, cu cemeală sau pix; sunt
interzise corectările.
> Se admite prescrierea pe un formular numai a unui medi­
cament din grupa toxicelor, stupefiantelor saupsihotropelor.
> Se admit numai abrevierile specificate in “Regulile generale,
de prescriere a reţetelor” .
> Cantitatea substanţelor lichide se prescrie in rmlilitri, grame
sau picături; a celor solide - in grame sau unităţi de acţiune
intemationale.
> Modul de administrare se prescrie in limba română sau limba
vorbită de pacient, nu se admit indicate de ordin general:
“Intern”, “Cunoscut” etc.
> Sem nătura medicului se adevereşte cuparafapersonală.

curative.
> Reţetă se legiferează obligatoriu cu ştampila rotundă a unitătii
medico-sanitare. ţ
> Formularele de reţetă se află la evidenţă cantitativă.

8
 Data A recepţionat A preparat A vjcrificat A eliberat

1 1 ?
A cest ffcrmular serve^te pentro prescrierea âu^stanţelor
stupefiante după normative speciale, care pot fi sporite pentru
boJnsvâiincurabiM; : ^
;* Form ularul de reţetă nr.3
pentru prescrierea şi livrarea medicamentelor, costul cărora se
compensează integral sau partial
(dmiensiuni 100n m ix 206mrn) л
Ştampila de antet a unitătii medico-sanitare
. - • • ..1 <•**-
(1)
M edicul
Tel. 2
....... R e?. ţ e t â
. Seria : Nr.
D ata prescrierii reţetei 200
1. Gratuit 2. Cu preţ re ^ is 50%
В a_L „
О (numcle şi prenumele bolnavului) (3)
L
N Vârstă»; ani Fişa m ed ic ^ ă Nr. ^ : и
A . ...■■— . if. .
Adresa domiciliultii
V . rv
P reţ Rp : . - ■- ::

L.P.
. Sem nătura şi parafa medicului -t n •
i‘; *
^ R eţeta'valabila 7 МЫ, 10 МШ, 2 h jm ^ e e ffic â re X ’ "v
9
 VERSO
formularului de reţetă nr. 3
CĂLĂUZA M EDICULUI
> Este obligatorie completarea tuturor datelor prevăzute in
formular.
> Amprenta ştampilei de antet a unitătii medico-sanitare trebuie
să fie vizibilă pentru a fi uşor lecturată şi numărul institutiei.
D acă denum irea institutiei sanitare este aplicată de tipar,
atunci ştampila de antet nu se aplică. Codul unitătii medico-
sanitare se va aplica in cazul prelucrării automatizate a
reţetelor.
> Seriaprezmtăabreviereamunicipiului (judeţului) in care este
amplasată unitatea medicală şi se aplică in modtipografic;
num ărul reţetei confine 6 semne.
> Codul medicului (2) se va aplicain cazul anaUzei automatizate
a retetelor.
>
> Reţetă gratuită se specificăprin mcercuirea cifrei 1 şibararea
cifrei 2 şi ainscripjiei “cupreţ reduş 50%”; reţetă cu inlesniri
de 50% din preţ se specifică prin mcercuirea cifrei 2 şi
bararea cifrei 1 şi a inscripţiei “gratuit”.
> Codul ^ u p e i (3) prezintă num ărul de ordine a categoriilor
dejpersoane şi bolnavi care beneficiază de gratuităţi şi
mlsesnni in procurarea medicamentelor; codul grupei se va
specifică de către medicul ce prescrie reţetă.
> D ataprescrierii reţetei, nurnele, vârsta, nr. fişei medicale,
adresa domiciliului bolnavuluişi numele mediculuisunt date
obligatorii pentru reţetă.
> D e n u m ire a m e d ic a m e n tu iu i, c o n ţin u tu l fo rm ei
medicamentoase extemporale (denumirile ingredientelor),
d em ersul către farm acist privind p rep ararea form ei
m edicam entoase şi eliberarea ei din farmacie se prescrie
in lim ba rom ână sau latină, citeţ, clar, cu cemeală sau pix;
suntinterzise corectările.
> Pe un formular se va prescrie numai un medicament.

10
 > S e admit numai abrevierile specificate in “Regulile generale
de prescriere a reţetelor” . , ^ v,
> Cantitatea substanţelor lichide se prescrie in mililitri, grame
sau picături, a celor solide - in grame sau unitaţi de acţiune
internaţionale. w
> M odul de administrare se scne in limba română sau in limba
vorbită de pacient; nu se adm it indicaţii de ordin general:
“Intern”, “C unoscuf’ etc.
> S emnătura medicului se confirmă cu parafa personală.
> Formularele de reţetă se află la e v id e n t cantitativă.

j^Data A recepţionat A preparat A verificat A eliberat

In mod gratuit medicamentele se elţberează unor anumite

categorii de pacienţi, concretizate prin botărârile respective ale
guvemului (copii până la 3 ani, copii handicapaţi, bolnavii cronici de
tuberculoză, diâbet zaharat şi insipid, SID A etc). O jum ătate din
costul remediilor medicamentoase iiplătesc persoanele specificate
prin hotărâri guvemametttale speciale, cum suntpersoanele deco­
rate, pensionate, invalide etc.
I Reţetă are patru părţi componen ţe ^ u p erşcripţia, inscnpţia,
supscnppă şi
Formularele de reţetă au superscriptia dej a impnmată.
Superscriptia (superscriptio) consta din antet sau ştampila de
antetainstitujiei (mtreprinderii) sanitare sauaniedicului particular.
In cazul institutiei de stat, in superscript se mai indi^num de medicului
care a prescris reţetă şi telefonul lui, numărul şi seria formularului,
data prescrierii reţetei, numele şi prenumele bolnavului şi vârsta
acestuia. Medicul particular işi pune inantetaceleaşi date <?a şi in
cartea de vizită (adresa; nr. licenţei, date de ейаегаге şi termemjl de
valabilitate a ei şi denumireainstituţiei care aelibesat-o). Superscriptia
seterm inăcu demersul către farmacist cucuvântulRp.: abreviatura
lui Recipe - “ia” (de la verbul a lua). A ceastă adresare se mai
numeşte Invocaţie (invocaţio). ' •..j'
 A doua parte a reţetei, In scrip ţia (inscriptio sau designatio
m ateriarum ), probabil cea mai importantă, confine denumirea
medicamentului in prescripţia oficinală sau industrială, denumirea
formei farmaceutice, in unele cazuri dozele respective şi numărul
prizelor. In cazul medicamentelor m agistrate se enum eră toate
ingredientele medicamentului solicitat, aranjate dupăim portanţa
lor (substanţade bază, adjuvantul, corectivul, excipientul). Doza
fiecărei substanţe se indică din partea dreaptă a formularului, imediat
după denum irea substanţei, in acelaşi rând cu ea sau, dacă nu
incape, in râncM următor, insă tot din partea dreaptă. inscripţia se
scrie in ltmba română.
Exem ple de inscripţie:
a) specialităţi "
R p.: Comprimate eugtticon N~30.
Rp.: Cornprim ^em aninfl 0,00175 N 120.

in primul caz nu s-a indicat doza, deoarece eugluconul se

livrează num ai in com prim atea 5 mg. In cazul maninilului, doza
s-a indicat, fiindcă există. comprimate maninil şi cu alte doze, şi
anume 3,5 m g şi 5 mg. ,
b) forme magistrale
R p.: Ac. salicilic
Resorcină
Metronidazol âa3,0
Cloramphenicol 2,5
Ac. boric 1,5
Alcool etilic 96% ad 50 ml

fârmaceutieă a specidităţii sau modul de ргфагаге a medicamentului,

dacă acesta este unui magistral, caracteristic pentru fiecare din el
(Misce fiât pulvis etc ) şi manărul prizelor prâi indicaţia “D a tales
doses numero 10”, deci eliberează 10 asemenea doze. Subscripţia
se scrie in limba latină.
12
 I

Exemplu: ^ *-
Rp.: Diclotiazid 0,0125
Triamteren 0,025
D.t.d. N 1 0 intabl. '
S. Cite im com prim at de 2 ori p e z i ' r

Formele m agistrale sunt pe cale de dispariţie, flind aproape

total inlocuite de specialităţi. Odată cu aceasta şi subscripţia ocupă
in reţetă un loc tot mai modest.
Instrucţia sau signatura (instructio) este ultima parte a
prescripţiei. De cele mai multe ori, instrucţia se reduce la D.S. (D a
Signa), ceeace inseamnă “eliberează”. “etichetează”. După aceasta
urmează indicaţiile date bolnavului, scriseinlim ba cuţioscută de
padent. Indicaţiile tncep cu Calea de adrmriistrjsire amefficamentulxn
prescris (intem, sublingual, intrârecta^ itttra^^nâl, e ^ r r i ; inhalaţii,
injectabil s. c., ifm, t v , etc ), modul deadmimStrare,ifiumărul prizelor
peparcursulzilei, momentul optim deadministrareetc.
După prescriere, reţeta u te e a z ă â S re d tilâ şi redactată, apoi
mediedl^s^ttmează-Işi işi apKcă р а и й а sau p ^ c e t^ rinsrittlţiei
medieale, -c'.;- jv -... ,ь -о.. ^

l/RIEDICAMEiyluL
M edicam ent se numeşte orice stfbstanfă' sau amestec de
substanţe cu proprietăţi curative sau preventive inprivinţabolilor
om uluisau animalelor, precum şi orice a lt produs care poate fi
administrat omului sau animalului pentm a stabiliun diagnostic
medical sau a restabili, corija sau riiodifica funcţiile dereglate
M edicam enteşunt şi acele produse co s^ e tic e sa jttf^ tra d g ie n a
corpului, care conţin substanţe cu acţiune medicamjentoasă şi cele
dietetice, care includ in componenţa lor substanţe chimice sau
naturale, lipsite de efect nutritiv in cazul când aeestea conferă
produsului uriele proprietăţi specialefolosite in terapeatică, dietetică
sau pentru unele probe. ^ ,

13
 Originea m edicam entelor este minerală, animaiă, vegetală
şi sintetică. ..
Din regnul mineral provin preparatele de fier, calciu, sodiu,
potasiu, magneziu, iod, seleniu, cobalt, fosfaţiietc.

şi in zilele noastre. Ele includ hormoni (insulină), enzime (pepsină,

tripsină, hialuronidază), anticoagulante (heparină, hirudină), acizi
biliari, care servesc la sinteza hormonilor steroizi, untura de peşte
ca sursă de vitamine A şi D etc. In ultimele decenii au fost elabo­
rate tehnologii de obţiriere a polipeptidelor (insulină, hirudină,
interferoni, şomatropină, eritropoietină etc.) pe cale recombinantă
(inginerie genetică), care face posibilă obţinerea unor preparate
proteiceidentice celor umane (insulină umană, eritropoietină umană,
interferoni umani obţinuţi fară a folosi leucocite).
Plantele m edicinale se folosesc ca medicamente. Acestea
sunt accesibile şi iefitine. Se folosesc sub form ă de ceaiuri
medicinale,(infuzii, decocturi, ceaiuri instant) sau forme galenice
(tincturişi extracte), foarte comode şi adeseam ai eficiente decât
substanţa pură. Din regnul vegetal provin diverse substanţe active,
ca alcaloizii (m orfină, chinină, reserpină, ergotam ină etc.),
heterozidele (digoxină, rutozidul), antibioticele (penicilinele,
cefalosporinele, tetraciclinele ş.a ). Substanţele de origine vegetală
au servit ca sjursă de m spiraţie pentru obţinerpa unor produse
mai active, mai puţin toxice şi mai a c c e s ib ^ decâţlcele naturale.
Din punctul de vedere al evoluţăei medidajmentplor Cornelius
HeymaflS, ilustm farm acolog b elg ian w s|idolxili^XX, laureat
Nobel, im parte istoriafarmacologiŞi co^ipm porarieV trei etape.
L aprim ă etăpă, omul s^â'dept^svs^A>|inâ dinplarife princijpffle
lor active in stare pură, de е х ет^ |Ц 5şalicma din coaja de salcie,
chinina din coaja de cinconă, cpcaina din firunzele de coca etc.
L a etapa a doua, care m cepVla finele sec. Х ¥Ш , savanţii,
pom ind de la substanţele natiarale, le modifică moleculele pentru a
le face mai comode, mai active, mai puţin toxice şi mai accesibile.

14
In aşa fel, de la salicină s-a ajuns la acidul salicilic şi apoi la acidul
acetilsalicilic, de la chixiină la clorochină, de la cocamă laprocaimă
etc. Cu etapa a doua a dispărut necesitatea intretinerii intmselor
plantaţii de cinconă, coca etc.
In fine, etapa a ţreia, după C. Heymans, debuţează cu şinteza
unor substanţe active noi, inexistente până atunci in natură.
Ş in teza chim ică constitute a patra sursă de medicamente.
Paul Ehrlich, ilustru savant german, laureat Nobel, părintele
chimioterapiei, este primul care a introdlus in terapeutică substanţe
medicamentoase de sinteză, cum ar fi salvarsanul şi neosalvarsanul,
primele medicamente antisifilitice. Calea de sinteză chimică a
condus la apariţia anumeroase grupe terapeuticenoi, unele extrem
de valoroase, cabeta-blocantele, antipsm oticâe, şntidepresivele
şi multe altele, au f&cut posibilă deschiderea unor qapitole noi ale
farmacologiei, cum este farmacocinetica etc.
R olul m ed icam en telo r in lum ea m odem ă este enorm, ele
contribuind la dispariţia marilor epidemii şi la controlul bolilor
infecţioase, ca difteria, febra tifoidă, tuberculoza, sifilisul etc.
Bolnavii de diabet zaharaţ sau boli cardiovasculare, dacăincănu
sunt insănătoşiţi pe deplin, pot duce о viaţă activă şj. productivă.
Operaţiile chirurgicale devintot mai indrăzneţe şi mai performante
graţie anestezicelor, analgezicelor, antibioticelor. E)atorităm mare
parte medicamentelor, mortaftatea infantilăinţările dezvoltate scade,
iar speranţa deviaţă a populaţiei creşte. In zilelenoastreqrice act
medical se term ină cu prescriere^ medicamentelor. Omul are
dreptul la săiiătate, iar medicamenţul eşte unui din instmmentele;
eficiente, laindemânapacienţilor. ?
- *■
. 3. c q m p 6 n en ij :X м е ш с а м 4щ 11^л л ,
Medicamenh»l poate ffsim plu sau conq >t&. M edicamenţul
siinplu Conâtă dintr-b singură substanţă, nunaiâşi&sto&â^rindpală
sau de bază, basis: ‘ У!

15
 Exemplu:
Rp.: Cloxil 2,0
D .td N 5
S.Intern. C â teo p u lb e rela fie ca ri 10 minute.
M ed icam en tu l com pus este constituit dintr-o serie de
substanţe (din două sau mai multe). Rolulprincipal ll joacă substanţa
activă, care se numeşte substanţă de bază, basis. Substanţa de bază
se scrie in reţetă prima, deoarece ea determină acţiunea terapeutică
propriu-zisă a medicamentului. Celelalte sunt auxiliare şi exercită
anumite functii menite să facă substanţa de bază comodă pentru
Utilizare. Printre substanţele auxiliare un rol deosebit il joacă
adjuvantele, corectrvele şi excipienţii. '
A djuvante se num esc com puşii care inlesnesc acţiunea)
substantei de b ază sau ii inlătură vrevm efect advers. lata câteva
exemple.
Exem plul 1. Preparatul amoksiklav este constituit din două
substanţe - amoxicilina (substanţa de bază, purtătoarea acţiunii
terapeutice) şi clavulanat de potasiu (su b staşta adjuvant!).
Amoxicilina este un antibiotic cu actiune antibacteriănă. Insă unele
bacterii felimină nişte enzime, numite penicilirjaze, care inactivează
amoxicilina. A sem enea bacterii se num esc penicilinorezistente.
N um ănil lor creşte incontinuu şi face amoxicilina tot mai puţin
eficientă. Pentru a depăşi rezistenţalor, se utilizează clayulanatul
de potasiu care inactivează penicilinazele. In rezultat, amoxicilina
devine iiiai activă, incluzând in spectrul său ănfibacterian şi
bacteriile producătoafe de penicilinaze (p enicilinorezistente).
Exem plul 2. Comprimatele nakom sunt un amestec din două
substanţe—levodopa(substanţa de bază) cu acţiune antiparkinsoniană
şi carbidopa(substanţa adjuvantă), inhibitor al decarboxilazelor
perifexice., Levodopa in organism se transformă, prin decarboxilare,
in dopamină, substanţă necesară in encefal pentru funcţionarea
normală a sistemului extrapiramidal. Dâcă administrăm numai
levodopa, circa 8 0 -9 0 % din doza administrată se inactivează de
către decarboxilazele organelor şi ţesuturilor periferice şi doar о

16
micăparte ajunge in creier, acolo unde ea trebuie să-şi facă efectul.
D acă sunt adm inistrate im p reu n ă, levodopa şi carbidopa,
eficacitatea levodopei creşte considerabil şi permite micşorarea
dozelor acesteia de aproximativ 8 ori, reducându-i şi intensitatea
efectelor adverse.
Exem plul 3.
Rp.:Pepsină2,0
Soluţie acid clorhidric diluat de 2% —200 ml.
M.D.S. Câte о lingură de 3 ori pe ziin tim p u l mesei.
M edicam enţul p rescris este desţinat unei persb an e cu
insuficienţă gâstrică. Pepsiria, fiind enzimă proteolilică^ are menirea
să substituie insuficienţă propriei enzime pacdentuhn', pentru a-i
noimaliza digestia. Insă, după cum se ştie, pepsina esteactivă doar
in mediul acid (pH =l -2). Acidul clorhidric, component al sucului
gastric normal, creează un asemenea mediu, inlşsnind acţiunea
proteolitică apepsinei. ^ :;
Aceste trei exemple ne arată cum adjuvantul crează condiţii
pentru creşterea efectului substanţei de bază.
E xem plul 4. Com prim atele m oduretice sunt co n stitu te din

este un diuretic utilizatpe seară largă in tratamentul hipertensiunii

arteriale şi alţor boli croijice. Insă ea are şi un efect advers
redutabil; in tratam entul de duratăprovoacăbipokaliem ie, care
poate avea consecinţe grave pentru pacient Amiloridul (substanţa
adjuvăntă) este un antikaliuretic şi previne evoluţia efectului
advers amintit.
Acest exemplu ilustrează faptul inlăturării unui efect advers al
substanţei de b ază de către adjuvant.
Prin urm are, sub stan ţele adjuvante potenţează efectul
terapeutic al substanţei de b ază sau ii reduc efectele adverse.
C orectivele fac gustul, mirosul sau ciiloarea medicamentuiui
ц ш ; agreabfleJDiri ele fac parte edulcorantele, aromatizantele,
coloranţii etc. D e cele mai dese ori, in acest scop se folosesc
siropurile (sirqpul simplu, siropul de zmeură etc).
 Exemplu:
Rp.: Infuzie de larbă termopsis 0,2 - 100 ml
Sirop de zmeură 10 ml
M .D.S. Intern. Câte о linguriţă de 3 ori pe zi.
Siropul de zm eură din prescripţia de m ai sus joacă rol de
corectiv.
ExcipientuI (exdpiens) este ingredientul (ingredientele) care
perm ite obţinerea formei farm aceutice respective ^comprimate.
unguente, supozitoare, soluţii, sprey-uri ş.a.). D e exemplu, apa
purificată conferăsubstanţei medicamentoase hidrosolubile forma
de soluţie, vaselina - de unguent, untul de cacao serveşte la
obţinerea supozitoarelor etc.
E xem plul 1: 1 Exem plul 2:
R p.: Aceclidină 0,3 R p.: Aceclidină 0,3
A păpurificată ad 10 ml Vaselină ad 10,0
M .D.S. Instilaţii oftalmice M.f.ung.
D.S.Unguent oftalmic

In exemplele de mai sus apă purificată şi vaselina sint excipienţi,

U naşi aceeaşi substanţă medicamentoasă, aceclidina, fiind asociată
cu diferiţi excipienţi, form ează in prim ul caz - о soluţie pentru
instilaţii, in cel de - al doilea caz —un unguent. Exipientul atribuie
substanţei active о anumită formă medicamentoasă comodă pentru
utilizare. Excipientele sunt neutre din punct de vedere terapeutic.1
Insă şi substanţele inerte din punct de vedere chimic pot influenţa
cedareaprincipiilor active de către form a medicamentoasă, adica
pot reţine о parte din substanţa activă administrate A stfd se explică
activitatea diferită a unuia şi aceluiaşi medicament, produs de di­
verse laboratoare farmaceutice. Proprietatea de a ceda substanţa
m edicam entoasă se num est^ţd isp опГБЖШШ^ а г т Ш:eutica? in
mcdicamenţul ideal această dişponibilitate se ^jro p ied e 100%. Jn
realitate, ea este mai mică. In afară de dispombilitatea farmaceutică,
există şi disponibilitatea biologică, num ita biodisponibUitate.
18
Biodispombilitate se numeşte partea din doză administrată per os,
care ajungein circuitul sistemic. Substanţaactivăpoatefi inactivată
partial sau total de sucurile digestive, enzdmele mucoasei intestinale
sau enzimelehepatice.

4. PĂ STRA R EA M ED IC AM ENTELO R
Calitatea medicamentelor depinde in mare măsură de condiţiile
in care se păstrează. Pentru о conservare mai bună fiecare preparat
trebuie ambalat şi etichetat: in acest scop se folosesc recipiente
speciale - cutii, pungi, folii, blistere, plicuri, fiole, flacoane, cartuşe,
tuburi, balonaşe etc., care trebuie să corespundă anumitor cerinţe.
Formele parenterale, care trebuie să-şi păstreze sterilitatea, se
livrează in fiole, flacoane, recipiente spetiale, cartuşe’său seringi
preumphite. Orice substanţă medicamentoasă poate s uferi modificări
chimice, dacă vinein contact cu oxi gentâ sau bioxidul de carbon din
aer, cu vaporii de apă, dacă este supusă acţiunii razelor solare sau
temperaturii ridicate. Din aceste considerente, medicamentele’se
tin intr-un loc răcoros, ferit de lummă şibine inchise. Păstrate chiar
şi in condiţii ideale, medicamentele, in special antibioticel'e,
organopreparatele, işi pierd cu timpul proprietătilecurative.
Substanţele medicamentoase se deosebesc şi după activitatea
lor. Astfel, după potenţa lor farmacodinamică, ele pot fi impărţite
in trei grupe: 1) substanţe foarte ăCtive, nuniite şi toxice sau
Venena. care constituie tabeiulA. Acestea, cM afşim dc&e mfime,
pot declanşa efecte farm ăcodinam ice acfcentuăto şi pre^intă
perieole de intoxicaţie in orice caz de neglijenţă. Tot in tabelul Â
se inscriu şi substanţele stupefiante care, utilizatefârămăsură, pot
conduce la narcomanii; 2) com puşi cu forţă fzfcttiacodiniamică
megfie, substanţe zise putem ic active, sau Şcnaranda care
constitu ie ta h e lu l B ; 3) in find, s u b sta d ţă e cu 'a c tiv ita te
farmacodinamică relativ slabă, carenu se inscriu fnirici unui din
tabelele menţionate. '* ! -a‘ *'

19
 Preparatele din tabelul A in farmacii se păstrează in dulapuri
sau safeuri speciale, dotate cu dispozitive de sem nalizare şi
alarmă. Pe partea interioară a uşii dulapului sau safeului se face
inscriptia “A ” , “V enena” şi se afişează lista preparatelor păstrate
in el.
Preparatele din tabelul B, destul de numeroase, se păsteazăin
dulapuri incuiate, pe a căror parte interioară a uşii se face inscriptia
“B ”, “ S ep ara n d a” şi lista preparatelor, uneori cuindicaţia dozelor
lor maxime.
Preparatele din grupa a treia se păstreazăin dulapuri obişnuite.

5. F A R M A C O P E E A

F a rm a c o p e e a (din lat. Pharmacopoea, de la cuvintele gr.

Pharmacon —medicament, şi poiea —fac, prepar) este un cod
legislativ medico-farmaceutic privind remediile,. preparatele şi
materialele utilizate inm edicină in scopuri curative, profilactice
sau diagnostice, autorizate de organele de resort. Fiecare remediu
este descris intr-o monografie aparte, farmacopeea constituind, in
fond, о culegere de monografii aranjate in ordine alfabetică.
Importanţa farmacopeei rezidăin faptul că ea stabileşte standardele
şi etaloanele necesare pentru prepararea şi păstrarea medicamentelor
in aşa fel, meat medicul şi bolnavul să poată beneficia intotdeauna.
de medicamente de cea mai bună calitate. In acest scop ea conţine
descrierea medicamentului: formula lui chimică, reacţiile. analitice,
constantele fizice, principalele proprietăţi chimice necesare pentru
identificarea lor, iar in cazul medicamentelor compuse sau formelor
medicamentoase - form ula şi modul de preparare. D e asemenea,
se descriu metodele de control al purităţii, analizelor calitative şi
cantitatiye a principiilor active, păstrării lor in condiţii optime şi,
dacă e neyoie, activitatea (standardizarea) biologică.
Pnm ul pas spre apantia farmacopeilor, in sensul lor actual, a
fost publicarealucrării lui Valerius Cordus in 1546la Numberg, numită
Dispensatorium, tradusă şi introdusă caobligatoriein Veneţia (1558),
Amsterdam (1592) şi multe alte oraşe. In 1564 apare prima farmacopee
20
oficială publicată la Augsburg, care devine, in '1-573, un ghid
farmaceutic pentru farmaciştii şi medicii acesteicetăţi. După ea
apar multe cărţi farmaceutice in numeroasq oraşe, mai departe sub
denumirea de “Antidotarium” sau “Pharmacopoeia”. Această din
urmădenumire devine predominantă pe lasfarşiţul sec. XVI şi capătă,
treptaţ, calitatea de termenoficial şi confirmă legal depumirea de
carte farmaceutică.
D upă farmacopeile oraşelor sau districtelor vin farmacopeile
ţărilor: Pharm acopoeia Austriaco-Viennensis (1729), Pharm a­
copoeia Daimica (1772), Pharmacopoeia Svecica (1775) şi multe
altele. Au fost făcute incercări de a edita farmacopei intemaţionale:
Pharm acopee U niverselle de Lem ery in 1697, Pharm acopoeia
Generalis de Spielman in 1783 şi Pharmacopoeia Universalis de
Geiger-M ohrin 1835-1845. In 1951 apare primul volum al P har­
m aco p o eia In te rn a tio n a lis, elaborat de u n Com itet special,
num it de O.M.S. E a nu are statut legislativ şi este о lucrare de
referinţă pentru farm acopeile naţionale. In Farm acopeea In­
ternational sunt incluse Denumirile Comune Intemaţionale (DCI)
ale substanţelor medicamentoase, care trebuie să figureze alături
de cele naţionale sau comerciale ale diferitelor firme şi labora-
toare farmaceutice. Farm acopeea trebuie şă>%că astfel, ca unui
şi acelaşi medicament, pregătit de diverse laboratoare farmaceutice,
să aibă acelaşi efect la una şi aceeaşi doză. Ficare statişieditează
farm acopeea lui in lim ba respectivă. M odificările dinamice ale
listei m edicamentelor, condiţionate de apariţia unor de noi pre­
parate şi dispariţia unora din cele ineficiente, explicăreinnoirea
periodică a farmacopeilor.
Primafarmacopee română apare m 1863, iar cea.de stat, civilă
rusăin 1866. Inprezentesteincurs de pregătire prima F armacopee
a Republicii M oldova, iar tem porar aderăm la Farmacopeea
Română. к

21
 6. C U V INTE ŞI SEM NE A U X ILIA R E IN REŢETE
A brevieri conventionale
In afară de denum irile substanţelor m edicam entoase şi
indicaţiile adresâte farmacistului, medicui foloseşte in reţete şi unele
cuvinte şi semne conventionale, indeosebi, inprescripţiile magistrate,
folosite de âttfel din ce in ce mai rar, data fund extiriderea imperioasă
pe piaţa farm aceutică a formelor medicamentoase industriale
(specialităţi).
Reproducem unele din ele.
1) Ana (abreviat âă) inseam nă “câte” sau “in părţi egale” şi
se foloseşte atunci când dozele a două sau m ai multor substanţe
coincid:
Luăm exemplul care a figurat deja:
Rp.: Ac. salicilic
Resorcină
Metronidazol aa 3,0
A ici se are in vedere, că acidul salicilic, reso rcin ă şi
m etronidazoM se iau in doze egale a câte 3 grame. D e menţioBat
că ăă urm ează după ultimul ingredient luat in aceeaşi doză.
2) A d —pan® (la):
Rp.: Oxid de zinc 1,0
Vaselinăad 10,0
In medicamentul prescris vaselina ocupă 9 grame, deoarece
oxidului de zinc ii revine 1 g, iar vaselinei —ce mai rămâne pânăla
10 g.
3) Gtt sau gtts (abreviatura cuvintelor guttam sau guttas -
picătură, picături, ambele la acuzativ):
Num ărul picăturilor se notează cu cifre latine, deci in reţetă
vom scrie - in loc de Ulei de mintă guttam unam
R p .: Ulei de m intă gtt I
sau in loc de ulei de mintă guttas duas
R p .: Ulei de m intă gtts П
22
 4)! (semnul exclamativ) urmează după doza egală cu cea maximă
pentruo dată, in cazul când medicul о prescrie conştient:
Rp.: Penobarbital 0,2!
D .td . N 6
S. Intern. Câte о dozâ inainte de somn.
In cazul depăşirii dozei rnaxime, regula cere s ă o scriem cu
cuvinte
Rp.: Fenobarbital0,3 (trei decigrame) sau .r
Rp.: Fenobarbital 0,3 (sicvolo) тех i

Cuvintele “sic volo” inseamnă “aşa vreau” şi este о corifiimatie

a faptului că medicul prescrie doză mare in m 6d conştient.
5) Cum - cu (cere cazul ablativ)
Exemplu: in lociil prescripţiei greoaie
Rp: Metronidazol 0,5 c '
U nt de cacao 4,0
M.f. supţK>sitoritim vaginale
D .td . N 1 0
S. '
putem fblosi unâmai simplă cu cuvântul “cum”, ceea ce inseamnă-
cu: .
Rp.: Supositoare vaginale cum metronidazole 0,5
D .td . N 10
S. Câte un globul in vagin de 2 on pe zi
6) # semnul “diez” serveşte pentru a delimita douăprescriptii
pe un singur formular:

Rp.: Comprimate atenolol 0.05 N 50

D.S. Intern Câte un comprimat о dată pe zi.
,4J: # ;

Rp.: Comprimateednit 0,0025 N 20

D.S. Intem. Câte un comprimat о d atăp e zi.
23
 7) Pro m e (pentru mine), pro autore (pentru autor), pro usu
proprio (pentru uzul propriu) se serie in cazul când medicul işi
prescrie medicamenţul lui insuşi. Aceste cuvinte se scriu in locul
numelui bolnavului.
8) Cito! —repede! Se serie in colţul drept de sus al reţetei,
pentru ca m edicam enţul să fie eliberat fară intărziere in caz de
urgenţă
9) Când medicamenţul conţine un num ăr mare de ingredienţi,
care nu pot fi enumeraţi in formularul de reţetă, atunci aceştea pot
fi continuaţi pe verso. Pentru a atenţiona farmaciştul, se foloşeşte
cuvântul verte -in to a rc e (formularul), scris in partea de jos din
dreapta a formularului.

Lista principalelor abrevieri folosite in prescripţii:

A brevierea Cuvântul, expresia Echivalentul român
latină
ăă ana câte, in părţi egale
Ac., acid. Acidum, -i acid
a.c. Ante cibum inainte de mese
ad lib. Ad libitum după voie, după do-
rinţă
amp. Ampulla, -ae fioiă
aq. Aqua, -ae apă '
aq. dest. A qua destillata apă distilată
aq. purif. aqua purificata apă purificată
asp. aspersio, -onis pudră
b.i.d. bis in die de două ori pe zi
Cap., caps. capsula, -ae capsulă
Comp. compositus, -i compus (ă)
Cort. cortex, -icis coajă, scoarţă
Cr. crema, -atis cremă
d. dies, -ei zi
D. da, dentur, detur eliberează*, a se
elibera ,
24
Dec. decoctum, -i decoct
dil. dilutus, -i, dilute dilu^t, diluează
div. divide im parte
D .td . D a tales doses eliberează asemenea
doze
el. elixir elixir
Empl. emplastrum, -i emplastru, plasture
Em., Emuls. лi emulsum, -i emulsie
extr. extractum, -i extract
f. fia t,fi ant s ă fie
fl. flos, floris floare
fol. fohum frunză
fr., fruc. fnuctus, -i fruct
gel. gelatxnosus, -a, -um gelatines
gtt., gtts. gutta, -ae, picătură, picături
(guttam, guttas)
hb., herb. herba, -ae iarbă, herbă (partea
aeriană a p la n te i)
i.m. intramuscul ari s, intramuscular
-is, -e
i.v. intravenosus, -a, - intravenos
um
in amp. in ampullis m fiole
inf. infusum infuzie
Lin. limmentum, -i liniment
Liq. liquor, -is lichid, licoare
M. misce amestecă
meg microgrammata micrograme
mg milligrammata miligraine
mixt. mixtura, -ae mixtură
ml m ilhlitrum , -i mililitru
Mucil. mticilago, -inis mucilagiu
N numero număr, in num ăr de
non rep. non repetatur a nu se repeta
Ol. oleum, -i ulei
p.o. per os intern, peroral

25
pro inj. pro injectione injectabil
pulv. pulvis, -eris pulbere '
qd. quotidie, quque die in fiecare zi, zilnic
q.i.d. ^ quăter in die de patru ori pe zi
q.s. quantum satis cât trebuie
q.s. ad quantum satis ad cat trebuie până la
rad. radix, -id s radăcină
Rep. repetatur a se repeta
rhiz. rhizoma, -atis rizom
Rp. Recipe ia ;
S. Signa etichetează
s. Seu sau
sem. semen, -inis sămânţă
sicc. - siccus, -a, -um uscat(ă)
simpl. simplex, -icis simplu
s.l. sub lingua sub limbă
Sol. solutio, -onis soluţie
Sp. - species, -ei specie
Steril. sterilisetur sterilizează
stigm. stigmatum, -i stigmat
subt. subtilis, subtil (ă), fin, extrafin (ă)
subtilissimus, -a,
supp. suppositorium, -i supozitor
Susp. suspensio, -onis suspensie i
Sir. sirupus, -i sirop
Tabl. tabuletta, -ae tabletă, comprimat
t.i.d. ter in die de trei ori pe zi
Tinct., T-ra, tinctură, -ae tinctură
Tct.
Ung unguentum, -i unguent
V. Verte intoarce (pe verso)
vitr. vitrum sticlă

26

1
 7. PR E SC R IPT !! D E M ED ICAM ENTE

şi de intrebuinţare amedicamentului se numeşte prescripţie in аШ

termeni, prescripţia este conţmutul propriu-zis alreţetei.
Deosebimprescripţii magistrate, oficinale şi mdusţriale.
P r e s c r ip ţia m agistrală (din lat. magister, invăţător) se
numeşte astfel, deoarece medicul işi asumă rolul de invăţător al
farmacistului, indicându-i toate ingredientele medicamentuiui,
dozele acestora şi chiar modul de preparare in unele cazuri. E a se
mai numeşte prescripţie extemporanee.
Exemplu de prescripţie magistrală (extemporanee):
Rp.: Oxid galbendem ercur 0,1 >
Ulei devaselinăiO,! ml
Lanolină anhidră 0,8
V aselinăad5,d
M f.ung.
D.S. Extern. Unguentofitalmic.
In această prescripţie medicul, după cum vedem, indică toate
amănuntele privind componenţa şi prepararea medicamentului
rdcomăridatpacieiiMrHsău.
Prescripţiile magistrate sunt, in prezent, utilizăte foarte rar.
Prescripţiile oficinale 3au farmacopeice "^fin i k t officina,
fafinacie, institute unde, pe vremuri, seprepăffitim exclusivitătfe
medicameirtele) sunt de proVenienţă m ai feceiită; Compbziţiil^
medicamentoase cele mai solicitate de medici ^şi păfcienţi erau
pregătite lafarm aciiifi eantităţi suficierite penftfăâputea deiservi
bolnavii prompt. О dată cu apariţia labbratoarel<S*% §i faibrieilor
farmaceutice, prescripţiile oficinale au devenis o^Şmnte. Spre
deosebire de cele magistrate, prescripţiile ttâciaâle'stait fixe,
standarde, calculate pentru bolnavul “mediu”, insă dispombile in
orice mom ent şi m ult mai ieftine. in prestMptta"pficioală se

27
 indică numai denum irea farmacopeicăamedicam entului. De
exemplu, unguentul prescris mai suş poate primi о denumire
oarecare, cum ar fi “U nguent oftalmic” şi prescris mai simplu:
Rp.: Unguentoftalmic 5,0
D.S. Extern. U nguent oftalmic.
D upă cum observăm, mprescripţia oficinală nu se dă compozitia
m edicam entului, nici m odul de preparare. Pentru a deveni

şi rnclus m farmacopee.
Presc’ripţiile industriale sau specialităţile se prescriu ca şi
cele oficinale. Com ponenţap^pâratelor este determinată de firma
producătoare.
Rp.: C om prim atem atem a N 100.
D.S. Intern. Câte un comprimat о d atăp e zi.
Preparatul m atem a contine 12 vitam ine şi 9 minerale şi
microelemente. Laboratorul Wyeth-Lederle din SUÂ şi-ainregistrat
medicamentul sub acestnum e.

8. DO ZA

Posologie —cunoştinţe despre dozele medicamentelor sau

unităţile de măsură. D oza este cantitatea medicamentului care
este adm inistrată la о priză sau pentru о perioadă de timp şi
provoacă о anum ită reacţie din p artea organism ului. D oza
medicam entelor solide sau semisolide se exprimă, de obicei, in
gram e, m iligram e sau m icrogram e (g, m g, m eg), pentru
substanţele şi formele medicamentoase lichide - in mililitri sau in
picături (pentru anumite lichide). Unele substanţe m edicam en­
toase se dozează in unităţi de acţiune sau unităţi internaţionaie
(U), sau unităţi speciale. In reţetă, gram ele se exprimă după cum
urmează: lOOg = 100,0; 10g= 10,0; l g = 1,0; l g - 1,0, ld g = 0 ,l;
1e g =0,01; 1mg (rraligram)=0,001; 1meg (microgFam)=0,000001.

28
 Stabilirea dozelor este importantălaredactareaunei prescripţLi,
la aplicarea unui tratament, la expefrimentarea unei substanţe
medicamentoase.
Stabilirea valorii dozelor depinde de mulţi factori: Vârstă, masa
corpulm, sexul' bolttâvufai, p ro p ri^ ăţiie FaqHacocinetice ale
medicamentului, naturabolii, ritmurilebiologice, stări detoleranţă,
dependenţă etc.
In funcţie de situaţie, deosebim mai multetipuŢi dedoze:
л ^ _
I. Ill fu n c ţie d e efectu l te r a p e u tic г
Doza iniţială se administrează la inceputul tratamentului, fiind
u lt ^ 6 r m ă rităp â n i laatinger&a dozeide xntreţmere.
Doza uzuală sau terapeutică este cea obişnuită, neprecedată
de una iniţială sau de atac. E a este egală cu 1/2 - 1/3 din doza
maxima, dar poate fi şi mai m are in cazul admmistram .dozelor de
atac sau in ţolerănţa pacientului la preparat.
Doza terapeutică m inim ă - cea mai mică cantitaţe de predi­
cament, care provoacă efect terapeutic.
D oza terapeutică m axim a - cantitatea cea mai m are de
medicament, care poate da efect terapeutic fară a provoca efecte
toxice. E anu poate fi depăşităfară riscul de,a provoca о supradozare
imediată sau prin acumulare. Farmacopeea stabileşte pentru fiecare
preparat două doze terapeutice maxime: doza m axim a pentru о
dată (dosis pro dosi) şi doza maximă pentru 24 ore (dosis pro die).
Doza toxică m inim ă - cantitatea de medicament ce depăşeşte
efecţul terapeutic şi la care apar fenomene secundare ce penclitează
fiincţiile diverselor organe sau ale organismuluiintreg.
D oza letală m inim ă - cantitatea de m edicam ent, care
provoacă m oartea individului căruia i s-a administrat. .
<D oza o p tim ă - cantitatea de medicament, care provoacă’cele
mai favorabile efecte terapeutice.
Intervalul diirtre doza terapeutică>şi cea tojdcă m ittinil se
niamgşle m argine (m aijă) de siguranţă^iajOraportuM nti» doza
toxică minimă şi cea terapeutică se numeşte indice terapeutic.

29
 Cu cat aceşti param etri sunt mai m an, cu atât preparatul este
mai inofenMyM ajja de şigw anţărestrânsăag^cozidelor cardiace,
spre exemplu, im pune о deosebităprudenţăin admmi strarşa J.or,
dar şi susfgăinberesul cercefâtprUorpentruprospectareaaltor gmpe
de medicam ente cu proprietăti sim ilare, insă mai sigure. Astfel
s-a deşcoperit efectul cardiostim ulator a l, vasodilatatoarelor
sistemice. .
• л
II. In fu n c ţie d e m o d u l d e adm in istrare
Doza parţială—cantitatea de medicament administrată pentm
о data.
D oza pe zi (nictim erală (pro die) - sum a dozelor parţiale
din 24 ore.
D oza totală —reprezintă sum a dozelor parţiale de pe durata
unui intreg tratament.
Doza de atac —doza administrată laTnceputul unui tratament
pentru a obtine о concentratie mai rapidă şi mai mare Reprezintă,
de fapt, 1/3 sau 1 din doza totală. E a se administrează m stările
acute şi este de obicei mai m are decat cea terapeutică, pentru a
stopa cât m ai rapid evolutia bolii. D upă trecerea fazei acute
tratamentul poate fi prelungit cu doza de intreţinere, mai mică.
D oza de intreţinere —doza administrată pentru mentinerea
unui efect terapeutic şi aunei concentraţii eficiente a medicamentuiui
in organism. E a se foloseşte după doza iniţială sati cea de atac.
U nele form e farm aceutice sunt destinate tratam entului de
intretinere. P entm pacienţii cu insuficienţă renală sau vârstnicii
trecuţi de 60—65 ani, cărora li se adm inistrează substanţe
medicamentoase cu clearance predominant sau exclusiv renal, doza
acesto r su b sta n ţe se red u ce p ro p o rtio n al cu clearance-ul
creatininei.
D oza unică! — doza adm inistrată о singură dată in tot
tratamentul.
D oza tie depozit - doza unică, dar cu efect prelungit (zile,
săptămâni sail luni). Dozele maxime pentru о dată şi pentru,24 de
ore pentru m edicam entele adm ise oficial sunt prevăzute in
farmacopee.
30
 III. in fu n c ţie
* d e fetiatej
\
Dozele maxime recomandate de Farmacopee sunt optime
pentru persoanele adulte (practic intre 16 şi 60ani). О chestiune
dificilă, dar şi foarte importantă, este determinare'a dozdlor pentru
copii, persoanele vârstnice ş ic u unele afectiuni (renale, hepatice).
Dozele pediatrice se indică, de obicei, de pfoducător sau in
mdreptarele speciale pentru fiecare grup de vârstă, in să poate fi
calculată şi după unele ecuaţii, după vârstain ani, m asa coфorală
sau suprafaţa corpului. _____
După vârstă. Cea mai simplă dintre ele este formula 1ш|ШЕщ^
conform căreia doza pentru un copil (d) este egalăcu 1/20 parte din
doza pentru adult (D) pentru fiecare an de viaţă: d*=nx D/20, unde
n este vârstă copilului m ani. Pentru sugari se foloseşte formula lui
Fried: d=vârsta(inluni)xD /l 50.
D upă m asa corporală. D upă m asa corporală (M, m) doza
poate fi determinatăprin formula lui Hamburger: dHm* D/70, unde
m este m asa corporală exprim ată in kg.
D upă suprafaţa corpului. Js/lai exactă se consideră doza
calculată in funcţie de suprafaţa corpului:
Sr=M°’425xT0’725x0,0071H
sau
logS=0,4251ogM+0,7251ogT-2,1436337,
unde S notează suprafaţa corpului in m2, M —m asa corporală m kg
şi 7’- talia(in^ţim ea)jincm J *
P entru persoanele vârstnice doza т й Ш г m edicam ente,
indeosebi a celor elim inate preponderent pe с ale renşlă, după
cum s-a menţionat mai sus, se m icşorează proportional cu clear-
ance-ul creatininei. La persoanele adtilte săriafeSse doiidentrâţia
serică a creatininei esţe mai m ică sau egală cu l mg%. Pe m ăsura
im bătrânirii (vârstapeste 60-65 ani), nivelul seric al creatininei
creşte, ceea ce inseam nă că clearance-ul ei scade. Acesta este
un indiciu că excretiairenală a substanţelor toefdicatiientoaSe eliriii-
nate preponderent sau exclusiv pe cale renală este ihcetinită şi
dozele lor trebuies reduse, p e n tru a evita adum ulaiea lor in
organism şi apariţia efectelor toxice.
31
 D ozapoate fi ajustatălanivelul serie al ereatininei, după cum
urmează:

Concentraţia serică a Procentul dozei uzuale

ereatininei, m g% ,
^1,0 100
1,1-1,3 80
1,4-L6 65
1,7-1,9 55
2,0-2,2 50
'2Д-2*5 . 40
!2i6-3,0 35
3,1-3,5 30
3,6-4,0 25
4,1-5,1 20
5,2-6,6 15
6,7-8,0 10

C LEA R A N C E-U L CREATININEI (CC bărbaţi, ml/mm)

poate fi calculat după ecuaţia
CC bărbaţi= (140-V)(M id): 72Cser
unde V este vârstain ani, Mid - masa corporală ideală (in cazurile
obişnuite se ia m asa corporală reală) exprimată m kg, Cser -
creatinina serică in mg%.
CC femei = 0,85 * CC bărbaţi
M AS A CO RPO RA LĂ IDEALĂ,
Bărbaţi = 50 kg+[2,3(H-l 52,5):2,54]
Femei =45 kg+[2,3(H-152,5):2,54]
D e obicei, dozele pentru bătrâni urm ează a fi m icşorate pâ-
nă la 3/4 - 2/3 - V2 din dozele pentru adult. La.vârsta senilă oa-
menii sunt deosebit de sensibili la m edicam entele deprim ante
aleS N C .
32
 Exercitii: - >'■

1) Determinaţi doza acidului acetilsalicilic pentru un copil de

10 ani, dacă doza pentru adult este de 250 mgl
2) Calculaţi doza paracetamolului pentru uri copil cu masâ
corporală de 12 kg, dacă doza pentru adult este d e350 rag.
3) Care este doza vinblastinei, calculatăla suprafal&corporală,
pentruun copil cu masa corporală de 20 kg şi talia(inălţimea)
de 75 cm?
4) Aflaţimasacoiporalăidealăpentruuntânărcutaliade 182cm.
5) Calculaţi m asa corporală ideală pentru о tânără cu talia de
164cm. s
6) C are este d o z a gentam icin ei p e n tr u u n p acien t cu
concentraţia ereatininei serice de 2,0 mg% , dacă doza ei
pentru un adult cu funcţia renalănorm ală este de 3 mg/kg/
zi divizatăm trei administrări i.m.?

9. D E N U M IR E A ŞI NO M EN CLATURA
M ED IC A M ENTELO R
Substanţele m edicam entoase au câteva denumiri a) chimice
(rationale), b) CQmШёinternationa1ёГcl~comerciale şrS ^ ticm ale.
Denum irile chim ice sunt, fară indoiâlă, cele m ai reale şi
corecte, deoarece descriu structura substanţei intr^un limbâj la-
conlcşi precis. A ceste denunuri sunt in acelaşi timp şi cele mai
incomode şi mai greu de utilizat. Ele se fplos esc numai m cazul
compuşilor anorganici: clorură de sodiu, simat de m a g n S u e tc fln
ceea ce priveşte substanţele oraganice, denumirileTorlEmice sunt
dificil de memorizat. llustrăm cele spuse cu un exemplu: Ben-
zenacetonitril, a-[3-[2-(3,4-dimetoxifenil)etiIJ metilaminopropil]-
3,4-dimetoxi-(-a-l-metiletil) clorhidrat este denumirearatională
averapamilului. Verapamil este denumirea comună international
a acestei substanţe.
Denum irile oficinale - sunt cele prevăzute pentru m edica-
ment in farm acopeea in vigoare in fiecare ţară.
Denumlrfle com une interna ţionale (DCL Denominations
Communes Internationales, sau, in engleză, DSTN-lntemational
33
Nonproprietary N am es), mrniite şi originate (nepatentate),
stabilite de OrganizatiaM ondiaiă a Sănătătii (O.M.S.), mcepând
cu anul 1953, suntnumele ofidale unice ale substantei medicamentoase
active, accaptate in farm acopeele diferitor tari şi servesc pentru
depăşirea confuziei, produse de muititudinea denumirilor comercnăe,
numite şispecialităp sau smonime, atribuite produselor lor de către
firmele sauiaboratoarele farmaceutice, pentru aputeafi recunoscute
de către consumator şi concura intre ele pe piaţa farmaceutică.
Denumirile nepatentate ale Medicamentelor sm t intocmiţe in baza
a3 principii:
- claritateapronuntării şi prescrierii;
- deosebirea de alte denumiri de “firmă” şi “nu de firme” deja
existente;
- apartenenţalapreparatele, asemănătoare după structură sau
mecanism de acţiune, adică aparţinătoare la acelaşi grup de
medicamente.
In form area denum irilor com une interriatioftale O.M.S.
recom andă utilizareâ unor segmente-cheie. Iată câteva exemple:
Segm ente- Grupa
M edicamente
cheie farm acologică
arol Anticoagulante acenocumarol
- azepam В enzodi azepine diazeoam. oxazeoam
cain Anestezice lido cain. procain
cef Cefalosporine eefalexin. cefazolin
ciliii Pem ciline amoxicilin. oxacilin
ciclin Teraci cline doxicielin. metaciclin
estr Estrogeni megestrol. eestnnon
Hipolipidem iante
fibrat ciprofibrat. fenofibrat
(fibraţii)
 1 2 J >■ -, 3
lovastatin.
Hipolipidemiante pravastatin.
statin
(statinele) simvastatin
- Hipoglicemice
form in buformin. metformin
(guanidine)
Hipoglicemi ce-
gli- gliclazid, glipizid
sulfamide
metronidazoL
nidazol Antiprotozoice
tinidazol
propranolol. r
- olol p-adrenoblocante
oxprenolol
clomipramin.
- pram in Antidepresante
melipramin
- prost Pjostaglandine dinoprost alnrostadil
sulfa- Sulfamide sulfadimizin. sulfalen
terol Bronhodilatatoare fenoterol. clm buterol
4*
ciclometiazid.
tiazid Diureticele (tiazide)
hidroclortiazid
verin Spasmblitice drotaveriri. papaverin
frr
S pecialităţile sunt denumiri comerciale sau demarcă, marca
s au proprietatea comer cială inregistrată (Registered Trade M ark)
sau nume depuse (engl. Brand names). Ele poartă semriul ®, de la
cuvântul englez Registered, inregistrat. Fiecare firmă farmaceutică
işi inregistrează ţienum irea prepaxatelor ei. Sub denum irea
cornercială se recomarida să fie indicată şi denumirea cornună
internatională; Denumirile comerciale sunt cele mai raspândite,
mai variate şi mai uşor de meiriorizăt. Uria işi aceeaşi substanţă
medicam entoasă poate să apară sub. diverse denumiri, care nu
sunt altceva decât sinonime. Luăm drept exemplu aenumirile
comerciale ale unei singure substanţe, căreia i s-a coriferit DC1 de
35
acid acetilsalicilic (Acidum acetylsalicylicUm), inregistrate in ţara
noastră: acetysal, acid acetilsalicilic, activ tablets, acylpyrin, alka-selt-
zer “N”, anopyrin, aspirin, aspirin protect, aspisol, children’s aspirin,
colfarit, europirin, europinnT, new-asper, plidol, therapin, therapin
chewable. Deseori la denumiri Ie acestea se anexează anumite
părţi ce indică apartenenţa preparatului la д д а д т й а firmă - de
obicei, lâsfarşitui denumini“ket” sau“mak” etc. Exemplu: izosorbid
dinitrat-izoket, izomak.

10. FO R M A M ED IC A M E N T O A SĂ SAU
FARM ACEUTICĂ
Pentru a putea fi utilizată, substanţa medicamentoasă trebuie
supusă unor procese tehnologice, in xmnâ cărora ea capătă о
anum ită form ă, n u m ită fo rm a m edicam entoasă sau form ă
farmaceutică. Until şi acelaşi principiu activ poate apărea sub di­
v erse fo rm e m ed icam en to ase in funcţie de d estinaţia lor,
proprietăţile farmacologice, chimice şi fizico-chimice ale substanţei
şi tacticatem peutică amedicului. De exemplu, hidrocortisonul se
intâlneşţe sub form ă de comprimate, soluţie injectabilă, unguent
oftalmic, unguent dermatologic. Cele spuse pot fi ilustrate prin
schema:

Substanţa m edicam entoasă + Substanţe auxiliare = Form a

medi'cameraoasa " ^ ' — --------- -

Formele medicamentoase şe subdividm 1) şolide, 2) semisoKde

sau moi, 3) lichide şi 4) gazoase.

I. F o r m e m e d ic a m e n to a se so lid e
lbenj (nedozate, efervescente, dozate in plic, pentru
'prepararea siropului, pentru prepararea suspensiei buvabile,
pentru prepararea picăturilor buvabile, pentru uz extern sau
pudre); p -------- 1
- G ranulate sauţG ranule | nedozate, efervescente, dozate in
plic, p en tru prepararea suspensiei buvabile);
36
 apsula (capsule dure sau gelule, capsule retard, capsule
:erosolubile, capsule vaginale, capsule elastice sau perle);
au Tablete (comprimate. comprimate filmate,
comprimate retard, rapid-retard, comprimate pentru supt,
co m p rim ate m asticab ile, co m p rim ate eferv escen te,
co m p rim ate e n te ro so lu b ile , co m p rim ate p ed iatric e,
com prim ate vaginale, im planturi, com prim ate pentru
prepararea soluţiilor);
-ţ D raieurlf(obişnuite, retard, enterosolubile, in ambalaj
calendaristic);
- Pilule;
- РеЕсШё. filmele saunlăcutele;
- Specii;

- Creioâne;
- Brichete .

II. F orm e m ed ic a m en to a se sem isolid e sau m oi

;uentef (dermice, oftâlmice, nazale, vaginale, rectale)
PasteH dermice, stomatologice)
?upozitoare/(rectale, vaginale sau ovule)

-.Sisteme terapeutice (dispozitive transdermale sau timbre,

intrauterine saupesare)

III. F o r m e m e d ic a m e n to a se lic h id e
1v Soluţii ...
2. Suspensii
3.----------Picătur i
------------------------------- У
4. * F-—orme __ ____ _____ parenterale
5. Solutii extractive (apoase, alcoolice. uleioase)
6. T Soluţii .extractive maxim purificate
7. Emulsii
8. Linimente (dermice, oftâlmice)
37
9. Siropuri
10. Ape aromatice
11 s Sucurimedicamentoase
12. Mixturi
13. Spirturi
14. Săpunuri
15. Elixire - "
16. Oţeturile
17. Vinurile medicinaie

IV. F o r m e m e d ic a m en to a se g a zo a se
1. Aerosoli (bucali, nazali, pentru mhalaţii, dermici, vaginali)

38
 PARTEA SPECIALA
FORME MEDICAMENTOASE SOLEDE
1. PULBERI (Pulveres)

L at Pulvis, -eris
Rus. Poroşki
Polberile sunt form e farm aceutice solide cu aspect pulveru-
leritijdcătuite' din părticule xm iform e^^ffiiem sau m ai multor
substanţe active, aşociâte sau nu cu s \& s ^ i|e агвоБагеГ Ele sunt
destinate pentru uzul intern, extern sau parenterale (după dizolvare
in геНТсШШ^respectiv), pot fi sim ple şi corrrpnse Pulberile
constituite dintr-o singură substanţă (substanţaJactivă)se numesc
sim ple)Pulberile care conţin două sau m ai multe substanţe ac-
tive sau cel putin о substanţă a c tiy ş^ i i u ^ & i f e ă ^ i b a r e se
num esc eo m p u ş^
Pulberile pentru uz intern se b eau cu apă sau alt lichid
convenabil (lapte, sucuri, apă mineraT|t)T"HB~pot fi simple şi
compuse.
_ ____ .Pulberea sim__—piă constă dintr-&'sfeigbH
----- -----—— -----;-substăntă.
-- _-------- :— „
Pulberea compupL conţine două sau m A im dteM bstkiţe^ Ele se
clasificăin nedM zate s a u nedozate şi divizate sau dozate.
Pulberile nedivizath. Substanţele relativ inofensive şi cyt
m arja m are de şiguranţă (hidrocarboriatul de sodiu, cărbunele
medicinal) pot fi propuse pacienţilor in cantităţi suficiente pentru
intreaga cură de feat^enf,~nedivizate m doze s e p ^ a i^ p^cigntul
urm ând să-şi ia din p ach et cantitatea n e cesară; Pulberile
ne^Ţvizăte sim p ly constau dintr-o singură substo^ăit ;eliberata
bolnavului in cantitati supciente pentru intreaga cură^g trataxnent.
РасШаШ şi-o d o z e a ^ e ţ m suşi cu m ijloac^e cfispqpibile la el
acâsă^vârful de cuţit, linguriţa, lingura, in unele cazuri pulberea
se com pletează cu linguriţe dozatoare)
 E xem p lu :
Rp.: Hidrocarbonat de sodiu 50,0
D.S. Intern. Câte V2 lingurită de 3 ori pe zi.
Această pulbere este simplă, deoarece constădintr-o smgură
substanţă şi este nedivizată, deoarece nu impărţită in doze separa­
te
P ulberile n edivizate co m p u se consţau din câteva substanţe
active, in unele cazuri şi substanţe auxiliare, care se prescriu pentru
о cură de trăţpTienţ, fară a fi divizate in doze pentru о priză. In
cazul când naedicjjl işi prescrie compoziţia lui proprie, atunci reţetă
poate avea urm ătoarea formă:
Rp.: Cărbune medicinal 20,0
Oxid de magneziu
Tanină ăa 10,0
M.f.pulv.
D.S. Intern. Câte о linguriţă la un pahar de apă de 3 ori pe zi.
Pentru pulberile com puse este necesară indicaţia “M isee ut
fiat pulvis” (M.f.pulv.)
Pulberile,& vizates,p,|ivreaza pacientului in doze ambalate
3parte, fieearepentFu9 smgură priză. Pulberile divizate se clasifică
şi ele in-iiic^lş şi compuse. Pulberi divizate sim ple. Sub formă
de pulbere djvizată simpla se poate prescrie orice substanţa solidă
a cărei doză s^J^ţă m limitele 0,1 -1 g (in unele cazuri şi mai mult).
Exemplu:.
Rp.: Metionină 1,0 ;=
D.t d. N 1 0
S. Intern. Câte о doză de 3 ori.
L a oraactuală а р г о н е toate pulberile divizate sunt oompuse»
deoarece ccfaţin, pe lângă substanţa activă, edulcoranţi, aromatizanţi,
coloranţi etc.

40
 Pulberea divizata com pusă. In cazul eând doza substanţei
active este mai m icăde 0,1 g, la e a se adaugă substanţe indiferente,
pentru a face normală masa pulberii divizate. Masapulberii divizate
compuse se aduce astfel pâioă la aşa-zisa m asa medie sauoptim ă,
care este de 0,3—0,5 g. Substanţele auxiliarafclosite in acest scop
joacă rolul de excipient (constituens). In calitate de excipient pentru
pulberile divizaţe compuse se utilizează: zahărul, lactoza, glucoza,
hidrocarbonatul de sodiu.
E xem plu:
R p.: Ac.rucotmic 0,05
Zahăr 0,3
M.f.pulv
D .td . N 30
S. Intern. Câte о pulbere de 3 ori pe zi.
Doza acidului nicotinic (substantă activă) din reţetă de mai sus
este inferioară masei normale apulberii divizate (0,1), de aceea s-a
adăugat zahăr, pulbşrea devenind compusă. In ţnajoritaiea cazurilor,
pulberile divizaţe se impacheteazăinplieuri. Plicurile sau pachetele
(fc Sachefe, engl, Packets) depQHetil^ă, staii(rtsaiihârtiespecială,
mchise ermetic, sunto formă foarte comodăde ambalaj pentru pulberi,
dar şi pentru alte forme medicamentoase (de ex. granulate, gelurij.
Sunt numeroase cazurile când pulberile sunt eferyescente. Ele,
dizolvate in apă, produc gaz carbonic şi fac produsul mai plăcut la
gust. Acest gaz rezultă din reacţia dintre hidrocarbonatul de sodiu şi
acidul citric sau acidul tartric, care intrăin compcaienta pulberii ea
excipienţi. Pe lângă ei se mai utilizează zahărul san alt edulcorant,
substanţe aromatizante, coloranţi etc. De regulă, aceste pulberi
se livrează, de asem enea, in plicuri pentru a le păzLde;acţiunea
factorilor atmosferici. Laboratoarele farmaceutice prepară pulberi
pentru prepararea siropurilor, suspensiei buyable sau apicăturilor
buvabile. Toate se prescriu ca pulberile divizate simple.

41
R p.: Andrews answer N. 6.
D.S. Intem. eonţinutul unui plic se vadizolva la un pahar de
apă de 4 ori pezi.
D acă substanţa activă este lnsolubilă in apă, atunei ea va
forma in ea о suspensie buvabilă.
Rp.: Sm ecta N. 10.
D.S. Intern. Coiiţinutul unui plic se v a dizolva la V2paharde
apa de 3 ori pe zi.

2. PU D R E SA U PU L B E R I PE N T R U U Z EXTERN
(Pulveres subtilissim i, aspersiones)
Pulberile pentru uz extern sunt extrafine (subtilissimus) pentm
о mai bună aderare lapiele. In calitate de constituent conţin talc,
amidon sau alt produs indiferent. Se aplică extern prin pudrare pe
suprafeţele lezate ale pielii. Ele aderă uşor la piele. xi măresc
suprafaţa de evaporare, о usucă. D eosebim pudre simple şi
compuse. Cele simple constau dintr-o singură substanţa, iar cele
com puse din două sau mai multe substanţe. Pudrele simple nu
sunt altceva decât 6 substanţă m edieim entoasă bine mănmţită
până la starea extrafină, destinată uzului extern pentru tratamentul
leziunilor pielii.
Rp.: P udrăstreptocid20,0
D.S. Pentru uz extern.
sau
Rp.: Streptocid extrafin 20,0
D.S. Pentru uz extern.
Pudre oficinale simple sau compuse sunt preparate la fabricile
farm aceutice şi Iivrâte sub denumiri comerciale. Se prescriu ca
pudrele simple
Rp.: Pudră “galmanm* 50,0
D .S . Pentm pudrarea picioarelor.
Galmanina este о pudră compusă care, după form a magistrală,

42*
s-ar prescrieinfelul următor:
E xem p lu l 1:
Rp.: Acid salidlic 2,0
Oxid de zinc 10,0
Talc . ;
Amidbn a a a d 100,0
M.t. pulv. subt.
D.S. P udrăantisepticăşi desicantă.
E x em p lu l 2:
R p.: Pudră pentru copii 50,0
D.S. Extern. Pentrupudrareasuprafeţelorintertriginoase ale
pielii.
După cum vedem, prescripţia oficinală este mai simplăl
P u d rele co m p u se Când s A s ta n ^ a c th ^ tre B ţ^ fi^ b s ită in
cantităţi mici sauinfime, aceasta se amestecăcupuftterimdifeente
catalcul, caolinul, amidonul, oxidul de zinc, formândcu eleopuţfcă
compusă. Aceste substanţe joacă rolul de excipient ele modificând
concentraţia prindpiului activ, deci şi efectul pudrei. Concentraţia
optimă о găsim m m dreptarele de specialitate. '
Exemplu: A se prescrie 5 0,0 pudră 5% de aiiesţezină.
M e to d a oficinală
R p.:
• Pudră anestezină 'ja 5%i '—5Д0 '.n -
D.S. Pentru uz extern
M e to d a m agistrală
R p.: Anestezină 2,5
Talc ad §0,0
M.f.asp.
D.S. Pentru uz extern
sau ^ ■•■. u'- if şJbr ^r-.
Rp.: Anestezină2,5 , ’ - or_ i
Talc ad 50,0* -Wi* i.» - .- .
к
. ... w

M.f.puly. Subt. •. ];.

D.S.pentru uz extern r, :
43
 Calculul dozei substanţei active in prescrierea magistrală se
face ţinându-se cont de concentraţia recomandata: a pudrei (in
cazul anestezinei 5%). Procentul indică câte.grame de substanţă
activă se găsesc in 100 g de pudră. Deci 100 g de pudră ar conţine
5 g de anestezină (5 g - 100 g), iar 50 g de pudră conţifi x g de
anestezină. Deci: ! !
5 g --------------------- 100 g
x g ------------------------------- so g

Folosiţi-vă de Indreptar.
Pulberi nedivizaie:
1. Acemin 50 g
2. Bilignină 75 g - câte 1 -2 linguriţe de 3 ori pe zi inaintşde
m asă
3. Oxid de m agneziu 50 g —câte о linguriţă de 3 ori pe zi.
Pulberi divizate:
1. Acid amm ocapronic - câte 2 g de 3 ori p e zi
2. Salicilat de sodiu —câte 1 g de 6 ori pe zi
3. P e n to x il-c â te 0,2 g d e 3 ori p e z i
4. Acid acetilsalicilic —25 centigrame de 2 ori pe săptăpiână
timp de 3 luni
5. Beodazol, fenobarbital, papaverină clorindrat şiteobrommă.in
д щ в egale a 2 centigrame. Câte о doză de 3 ori pe zi, timp ф
2 săptămâni
6. Fenobarbital - 2 centigrame. Câte о doză de 3 ori pe zi tknp
de 2 săptămâni
7. Pulberi in plic: gelusil lac, enterol, tri-om, magurlit (p^daete
a 2 g), fosfalugel (pacbete a 16 g) *
44
 8. Pulberi pentru prepararea siropului: ampicilină, ibiamox,
sumamed •
9. Pulberi pentru prepararea suspensiei buvabile: amoxicilină.
10. Pulberi pentru uz extern (pudre): galmanin, baneocin (in
pulverizator), bivacin, dermatol, sulfadl, pudră pentru copii
75 g, ciminal 5 g; acid salicilic 2%--20 g; chimofon 10% -50 g;
etacridină lactat 2,5% -30 g; acid boric 5% -10 g; chinosol
2 % -l 5 g; sulfprecipitat 2 0 % -l 5 g.

3. GRANULATE SA U G RA N U LE (Granulata)
Lat. Granulum, -i
R usG ranuli
Granulatele sunt preparate farmaceutice solide, constituite din
particule de form ă neregulată, verm icular^ cilindrică sau sferică.
Conţin substanţe active şi substanţe auxiliare şi sunt destinate
administrării pe cale orală. Printre substanţele auxiliare se numără
zahărul, glucoza, lactoza, amidonul, dextranul, substanţe aromatizante,
coloranţi ş.a. Ele sunt una dm formele cele mai potrivite pentru copii,
deoarece решай dozarea cu precizie, au buxfispooibiMtate maltă şi
prop*ietăţi organoleptice excelente. Ca şi pulberile, granulatele pot
fii® $g^ateşi ск>ва*е. Semtâbiesc granulate eifânreSceirbe.Teate se
pgestecm ea pulberile nedivizate siitfple. Inaittte^dfe tntrebuinţare
granulatele âe dizolvăin apă^ M care forindiază solute simple, iilclusiv
©fervescente sau suspensii buvabile. i- f --

E xem plu:
R p;: Granulate ttiucofalk aple 150,0 -
; i r B.S. Intern Câteolingfuriţăla 1 pâliaf d e ^ a d ^ o r i p e i i :
R p.: Granulate in p% uri mucofalk oraiig N 20.
D.S. Jnţerh 1 plie la,l pahşr deşiipâ de (Ş on pe^zi.
In ultinul timp, tot mai mult se produc preparatemedicamentoase
sub formă de granule; destinate copiildr AceSte granulate s^ lr^rează
in flacoane speciale, pe care este marcatnivelul volumului de 60 sau
45
100 ml cu un senm Anume până la acest semn se:toarnă apă pentru
a dizolva gran ulele şi aobţine soluţia saususpensiace vafimgerată
culinguriţa: acid glutamic 10 g, prozerină 60 g, furazolidon - 50g
etc. ■,

Rp.: G ranulateospam ox 0,25 N 5

D. S. Mem. Pentru prepararea suspensiei buvabile 250 mg/5 ml in
flacoane a 60 ml. Câte 5 ml suspensie reconstituită de 3 ori
pe zi.
Exerciţii:
Prescrieţi granulate in reţete, folosindu-vă de indreptar:
blemaren 200 g, venter, uricol, cimalon, plantaglucid 50 g, urodan
100 g, fusidină 70 g.

4. CAPSU LE (Capsulae)
Lat. Capsula^--ae
* Rus. KapsuB

Capsuiele sunt forme farmaceutice constituite dm invelişuri

soluble, careconţindoze unitarede substanţeactive asotiatesauau
cu substanţe auxiliare. Majoritatea capsulelor se admmisteeazgbpe
cale o rală, ex istă capsule re ta rd şi capsuieiiiBa®imii6-
C apsulelş: s u n t о fom aă m ed icam entoasă conveEuabilă;
deoarece protej e»ză substanţele medicamentoase de
lum ină şi le ascund gustul sau mirosul neplăcut. D e cele mai da&e
ori capsuiele sunt confecţionate din gelatină - capsule Capsulae
gelatinosae). Există două tipuri de capsule gelatinoase:
C ap suiele operculate (operculum inseam nă capac) sato
gelulele constau din2căpăcele cilindrice care mtrăunulin ajtul formând
un mveliş pentru pulberi, granule, microgranule sau microcapsulş.
Extrem itătile capsulelor sunt rotunjite pentru a putea fi uşor de
inghiţite. De obicei, ele semghitintregi, m săinrare cazuii se permite
deschidere^ lor:şi fir^cţioparea dozei. Gelulele se dizolva uşor in
mediul gastric (5—15 min), elibeFând conţinutul.

46
Г

Prescrierea. A se prescrie 20 capsule cu ulcoran in doză de

150 mg
R p : Ulcoran 0,15
D.t.d. N. 20 |n caps, gel ^ . ,
S. Intem .Câte о capsulăpe zi
Sau
Rp.: Capsule ulcoran 0,15 N. 20.
D.S. Intern. Câte о capsulă de 2 ori pe zi.
# / ;Д' .
R p.: Capsule andjiol 0,04 N. 60.
D.S. Intem. Câte о capsulă о d atăp e zi
Substanţele active, care se m activează in mediul acid al
stomacului (hprnaoni polipeptidici, enzime ş.a), se livrează in cap­
sule en tero so lu b ile. A cestea sunt copfecţionate dirţ.gelatină
prelucrată cu a d d tanic sau acoperite cu un ştrat subfire de substanţe
speciale acidoxez^stente, pentru a rezista acţiunii siicului gastric
şi a conduce substanţele active in duoden.
Rp.: C apşuledigeslinN . 2(^f ş
D.Ş. Intern. C âte о capsulă de 3 ori pe z i d i^ ă ®nesa
t C ap siile te r e t k r d cedfcază prm cipiul activ incetf, tim p
ittaefângat {12—24 6re) şi pot fi luate о dată sau de 2 oWţ>e Й;
Rp.:-Capş«lf retard caidisorb 0,04N . 20. ,, / ; .л
D.Ş. Intern. Câte о capsulă о d atăp e zu :.
’ -. . - T.-- - '4•
jCapS&ljele vaginale sem troducprofundinv^gin unde, după
de^mtegrare. cedează substanţele active, de regula, cu acţiune
antibactenana şi antimicotică. t

R p.. Capsule vaginale poliginax N. 6.

D. S.'Iritravagmal. Câte о capsulă^ d data pe zi
C apsulele elastice sunt de formă ovoidă (capsulae gelatinbsae
m^tes) saus&riasSt a®nite perle|Peiiaegelatindsae), Ele continue
obicei, substanţe lichide cu gustneplăcut.
47
 1
E xem p lu : \
R p .: Capsule untură de peşte 0,5 N. 100.
D.S. Intern. Câte 1—2 capsule de 3 ori pe zi. ;
E xerciţii. Prescrieţi in capsule următoarele preparate:
a) Capsule elastice
1. Nitroglicerină 0,0005. Câte о capsulă sub limbă (capsula se
vastrivi intre dinţi) in accesulanginos;
2. Olimetină 0,5 g. Câte 2 capsule de 3 o rip e zi după masă;
3. Ulei de ricin 1 g. Câte 15 capsule capurgativ;
4. E x tract de ferig ă 0,5 g. A se ingera 14 capsule ca ~
antihelmintic. |
b) Capsule operculate: .•
1. Piracetam 0,4 g. Câte о capsulă de 3 о й ;]эё zi; %
2. Ritmilen 0,1 g. Câte о capsulă de 3 ori pe zi; ,J£ I
3. P alin ă0 ,2 g . Câte 2 capsule de 2 ori p ezi; I
4. M etad clin ă 0,15 g. Câte о capsulă d e3 ori p e z i ! J
5. “M adopar—250” . Câte о capsulă de 2 ori pe zi.
M icro ca p su le şi n a n o ca p su le. M icro cap su lele au in j
diametru 100—500 micrometri, iar nanocapsulele sunt mai mici de -
1 mcm, adieă se m ăsoarăin nanom etri. Ele conţin cantităţi infmie
de substanţe medicamentoase, pe care le apără de acţiunea agenţilor
extemi şi le m aschează gustul neplăcut. Prin microcapsulare se
urmăreşte scopul creării acţiunii retard, adică aprelungirii acţiunii
medicamentelor, datorită eliminării lente a principiilor active.
Microcapsulele şi microdrajeurile pot fi inclusein capsule opercu­
late obişnuite, num itein acest caz spansule sau capsule retard. De
asemeni, ele pot fi incorporate in comprimate, numite prin analogie
comprimate retard. Diferenţa dintre comprimatele obişnuite şi cele
re ta rd n e-o ilu stre a z ă p re g n a n t ex em p lu l com prim atelor
Nitroglieerină şi Sustac. A m bele tipuri conţin unul -şi acelaşi
preparat - nitroglicerină. In prittiul caz ea este lifceră şi işi exercită
acţiunea imediat, timp de numai câteva minute, iar in eel de-al
doilea caz ea este microcapsulată, efectul fund lent, insă de ltmgă
durată (4 -5 ore). i
48
 5. CO M PRIM ATE SAU ТАВЬЕТЕ
(Com prim ata s.tabulettae)

LatComprimatum, -i
' sau Tabuletta, -ae
Rus.Tabletki
Com prim atele sunt forme faramaceutice solide, care conţin
doze unitar e din una sau mai multe substanţe active; se obţin prin
com prim area unui volum constant de substanţe active, asociate
sau nu cu substanţe auxiliare. Apărute un secol şijumatăteinurmă,
in zilele noastre comprimatele au deveniţ fiarma medicamentoasă
cea mai răspândită (cca 40% din solicitări), datontă numeroaselor
lor avantaje. Printre ele un loc deosebit il ocupă posibilitatea
automatizării producţid, comoditatea ţransporţării, stocării, eliberării
şi administrării, aspectul şi gustul agreabile, posibilitatea bbţtnerii unor
preparate cu destinaţie diversă (enterosolubile, retard, implantabile,
vaginale ş.a), eventualitatea modificării parametrilor farmacoanetici
etc. '
C om prim atele se p rep ară la fabricile sau laboratoarele
farmaceutice prkitehnologii speciale In afară de substanţa activă
(substanţele active), in compoinenţa lor mai pot infra, dupăcvrm s-a
spus, unele substanţe auxiliare, printre carediluante, liante, lubrifiante,
dezint^rante.
Substanţele diluante servesc la diluarea substanţei active in cazul
când doza ac esteia este foarte mică. L iantele cim entează
comprimatul, redându-i form a şi tăria necesară. Substanţele
lubrifiante şi glisante uşurează procesul tehnolo^ic de lunepare a
compximatului prin maşina de comprimare. Substantelc dezintegrante
reduc comprimatul, in mediullichid, la starea de pulbere. Se mai pot
folosi substanţe colorante, conservante, invelişuri etc.
Prescrierea comprimatelor. Există câtevaform e deprescriere:
Rp : Amoxicilină0,5 *
D .td . N. lO intabl. :
S. Intem. Câte un comprimat о dată p e za.

49
Rp.: Comprimateд аагасй таО ,5 *
D .td . N. 10 ..,K, . .. ... =;
S. Intern. Câte un com prim at о d atăp e zi.
Rp. . Comprimate amoxicilină0,5 N. 10
D.S. Intern. Câte un com prim at о d atăpe zi.

Comprimatele com puse se prescriu la fel.

Rp.: Acid acetilsalicilic 0,25
Cafeină 0,05
D.t.d. N. IO m tabl.
S. Intern. Câte un com prim at in cefalee

Rp.. Comprimate acid acetilsalicilic 0,25

cu cafeină 0,0.5
- D .td . N. 10
S. Intern. Câte un comprimat in cefalee

Rp.: Comprimate ^cid acetilsalicilic 0,25 cu cafeină0,05 N. 10 *

D .S. In te jn a ^ â te un comprimat in cefalee -
Pentru â simplifica prescrierea comprimatelor compuse, acestora
li se atribuie denumiri speciale comerciale sau brevetate (iţume
depuse). ;
■ Exem plu: >

Rp : Bismut suf>nitrat 0,3 5

M agnesiti carbonat 0,4
Natriu hidrocarbonat 0,2
Pulbere de rizom calami
Pulbfere desco arţă frangulă Й 0.025
Kelină
R u tin ăăă 0,005 i
D.t.d. N lO m tabl.
S. Intern. Câte un comprimat de 3 ori pe zi.
50
 Pentru a simplificaprescnerea şi pentru о tnai bsnă memorizare
a eompozitiei medicamentoase^ com prim ăM йеШах sugapririBt
denumirea de ‘^ d d if lă ” ■ r ‘;
Rp.: Comprimate “vicalină” N. 100 v,
D.S. Intern. Câte un com prim at de 3 oij.pe p-
V ă atragem atenţia asn p rafap talu ică demmtirea com erttală
“vicalină” (luată Intre ghilimele) rămârie la nominativ. J”
Observaţi, că in exemplele de mai sus nu au fost indicaţi
excipienţii comprimatelor, cu toate că şi ei intră ih componenţa lor,
a^pst%ţ(^&ndiiiutilţ ţ
p Dozele printipiilor active din comprimate sust«standarde, fixe,
caleulatepentrubolnavul adult mediu, de aceeaindividualizarea strictă
a dozei este^mn lucru tiecesar. De multe ori medicul este nevoit să
recomande un fragment de comprimat sau, din *x>ntca|> câteva
comprimateiao priză. U nde comprimate sunt prevazutefeu şănţuleţe
.speciale pentm aputea. fi frâate in douâ s au in patra fragment®
relativ «gale (com prim ate secabile, reSpectiv bisiăcăbile sau
cvadrisecăbile). p

la tă câ teva exem ple a

1. Enevoie de administrat paraam inosalidlatde sodiu câte 3 g
de 3 ori pe zLsDin m dreptare acflăffl^eă preparâtâl se livrează in
comprimate a 0,5 g.
Rp ЛCoxnp^imâte paraaminosalicilat deşpdiu 0,5, N. 100
‘ ;$ .S . Intern. C ^ ţjbş.3' .сщpe-.zi.'
2. A se adfflDiaistra 0,1 g acid âcetilsatocilic! AflaafcăWĂbstanţa
se livreazăin comprimate a 0,25 şi 0,5 g. Prin urmare, recomandăm
bolnavului fie о jum ătate de com prim at a 0,25 g, fie u n sfert de
c o ri^ rim a tâ ^ 5 g. Iriam befexazuri, bolnâvttliteprim i 0,125 g,
сёёй ce se apfcspie de dozariecesarăL ' 4
Rp Comprimate a d d acetilsalicilic 0,25 N. IQ -
С*.S. Intern. Câte о jum ătate de ro m p rim f|d e 3 pri pe zi.
 Astfel se procedează de cele mai multe ori la administrarea
tabletelor copiilor de diferite vârste şi vârstnicilor. Avândin vedere
că aceste grupe de pacienţi inghit com prim atelecu greu, ele pot fi
far âmiţate in prealabil.
Comprimatele orale sau obişnuite se inghit intregi sau crocate.
In mediul lichid al stomacului se dezintegrează in câteva minute şi
eliberează substanţele active, care se absorb in circuitul sistemic
sau işi exercităactiuneain tractul gastrointestinal.

Varietăţi de com prim ate

C o m p rim atele film ate sau peliculate (drajefiate) sunt
acoperite cu opeliculă subţire constitmită din rezine naturale sau
sintetice, gum e, ceruri etc Uneori li se mai adaugă substanţe
aromatizante, zaharuri. Filmul esteneted, adeseastrălucitor, colorat.
C om p rim atele efervescente se dizolvă in apă, in care
form ează bioxid de carbon datorită incorporării in ele a unui acid
organic (de obicei citric sau taitric) şi unui bicarbonat sau carbonat
(de sodiu sau potasiu) in proportie potrivită. Ele se beau numai
după dizolvarea lor completăin apă (50-150 ml). Exemple: supradin
(multivitamine), plusssz (multivitamine), redoxon (acid ascorbic,
50 m g), efferalgan (paracetam ol, 500 m g), acilpirin (acid
acetilsalicilic, 500 mg). Exemple de comprimate efervescente pe-
diatrice: antigripin (paracetamol 250 mg, chlorfenamin 3 mg, acid
ascorbic 50 mg). L
C o m p r im a tele m a stica b ile conţin gum e speciale de
m estec at şi su n t d estin ate m estecării in cavitatea bucală.
Substanţele active fie că-şi exercită acţiuneă in cavitatea bucală
sau orofaringe, fie că se inghit cu saliva sau se absorb prin mucoasa
bucală. Se folosesc mai m ult de copii şi persoane tinqre.
Com prim atele perlinguale sau sublingua|e se tin sub limbă
până la abşorbţia totală a substanţei active, care se produce de&tul
de repede, datontă vascularizării bogate a acestei regiuni. Vg^ele
sangvine sublingvale se varsă in sistemul venei cave superioare şi
preparatul nimereşte direct in circuitul sistemic şiiffite^ celporM ,
cum se intâm plă cu cele inghiţite. A cestea din urm ă Sunt supuse
52
fenom enului de p rim pasaj (are loc la trecerea substanţei
m edicam entoase prin m ueoasa intestirială şi ficat), unde о birnă

E xem ple: Nitroglicerină 0,0005.

C om prim atele solubile pentru prepararea solutiei buvabile
maiftte d e l^ e b u in ţa re sedizolvăm ^pă. *- '
E xem p lu :
R p.: Comprimate solubile solpadein N. 12; _
D.S. Intern. Câte un com prim at la V4 pahar de apa de 4 ori
pezi. ' '
C om prim atele enterosolubile sunt о varietate de .compri­
m ate filmate, cu deosebirea că invelişul lor este acidorezistent
(gastrorezistent), constituit din unui sau câteva straturi de substanţe
rezistente la acţiunea sucului gastric (acetilftalat de celuloză, glu­
ten, copiblimeri ânionici ai acidului metacrific şi est&riler ftii etc.)
pentru ap u teatrece comprirnatul intreg, nedezagregat, prin sucul
gastric. Se recurge la asemenea formăpentru aprotejafie substanţa
activă, lâbilă in mediul acid, de acţiunea sucului gastric (de pilda,
enzimele pancreatice), fie m ueoasa gastttcă de acţiunea iritantă
sau ulcerigenă a substanţei active (indometacina, spre exemplu).
Comprimatele enterosolubile nu trebuiesc frânte sau Crocate.
E xem p le:
1) Substanţe instabile in sucul gastric ' , : ■••
R p.:C om prim atepâncreatină0,25 N. 30
D.S. Intern. Câte un comprimat de 3 ori pe zi in timpul
meselor.

2) Substanţe care irită m ueoasa gastrică: *

Rp.: Comprimate diclofenac 0,05 N. 30
D.S. Intern. Câte un comprimat de 3 oripezi.-

53
 Com prim atele retard eliberează meet şi timp mai mdelungat
substanţa activă, datorităimcorporării acesteia in microcapsule cu
viteză diferită de cedare sau altor metode, mai sofisticate. Sunt
convenabile din mai multe considerente: reduc numărul prizelor la
2 sau 1 pe zi, menţin concentraţia plasmatică a substanţei active la
un nivel relativ constant etc. M ulte specialităţipoartă mdicele R
(retard), SR (slow release) sau calificativele Long, Retard, Chrono,
etc. care sublmiază acţi unea mdelungată a comprimatelor respec­
tive.
E x e m p le :
R p.: Comprimate feloran 0,1 N. 3 0
D.S. Intern. Câte un com prim at о d atăp e zi.
N otă. Feloranul este о speciâlitate a diclofenacului, prescris
mai sus, iff comprirnkte obişnuite. Observaţi că comprimatele re­
tard se adm inistrează mai rar.
Com prim ate pentru supt (susetele) se tin in cavitatea bucală
până la resorbţia deplină. Substanţa lor activă, fie că este un дай-
septic cu acţiune topică, fie că excită receptorii nervoşi şensitivi şi
acţionează in mod reflex. »
1) Preparat cu acţiune topică (antiseptic oro-farmgean)
Rp.: Comprimate antiangin 2,5 N. 12,
D.S; Perlmgual. Câte un com prim at la fiecare 2—3 ore.
2) Preparat cu acţiune reflexă v
Rp.: Comprimate validol 0,06 N. 10.
D.S. Perlingual. Câte un com prim at in accesele de spasm'
coronarian.
C om prim atele pentru prepararea soluţiilor şu n to formă
convenabilă de substanţă dozată, care permite obţinerea soluţiilor
pentru uz extern.
E xem plu.
Rp : Comprimate hidroperit 1,5 N. 6. >
D.S. Extern. Câte un comprimat la о lingură de apă pentru
prepararea apei oxigenate.
54
 C o m p rim a te le im p la n ta b ile (implantarile) sau peletele se
introduc subcutanat prin mcizie sau prin intermediul unor seringi
speciale. Răm ân in locul administrării pentru un timp anumit, de
obicei, câteva luni sau ani, de unde substanţa activă se absoarbe
lent şi uniform in aşa fel, in cât nivelul ei In sânge şi efectul se
menţin constante.
C om prim atele vaginale se introduc in vagin, undeişi exercită
acţiunea locală. Unele conţin şi substanţe spumigene pm tru a uşura
acoperirea totală amucoasei, De obicei, conţin principii antibacteriene,
antiftmgice, antiprotozoare, hormoni. Pentru introducerea mai
convenabilă, unele se livrează direct in aplicatoare. Aplicatorul
reprezintă un tub de 5—8 m m grosim e şi ccă 12 cm lungime cu
comprimatul la un capăt şi un propulsor la celălalt. Extrem itatea
cu comprimatul se introduce profund in Vagin, in poziţia culcaţă, se
apasă pe propulsorul de la extrem itatea dp dinafâra, dug&care
aplicatorul se scoate şi se aruncă
E xem plu:
Rp.: Com prknatevkgifem N . 15. ,,
D.S. bitravaginal. Câte u n comprim atin-vagin о d atăp e zi
timp de 15 zile.

'"'-^n&alai^'bQă^rimatâca'.
Comprimatele se ambalşază in fblii, blistere^ 6drcănaşe, cxitiuţe,
fladoane etc.
Mai convenabile par a fi blisterele sau alveolele termoformate, in
care fiece tabletă se păstrează aparte in condiţii ermetice, pacientul
puţând desprinde о tabletă fară a le atinge pe celelalte'
E xerciţii: * дг
1. Prescrieţi in comprimate preparatele enumerale mai jos, in
dozele indicate
a) Com prim ate obişnuite (sim ple): ; -
1. NrtrazfepaM a 0,005 (iSfelO). Internt 6 âte bn cxffl^riri^tina-
inte de soinn. s £ iv
7
55
 2. Furosernid a 0,04 (N 20). Intern. Câte un comprimat
dimineaţa inainte de masă.
3. Verapamil a 0,08 (N.40). Intern. Câte un comprimat de 3
o ripezi.
4. Sulfadimetoxină a 0,5 (N 60). Intern. Câte 2 comprimate
de 2 ori pe zi.
5. M etronidazol a 0,25 (N 20). Intern. C âteun comprimat de
3 o rip e zi. ..
b) C om prim ate com puse (cu denum iri cotnerciaW):
1. N acom N. 100. Intern. Câte un comprimat de 2 ori pe zi.
2. Co-trimoxazol N.40. Intern. Câte 2 comprimate de 2 oripe
zi.
3. Adelfan N.30. Intern. C âteu n comprimat de3 ori pe zi.
4. SedaIginN.20. intern. Câte un comprimat in cefalee.
5. Saridon N.40. Intern. Câte un comprimat in dureri dentare
acute.
C e s u b s ta n ţe m e d ic a m e n to a se in tră in c o m p o n en ţa
comprimatelor compuse, enumerate m aisus. Prescrieti-leinm od
desfaşurat (magistral), folosindu-vă de indreptare.
c) C om prim ate sublinguale:
1. M etiltestosterona0,005 (N 20). Sublingual. C âteuncom -
prim at sub lim bă de 3 ori pe zi.
2. Metilandrostendiola0,01 (N.20). Sublingual. C ăteuncoin-
prim at şub lim bă de 3 ori pe zi.
3. Etisterpna0,01 (N.30). Sublingual. C âteun comprimat sub
lim bă de 2 ori pe zi. , i
4. Dezoxicorticosteron acetat a 0,005 (N.50). Sublingual. Câte
un comprimat sub limbă о dată in 2 zile.
d) C om prim ate enterosolubile:
1. Diclofenac a 0,025 N.30. Intern. Câte un comprimat de 3
ori pe zi.
2. Triferment N.20. Intern. Câte 2 comprimate de 3 ori pe zi.
3. N igedază a 0,15 N.30. Intern. Câte un comprimat de 3 ori
pezi.
 4. Acid glutamic a 0,25 N.40. Intern. Câte un comprimat de 3
oripezi.
5. Ademetionină a 0,4. Intern. Câte 2 comprimate de 3 ori pe zi.

2. Prescrieţi comprimate, folosindu-vă demdreptar. ^

1. Cimetidin, rantac.
2. Comprimate filmate - doimicum, diclofenac, ranital, ulceran
3.Com prim ate retard - nitrong, isodm it retard, lekoptin,
chinidin-R, dalat long, almiral S R depakin.
4. Comprimate rapid-retard - adâlat SL.
5. Comprimate masticabile - plenil,maalox. u
6. Comprimate enterosolubile —ipertrofan, orfiril.
7. Comprimate pentru supt - antiangin, saibei, voseptol.
8. Comprimate pentru prepararea sohiţiilor—furacilină, neomag-
nol.
9. Comprimate implantabile - esperal, implanon.
10. Comprimate vaginale - nistatin, canesten, betadin.
3. Care sunt substanţele active din comprimatele antacidin,
normatens, helicocin, beloid.

6. DRAJEURI
Fr. Dragee
Rus. Draje
Draj eurile (din fr. Dragee) sunt о formă medicamentoasă solidă
cu aspect sferic sau lenticular, constituitădindoyă straturi—unui intern,
nucleul, care conţine substanţa sau substanţele active, şi altul ex­
tern, inveliş din zahăr şi alti excipienţi. Drajeurile se inghit, numai
unele se sug. In stomac se dezagreghează in aproximativ 3 0 minute,
lar altele sunt enterosolubile, dizolvându-sem intestin, protejand
astfel preparatul de acţiunea sucului gastric. Drajeurile au avantajul
că mascheză gustul şi mirosul preparatului, il păzesc de acţiunea
agenţilor extemi.
P r e s c r i e r e a . A se prescrie 30 d rq eu ricuck^jrom azm ă a
25 mg. Cel mai free vent se foloseşte m etoda prescurtată de
57
prescriere, deoarece sunţ forme oficinale pregătite la, fabricile
farm aceutice se recomandă, şi mai rar, forma magistrală.
M eto d a I
Rp.: DrajeeclorpromazinăO,Q25 N.30
D.S.Intern. Câte un drajeu de 2 ori pe zi.
M eto d a a II-a
Rp.: Clorpromazină 0,025
D .tcLN.30 in dragee
S.Intern.Câte un drajeu de 2 ori pe zi.
Drajeurile ce conţin 2 sau m ai multi ingredienţi activi poartă
denumiri comerciale şi se prescriu numai prin metoda prescurtată,
fără a se indică dozele ingredienţilor
Exercifii. A se prescrie in drajeuri următoarele preparate
Drajeuri sim ple
1.50 drajeuri cu bromhexină a 4 mg. Intern. Câte un drajeu de
3 ori pe zi
2. 20 drajeuri cu indapamid a 25 mg. Intern. Câte un drajeu
dimineaţa
3. 100 drajeuri cu silibinmă a 70 mg. Intem. Câte 2 drajeuri de
4 ori pezi.
4. 20 drajeuri cu amitriptilină a 10 mg. Intem. Câte un drajeu
de 2 ori p ezi.
5. 50 drajeuri cu pentoxifilină a 100 mg. Intem. Câte 4 drajeuri
de 3 ori p ezi.
Drajeuri com puse
1. 50 drajeuri “adelfan-ezidrex“ Intern Câte un drajeu de 2
ori pezi.
2 .5 0 drajeuri “beloid” . Intem. Câte un drajeu de 6 ori pe zi.
3.21 drajeuri “nonovlori” . Intem. Câte un drajeu о datăpe zi.
Drajeuri enterosolubile
1.30 drajeuri “panzmorm forte”. Intem. C âte2 drajeuri de 3
ori pe zi
58
F
2. 20 drajeuri “m ezim forte” . Intern; Gate iffif drajeti dte 3 ori
pe zi. -
3. 40 drajeuri cu diclofenac a 50 mg. Intern. Câte tm draj eu de
3 ori pe zi. ■
s: ;-S•
7. PIIJJLE (P IL U L A M E )
Lat. Pilula, -ae
Rus. Piliuli
- Pilulele sunt p form ă medicam entoasă dozată, magistrală,
constituită din prindpiul activ şi masa pilulară. Pentru prepararea
pilulelor este nevoie de m uncă manuală, din care cauză ele sunt
tot mai puţm utilizate, fi ind in prezent p e cale de dispariţie.
Sub form ă de pilule p o ate fi p resg risă orice substanţă
medicamentoasă. Practica arată insă că unele forme oficinale şi
industriale, ca de exemplu comprimatele, capsulelesaudrajeurile,
surit mai convenabile. D oar in virtutea tradiţieiunii compuşi mai
continuă să fie prescrişi in pilule. Din ei fac parte nitratul de argint,
iodul, anhidridaarsenioasă, unii alcaloizi.
Excipientul pilulelor se m ai num eşte m asa pilularăşi constă
dintr-un amestec de extract moale dinrf^^mil^^ţmQi: planţe, ca
odoleanul (Valeriana officinalis L.), ghinţura (Gehtiana lutea L.),
lemnul dulce (Glycyrrhiza glabra L.) şi pulberea pbişnuită din
aceleaşi rădăcini in asem enea proporţia, incât njaşa pilulară
căp^tată să aibă о consisţenţă elastică.
Pilulele se prepară după cum urmează. Maiirvtjâi de toate, se ia
substanţa medicamentoasă recomandată de medic in cantitatea
corespunzătoaifenumărului dedoze p r e s e n t D e cfeicei>seprescriu
25 sau 3 0 pilule. Se iau, deci, 25 sau 3Odoze de substanţă activă şi se
amestecăuniform cupulberea din rădăcinărespectivă Apoilapulbere
se adaugă exţractiil moale din cantitatea necesară şi se amestecă
bine cu pulberea până la obţinerea unei mase elastice, care se
subdivizează in 25 sau 30 părţi egale, căra&ali se dă forma sferică.
Anumite substanţe necesită folosirea, in calitate de m asă
pilulară, a unor excipienţi inerţi din puncţ de v^de^e ehimic cu care
ele să nu intre in reacţie. In asemenea cazuri se utilizează caolinul
(Bolus alba).
59
 Pentru a simplifiea m unca medicului In prescrierea pilulelor,
excipxentulil vom num i masăpilulară, iar cantitatea ei о vom lăsape
seama farmacistului, indicând doar cat trebuie (quantum satis), dat
fiind faptul că m asa unei pilule trebuie să fie de 0,5—0,6 g.
P r e s c r i e r e a . A s e prescrie 3 0 pilule cu nitrat de argint in
doza pentru о priză de un centigram.
R p.: Nitrat de argint 0,3
M assaepilularum g.s. utf.pil. N. 30
D.S. Intern. Câte о pilulă de 3 ori pe zi.
In cazul dat s-auluat 30 doze de nitrat de argint (0,01x30 = 0,3),
adică câte о doză pentru fiecare pilulă.
A m spus că pilulele sunt о form ă m edicamentoasă prescrisă
rar, deoarece prezintă anum ite dezavantaje. Primul constă in
necesitatea lucrului m anual pentru prepararea lor. Alt neajuns il
prezintă dezagregarea lor lentă in tubul digestiv, ceeace inseamnă
о perioadă de latenţă mai indelungată a actiuniiprincipiului activ şi
chiar о biodisponibilitate mai redusăin cazul uscării pilulelor.
E xerciţii. Prescrieţi sub formă de pilule unnătoarele substanţe
in dozele indicate pentru о p riz ă
1. 25 pilule lactat de fier a câte 2 centigrame.Câte o pilulă de
2 ori p e zi.
2. 3 0 pilule ce conţin 5 decitniligrame iod şi 5 miligrame iodură
de potâsiu la о priză. Câte о pilulă de 3 ori pezi.
3. 25 pilule cu anhidridă arsenioasă un miligram la о priză
Câte о pilulă de 2 ori pe zi.
8. PELIC U LE, FILM E SAU PLĂCUŢE
(MEMBRANULLAE)
Lat. Membranulla, -ae
Rus. Pleonca
Peliculele sunt о form ă medicamentoasă solidă, relativ recent
introdusă in practica medicală, constituite din principiul activ şi
excipient (un polimer special). Peliculele pot fi considerate sisteme
retard, deoiarece eliberează lent substanţa medicamentoasă şi au

60
о acţxune indel ungată. bi acelaşi timp, fflmeleaderăuşor lamiKXJase,
fixându-se pe Locul unde au fost aplicate.
Existăpelicule pentru adminstrarea mtrabucală şi retropalpebrală
(pelicule oftalmice). t J
Peliculele pentru administrarea intrabucală se aplică pe gingie.
In practica m edicală se cunosc peliculele cu nitroglicerină
(Trinitrolong) ce conţin 1 sau 2 m g substanţă activă. Nitroglicerină
eliberată se absoarbe incet prin m ucoasa bucală direct in.sistemul
venei cave superioâre. Exerciţă atât acţiune imediată. cat si durabilă
(3—4 ore) şi poate fi folosită atât pentru abolirea accesului anginos,
cât şi pentru profilaxia lui. U n avantaj a! peiliculelor eonstă in
posibilitateainlăturării acestoradepe gingie, in cazul uriiii efect ma-
jor cu consecinţe nedorite. Insă ele trebuie să fie aplicate in aşa fel,
incât să nu facă dificilă digestia. In acest caz, peliculele se pot
desprinde şi pot fi rnghiţite, cu aderareape mucoasa eK)fagiană, cu
absorbţie sistemică şi posibilitatea unor efecte adverse.
; Peliculele oftalmice se aplică retropalpebral şi substanţele ac­
tive se dizolvăincet ţn lichidul lacrimal, exşrcitând о acţiune asupra
ochiului (miotică, midriatică, antiseptică).
P r e s c r i e r e a Deoarece sunt formq medicamentoase
oficinale, sefoloseşte forma prescurtată de prescriere cu specificare,
in cazul peliculelor oftalmice, a tipului de pelicule.
1 . A se prescrie 50 pelicule cu trinitrolong a câte 1 mg.
Rp.; Pelicule trinitrolong 0,001 N 50
D.S. Intrabucal. Câte о peliculă de 3 ori pe zi, aplicată pe
. gingiamaxilară.
2. A se prescrie 3 0 pelicule oftalmice cu pilocarpină clorhidrat
Rp.: Pelicule oftalmice pilocarpină clorhidrat N.30
D.S. Retropalpebral. Câte о peliculă in sacul conjunctival pe
seară.
E xerciţii. Prescrieţi pelicule ofţalim ice cu următom-ele
substanţe
1.30 pelicule cu atropină â 0,001. Câte о peliculărfetropalpebral
о dată p ezi. :
61
 2. 20 pelicule oftâlmice cu sulfapiridazină sodica. Câte о peliculă
in sacul conjunctival de 2 ori pe zi.

9. C A R A M E L E (C A R A M E L )
LatnCapamd,-is
Rus. Carameli
Caramelele sunt о form ă m edicam entoasă solida preparată
din zahăr, m elasă şi о substanţă medicamentoasă. D e obicei, ele
se ţin in cavitatea bucală, unde se dizolvă, eliberândpxincipiul activ,
care exercită acţiune topică.
Deoarece caram elele sunt oficinale, ele se prescriu in formă
prescurtată. A se prescrie 100 caram ele cu decam ină a 15
centimiligrame.
Rp.: Caram etedecam ină0,00015 N.100
D.S. Intrabucal. Câte о caram elă la fiecare 2 ore. A se tine
in cavitatea buCalăpână la resorbţie com plete

10. C R E IO A N E (STIL1)
Lat. Stilus,-i
Rus. Karandaşi
Creioanele sunt forme farmaceutice soli.de, de formă cilindrică,
terminate cu un con sau cu о calotă ovoidală. Reprezintă nişte
bastonaşe cu lungimea de 5 cm, un diametru de 3—5 mm şi о greutate
de 4—8 g. Sunţ obţinute din unele substanţe compresate sau din
amestecul lor cu parafină şi alţi compuşi solizi. Au intrebuinţare
topică. Se prescriu in form ă prescurtată, deoarece sunt preparate
oficinale.
R p.: Creioane mentol N.3
D.S. Topic. A fricţionatâm plelein migrenă.
E xercitii: Prescrieţi următoarele creioane
1.10 creioane hemostatice.
62
 11. BRICHETE (BRIKETA)
л Lat. Briketum. -i
j Ş J1 i / , Rus. Briketi
Brichete se num esc produsele obtinute prin presarea sau
brichetarea unor pulberi căpătate din plante medicinale. De cele
mai multe ori' brichetele sunt divizate pnn şanţuleţe/Sâu crestături
in 10 părţi egale. Fiecare parte poate fi ruptă âpârte şi folosită
pentru prepararea infuziei sau decoctuhri, de obicei, in volum de un
pahar. Soluţia extractivă obţinută se foloseşte intem sau local (spălătuii
etc.) pe parcursul unei zile sau la о baie.
Brichetele se prescriu in form a prescurtată. A se prescrie
brichete cu dentiţă.
R p.: Brichete iarbădentiţă 75,0
D. S. О diviziune a se ţine in apă clocotită timp de 10 minute, a
se filtra şi folosi pentru pregătirea unei băi pentru copil.
Exem ple de brichete
Brichete frunze eucalipt 100,0
Brichete nervoflux 37,5

12. SPECII (SPECIES)

..x. Species,;-ei
Rus. Sborâ
Speciile sunt amestecuri uniforme de plante sau părţi din plante
medicinale, transformate in pulbere grosieră şi foloşitej>entru pre­
pararea ceaiurilor medicinale. In unele cazuri, in specu se introduc
uleiuri esenţiale şi alte substanţe. Este forma medicamentoasă cea
mai veche, aj unsa până in zilelb noastre. Plantele medicinale incluse
in componenţa speciilor se aleg dupa âcţiuneălbf şi sep rep arăin
prezent la fabricile farmaceutice. Speciile se ăflăin vanzare liberă.
Există următoarele şp ed i oficmale: » ; t -i
Specie antiastenatică SpedepoIx^tfflii№că
Specie expectorantă. - Specie sedâ$vă> f «
Specie diuretică Specie coldg^gâ f
63
 FORMELE MEDICAMENTOASE
SEMISOLIDE SAU MOI
Formele medicamentoase semisoli de, zise şi m oi sunt destinate
uzului extern, administrării in cavităţile софи1ш, iarin unele cazuri
acţiunii resorbtive. Din ele fac parte unguentele şi yarietăţile lor
(balsamul, gelul, crema, pomada), pastele, linimentele, supozitoarele,
emplastrele.

1. U N G U EN TE (UNGUENTA)

Lat. Unguentum, -i
Rus. Mazi
U nguentele (num ite la noi uneori im propriu şi urisori) sunt о
form ă m edicam entoasă de consistenţă păstoasă, care se aplică pe
piele sau m ucoase pentru acţiune locală sau resorbtivă. Ele sunt
constituite din substanţe m edicam entoase (substanţe de bază) şi
excipienţi, numiţi in acest caz baze de unguent, care se inmoaie la
tem peratura cxMpului. In funcţie de sursa de obţinere, in calitate
de baze de unguent se folosesc:
1. G răsim ile anim aliere
a) solide —grăsimile păsărilor şi animalelor terestre: lanolină
(Lanolinum, Adeps lanae), untură de pore (Axungia porcina,
Adeps suillus);
b) lichide - grăsimile din peşte şi alte specii marine: untură de
peşte (O leum jecoris Aselli)). In unele ţări (SUA, M area
Britanie) grăsimile animaliere au fost excluse din lista
oficinală a bazelor de unguente.
2. Uleiurile m inerale (grăsim ile lichide) care sunt:
a) ce se solidificăin prezenţa aerului - uleiul de in(01. Lini),
uleiul de cacao (Ol, Cacao), uleiul de nuci (OLNucis), uleiul
de cânepă(01. Cannabis);
 b) ce nu se solidifică in prezenţa aerului —uleiul depersici
(Ol.persicorum), uleiul de măsline (Ol.Olivarum), uleiul de
ricin (Ol.ricinum), uleiul de arahiş (Ol. Arachidis), ulieul de
sola (Ol. Soae), uleitA de floarea-soăreli#(01.;HeliaHtiii),
u leiu l de p ă p u şo i (O l.M a y d is), u leiul de bum bac
(Ol.Gossypum). '
3. G răsim ile minerale.
a) solide - vaselina galbenă (Vaselinum flavum) şi albă
(Vaselinum album);
b) lichide —uleiul de vaselina sau parafma lichidă (Oleum
vaselini s. Paraffinum liqiudum); ulieurile minerale şi alcoolii
cu m asă moleculară m ică (p olietilenglicolul).
4. Ceara sau produsele asem ănătoare—ceară’albăsau galbenă
(С егё alba s. flaVa); sperm acetul sau cetaceifl "(Cetaceum,
Spermaeetum); părafină solidă (Paraffinum solidu); ozocherită
(Ozocheritum medicinalis); lanetă (Lanette).
5. Produse sintetice ii:

b )in b azăd ecelu lo ză; > i;;

c) in bază de siliconi; , ...^
d) in bază de fosfolipide (fosfatide). Г г;
Substanţele incorporate in unguent form ează cu baza de un­
guent о anum ită concentraţie, care se exprim ă In procente.
Acţiunea terapeutică a unguentului depinde de concentraţia lui.
In prezent unguentele se produc la fabricile sau laboratoarele
farmaceutice şi se livrează^in tixburi sau, m âi rar, in botcănalşe. Ele
poartădenurm rea substanţei active sau au denumiri comerciale.
Iri funcţie de modul de administrate, se disting unguente penfru
uz extern, unguente oftâlmice şi unguente nazale.
Unguente pentru uz extern. Sunt destinate preponderent
pentru acţiunea topică (derm ice, vaginale, rectale) şi, mai rar,
pentru efect sistemic (adică după absorbţie).
P r e s c r i e r e a . Sunt 2 forme de prescriere: oficinală şi
65
magistrală. Lapres crierea unguentelor oficinale, maiintâi ,se indică
denum irea formei m edicam entoase (unguent), apoi denumirea,
substanţei medicamentoase, concentraţi a şi cantitatea de unguent.
In cazul гщог ^ е а д т ш cqmerciale, după denurnire urmează masa
unguentului. In cazul jprescrierii magistralş, (preppptă?Mf^nnacie),
mai intâi, se indică substanţa activă, apoi excijşienţăi şidupă aceea
indicaţia de a fi am estecate pentru a prim i unguent.
E x em p le.
1. Să se prescrie 10 g unguent 0,1% gentamicină. >
Prescipţia oficinală Prescipţia m agistrală
Rp.:Ung.gentamicină Rp.: Geittamicină0,01
0,1% -10$ V askinăad 10,0
D .S.Extem . A se ap licape M.£?ţp g
suprafaţa lezată a pielii D.S.Extem. A se aplica
. pe suprafaţalezată a pielii

2. Să se prescrie 30 g unguent “diprogent

R p.: Ung. “diprogent” 30,0
D.S.Extem . A se aplicape suprafaţa lezată a pielii.
Unguentul “diprogent” este com pus (betametazonă şi gen­
tamicină), din care cauză poartă о denurnire comercială şi se va
prescrie doar in forma oficinală.
3. S ă s e prescrie 15 g unguent fluorocort.
R p;: Ufig. “fluorbcort” 15,0
D.S? Extern: A se aplica pe segm entele afectate ale pielii
Denumirea “fluorocort” о poartă unguentul, dar nu şi substanţa
activă. Dacă ar fi să prescriem acest unguent după metoda o% inală
sau magistrală, adicădupă denumirea subsţanţei active, care ip cazul
de fata este triam cinolonă acetom d in concentraţie de. 0,1% ,
atunci reteta ar avea urm ătoarele forme:
R p.: Uag. triamcinolonă gcetonid 0,1%—15,0
D.S.Extem . A se aplica pe sectoarele afectate ale pielii.
W V „ # ' . , ; , •
66
Rp. :.Tnamcmolonă acetoru dO, 015 i ;
Vaselina ad 15,0 ! м
; M.f.ung. к s
D.S. Extern. A se ap lic a p e locurile afectate alepielii.

E xercitii ;
Prescrieţi următoarele preparate in unguente
1. M upkocină 2% —15 g. b i afecţiunile pufulente ale pielii
2. “Bacitracină” 28 g. Inafecţiunilepurulentealepielii r
3. Betam etazonă 0,1 % - 15 g. In afecţiunile inflamatorii ale
pielii. ' '
4. Bonafton 0,5% - 25 g. In afecţiunile micotice ale pielii.
5. Fenilbutazonă 5% - 20 g. In tromlx)flebitele supemciale ale
extremităţilor inferioare.
6 . Indometacină 10% —40 g. In artrite, poliaftrite.
7. Ihtiol 10% —25 g. In combustii, nevralgii.
8. Heliomicină 4% - 10 g. In piodermite, ulcere trofice.
9. D ecam ină0,5% - 30 g. In epidermofiţie
10. Hidroportizonă 1% - 10 g In afecţiunile inflamatorii ale
pielii.
Prescrieţi următoarele unguente cu denumiri comerciale:
1. “Apisartron” 20 g 4. “Micosolon” 15 g
2. “ViprosaT 50 g 5. “Dermosolon” 5 g
3. “Apilac’’ 50 g 6 . “Depersolon” 10 g

7. “Hioxison” 10 g
8. “lrusol” 30 g s
9. “Fastin” 50 g ;
Urijpientele manifestă, in general, о ăcţiune locaM,insă există
probabilitaţea absorbţiei principiilor active in şânge}şi^exercitării
unui efect sistemic cu atât mai exprimat, cu cat este mai m are
suprafaţŞs corpidui pe care %a apMcat uogbientnl^ PppiEiisubstanţele
cu.activiţaţe biplogicăpntfm ică, cum arfipf^arateleihprm ajtiale
(glucocorticoizii), acest lucpLtpebuie Urat in conmfler^^, I n acelaşi
67
timp, sunt elaboraţi derivaţi care se absorb greu prin piele, pentru
a evita generalizarea acţiunii.
Unguentele pot fi folosite, in unele cazuri, in scopul acţiunii
resorbtive. In trecut se folosea, de exemplu, unguentul; de miercur
concentrat, in tratam entul sifilisului. Miercurul din unguent se
absoarbe prin piele şi m anifestă acţiune terapeutică, № in unele
cazuri şi toxică.
In p rez en t se u tilizează unguentul cu nitroglicerină in
tratamentul sistem atic al bolii ischemice, de exemplu, unguentul
nitro (Nitro 2% voi de-sal va), care se aplică pe pielea părţii
superioare apieptului de 2—3 ori pe zi, de unde nitroglicerină se
absoarbe lent.
Unguente oftalmice. Unguentele folosite in tratamentul bolilor
de ochi se num esc oftalmice. Ele se prescriu in cantităţi relativ
mici (2,5—10,0) şi se introduc in sacul conjunctival. Unele laboratoare
farm aceutice livrează unguente oftalm ice in tuburi speciale,
convenabile pentru inserţia directă a medicamentului. Se prescriu
la fel ca şi unguentele pentru uz extern. L a dorinţă se poate in­
die a __ oftalmic. Cel mai frecvent se foloseşte m etoda oficinală
de prescriere,' deoarece acestea sunt livrate sub form ă gata de
fabricile farmaceutice.
E xem plu. Să se prescrie 10 g unguent oftalmic 1% pilocaipină
clorhidrat
Rp.: Ung. oftalmic pilocarpină clorhidrat 1% -10,0
D.S. U nguent oftalmic. A se aplica dupăpleoape de 2 o rip e
zi.
in signatură este necesar de a specifica modul de utilizare,
indeosebi in situaţiile când substanţa activă poate fi folosită atât
pentru uz. extern, câtşi in tratamentul maladiilor oftalmicş,
E x e r6 iţii.P rescrieţi urm ătoarele substanţe in unguente
oftalmice. <
1. Aceclidină 3 % - 20 g. Pentru tratamentul glaucomului. ■-
2. Aciclovir 5% -5 g. Pentru tratamentul conj unctivitelor virale.
3. Boriaftonă0,05% —10 g.tn keratitele Ьефейсе.
68
 4. Viosept 15 g. In conjunctivite. t
5 . DitetracM m ă l% - 7 g In tralsoin.
6. Tebrofen 0,5% -10 g. In keratocxmjunctivitele adenovirotice.
. 7, Hidrocortison~0,25 % -5 g. In procese oftafenice inflamatorii.
U n gu en te n azale. Se in tro d u c i n m e atw ile nazale in
tratamentul rinitelor. Sunt comparativ rar utilizaţe.
E xem ple.
1. Sunoref 15 g In rinite ca decongestionant. ^
2. M upirocina 2% -3 g. to afecţiunibacieriene.
3 .0 x o lin ă0 ,2 5% -1 0 g. I n afecţium he^etice. • ! j
4. M ental0,5% —10 g. In rinite.

D eoarece sunt p reponderent livrate sub form e gata, la

prescrierea lor şe foloseşte m etoda o fic in a lăln caz<de necesitate,
se poate sublinia că este unguent nazal, iar in signaţură obligatoriu
se m enţioneazăm odul de administrare. ... . ,

Varietăţi mai rare de unguerite

D in grupul unguentelor fac parte. balşam ijri% pom ezile,
cremele, gelurile.
,. Balsamul (din lat. Bals^mum) este un unguent consistent, care
conţine răşini, uleiuri esenţiale şi. aciziarom atici. Se cunqşc
următoarele balsam uri: “steaua de aur”, “.sanitas” 5
In unele cazuri sunt numite balsamuri, impropi^u, de asemenea
răşinile şintetice, de pildă, eterul poIivmifeutiri.c, ^ iş şi Balsamul
Şostakovski. , u;o>
Pom ada (din fr. Pom made, care in ţra4w<?ere jmseamnă un­
guent) este constituită dintr-o substanţă activă şi baza Uposolubilă.
Formeazăpe suprafaţa pielii un strat proteclOT^^LrejC^re cedează
lentprincipiulactiv, Pomezile au
fiind potriviţe in derniatozele cronicq şau su b aşiţţf^şin u m celq
acute sau in leziunile exudative. ţ
Crem a (din fr. Creme, smântâna, frişqă), spre deosebire de
pomadă, este un unguent răcoritor şi decongestiv (prin evaporarea
69
apei ce о conţine). Crem a se mai numeşte şi unguent emulsionant.
E a reprezintă о form ă m edicamentoasă semisolidă sau lichidă, in
baza căreia stău n sistem bifazic ce constă din 2 component! ce nu
se amestecă - grăsime (lipide, ulei) şi apă. Consistenţa fazei lichide
a emulsiei poate varia de la apă până la gel vâscos, iar a celei
fipidice —de la lichidă la solidă.
U nui din componenţi (faza dispersată) se aflăin altul (mediu
de dispersie) sub formă de picături mici (diametru 0,2—0,5 mcm),
din care cauză, datoritătensiunii superficiale mici dintre faze, nu
va avea loc form area de conglomerate. Astfel de emulsie va fi
stabilătim p indelungat. D acă dimensiunile picăturilor vor avea
mărimi sub 0,2 mcm, se vor form a microemulsii (transparente
sau puţin opace) care vor avea proprietăţi deosebite (absorb
cantităţi m an de apă; solubilizam micropicături murdăriile sail alte
p articiple).D in această cauză, m icroem ulsiile ail proprietăţi
detergente şi dezinfectarite m arcate şi suxit о form ă convenabilă
de dispersare a preparatelor m edicamentoase, solvenţilor etc. In
m ajoritatea cazurilor, pentru em ulgarea fazelor descrise se folo­
seşte о fază interm ediară - emulgator, care se mai num eşte şi
substanţă tensioactiva Aceasta m icşoreazătensiunea superfrcială
şi face ca emulsia să fie mai stabilă. '
Se disting: sty crem e lichide sau tip “ulei in apa", care se
capătăprin dispersia grăsimii in apă, care se spală cu apă şi slab
ingraşă pielea; b) crem e grase sau coldcrem e, sau de tip ‘‘apa
in ulei ”, carese obţin prin dispersarea apei in mediu lipidic şi nu
se spală cu apa. c) am bifile — am bele tipuri de emulsii intr-un
sistem. Exemplu de crem ă tip”ulei in apă” serveşte laptele, iar de
tip “apăin ulei”- untul de vacă. Cremele se folosesd in tratamentul
dermatitelor, dermatozelor, afecţiunilor micotice etc.
D upă modul de administrăre se deosebesc creme pentru uz
extertt term ice, nasale, creme vaginale şi crem e pentru nttgffii.
D eoarece sunt form e oficinale, ele se prescriu prin m etodk
p rescv irtata, in d ic â n d u -se m ai in tâ i d e n u m ire a fdrtnei
mediCffiJieritoase, apoi a substanşei active, cbncetrtraţia şi
cantrtaiea.-
70
 E xem plu. Să se prescrie 20 g crem ă 1% clotrimazol.
Rp.: Cremă clotrimazol l% -2 0 ,0 ‘ ;
D.S. E x tern ln tratamentul afectiunilor micotice.
E xerciţii. Să se^prescrie sub formă de creme ilv
1. 50 g crem ă 1% ciclopiroxolamină. in epidermofiţie.
2. 15 g crem ă 0,1% gentamicină. in afecţiuni bacteriene
cutanate. 1
3 . 15 g crem ă 1% terbinafmă. In afecţiuni micotice
4. 30 g crem ă diprogent. In afecţiuni ’Bacteriene cutanate
5.20 g cremă 2% clindamicină. A se aplicain vagin in afecţiuni
anaerobe
6. 15 g crefnă 0,1 % estribl. A se âplica m Vagin jfce seară
7: 10gcrfflnă l% bifonazol. A se aplica pe unghiile Mzate.
jGeiul (din lat. Gelum , m gheţ) confide baze de unguent
hidrosolubile, miseibile cu a p a cu care formează soluţii coloidale
(polietilenglicoli, amidon, pectine, alginaţi; tifetileeluloza, bentonite
etc.). Gelul reprezintă о m asă gelatinoasă/tfapabilăsă-şipăstreze
form a , care posedă elasticitate şi plasticitate. D acă mediul de
dispersare este apa, asem enea geluri se numescjJapoase sau
hidrogeluri, iar in caz căparticulele de dispersie se dfeperseazăin
hidrocarbuii, acestea se riuane&c geluri oiganice. M ai fretivent se
folosesc hidrogelurile, care sunt о forrhă ffiedicamentoăsă'colbidă
(soluţii cu viscozitate maltă). Ele sunt preparate din substanţe
hidrofile, care in apă se m ăresc in volufn şi form ează coloid —
gelatina, agar-agar, gum a arabică, tragacont, amidonul, pectinaetc.
Gelurile hidro-glicerinice conţin glicerină, oxid de zinc etc. şi
reprezintă nişte baze transparente, care se lmbibă rapid şi se usucă
pe pigle* D ejegulă, acestea conţin 2-3% geM & fe lQ^3@%glice-
rină şi 70—80 % apă. In ultjmnl timp, pentw fferiear^a gejyplor şe
folosesc carboximetilceluloza, c a rb o x im ^ « ţu l,^ ^ o lia !^ a tu I In
aceste baze se p o t suplimenta diferite preparatermedicainentoase
Preponderant, gelurile sutit
timp w a p ă n it şi geluri pentru uzinterni шЬа1а401Й#ша1е»
Deoarece gelurile sunt forme oficinale, se recurge la metoda
71
prescurtată de prescnere a lor, medicii conducându-se de aceleaşi
reguli de prescriere ca şi la unguente, cu spetificarea modukii de
administrare. Gelurile pentru uz intern, de regulă, sunt livratein
pachete ce conţin о doză unică de preparat (in structura reţetei
trebuie să figureze nuinărul de doze) sau m ai far in tnl, dozat cu
picăturilsj П • -
E xem p lu :
Rp.: G el“fuzidină” 2 % —15,0 ,f
D.S. Pentru uz extern i-
E xercitii:
Presaieti sub formă de gel următoarele substanţe medicamentoase:
1. 2 0 g .g el solcoseril 20%. A se aplica pe plăgile afectate. ^
2. 25 g gel diclofenac 1%. A se aplica pe articulaţiile afectate.
3 .5 0 g.gelheparină. A se utiliza in tromboflebite.
4. 50 g gel mentoclar. Pentru inhalaţii.
5. 30 g gel metronidazol 1%. A se utiliza in plăgi cu infecţii
anaerobe
6 .1 0 pachete cu gel aluminiu fosfat a 8,8 g. A se utilizamtem
in>ulcer duodenal.
7. 5Qg gel indometacină 1%. A se utiliza in miozite.
S. 25. ndigel anavenol. C âte 20 picături d e 4 ori p e zi.

■ 2. PASTE (PASTAE)
Lat. Pasta,-âe
Rus. Pastâ
Pasta ( dm latinescul pasta - aluat) este о varietate de unguent,
in care stlbstanţele pulverulente ocupă cel puţin 25%; iar de cele
mai m ulte ori pânăla65% , nefiind dizolvate in bază de unguent şi
formând in ea o suspensie. Pe lârigă substanţa activă;, pastele mai
conţin pelberi iftdiferente -^tadc, argilă albă, oxid de zinc, &nrâ$on.
Pastele manifes%ă un efect protector, sicativ, adsorbant,calm ant

72
Se aplica pe zonele lichenificate sau pe leziunile uşor zemuinde.
Bazele de unguent pot fi aceleaşi ca şi la unguente. Pastele pot fi
lipidice, uscate şi crem-paste. Cele lipidice (grase) şe obţin prin'
creşterea cantităţii de grăsimi şi sunt mai m ult asemănătoare cu
unguentele, care exercită о acţiune mai profundă, nu usucăpielea şi
au proprietăţi de protecţie. Ele nu sunt so lu b ilein ap ă şi greu se
M ăturăde.pesuprafaţapiM i. •
Pastele uscate după acţiune se aşeamănă cu pudrele sau sos-
pensiile agitate, exercită о acţiune mai superficială şi usucă pielea
Ele seinlătură uşor de pe tegumente. .
Ca substanţele medicamentoase din paste săexercite о acţiune
mai profundă, e necesar ca acestea să conţină lanolină.
P r e s c r i e r e a . Pot fi folosite ambele metode de prescriere.
Pastele oficinale se prescriu prin m etoda prescurtată, iar cea
magistrală se foloseşte la prescrierea unei paste in fimcţie de
consistenţa necesară. Să se prescrie 20 g de pastă 20% oxid de
zinc. D acănu se indică consistenţapastei (procentul de substanţe
pulyerulente), atunci aceasta se pregăteşte din calculul 50%
substanţe pulverulente şi 50% bază de unguent (vazelină).
R p.: Oxid de zinc 4,0
Amidon 6,0 / ь
Vaselină ad 20,0
M.f. pasta
D.S. Extern. A se aplica pe segmentele lezate ale pielii.
D acă această pastă ar fi oficinală, atunci ea poate fi prescrisă
prin metoda prescurtată.
R p.: Pastă oxid de zinc 20% -20,0
D.S. Extern. A se aplica pe segmentele lezate. ale pielii.
Exercitii. Să se prescrie următoarele nredicamente sub formă
de paste:
1. 5 0 g pastă nitrofural 0,2%. A se utiliza in piodermie. ‘
2. 20 g pastă etacridină lactat 5% (substanţele pulverulente să
constitute 40%).
73
 3. 25 g p astă lasari. A se aplica in dermatite.
4 .1 5 g pastă dermatol 10%. A se aplica pe sectoarele lezate
ale pielii.
5. 25 g pastă clindamicină 2%. A se utiliza in plăgi infectate

Paste stom atologice. In stomatologie, pastele işi aflăo vastă

intrebuinţare şi sunt extrem de variate. Ele reprezintă nişte suspensii
concentrate, in care substanţa activă pulverulentă form ează faza
solidă (dispersată), iar faza lichidă constă de cele m ai multe ori
(cca 50% din cazuri) dinglicerină. A farăde ea, se mai utilizează
fenolul, vaselina, microcidul, uleiul camforat, apa distilată etc.
E xem p lu de p a s tă sto m a tolo gică.
Rp.: Stronţiu clorid. 15,0
Grlicerină 5 ml
M .f.pasta
D.S. P a stă stomatologicii.
D e regulă, pastele stomatologice se prepară nemijlocit inainte
de utilizare, de exemplu, ca material pentru plombe.

3. SUPOZITO ARELE (SUPPOSITO RIA)

L at Suppositorium, -i
Rus. Supozitoni.

Supozitoarele servesc pentru introducerea substanţelor m e­

dicamentoase, incorporate m ele, in cavităţile софи1ш. Latempera-
tura ambiantă ele au consistenţa solidă, iar la temperaturâ софи1ш
setopesc, eliberând substanţele active. Dupămodul de intrebuinţare,
supozitoarle se subdivid in: -
1. supozitoare rectale;
2. supozitoare vaginale;
3. bujiuri.
74
 in calitate de ex cip ien t p en tru p rep ararea supozitoarelor
se folosesc diverse grăsim i sau am estecuri de substanţe grase,
care im ităp ro p rietăţile untului de cacao (B u ţiru m sau O leum
C acao), care la tem p eratu ra am biantă este о m asă solidă, iar
la cea corporală se lich efiază (se topeşte). S upozitoarele pot
fi p rep arate şi la farm acii; in să in p rezen t ele sunt produse
aproape in ex clu siv itate de in d u stria farm aceutică. In unele
cazuri, supozitoarele se colorează, de regulă, in culori deschise.

Supozitoare rectale
Supozitoarele rectale sunt destinate pentru introduperea
substanţelor m edicam entoase in rect, in scoptii tratamefitului lo­
cal aibolilor rectului sau acţiunii resorbtive.
Form a supozitoarelor rectale poate fi diferită: conică, dlindro-
conicăsau, decele mai multe ori, se aseamănă сиЧагрйа. Diametrul
lor este de 8-15 m m , lungim ea de 2—3 'Cm şi Masa de 1,4-4 g (in
medie 3 g).
Prescrierea supozitoarelor.
A se prescrie 10 supozitoare rectale cu extract de beladonăin
doză de un centigram. ^ ,
M eto d a I ^
R p.: Extract de belacjcojă 0,01
U n td e cacao«,0 j
M.f.supp.recjc/^'^ -
D.t.d.N.10
S. Pe cale rectală câte un supozitor de 3 ori pe-zi.

M eto d a a Il-a
Rp. : Extract de beladonă 0,01
8tin t de cacao q.s. ut f. supp. rect.
D.t.d.N.10 ; . s.
S. Pe cale rectală câte un supozitor de 3 ori pe zi.

75
 M e to d a a III-a (prescurtată)
R p.: Sup.rectale cu extract debeladonă 0,01 N. 10
D .S.Pe cale rectală câte un supozitor de 3 ori pe zi.
P rescrierea su p o zito a relo r rectale oficinale. D e regulă,
acestea poartă denumiri speciale (comerciale, mime depuse).
E xem plu : A se prescrie 10 supozitoare “betiol”
R p.: Sup. ‘Ъ ейоГ N. 10
D.S. P e cale rectală câte u n supozitor de 2 ori pe zi.
E xercitii. S ă se prescrie următoarele substanţe m supozitoare
rectale in dozele indicate. ,
1 .1 0 supozitoare cu indom etacină a câte 5 centigrame. Pe
cale rectală. Câte un supozitor pe seară.
2. 30 supozitoare cubenzocam ă a câte 5 decigrame. Pe cale
rectală. Câte un supozitor de 3 ori pe zi.
3. 15 supozitoare cupiroxicam a câte 1 centigram. Pe cale
rectală. Câte un supozitor pe seară.
4. 12 supozitoare cu m esalazină a câte lg. Pe cale rectală.
Câte un supozitor de 4 ori pe zi.
5. 15 supozitoare cu ketoprofen a câte 1 decigram. Pe cale
rectală. Câte un supozitor in dureri.
6. 12 supozitoare cuprocaină a câte 15 decigrame. Pe cale
rectală. Câte un supozitor de 2 ori pe zi.
Prescrieţi urmăoarele supozioare rectale oficinale:
l .Anestezol 3. Cefecon 5. Pimafucin
2.Neo-anusol 4. Anusol
Supozitoare vaginale
S upozitoarele vaginale servesc pentru introducerea
substanţelor medicamentoase in vagin, in scopul tratamentului lo­
cal al afecţiunilor acestuia sau al efectului spermatocid. După formă
ele pot fi globule (forma sferică), ovule (forma ovoidă) sau pesarii
(form a plata cu o'parte ascuţită). M asa supozitoarelor vaginale
este de 3—5g (in medie 4 g).
76
 I

Prescrierea supozitoarelor vaginale

M eto d a I
R p.: Metronidazol 0,5
U nt de cacaq^4~0~')
M.f.supp.vagmale r
... D.t.d.N.10
S .In vagin câte un supozitor о dată pe zi.
M eto d a a I l- a
R p.: Metronidazol 0,5
U nt de cacao q. s. ut f supp.vagmale
D .td .N 10
S.In vagin câte un supozitor pe zi.
M etoda a I ll -а (prescurtată)
R p.: Sup. vagmale cu metronidazol 0,5 N 1 0
D. S:M văgin câte un supozitor pe zi. r r
Prescrierea supozitoarelor vaginale oficinale
In prezent supozitoarele vaginale se prepâră aproape exclusiv
la intreprinderile farm aceutice pe scară industrială şi poartă
denvimiri oficinale (comerciale, nume depuse), dacă sunt compuse
sau ale substanţei active.
E xem plu. S ă s e prescrie 10 supozitoare vaginale “osarbon”
Rp.: Sup. vaginale“osarbon”N. 10
D .S.In vagin câte un supozitor о dată pe zi.
Exerciţii: Prescrieţi următoarele substanţe medicamentoasein:
a) supozitoare vaginale:
1. 7 supozitoare cu miconazol a câte 2 decigrame. Remediu
antifungic.
2. 6 supozitoare cu natamicină a câte tin decigram. Remediu
antifungic.
3. 5 supozitoare cu acid pipem idic a 2 decigrame. Remediu
antiinflamator 1S
77
 4. 5 supozitoare cu aminitrozol a câte 12 decigrame. Preparat
antitricomonazic.
5. 6 su p o z ito a re cu econazol 5 centigram e. P rep arat
antimicotic.
6. 5 supozitoare cu clotrim azol a 1 centigram. Preparat
antimicotic.
1. 10 supozitoare cu indom etacină a câte 5 centigrame.
Preparat antiinflamator
2. Supozitoare “osarcid”. Preparat antiprotozoic.

Bujiuri (Bacilli)
Lat. Bacillus, -i
Rus. Palociki

B ujiurile su n ţ о fo rm ă de su p o zito are care servesc la

introducerea substanţelor medicamentoase in unei© cavităti natu­
ral e (uretră, canalul colului uterin) sau patologice (canalul fistular).
Spre deosebire de supozitoarele rectale şi vaginale, bujiurile trebuie
să corespunda după dimensiuni (grosime şi lungime) canalului in
care urm ează să fie introduse. Din această c a u z ă bujiurile se
prepară numiai la prescripţia medicului in coriformitate cu mărimile
indicate de el. Bujiuri oficinale nu există.
Bujiurile au form ă cilindrică, având un capăt ascuţit, pentru aputea
fi uşor introduse in canal. M edicul v a specifiea lim gim ea şi
grosimea. In calitate de excipient se foloseşte untul de cacao sau
oricare substituient al lui. Bujiurile se folosesc rar.
Prescrierea bujiurilor este magistrală:
M eto d a 1
Rp : Sintomicină O,l
U nt de cacao q.s, u t f. bacillus lungitudinem 2 cm et
crassitudinem0,5 cm
D .td.N . 10
S. In canalul colului uterin câte un bujiu de 2 ori pe zi.
78
 M eto d a a Il-a
Rp.: Sintomicină 1,0
U nt de cacao q.s. ut fiant bacilli N. 10 lungitudinem 2 cm et
crassitudinem0,5 cm
D. S in colul uterin câte un bujru de 2 ori pe zi.

E xercitii
1. Bujiuri cu xeroform a câte 15 centigram e.
2. Bujiuri cu colargol a câte un centigram. j

4. EMPLASTRE sau PLASTURI (EMPLASTRA)

(cMfacs&i 'J e t Lat. Emplastrum, -i
ivl • Rus. Plastan
Emplastrtii sau plasturile sunt о formă medicammtoasă plâstică
inofensivă, eare la tem perătură pielii se mmbăie şi adisră la epider-
mă. Emplastrele se pot utiliza ca atare sau intinse pe hârtie (mate­
rial). Ele sunt destinate pefitru ocrotireă Шюг pofţhifii ale corpului
de iâfludiţele nocive extem e, la tratanim tul unor boli (acţiune
revulsivă), fixarea pansamentelor etc. v ;

grâşi sau aşa^zisele Săpunuri (emplasffti sinapltftle plumfev empbistm

cerapfe die plum b )*‘sau cauciucimle (eiriplastru adeziv etasic,
emplastru adeziv bactericid etc.)
Presdrieiea emplâstrelor se efetrtueă^prinmefodapresciirtată,
deoarece ele sunt forme oficinale. ' * i
A se prescrie un emplastru adeziv cu lungimea de 500 cm şi
lătimea
» de 3 cm. ;i
Rp.: Emplastru adeziv 3x500 cm
D.S! Pentru fixarea pansamentului. „^
Panglicele de emplastru adeziv sunt de diverse dimensiuni - 1,
2, 3, 4 şi 5 cm şi lungimea de 5 m.
79
 E m p la s tre lich id e
Emplastrele lichide sau clemrile dermice sunt preparate obţinute
cu ajutorul soluţiilor etero-alcoolice de nitroceluloză care, după
e vaporarea solventului, formează о peliculă protectoare pe suprafaţa
pielii. De exemplu, soluţia etero-alcoolică 4% de nitroceluloză se
numeşte colodiu. Emplastrele după consistenţă pot fi lichide sau
dense, infuncţie de raportulpărţilor componente. Inafarăde eter şi
alcool, ca excipienti se pot folosi apa, colagenul. In chirurgie se
foloseşte emplastru pentm pansam ente ce confine oxid de zinc şi
gelatină a câte 15,0 glicerină 25 ml, apă distilată 45 ml.

Sistem ele terapeutice transderm ale sau Tim bre

Sistemele terapeutice transdermale (Transdermic Therapeutic
System s, TTS) sau tim bre sunt о form ă de em plastre mai recent
introduse inj>saetică, din care substanţa activă pătrumde in piele.
A ceste sistem e sunt constituite din urm ătoarele părţi: a) rezer-
vorul cu substanţa activă su b form ă de gel sau unguent; b) mem-
brana (din polimer), care jeglează intensitatea difiiziei principiului
activ spre piele; c) stratul adeziv, care prinde sistem ul de piele
ca, orişice alt plasture; d) folia protectoare extern#, care apără
sistem ul de influenţele m ediului ambiant.
Exem ple de sisteme terapeutice transdermale: deponit 5/10,
nitro-dur 10 şi 15 mg/24 ore (20 şi 3 0 cm2), nicotine! 10,20işi 30 cm2,
estradiol 12,5 şi 25 cm2. F recvent la em plastrele cu acţiune
resorbtivă in afară de dimensiunile lor se indică şi cantitatea de
substanşă activă destinată pentru acţiunea sistem ică, de regulă,
pentru un interval de timp (24 ore). Prioritatea acestor forme
medicamentoase constăin realizarea unor concentratii stabile timp
mdelungat, in comoditatea admmistrării, posibilitatea respectării
regimului de dozare, iar, in caz de supradozare, sistareaemplastrului
şi intreruperea acţiunii preparatului.

80
 FORMELE MEDICAMENTOASE LICHIDE
1. SO L U Ţ II (SO LU TIO N ES)
_ Lat. Solutio,- onis
S r° (* fe z a ^ '•>s -2- 4 Rus. Rastvori
Ъ i t P c f P - ' c t t^TA = • " b r ' i r c c o '
Soluţia este un sistem constituit din două faze::dispersată şi
dispersantă. Faza dispersată, sau substariţa dizolvată, esteprindpiul
activ propriu-zis, substanţă de baza сагё” in Stare pură, poate fi
solidă (de cele mai multe ori), lichidă sau gazoasă. Faza dispersantă,
sauvehiculul, se mai numeşte solvent sau dizolvant.
D upă compoziţie, soluţiile se clasifică ixi simple şi compuse.
Solutiile simple consţau din una, iar cele c o n tu s e din câteva sub­
stanţe dizolvate. In recepturăinsă soluţiile compuse poartă de multe
ori denumirea de rtiixturi. £o<r /
D upă modul de intrebuinţare, soluţiile se subdividin:
1. Soluţii pentru uz extern
2. Soluţii pentru uz intem, numite şi soluţii dozate sau soluţii
buvabile.

Soluţii pentru uz extern

(Solutiones ad usum externum s. Solutiones
pro usu externo)
Solutiile pentru uz extern sunt destinate pentru dezinfecţie şi
antisepsie, tratamentul leziunilor pielii şi mucoasdor, irigareaplăgilor,
spălarea cavităţilor софи1ш etc
In calitate de vehicul se folosesc apapurificată, alcoolul etilic,
glicerolul, diverse uleiuri vegetale sau grase şi minerale (de piersid,
de amigdale, de floarea- soarelui sau untdelemnul de ricin, de
vazelină sau parafina lichidă etc.).
Param etral principal al soluţiilor pentru uz extern este con­
centraţia lor, de care depinde intensitatea acţiunii. Concentraţia
eficientă a substanţei medicamentoase se indică in manualele sau
indrum arele de specialitate. S copul nostra insă este de aprezenta

81
metodele de prescriere a soluţiilor şi de indicarc&cctocentraţiilor
lorinreţete.
Există două forme de prescriere: m agistrală şi oficinală. In
conform itate cu m eto d a m agistrală, in reţetă se enum eră
componentele solutiei şi cantităţile acestora. In prezent metoda
m agistrală este foarte puţin utilizată, din motivul că m^joritatea
soluţiilor se produc lafabricile farmaceutice. Metoda oficinală este
cea mai larg utilizată, in cazul ei se indică substanta activă, tipul
solutiei (cu excepţia celor apoase), concentraţia şi volumul sau
cantitatea ei. Concentraţia poate fi exprimatăinprocente, proporţie
şi raport masă-volum.

jjS o lu ţii a p o a se sa u h id rice j

In soluţiile apoase vehiculul este apa purificată. -—~
Exemplu de soluţie apoasă. A se prescrie 500 ml®oluţiep,02%
nitrofural.
M eto d a I (in p ro cen te)
Procentul arată câte gram e de substanţă activă se află in 100
ml solutie.
Rp.: Sol. mtrofurallO^IZy^o^dOmţj
T f s . Extern. Pentru spălareaplăgilor.
M eto d a a I l-a (in p ro p o rţie) ?
Proporţia arată In câţi mililitri de solutie se .Ш й 4|ргат de
substanţă activă. In cazul nostru cunoaştem că soluţia este de'
0,02%, ceea ce inseam nă că 0,02 g de nitrofural se gS^âsc in 100

0,02 g —-----------------100ml ■ !
l g --- :-------- ------ - x m l ..cktr*-

X = 1x100 = 5000 m l
0,02

82
г

ml solutie. P m ш таге:
Proporţia v a fi 1:5000, deci Ig de nitrofural se v aaflain 5000
mlsoluţie.
Rp.: Sol. nitrofural jŢl5000-500 ml
T dIS .Extern Pentm prelucrarea plăgilor.
Această metoda se foloseşte pentru exprimarea concentraţiilor
infime (soluţiilor foarte diluate), mai mici de 1:100Q.
M eto d a a I l l -а (raport m a să- volum )
Raportul arată câte gram e de substanţă se află in volumul
prescris de solutie. In cazul analizat aici: s ,
0,02 g —----------- — 100 ml
x g --------------- —500 ml

= 500 x 0,02
100

Rp.: Sol nitrofural

D.S.Extem. Pentruprelucrareaplăgilor.

O bservăm că in reţetele de mai sus nu se indică solventul

(vehiculul). In asemenea cazuri sfe subinţeleg soluţii apoase.

. M eto d a a lV - a (m agistrală)
M etoda m agistrală presupune indicarea com ponentelor

500 ml de soluţie contin 0,1 g nitrofural. Deci рШ С п ет:

Rp.:jN itro fu ral^I^
»Apă purificată ad 500 ml
/М. D. S i Extern. Pentm spălareaplăgilor. rv r
E x e rc itii. Prescrieţi in soluţii apoase p en tm u z extern
următoarele substanţe in concentrâtiile şi cantitătile indicate.

83
 1. Perm anganat de potasiu 0,05% - 500 ml. Pentru spălarea
plăgilor.
2. Acid boric 2% - 50 ml. Pentru gargară câte о linguriţă la un
pahar cu apă.
3. Clorhexidină 0 ,0 5 % - 100 ml. Pentru prelucrareamâinilor.
4. R esorcină 2% —100 ml. Pengtru comprese.
5. Clotrimazol 1% —20 ml In micoze.
6. Ciclopiroxolamină 1% - 50 ml .In m icoze cutanate.
7. Protargol 0,5% —200 ml. Pentru spălarea vezicii urinare.
8. Clorură sodică 10% - 5 0 ml. Pentru aplicaţii pe plagă.
L ichidele m edicam entoase se mai num esc licori (din lat.
Liquor sau fr. Liqueur, lichid cu concentraţie stabilită deFarmacopee
sau siropos după consistenţă). Sub genericul Liqour se xntrunesc
soluţiile cu concentraţie stabilită (lichid ăcetat de potasiu, lichid
Burov, lichid amoniu caustic etc.) sau vâscoase (lichid acid salicilic.
Lichid Novikov).
E xem p le d e licori.
Lichid deŞpalozitate: Acid salicilic 10,0
Alcool etilic 10 ml
^ ^ ^ , Verde de briliant 0,1
^ ■?s^ ' &C okxffiadl00m l
c ’ :r 2 'v S R xten

Lichid de amoniu arasat: Ulei de anason 2,81

Sol. amoniu caustic 15 ml
Alcooletilic 9 0 % -l 00 ml
с M.D.S. Extern.
Lichid amoniu caustic 10%
Lichid arsenic de potasiu 1%
Lichid Burov sau sol. aluminiu subacetat 8%
Lichid acetat de potasiu 71 %
LichidNovicov: T aninăl,0
Verde de briliant 0,2
Alcool etilic 96%r-0,2 ml
84
 Ulei de ricin 0,5 ml
Colodii ad 20 ml
M .D.S. Extern Preparat antiseptic.
Sub formă de soluţii se păstrează sărurile higroscopice (acetatul
de potasiu, subacetatul de alummiu, arsenitul de potasiu), precum
şi gazele (am oniacul sub form ă de soluţie 10% ^ lichid amoniu
caustic). Lichidele vâscoase se aplică direct pe pielea afectată.
E xem p lu l I
Rp.: Lichid amoniu anisat 15 ml
D.S. Extern. Câte 10 picături la 1 pahar de apăde 3 ori pe zi.

E x em p lu l 2 -
R p.: Lichid Novikov 20 ml
D.S. Extern. Pentru badijonarea porţiunii lezate a pielii.
f . r

Rp: liichid de calozitate 15 4nl

D.S. Extern. A se aplica pe calozitate.

S o lu ţii a lc o o lic e (S o lu tio n e s s p ir itu o s a e )

Pentru obţinerea soluţiilor alcoolice in calitate de excipient se
foloseşte alcoolul etilic. Alcolul etilic se intâlheşte in diverse
conceiitraţii 95% ;90% ,70^o şi 40%. D ic ă medicSl nu indică
coficentratia alcoolului etilic in reţetă, atund farmacistul va lua alcool
90%. Alcoolul etilic se amestecă cu apa in oncg_proporţie.
E xerciţiu . A se prescrie 10 ml solute'tucoâlira de 5% iod.
M eto d a o ficin ală
Rp.: SoLalcoolicăiod 5%—10 ml <&Jc.
D.S. Pentru uz extern v? ^ ( z / c
M eto d a m a g istrală ■■ л
Rp.: lo d C ^ ) ^ a
/Alcool etiliQ'ad 10 ml .
\M7D.Si.Pentru uz extern v
L oţiunile sunt soluţii alcoolice sau, de cele mai dese ori,
85
hidroalcoolice, folosite extern ca preparate cosmeticepentruingrijirea
pielii sau părului, in unele cazuri insă, şi ca preparate medicamentoase
pentru spălarea sau ingrijirea plăgilor, precum şi in calitate de
antipruriginoase locale. Exemplu. Formidon 50 ml.
Exercitii.
> Prescnetiinsolutu
» » alcoolice:
1. Camfor 10% - 40 ml. Pentru fnctiuni in scopul profilaxiei
decubitusurilor
2. Mentol 2% - 50 ml. Pentru fncţiunea articulaţiilor.
3. Acid formic 1,4% —50 ml. Pentru frictiuni.
4. Novoimanină 1 % - 10 ml. A se aplicapeplagădiluat de 10 ori
"Cu apă.
^lbastru de metilen 1% in alcool de 70% -1 0 ml. Preparat
antiseptic.
6. Clorofilipt 1% —200 ml. In leziunile stafilococice ale pielii.
7. Usninat de sodiu 1% -5 0 ml. Pentru badijonări.
^_8. Salvină 1%—10ml. A se diluam apă de lOori. Pentm badijcnări.

S o lu ţii g lic e r o lic e (S o lu tio n e s g ly c e r in o sa e )

Aceste soluţii au ca excipient glicerolul, excelent dizolvant al
diverselor substanţe. C a şi alcoolul etilic, glicerolul se amestecă cu
apăin orice proporţii. Soluţiile medicamentoase preparate pe bază
de glicerol se mai numesc şi glicerolate. "
Prescripţia. A se prescrie 3 0 g soluţi
rat de sodiu.
M eto d a oficinc
R p.: Sol. glicerolicătetraborat de sodiu 20% - 30,0
D.S. Pentru badijonări.
M eto d a m a g istra lă
R p.: Tetraborat de sodiu 6,0
Glicerol ad 30,0
M.D. S .Pentru badijonări
Solutiile gliceroase vâscoase, cu consistenţa siropoasă ca cele

86
de mai sus, sunt folosite pentru badijonarea gingiilor, faringelui,
cavităfii bueale şi se num ese colutorii (de la! fiv CoUutdire).
£bcercraz.Prescrieti următoarele soluţii glieerolice:
1. Fenol 5 % - lO g Instilaţii auriculare
2. Ihtiol 1Q % -25g. Pentni aplicaţii.

S o lu ţii u le io a s e (S o lu tio n e s o le o sa e )
E xem plu. A se prescrie 20 ml soluţie fifeioas|)l 0% camfor.

• M eto d a o ficin a lă ^ цЛ М "

R p .; Sol. uleioasă camfor 10% -20 ml nŞ0^'^
D. S. Pentru uz extern. /

M eto d a m a g istra lă
R p.: Camfor 2,0
Ulei de piersici ad 20 ml
M.D.S. p en ttu u z extern.
Exerciţii.. A se prescrie soluţii aleioase:
Vinilină 20% - 1 0 0 ml. Pentru panşament
Usninat de sodiu in ulei de ricin 0 ,5 % -2 5 ml. Aplicatii.in
tratamentul plăgilor.
3. Clorofilipt 1 200 ml. Pentru badijonarea eroziunilor colului
uterin.

A p lic a r e a so lu ţiilo r p en tru u z extern

Badijonarea (dm fr. Badijeonner) —ungerea unei parti bokiave
а oorpului c a o solu|ie medicamentoasă cu' ajtttonil unei peWsuJe.
SkKDittm-P^isular^. i
i S ^ ă t u n b e t a â j K e saa dezinfectaib a: unei cavităfi nattirale
din organism ca^utoralMneisolutiL
G a r g a r ă - clătireagurii şi a gâl^liji (faiâi^ ete) eu unlielfid
dezănfegtant Smeafai-^Gaijgarism. ^ fejkK hjI; >
Panşam ent (din fr.Pansement) - aplicarea unor medicamente
pe plâga» cu scopial protejării ei de infectie şi acoperirea^cutifbn şi
87
vată sau aplicarea unui şerveţel de tifon im bibat cu soluţia unei
substanţe m edicam entoase, de cele mai dese ori deziţifectantă.
C om presă ( din/r. Compresse şi lat. C om prim ere- apreşa) -
bucată de pânză sau tifon, im bibată cu soluţia unei substanţe
m edicam entoase şi aplicată peregiuneabolnavă.
C lism ă —soluţie sau suspensie adm inistratăpe cale rectală.
P oate av e a acţiune lo c ală (antiinflam atoare, an lisp astică,
anti parazitară) sau resorbtivă (m edicam entoasă, nutritivă). M ai
există şi clism e evacuatoare.
Ionoforeză (ion + gr. Pherein = a purta , a duce), num ită şi
electroforeză, cataforeză sau iontoforeză—metodă de administrate
a substanţelor medicamentoase ionizate, in care ionii sunt propulsaţi
in direcţia ţesuturilor prin forte electrice.

S o lu ţii p en tru uz in tern

(Solutiones ad usum internum s. Solutiones pro usu interne)
Solutiile pentru uz intern sunt о formă medicamentoasă dozată,
deoarece la prescripţia lor se tine cont de doza substanţei active
care trebuie introdusă in organism. Intensitatea acţiunii acestei
substanţe este funcţia dozei. Asem enea soluţii se adm inistrează
cu lingura sau cupăhăruţe dozatoare speciale (menzure). Lingurile
mai răspândite sunt cele de masă, de desert şi de ceai cu volumele
de 15; 10 şi 5 ml respectiv. D e cele m ai multe ori Solutiile li se
adm inistrează bolnavilor cu lingura de bucătărie (mai departe о
vom num i lingură), iar copiilor —cu lingura de ceai (in continuare о
vom numi Imguriţă).
Pentru a prescrie in reţete soluţii pentru uz intern, trebuie să
cunoaştem .doza substanţei medicamentoase şi să decidem^eu ce
fel de lingură va fi ingerată. D oza substanţei prescrase o găsim in
indreptarele de specialitate. A ceastă doză trebuie să o coptină,
deci, volum ul unei linguri. Pentru prepararea soluţiilor pentru uz
m tem m ai frecvm t este folosită apa.
Concentraţia soluţiilor pentru uz intern se calculează după cum
urmează:
D (doza ------ se dizolvă i n -------- ---- - 15 (10 sau 5) ml
88
(volumul unei lmguri)
С (concentraţia soluţiei % ) —-------- — 100 ml

D e unde Ю0 x d *ar Pentru linguriţele de ceai

15
100 x d
С
5
Concentraţia, exprim ată in procente, arată câte gram e de
substanţă activă conţin 100 ml solutie.
Exem plu. Să se prescrie iodură de potasiu. D oza pentru о
dată este de trei decigram e (0,3).
Concentraţia soluţiei va fi:
1 0 0 x 0 ,3 = 30 =
15 15
Cantitatea soluţiei prescrise trebuie să-i ^ungăbolnavului pentru
3 -4 zile. Dacă el urm ează să ia câte о lingură de 3 ori pe zi, pentru
4 zile va aveanevoie de 12 lmguri, deci 12 x I5m l= = 180 ml.
•i " I ‘ 4■ ' i - j -■■

M eto d a I (oficinală)
R p.: Sol. iodură de potasiu 2% - 180 ml
D. S.Intern. Câte о lingură de 3 ori pe zi.

ie - M eto d a a H -a (m agistrate)
Pentru a prescrie soluţia după nietoda a doua, luăm 12 doze
de substanţă activă şi le dizdlvăm in 12 lihguri Зё ф й.
ţLp.: Xpdurărdepotasiu3,6 (0,3 x 12) ,, —
A păpurificatăad 180 m l (15ml x 12)
M.D. S.Intern. Câte о lingură de 3 ori pe zi.
Exerciţii. Să se prescrie in soluţii pentru uz intern următoarele
substanţe (se dau dozele pentru о priză):

89
 Pentru adulti
9
1 .Clorură de calciu —şapte sute cincizeci de tniligrame.
2. Acetat de potasiu - un gram şi jum ătate.
3. Clorură de amoniu - trei sute şaptezeci şi cinci de miligrame.
4. Tiosulfat de sodiu —trei grame.
5. Clorură de colină—un gram.

Pentru copii
1. Clorură de calciu - douăzeci şi cinci centigrame
2. C lorură de ca m itin ă- un gram

2. S U S P E N S II
(S u s p e n s io n e s )
LalSuspensio, -onis
ч Rus. Suspenzia

(faza dispersată sau substanţa activă), părticelele minuscule ale căreia

sunt suspendate mtr-un lichid (faza dispersantă sau excipientul).
Suspensiile medicamentoase au ca excipient apa punficatâ. Cu cât
mărimea părticelelor este mai mica (0,1-1 m cm in diametra), cu
atât suspensia este m ai stabilă şi mai uniformă. Există substanţe
insolubile care se um ectează uşor. Ele se numesc hidrofile. Altele
nu se umectează, resping apa. A cestea sunt hidrofobe. Pentru a
forma suspensii, in cazul substanţelor hidrofobe e nevoie de folosirea
unor stabilizatori specialiin calitate de adjuvant. Deoarece părticelele
solide se sedimentează cu timpul, suspensiile se agitămairite de
intrebuinţare, pentru ale face uniforme. Există suspensii pentru uz
extern şi pentru uz intern.

90
 S u sp en sii p en tru uz; extern
(Suspensiones ad usum externum s. Suspensiones
pro usu externo)
Se intâlnesc rar, utilizându-se pentru irigatii sau tratamentul
unor boli de piele. - ,
Prescrierea. Să se prescrie 100 ml suspensie 10% oxid de
zinc, A se agita inainte de intrebumţare. .

M eto d a o fic in a lă
’oxid de zinc 10% - 100 ml '
>. Extern. A se agita inam te de intrebumţare.

M etoda magistrctlă
R p.: Oxid de zinc 10,0
A pă purificată ad 100 ml
LSI
D. S. Extern. A se agita inainte de intrebuinţare.
E xerciţii. Prescrieţi in suspensii pentru uz extern:
Sulfat de ziiic şi acetat de plum b in doze egale, câte douăzeci
gi cincj centigrame. Volumul total 180 ml. Pentru spălături uretrale.,
S u s p e n s ii o fic in a le
(denum iri corncrciale, num e depuse)
1. Suspensie “novocindol” 100 ml. Remediu antiseptic.

S u sp en sii pen tru u z intern

(Suspensiones ad usum internum s. Suspensiones
pro usu interno)
Suspensiile pentru uz intern se adm inistreazăpe cale bucală,

(magistrale, extemporale) sau lafabncile farmaceutice (oficinale).

91
 S u s p e n s ii m a g is tr a te
E xem plu. A se prescrie oxid de magiie±iu in doza pentru о
priză de două gram e şi jumătate.
Rp.: Oxid dem agneziu 25,0
Apă purificată ad 15 0 ml
M.f.susp.
D. S. Intem, câte о lingură la fiecare 10 minute in intoxicaţiile
cu acizi. A se agita inainte deintrebuinţare.
E xerciţii. A se prescrie in suspensii pentru uz intem:
1. Subnhrat de bism ut - trei decigrame.
2. Cărbune medicinal —cinci grame
3. Sulfat de bariu - 100 g
4. Nitazol 2,5% —100 ml. Tampoane vaginale
5. Pirantel 5% —15 ml. Pentru о priză ca antihelmintic.

3 . P IC Ă T U R I
(G IJT T A E )
Lat. Gutta, -ae
Rus. Capli
P ic ă tu ri se n u m e sc so lu tiile sau su sp e n siile care se
administreaza sâu se dozează cu picătura. Deosebim picături pentru
uz extern şi picături pentru uz intem.

P ic ă tu r i pelntru u z extern
(G uttae ad usum externum s. Guttae pro usu externo)
P icăturile pentru uz extern se folosesc in oftalm ologie,
otorinolaringologieşi stomatologie şi se numesc respectivpieâturi
ofitalmice (sau colire), nazale, otice, dentare. Ele se instilează in
sacul conjunctival, m eatul nazal, conductul auditiv, in canalele
gingivale patologice. Cuvântul “mstilaţie” provine din latinescul
“stilla” (picătură) şi corespunde cuvântului nostru picurare, prin
92
urm are administrare topică cu picătura pe mucoase. Acţiunea
picăturilor este in funcţie de concentraţia subsţanţei active,

P ic ă tu r i o ftâ lm ic e (o c u lo g u tta e )
Picăturile pentru ochi (oftâlmice) sunt forme farmaceutice ster­
ile sub forma de soluţii sau suspensii, intrebuinţate iEţtratamentul,
profilaxia şi diagnosticul bolilor de. ochi. Se potprezenta şi sub
form a de pulberi sterile care se dizolvă sayşesuspendă inainte de
folosire intr-un vehicul steril. Nivelul actual de dezvoltare a industri-
ei chim iceperm iteobţinerea de substanţe hidrosolubile. Ele sunt
aproapein exclusivitate soluţii apoase, rareorfsuspetisii ultrafine
de substanţe medicamentoase. Picăturile oftâlmice trebuie să fie
stabile şi sterile, să conţină substanţe conservante ce servesc şi
drept adjuvant pentru ale feri de conţaminare cumicroorganisme
(acid sorbic 0,01 % etc.). Picăturile pentru ochi se repartizeazăm
recipiente multidoză sau unidoză din sticlăsau (fin material plastic,
sterile şi prevăzute cu sistem de picurare adecvate.
In calitate de vehicul pentru colire se foloseşte apa pentru
preparate injectabile (Aq. pro injectionibus) sau uleiul de floarea-
soarelui neutralizat. In farmacie, picăturile pentru ochi seprepară
lanevoie şi se elibereazăin flacoane, prevăzute cupicurător. Apa,
folosită la prepararea lor, trebuie să fie proaspăt fiartă şi răcită.

1. Să se prescrie in colir 10 ml soluţie apoasă de 0,1 % atropină

sulfat

. , M eto d a I
Rp u Sol. atropină sulfat 0 ,1 % - 10 ml; i-
D.S. Instilaţii conjunctivale câte о picătură de 3 ori pe zi.

M eto d a a lir a
Rpss Sol: atropină sulfat 1:1000 - 10 m l • : ‘
M S. iastflsto eesnjunictivale de 3 oriţ>e zi/ ^ r

93
 M eto d a a lll- a
Rp. :!Sol./atropină sulfat 0,01 - 10 ml
>. Instilaţii conjunctivale de 3 ori pe zi.

M eto d a a lV - ă
Rp.: Atropină sulfat 0,01
jA p ^ in j^ ta b ilăjkd 10 ml
Ж О Ж Instilaţii conjunctivale de 3 ori pe zi.

AT^ăT^oiirdfeTiwâte de fabricile farm aceutice se prescriu

numai p rin m eţoda oficinală (abreviată).

1. Să se prescrie in colir 10 ml suspensie 0,1 % dexametason

M eto d a I
R p.: Susp. dexam etason 0,1 % - 1 0 ml
D. S. Instilaţii conjunctivale.

M eto d a a Il-a
R p.: Susp. dexametason 1:1000 - 10 ml
D. S. Instilaţii conjunctivale.

N otă: Suspensiile oftalmice sunt exclusivoficinale, se prepară

la fabricile farm aceutice şi, deci, prin m etoda m agistrală nu şe
prescriu.
E xerciţii. Prescrieţi următoarele substanţe sub forma de colir :
1. Neostigm ină 0,5% - 5 ml. Remediu antiglaucomatos.
2. Pilocarpină clorhidrat 1% -1 0 ml. Remediu antiglaucomatos.
3. Colargol 2% - 1 0 ml. Antiseptic ocular.
4. Sulfatiazol 10% —10 ml. Antiseptic ocular.
5. Sulfacetam ida 30% - 10 ml. Antiseptic ocular.
6. Scopolamină bromhidrat 0,25% - 1 0 ml. M ediu midnatic';
7. Dexam etason-oftan 0,1% - 5 ml. Rem ediu antnnflamator
şi antialeTgic.
94
 8. Optimol 0,25% —5 ml. Remediu antiglaucomatos.
9. Prednisolon 0,3% - 5 ml. Rem ediu atatiinflamator şi
antiaiergic.
10. Clonidină clorhidrat 0,12 5% - 1,5 ml. Rem ediu antiglau­
comatos.
Picăturile nazale, sau picăturile pentrunas (rhmoguttae), sunt
forme farm aceutice lichide, sub form ă de soluţii, emulsii sau
suspensii, destinate admimstrării pe m ucoasanazală. Sefolosesc
de cele mai dese ori ca remedii decongestionante in finite. Picăturile
p e n tru nas se p re p a ră p rin dizolvarea, em ulsionarea sau
suspendarea substanţelor active in soluţii apoase izotonice sau in
ulei de floarea-soarelui neutralizat şi com pletarea la m as a
prevăzută. S e prescriu la fel ca şi cele oftâlmice.
E xerciţii. Prescrieţi următoarele substanţe in picături nazale:
1. Tetracaină clorhidrat 1% — 10 ml. Pentru anestezia de
suprafaţă a m ucoasei nazale.
2. Efedrină clorhidrat 2% - 5 ml. Instilaţii nazale pentrn
decongestionarea mucoasei.
3. Xilometazolină 0.1 % —10 ml. Decongestionant nazal.
4. Nafazolină 0 ,0 5 % —1 0 ml. Decongestionant'nazal.
5. Desm opresină diacetat 5 ml. Gâte 2 picături in fiecare nară
de 3 ori pe zi in tratamentul diabetului insipid. t <■
6. Mentol in soluţie uleioasă (in uleide v^aselină) 1% -. 10 ml.
Decongestionant şi antiinflamator.
Picăturile otice (otoguttae) sunt forme farmaceutice lichide
sub formă de soluţii, emulsii sau suspensii, folosite local şi destinate
pentru tratam entul bolilor bacteriene, micotice sâu alergice ale
canalului auditiv extern şi timpanului. E lepot fi apoase, alcoolice,
glicerolice sauuleioase. Se prepară prin dizolvarea emulsionare
sau suspendare in apă sau prin dizolvare in ulei vegetal, sau alţi
solvenţi.
In calitate de vehicul pentru solutiile otice se utilizează;
- apapurificată(A q. purificata);
95
 - aJcoolul etilic (Spintus aethylicus);
- glicerolul (Glycermum);
- u le iu rile g rase (O le a p in g u ia , O leum P ersico ru m ,
Ol. Amygdalarum etc.).
E xem p le.
1. Să se prescrie 5 ml soluţie otică apoasă de 5% fenol
M e to d a I
Rp.: Sol. fenol 5% - 5 ml.
D.S. Picături otice.
M eto d a a I l-a
Rp.: Sol. fenol 0,25 - 5 ml.
D.S. Picături otice.
M eto d a a III-a
Rp.: Fenol 0,25
A păpurificată ad 5 ml
M .D.S. Picături otice.

2. A se prescrie 5 ml soluţie otică alcoolică de 2% resorcină

M eto d a I (co n cen tra ţia exp rim a tă in pro cen te)
Rp.: Sol. alcoolică resorcină 2% - 5 ml.
D.S. Picături otice.
M etoda a Il-a (concentraţia exprim ată in raportul masă-volian)
R p .: Sol. alcoolică resorcină 0,1 - 5 ml.
t).S . Picături otice.
M e to d a a I l l -а (m ag istra lă )
R p.: Resorcină 0,1.
Alcool etilic ad 5 ml
M.D.S. Picături otice.
3. A se prescrie 10 ml soluţie otică glicerolică de 10% borax.

96
 \

M eto d a I (co n cen tra ţia exp rim a tă in p ro cen te)

Rp.: Sol. glicerolică b o rax h 1 0 % - 10,0
D.S. Picături otice. I

M etoda a ll- a (concentraţia exprim ată in rqpgrtulmasă^vohim )

R p.: Sol, glicerolică borax 1,0 - 1 0 ,0 ?.
D.S. Picături otice.

M etoda a H l-a (m agistrală)

Rp.: Borax 1,0
Glicerol ad 10,0
M .D.S. Picături otice.

4. A se prescrie 10 m l soluţie otică uleioasă de 10% câmfor.

M eto d a I (concentraţia, exp rim a tă in p ro cen te)
R p .: Sol. uleioasă camfor 10% —10 ml
D.S. Picături otice-.

M etoda a Il-a (concentraţia exprim ată in raportul m asă-volvm)

R p.: Sol. uleioasă camfor 1,0 - 1 0 m ls
D.S. Picături otice.

M eto d a a III-a (desfăşurată)

Rp.: Camfor 1,0
Ulei de piersici ad 10 ml
M.D.S. Picături otice.

Exerciţii. PrescrieţMn picături otice ijrmătoarele substanţe.

Soluţii apoase:
' j l: Nitrofural 1 :5 0 0 0 -1 0 ml. Antiseptic.
2. Sulfacetamidă 20% - 5 ml. Antiseptic.
3. Protargol 3% - 1 0 ml. Antiseptic. Astringent.
4: N itraf dâ ârgint 5% - 5 ml. Antiseptic. '

97
Soluţii alcoolice (a s e folpsi alcool 70%):
1. Acid boric 5% —10 ml. Antiseptic.
2. Acid salicilic 2% —5 ml. Antiseptic. Keratoplastic.

Picăturile dentare s,e utilizează pentru instilaţii in bursele

gingivale patologice ca ăritiseptice (acţiune antibacteriană,
antiprotozoică, antifungică). S e p re scriu ca şi cele otice.

E xercipi. Prescrieţi in picături dentare următoarele substanţe.

Soluţii apoase:
1.Tricomonacid 1% —10 ml. Antiprotozoic.
2. Sangviritrină 1% —10 ml. Antiseptic.
Soluţii alcoolice:
1. U sninat de sodiu 1% —30 ml. Antiseptic.
2. Salvină 1% —10 ml. Antiseptic.
3. Sangviritrină (0.2% - 1 0 ml. Antiseptic.

P ic ă tu r i p en tru u z in tern
(G uttae a d usum internum s. G uttae pro usu intem o)
Picăturile pentru uz intern reprezintă soluţii apoase ale unor
substanţe putem ic active sau toxice, care se dozează cu picătura,
această metodă de dozare fund destul de precisă. M ărimea picăturii
depinde de natura excipientului şi diametrul picătorului. M asa
picăturii unui lichid, care se scurge incet dintr-un picător, depinde
de diam etrul orificiului lui şi de tensiunea superficială a acestui
lichid. D acă luăm un picurător cu diametrul standard, atunci m asa
picăturii este in funcţie de tensiunea superficială a lichidului sau,
in alţi termeni, de coeziuneainterm olecularăasubstanţei date.
L a tem peratura de 20° picătura de apă purificată se desprinde de
picătorul standard, când atinge masa de 0,05 g. Prin urmare, im
gram de apă purificată conţine 20 picături ( = 20) N u m ă ru l
optim de picături administrate intern este de 20, constituind 1 g sau
1 ml, insă el poate variaintre 5 şi peste 40 picături la Десаге priză.
In exercitiile noastre vom lua 20 picături la fiecare priză, prin urmare

98
I ml de soluţie. Acest volum de lichid trebuie'să conţină о doză de
substanţă activă.
Exem plH , A se prescrie atropină sulfat in doza pentru о data
de 0,0005 g sub formă de picături perorale.
M eto d a I (co n cen tra ţia exprim cttă in pro cen te)
Pentru a calcula concentraţia substanţei active in procente,
judecăm astfel. D oza substanţei de 0,0005 g*se Va dizolvain 20
picături (=1 ml) de apă purificată. Se intreabărcâtă atropină ar
conţine 100 ml soluţie? Calculăm: •!

D (doza)------:---------- ---------- — —:— 1 ml (20 picături)

С (concentraţia, % ) -------------------- —; 100 ml.
unde С = 10 01 ° ■= 100 • D

In cazul nostru С = 100 • 0,0005 = 0,05%.

Prin urmare, prescriem: _
Rp.: Sol. atropină sulfat 0,05% - / f o i p x ^
D.S. Intern. C â te 2 0 p icătu itţte3 ori p e z i

M e to d a a II-& (co n cen tra ţia exp rirn ă M tn p rq p o rţte)

Proporţia ne arată ce. volum de soluţie,5p?|işurat in ^Uilitri,
cgntine 1 g de subsţant^ activă. ; ,
OjOOOSig------ - i m l (2 0 picături)
1 g----- :■■■■■
: >------------ “ x m l,

de unde x = ---------- = 2000 ml.

0,0005 rj_;

Proporţia este de 1 : 2000

Rp.: Sol.atropină sulfat 1:2600- 1 0 ml < . '
D. S. Inţem, Câte 20 picături de 3 ori pe zi.
л ” ,.k> O s ■:

99
 M e to d a a III-a (raport m asă-volum )
Rapoxtul m asă-volum indică cantitatea de substanţă activă
exprimată in grame, pe care о conţine volumul de soluţie prescris.
0,0005 g------------------------------------- 1 ml (20picături)
x g ---------------------------------- 10 ml,
deunde x = 10 • 0,0005 = 0,005
Raportul este de: 0,005 - 10 ml.
R p.: Sol. atropină sulfat 0,005 - 10 ml
D.S. Intern. Câte 20 picături de 3 ori p e zL

M e to d a a FV-a (m agistrală)
In cazul acestei m etode luăm 10 doze (sau câte dorim) de
substanţă activă şi tot de atâtea ori câte 20 picături de apăpurificată.
R p.: Atropină sulfat 0,005
A păpurificată ad 10 ml
M .D .S. Intern. Câte 20 picături de 3 ori pe zi.
Dintre metodele descrise se acordăpreferinţă celei mai simple,
când concentraţia soluţiei este exprim ată in procente, pe care о
recom andăm şi noi studenţilor. D upă acum ularea unei anumite
experienţe de prescriere a picăturilor, puteţi incerca să calculati
conceritraţiile in condiţiile dizolvării dozei pentru о d atan u in 20
picături de apăpurificată, ciin alt număr, de exemplu 5 ,1 0 ,1 5 ,3 0,
40 picături la о priză. In acest caz, după cum veţi observa,
concentraţiile se vor m odificain funcţie de num ărul picăturilor in
care se va dizolva doza preparatului.
E xerciţii. Prescrieţi urm ătoarele preparate sub form a de
picături pentru uz intem:
1. Iodură de potasiu, doza pentru о dată (6'3 ~g^ Rem ediu
tireostatic.
2. Nitrat de argint, doza pentru о dată - 0,005 g. 1 1tratamentul
gastritelor hiperacide şi ulcerelor gastrice.
I

,00 '
 3. Camitmă clorură20% - 100 ml. Calculaţi numărul picăturilor
care conţin doza de 0,1 g. De 3 ori pe zi.
4. Codeinăfosfat, doza pentru о d ata—0,015 g. D e3 oripezi.
Antitusiv.
5. Lanatozidă С 0,05% - 10 ml. D ozapentru о data este de
0,00025 g. Calculaţi numărul picăturilor pentruo priză.

4. F O R M E P A R E N T E R A L E (P A R E N T E R A L IA )
•. ' -• I i

L a t bttjectio,-onis
Rus. Iniecţii, vprâschivania.

Formele parenterale sunt produse sterile care se administrează

prin injectare sau implantare. Se clasificăin. injectii flniectabilia).
perfuzii (Infundibilia) şi pulberi parenterale (Pulveres parenterales).
Formele pentru uz parenteral se preparăprin metode care le asigură
sterilitatea şi evită prezenţa unor contaminate şi pirogene sau
creşterea şi multiplicarea microorganismelor. Numeroase preparate
p en tru uzul paren teral conţin adjuvante p en tru asigurarea
isotonicităţii, pH-ului optim, solubiHtăţţii şi cp^ervam principiuliii
activ, antisepsiei. Aceşti compuşi nu trebuie să modifice acţiunea
substanţei m edicam entoase sau să producă efecte toxice sau
iritante.
Injecţiile - p r e p a ra te in jectab ile (injectabilia). Formele
destinate injecţiilor sunt soluţii, emulsii, suspensii sterile sşu pulberi
sterile care se dizolvâ sau se suspendăintr-un solvent steril inainte
de folosire. Ele pot fi preparate manual (magistrate) sau prin metode
industriale (specialităţi), Solutiile injectabile pot fi apoase sau
uleioase. Solutiile injectabile apoase se prepară cu apă injectabilă
(Aqua pro injectione), iar solutiile iiyecţabile .uleioaşe - cu ulei
injectabil (Oleum pro injectione), care se deosebesc de apadistilată
simplă sau uleiul obişnuit prin apirogenitate (nu conţine corpi
bacteneni şi nu cresc temperatura corporalâ). Iryecţiile se introduc
cu ajutorul seringii gradate m mililitri, de aceea ele se dozează
anume in aceste unităţi de volum. Solutiile iryectabile apoaşe pot fi
101
administrate p e Oriee cale—subcutanat, intramuscular, intravenos
etc. Soluţiile injectabile uleioase se administfeaza preponderent
intramuscular, luându-se toate măsurile de pfecauţie, pentru a nu
intra cu acul seringii in vreun vas sanguin, deoarece uleiurile
provoacă embolii. Aceleaşi rtiăsuri de precautie se vor lua şi in
adm inistrarea emulsiilor şi suspensiilof injectabile. Suspensiile
injectabile se administrează subcutanat, intramuscular, lntraardcular
şi pe alte.căi •
Pentru injectare se folosesc diverse forme medicamentoase:
subcutanat de cele mai m ulte ori —soluţiile apoase, intramuscular
—soluţiile apoase şi uleioase, precum şi suspensiile, intravenos -
soluţiile apoase. D e m ulte ori soluţiile şi suspensiile injectabile se
prepară “ex tem pore” . In aceste cazuri, subştanţele medica­
mentoase injectabile se prescriu şi se eliberează in fiole sau flacoane
in formă uscată(pulbere, masăliofilizată) şi se dizolvăsau diluează
inainte deintrebuihţare.
In marea majoritate a cazurilor, doza pentru о dată a substanţei
active se dizolvăin 1 ml de excipient, insă poate fi dizolvată şi in 2,
5 ,1 0 ,2 0 şi 5(1ml şfm ai mulţi.
Soluţiile apoase se introduc pe diferite căi: subcutanat, intra­
muscular, intravenos, intraarterial etc. Intravenos solutiile injectabile
se administrează sub form ă de:
a) bolus (de la grecescul “bolos” - ghem) - injectare intra-
venoasărapidăm tim p de 3 -6 min.; cantitateamedicamen-
tullii injectat se determ ină in miligrame de substanţă sau in
mililitri de soluţie de о anumită concentraţie.
b) perfiizie - de obicei, intravenoasa (uneori intraarterială sau
intracOronariană), cu о anum ită viteză, doza se determine,
cantitativ, de exemplu, in ml /min, meg /min, meg /kg/min),
sau, mai puţin precis, prin numârul de picături de şoluţie pe
minut. Pentru о perfiizie indelungată mai precisă, iar munele
cazuri chiar strict obligatoriu (ex.. administrarea intravenoasa
a nitroprusiatului de sodiu), preponderent sunt utile şeringi-
dozatoare speeiâle sau sistem e pentru perfuzia microcan-
tităţilor de m edicam ente cu furtuni comunicative speciale
102
 pentru a preveni pierderi de preparate in sisteme, in urm a
t adsorbţiei lor g ş pereţii furtunilor (^;|ii^trunitroglic«rina).
c) pombinata (asociată, mixtă) —pentru a asigura rapid о
concentraţie terapeuticăpermanentă apreparatului in sânge -
la inceput se injectează intravenos in bolus şi imediat se
iniţiază perfuzia intravenoasă de mentinere sail administrare
intram usculară a aceluiaş preparatin armmite-intervale de
timp.
Formele medicamentoase injectabile trebuie săfie sterile, sta­
bile, apirogene. Solutiile trebuie să fie lzotoniee şi lipsite de impurităţi
mecanice. Solutiile apoase injectate subcutan sau intramuscular
trebuie să fie izotone şi să aibă un pH apropiat de 7,4; Solutiile
hipotone vor fi izotonizate. Solutiile hiperosmotice* introdusein
ţesuturile moi, provoacă deshidratarea acestora,insQţită de dureri,
şi poate fi cauza necrotizării lor in locul adrpinistrării. Pe cale
intravenoasă se introduc numai solutiile izotone şi hipertone. Cele
hipotone provoacă hemoliza hematiilor.
Izotonizarea soluţiilor se face cu ajutorul cloruriid&sodiu sau,
mai simplu, prin dizolvarea substanţei active in soluţie salină izotonă
Spre exemplu, soluţia de 0,25% de procaină este hipptonă, de aceea
procaina este dizolvată in soluţie de 0,9% de clorură sodică.
Sterilitatea formelor medicamentoase injectabile este realizată
fie prin sterilizare, fie prin preparare in conditii aseptice.
Dintre formele inj ectabile in practica medicală se folosesc cu
preponderenţă formele produse la fabrici: fiole, flacoane.
Preparatele injectabile magistrate se pregătesc in m od manual
infarm acii, preponderentinfarmaciilespitaliceşti. Deobicei, aici
se pregătesc soluţii injectabile, eliberate in flacoane (stieluţe) inchise
ermetic, cu capacitatea de 5-1000 ml. Ele se supun sterilizării şi
işi păstreazăterm enul de valabilitate câteva zile, iar dacă au fost
deschise —numai о zi. L appescriereain injectii a acestor form e
medicamentoase, care se prepară la farmacie (de obicei, in soluţii),
in reţete se va cere in mod obligatoriu sterilizarea medrcamentulur
In reţetă, dupădenumireamedicamentului, se sc ri^ ^ e n ]ise tiir? >''

103
(Să se sterilizeze!).
Calculul concentraţiei Să dizolvăm doza pentru о dată de
substanţă activăin 1 m l de vehicul. Concentraţia solutiei obttnute,
exprim ată in procente, vă fi următoarea:
D (doza) -7-------------------- ----------------- 1 ml
С (concentraţia, % ) ------- :---------------- 100 ml
I v+G'
100 •£)
unde С ----- i----- = 100* D -a.
1 b\
Exem plu. A se prescrie, sub form ă de inj ecţii, atropină sulfat,
d o za p en tm o d atăfiin d d e 0,001 g.
Concentraţia soluţieiva fid e 10 0x0,001 = 0,1%.

M e to d a I (concentraţia exp rim a tă in procente)

Rp .: Sol. atropină sulfat 0,1 % - 10 ml

D.S. Câte 1 mililitru subcutanat.

M e to d a a I l- a (concentraţia exp rim ată in proporţie)

Reamiritim că proporţia arată volumul solutiei, in care se află
dizolvat 1 g de substanţă activă.
0,001 g — ---------- ---------- --------------------lm l
l g --------------- ——j ------------------- x m l,
de unde x = q qq | = *000 ml.

Concentraţia este de 1 : 1000 - 10 ml

Rp.: Sol. atropină sulfat 1:1000 - 10 ml

Sterilisetur!
D.S. Câte 1 ml subcutanat.

104
M etoda a III-a (concentrăfiaexprimaia m raportul masă-volum)
R p : Sol. atropină sulfat 0 ,0 J - 1 0 m l.
Steriiisetur!
D.S. Câte 1 m l subcutanat. f

M e to d a a IV -a (m agistrală)
R p.: Atropină sulfat 0,01
^A păkijectabilăad 10 ml •
IVDŞterilisetur!
LD.S. Câte un m l subcutanat.

Exerciţii. Prescrieţi sub form a deinjecţii:

1. Procaină 0,25% - 500 ml. Pentru anestezie prin infiltratie.
2. Iodura sodică 10% - 50 ml. C lfe Ifr dal iritravenos in
actinomicozapulmonară. ;'b5'
3 . Nucleinat sodtic 5% - 25 ml. Câte 5 m i intramuscular in

4. Sâlicilat sodic 15% - 50 ml! Câte 10 m l intfâvenOs, lent; in

pleurezia exudativa.
In cazul când m edicam entul cpnsta din câţeva ingrediente,
atunci după enumerarea lor se scrie M. Steriiisetur! Apoi urmează
D.S. şisignaţura. ^
г1ц-
t: A
in soluţie <fe 0;6% clorurăsodica. Pfentfuâkestezieprmiilfiltraţie.
Р ф .^ Р г о с а т а ^ у
Sol. clorură de sodiu 0,6% —200 ml
M. Steriiisetur! , ; fi * ч -
D.S. Pentru anestezie prin infiltratie. >b

I n c o n v e n ie n t e le in je c ţiilo r
1. Soltiţiile injectabile preparate la farmacii işi pierd uşdr
sterilitatea, chiar im ediat după prim a folosire. D in aceste'
considerente, ele vor fi folosite numai in institutiile medicale,
105
 unde, fund administrate la mai multi bolnavi, pot fi consumate
complet după deschiderea flaconului.
2. Preparareainjecţiilor in condiţiile farmaciei este destul de
costisitoare.
3. Injecţiile nu pot fi eliberate im ediat (dizolvarea, ffltrarea şi
sterilizareanecesitătimp) şi, deci, nu pot fi utilizatein cazurile
deurgentă.
Specialităţile injectabile, la ora actuală, se prepară aproape
exclusiv la fabricile şi laboratoarele farmaceutice in condiţii anumite
şi se livreazăin ambalaje corespunzătoare: fiole, flacoane, seringi
preum plute, cartuşe pentru seringi speciale (dozatoare).
Fiolele, denumite şi ampule, sunt confecţionate dinsticlăneutră
incoloră sail colorată, cu volumul până la 50 ml, inchise ermetic prin
sudare in flacără, in vederea menţinerii stabilităţii şi sterilităţii sau
din polimeri speciali, dâcă au un volum mai mare (100 —500 ml). In
fiole se livrea^ă soluţii, suspensii sau pulberi liofilizate, care se
diluează“extem pore” . Apa, folosităpentrupreparareasoluţiilor
injectabile, trebuie săfie proaspătpurificată şi apirogenă.
Flacoanele, folosite pentru solutiile injectabile, sunt nişte
recipiente de sticlă inchise cu capacitate variată şi se astupă cu
dopuri de m asăplastică specială sau elastiomere, fixate cu gamituri
metalice, prin care se introduce acul seringii. Ele trebuie săasigure
etanşietatea, să im piedice pătrunderea agenţilor contaminaţi, să
perm ită intrarea acului seringii fară a opune rezistenţă şi fară a se
fragmoftta. D upă scoaterea acului, trebuie să se inchidă ermetic.
In flacoane se am balează pulberi liofilizate, soluţii sau suspensii
injectabile sterile. Flacoanele pot cuprinde una sau mai multe doze
de medicament. Flacoanele nu au incă denum ire latina, de aceea
ele n u se specifică in reţete.
D e obicei, fiolele şi flacoanele conţin о singura doză (pentru
adulti) dintr-un medicament.
Fiind forme medicamentoase oficiriale, fiolele şi flacoanele se
pm scriu|>rintr-o singură m etodă (abrevia.tă), urmând ca dozele
necesare să le aflăm din indreptarele de specialitate.

106
 L a prescrierea soluţiilbr s au suspensiilbr in fiofe, mad intâi,
indicăm forma medicamentoasă: soluţie— — , suspensie -— —, apoi
genul soluţiei - uleioasă, alcoolică (dâcă e rievoiej, denuniirea
substanţei medicamentoase, concentraţia soluţieisaususpensiei
in procente şi cantitatea I>\ipă aceasta urm eâză ©.td.'JNb._in
ampullis (Eliberează asemenea doze in număr de - — - i n fiole), S.
şisignatura.
P e fiole este inscrisă denum irea produsului, concentraţia şi
volumul soluţiei. Literele sunt scrise cu diferite culori, in ftmcţie de
natura produsului sau calea de administrate: medicamentele ac­
tive şi foaxte active (trecute m categoria “separanda” şi “venena”)
se scriu cu ro şu ; adm inistrarea intramxiscularăsau^subcuţanată
este sem nalată prin culoarea albastră; administrarea exclusiv
intravenoasă—prin culoarea verde. Culoarea neagră este folosită
la preparatele de uz veterinar. Fiolele brune se scriu cu cemeală
galbenă sau albă. Dezavantajul fiolelor fabftcate din sticlăbrună
constă in aceea că solutiile continute nu pot fi observate cu uşurinţă
spre a ccmStata tin everitiial in cep u t de alt:efrare, colorare,
opalescenţă etc. - ■•
Seringile preum plute sunt sterile şi gata pentru intrebuinţare.
Cartuşele, spre deosebire de flacoane, se folosesc pentru intro-
ducerea in seringi speciale. Unele sunt bicamerale. Unul din com-
partimente contineprincipiul activ,iar celălalt - solventul.Inainte
de intrebuinţare, solventul se trecem cam era cu substanţa activă
pentru a о dizol va. <

E xem ple.
1. Să se prescrie 10 fiole a 1 ml soluţie apoasă O, 1% atropină
sulfat. A se recoman da pentru administrarea subcutana câte 1 ml.
Rp..jSoljatropină sulfat ОЛ% - 1 ml
1 0 [ш атр иЙД u
4S"C!ate 1 ml srtScutSiat. ; , . i,: -v
2. S ăsep rescrie6 fiolea 1 ml soluţieuleioasal% nandrolonă
fenilpropionat.
Rp.: Sol. uleioasănadrolonăfem lpropionat 1% —1 ml
D .td . N. 6 inam pull.
S. Câte 1 ml intramuscular.
3. Să se prescrie 6 fiole a 1 m l soluţie alcoolică 0,1% dino-
proston. A se perfuza intravenos diluată de 500 ori.
R p.: Sol. alcoolică dinoproston 0,1 % - 1 ml
D .td . N. 6 in ampull.
S. Conţinutul unei fiole a se diluam 500 m l soluţie
salină izotonă injectabilă şi a se perfuza intravenos.

4. S a se prescrie 6 fiole a 1 ml suspensie apoasă 2,5% cortizon

acetat.
R p.: Suşp. cortison acetat 2,5% - 1 ml
D .td . N. 6 in ampull.
S. Câte 1 ml intramuscular.

C a lcu la r ea d o zei p en tru a d m in istrare

1. Gentamicina sulfat se recom andăin doza de 0,4 mg/kilocgr
de 3 ori pe zi intramuscular. C âtă soluţie trebuie să se introducă
bolnâvului cu m asa corporală de 60 kg, dacăpreparatul se livrează
in fiole a l ml soluţie 4 % ?
D oza v a fi de 0,4 x 60 = 24 m g sau 0,024 g . '^
Concentraţia soluţiei de 4% ne demonstrează că 100 ml soluţie
conţin 4 g de g entam idnă sulfat. Atunci
4 g -------------------------------------- 100 ml|^
0,024 g----------------------------- -----—x ml,
, 0,024» 100 2,4 •
unde x = -----:------- -- ~~r-= 0 ,6 ml

2. A se adm inistra intravenos 7500 U heparină. Form a d

livrare: flacoane a 5 ml (5000U/ml).
5000 U ----- -------- ------------------- lm l
7500 U ---------- ----------------------- xm l,
108
 P erfu ziile sau p rep a ra te p erfu za b ile (infundibulia).
Preparatele perfuzabile sunt definite in farmacopee "ca soluţii
apoase, rareori emulsii (ulei in apă, izotonice şi apirogene) ster­
ile, livrate in recipiente de sticlă, inchise cu'dop de cauciuc sau in
recipiente din material plastic de 100,250,500 şi l000 ml. Emulsiile
perfuzabile trebuie să prezinte un aspect omogen, lar diametrul
particulelorsănu depăşească l micron. PerfiizMe se administrează
intravenos (uneori intraarterial sau intrafcorcbarian) in volum de
100 m l sau mai m are, cu ajutorul unui dispfozitr^de perfuzie.
Introducerea perfuziilor se face picătura cu picătură, intr-o durată
de timp de la aproximativ 3 0 minute pâriă la câtevaore, in fimctie
de volumul solutiei.
Spre deosebire de preparatele injectabile, preparatele perfuzate
creează in sângelş pacientului о concentraţie relativ constantă a
substanţei active pentru toată perioada perfuziei, ceea ce exclude
efectele adverse posibile ale acesteia. Preparatele perfuzabile işi
v gases с о utilizare din ce in ce mai largă. Perfuzia se folojşeşte
pentru rehidratarea organismului, inlocuirea (substituţia) plasmei,
nutriţia parenterală, oprirea hernoragiilor etc. In acest scop sunt
prevăzute perfuzii cu electroliţi (clorură d e sodiu 0,9%, soluţie
perfuzşbilă Ringer, clorură d ep p tasiu ), perfuzii cu substanţe
energetice (glucoză, fractoză, sorbitol), perfuzii pentru comhşterea
fenomenelpr de acidoză(cu bicarbonat de sodium sau de alcaloză
(cu clorurădeamoniu), perfuzii cusoluţii c o lo i^ e ,i^ o c u ito a re d e
plasm ă(dextran40, dextran 70). ,

E xem ple.
1. Să se prescrie 5 flacoane a câte 500 ml de soluţie de 0,9%
natriu clorid pentru perfuzii intravenoase, .
 Rp.: Sol. natriu clorid 0,9% —500 ml
D i d . N. 5
S. Perfuzabil. Câte 500 ml intravenos о d atăp e
zi cu viteza 100 picături /mm.

2. Să se prescrie 5 fiole a 3 ml de sedacoron —concentrat

pentru perfuzii intravenoase.
Rp.: Sedacoron 3 ml
D.t.d. N. 5 in ampull.
. ;S- Perfuzabil. Conţinutul fiolei se diluează cu
250 m l ser fiziologic mjectabil şi se adm inistrează intravenos cu
viteza 50 picături /min. ,r

3. Să se prescrie 6 flacoane a câte 500 ml de intralipid, emulsie

perfuzabilă.
Rp.: Em .intralipid 500 ml
-Г D .t.d N. 5 /
S. Perfuzabil. Câte 500 ml intravenos о dată
pe zi cu viteza 100 ml /oră.

4. Să se prescrie 6 fiole a 500 ml lipofundină, emulsie nutritiVă

pentru perfiizii intravenoase.
R p .: Em .'‘‘Iipofundin” 500 m l
D .td .N . 6 in ampull.
S. Peritrii perfuzii intravenoase câte 500 ml (3—5 ore)
о dată p e zi.
P u lb e ri p a re n te ra le . Pulberile parenterale sunt substanţe
instabile in form ăde soluţii Se preparăin l^boratoarele farmaceutice
prin tehnologii avansate, in condiţii aseptice şi prin liofilizare (solutiile
lor se evaporăin vid la temperaturi foarte scăzute). Sunt ambalate
in fiole sau flacoane.
L a prescriereâ in fiole a unei substanţe uscate (pulberi, mase
liofilizate) se indică denumirea substanţei şi cantitatea ei intr-o
fiolă. A poiurm eazăD .t.d. N.__inampullis (Elibereazăasemenea
doze in num ăr d e__in fiole), şi S. - signatura In signatură se indică

110
(suspensiei), timpul injectărilor. Nici о indicaţie despre sterilizarea
substanţei nu se dă.
E xem ple:
l.S ă se prescrie 10 fiole cu acid etacrinic in doza de 5 cen-
tigrame (0,05 g). A se administra intramuscular câte 0,05 g
о datăinzi, dizolvându-se in prealabil conţinutul fiolei intr-un
ml soluţie salină izotonă.
Rp. : Acid etacrinic 0,05 ,
D .td . N. 1
S. Continutu ei se va dizolvain 1 m l solutie
salină izotonă şi se va administra intramuscular.

2. Să se prescrie 10 fiole cu m etrodinin doza de 75 U. A se

administra intramuscular câte о doză о datăin zi, dizolvân-
du-se in prealabil conţinutul fiolei in 1 m l solvent.
Rp.: M etrodin75 U
D .td . N. 10 in ampull.
S. Injectabil. Conţinutul fiolei se va dizolvain 1 ml solvent şi
se va adm inistra intramuscular о dată pe zi.
L a prescrierea flacoanelor, in reţetă se respectă aceleaşă reguli,
ca şi la prescrierea preparatelor in fiole. Deosebirea corustănumai
in aceea că dupa D .t d. N __ nu se specifică cuvântul “flacon” .
E xem ple: • i
1. Să se prescrie 10 flacoane de benzatin-benzilpenicilină a
600 000 UA. T
R p.: Bezatin-benzilpeniciliriă 600 000 UÂ
D .td . N. l o L ^ f . . .^.r.
S. C onţinutuT flacontilui se va am esteca cu 2 m l apă
injectabilă sterilă şi suspensia obţinută se va introduce
intramuscular о d atăp e săptămână.

Ill
 2. Să se prescrie 12 flacoane de kefzol a câte 1000 mg.
R p : Kefzol 1,0
D.t.d. N. 10
S. Injectabil. Câte 1,0 intravenos de 3 ori pe zi.

P r e p a r a te in je c ta b ile cu d e n u m ir i sp e cia le
, (denum iri com erciale, n u m e depuse)

Solutiile oficinale ale unor com puşi chimici poartă denumiri

speciale. D e pildă, soluţie citisină clorhidrat 0;15% se numeşte
cititon. In loc de prescripţia greoaie:
Rp.: Sol. citizinaclorhidrat0,15% —1ml
D.t.d. N. 10 inam pull.
S. Câte 0,6 ml intravenos.
Putem scrie:
Rp: Cititonă 1ml
D.t.d. N. 10 in ampull.
S . Câte 0,6 ml intravenos.
In to ate aceste cazu ri d u p ă R p.: se m enţionează doar
denumirea preparatului şi cantitatea sa. Apoi urmează D.t. d. N.__
m ampullis, S. şi signatura.
E xem plu. A se prescrie 10 fiole a câte 1ml de niketamida —
soluţie 25% de dietilam idâ a acidului nicotinic. A se administra
subcutanat câte 1ml de 2 ori pe zi. >
R p: Niketamida lm l t
D.t.d. N. 10 in ampull.
S . A se adm inistra subcutanat câte 1ml de 2 ori pe zi.
In fiole se prescriu, de asemenea, unele preparate neogalemce:
R p.: Digalen-neo 1ml
D.t.d. N. 10 inampull.
S. A s e adm inistra subcutanat câte lm l о d atăp e zi.
112
şi organo-preparate lichide:
Rp.: Pituitrină lm l (5 UA) /*'
D .td . N. 12 in ampull. ■
S. A se adm inistra subcutanat câte lm l о data pe zi.
Seringi preumplute:
a)Seringi-tuburi, sauautoingectoare. '
0 serie de soluţii injectabile destinate combatem stărilor de
urgenţă (intoxicaţiilor grave, şocului etc.) seliv rează in tuburi
speciale de polietilenă, dotate cu ace sterile, g ^ p e jitra in je c ţii.
Cu ele sunt inzesteate echipele de salvare. Seriţ\gele-tuburi sunt
predestinate pentru о singură injecţie.
In reţete nu se prescriu, deoarece nu sunt puse in vânzare.
M enţionăm câteva exemple.
1.Atropină sulfat 0,1 % —1 ml. In intşxicaţiile cu.anticolines-
terazice (Inclusiv şi unele gaze de luptă).
2. Trim eperidina 2% - 1 ml. Analgezic in profilaxia şocului
traumatic.
3. M orfină clorhidrat 1% 1 ml. Analgezic. In infarctul
miocardic, edemulpulmonar, traumatisms grave.
4. Cafeinăbenzoat de sOdiu 10% şi 20% —1 mLStimulator al
sistemuluinervos central.
5. Niketamida 1 ml. Analeptic.

b) Seringi-fiole. Sunt о form ă extrem de ccjnvenabile prin

faptul că pot fi adm inistrate imediat, exqluzând posibilitatea
transxmterii.iafectiilor. Exemplu. depoştat 2 ml,clexgne 0,2 ml.
R p.: Clexane 0,2 ml
D .td . N. 2 ...
S. Injectabil: C âte0,2 ml subcutanat inregiuoea abdominală,
la nivelul centurii, о dată p e zi. =

113
 Exercitii.
A. Prescrieti in fiole:
9

a) soluţii apoase:
1. Carbazocrom ă de 0,025% - 1ml
2. Aceclidină de 0 ,2 % - 1 ml
3. Indigocarm in de 0,4% - 5 ml
4. Metilergometxină de 0,2% - 1 ml
5. Adenozintrifosfat de sodiu 1% - 1 ml
6. O xibutirat sodic de 20% - 1 ml
7. Pentagastrină de 0,025% —2 ml
8. Platifilinăhidrotartrat de 0,2% - 1 ml
9. N eo stig m in ăd e0 ,0 5 % —1 ml
10. Trimeperidină d e 2 % - 1 ml

b) soluţii uleioase.
1. Chrizanol de 5% - 2 ml
2. M edrosteronăpropionat de 5% - 1 ml
3. Nandrolonă fenilpropionat de 2,5% - 1 ml
4. Progesteron de 1% —1 ml
5. Drostanolon de 35% - 1 ml, intramuscular о dată pe
săptămână.
6. D esoxicorton acetat de 0,5% —1 ml
7. Silabolin de 2,5% - 1 ml, intramuscular о dată pe săptămână
c) soluţii alcoolice:
1. Gramicidină de 2 % —5 ml. A se dilua in 500 ml apă. Pentru
spălături.
2. Clorofilipt de 0,25% - 2 ml. A se dilua in 3 8 ml soluţie sa­
lină izotonă injectabilă. A se introduce intravenos de 4
ori pe zi.
d) suspensii apoase:
1. Triamcinolon de 4% - 1 ml. Câte 1 ml intramuscular о
dată in 2 săptămâni
2. Desoxicorton trimetilacetat de 2,5% - 1 ml. Câte 1 ml in­
tram uscular о dată in 2 săptămâni.
114
 3. Tetracosaetid de 0,1% —1 tnl. Câte 1 ml intramuscular
de 2 ori pe săptămână. j . <

e) soluţii compuse cu denumiri comerciale (nume depuse):

1. Baralgina 5 ml. Câte 5 ml intravenos lent in colici.
2. Doxafen 1 ml. Câte 1 ml intram uscular ca antivomitiv
după radioterapie.
3. Duplex 1 ml. Câte 1 ml subcutanat о datăpe zi.
4. Esenţiale 5 ml. Câte 5 ml intramuscular о datăpe zi.
5. Solcoseril 2 ml. Câte 2 ml intramuscular о datăpe zi.
d) pulberi liofilizate:
1. Aloxim 0,075. A se diluain 1 ml apa injectabilă. Câte 1 ml
intramuscular.
2. N itroprusiat de sodiu 0,03. A se dizolvain 5 ml solvent
alăturaţ Soluţiaobţinută seva diluam 500tnl soluţie salină
izotonă injectabilă şi se va perfuza mtrayenos in criza
hipertensivă.
3. DibrospidiucloridO,l. A se dizolvain 1 ml apă injectabilă.
Câte 1 m l intram uscular о d atăp e zi.
4. Fotretamină 0,01; 0,02. A se dizolvain 1 ml apă injecta­
bilă. Câte 1 ml intram uscular о datăpeţai- , 4
5. Prednisolori hemisuccinat 0,025. A s e dizojvam 500,ml
soluţie salină izotonă. Pentra perfuzii iMtt<avenoase(-a

B. Prescrieţi in flacoane:
a) pulberi liofilizate hidrosolubile:
1. Cefotaximă 1,0. A se introduce intramuscular de 2 ori pe
zi câte 1 g.
'-■> 2. Oxacilinăsodică 0,25. A se introduce Mtramuscular câte
0,25 de 4 ori pe zi.
3. Gentamicină sulfat 0,08. A s e introduce intramuscular
câte 80 m g de 2 ori pe zi. сv ,
4. Tobramicină 0,05. Câte 5 mg/kg de 2 ori pe zi intramus­
cular.
115
 ( ( 1

b) pulberi liofilizate insolubile (pentru suspensii):

1. Benzatin-benzilpenicilină 1 200 000 U. A se dilualn 5 ml
solvent alăturat. Câte 1.200.000 U intramuscular о dată
in 2 săptămâni (profilaxiareumatismului).
2. Procain-benzilpenicilină. Câte 600 000 U intramuscular
o d a tă p e z i.
c) suspensii:
1. Suspensie insuliriă-long 5 ml (200 lit). Câte 40 UI
subcutanat о data pe zi.

C. Prescrieţi in fiole pentru perfuzii intravenoase:

1. A cid aminocapronic de 5% - 100 ml.
2. Album ină de 5% —100 ml.
3. M etronidazol de 0 ,5 % - 100 ml.
4. Poliamjnă de 400 ml.
5. “Polifer” de 400 ml. A se introduce 1200 ml.
6. Reogluman de 400 ml.
7. Para-aminosalicilat de sodiu de 3% —250 şi 500 ml.

5. SO LU Ţ II EXTRACTIVE

Solutiile extractive stmt forme farm aceutice lichide ce se

9

obţin prin extragerea din plantele medicinale sau, mai rar, produse
animale cuajutorul a diverşi solvenţi, mai utilizaţi fiind apapunficată,
alcoolul etilic şi uleiul vegetal, din care cauză ele se clasificăin:
( ^ Fсл"V* Лг
a) soluţii extractive apoase; о сгС^сли^/Сет
b) soluţii extractive a l c o o l i c e ; ^ ^ “ [fpLun о «г
c) soluţii extractive uleioase. егггьл& п? .
D rogulvegetal conţine num eroase substanţe^ dintre care cel
puţin una manifestă acţiune farmacologică. Impreună cu substanţa
activă dindrog tree in soluţie şi alţi compuşi solubili, de multe ori
lipsiţi de activitate terapeutică, ce se num esc substanţe de balast.

116
 A. SO LU Ţ II EX TRACTIVE APOASE
Solutiile extractive apoase se prepara din drogul vegetal prin
dizolvarea com puşilor conţinuti in. el, de cele mai multe ori, la
tem peratura fierberii. D upă m odul de preparare (infuzarea,
decocţia, macerarea), soluţiile extractive apoase se impart inJmfijyii, - ,
decocturi şi mucilagii.
fyţqdul de, preparare:
■ a) Infuzia. L a drogul mărunţit se adaugă cantitatşanecesară
de apă la tem pgratura mediului, se incălzeşte pe bai^jde apă 15
min. şi se lasă pentru 45 min. să se racorească, tim p necesar
pentru trecerea principiilor active din planţă in apă. După acşasta
infuzia se strecoară, drogul răm as se stoarpe, ţotul sefilţrează şi
volumul infuziei se com pletează cu apfţ, purificată. D e regulă,
infuziile se prepară din părţile fine ale plantei (flori, frunze, herbă)
din care componenţii activ biologici se extrag mai uşor. Din părţile
mai dure ale plantelor infuziile se prepară mai rar.
b) D ecocturile se prepară prin decocţie. Spre deosebire de
infuzare, decocţia prevede fierberea drogului vegetal tittip de 30
min., apoi răcorirea in decurs de 10 min. şi filtrarea. In u n ele
cazuri, decocţul se filtrează fierbinţe. Decocturile se prepară din
părţile mai groşiere ale plantelor (rădăcini, rizomi, coajă), iar uneori
din frunze (ex. - frunzele de strugurii-ursului).
Infuziile şi decocturile se prepară, de obicei, in farmacii ne-
mijlocitinainte de ale eliberapacientului. Ele se descompun rapid,
din care motiv se vor prescrie numai pentru 3 -4 zile, cu reco-
mandarea de a fi păstrate la un loc răcoros. Infuiiile şi decocturile
sunt destinate, in special, pentru uz intern şi rar, pentru uz extern
(gargarizare, clăfire etc.). D aca sunt destinate uzului intern, atunci
vor fi dozate cu lingura de masă, de desert, d^eeai sau cupăhărel
gradat.
Se prescriu infuziile şi decocturi}® prin m etoda prescurtată
cu in d icarea cantităţii m ateriei prim e niedicam entoase şi a
cântităţii totale a infuziei şi decocti^m. G upă deiluriiirea formei
m edicam en to ase - infuzie sau decoct - in rtiod obligator se
117
in d ică p ărţile p ţşn tei (frţm ze, coajă, rizqm i cu rădăcini etc.),
den u m ire ap lan tei, cantitatea m ateriei prim e in gram e şi prin
liniuţa can titatea tofală &infuziei. L a p re s c rie re a unei infuzii
sau unui decoct se in d ică doza p en tru о data a drogului v eg ­
etal.
Există in să şi concentraţii standarde: 1 :1 0 - din orice plante,
cu excepţia celor toxice şi putem ic active;
• 1:30 - din ruşcuţă (herba Adonidis vernalis), lăcrimioară
(herba Convallariae majalis), odolean sau valeriană (radix
et rhizom a Valerianae), ergot (Secale comutum), amăreală
(radix Polygalae);
• 1:400 - din diverse specii de degeţel (folium Digitalis), linte
lanceolaiă (herba Thermopsidis), ipecă (radix Ipecacuanhae)
şi alte plante toxice.
Piescrierea infuziilor
E x em p lu l 1. M edicul Пи indică doza plantei.
Rp.: Influsie de firunze degeţel 150 ml
D.S. Intern.,Câte о lingură de 3 ori pe z^.
D eoarece frimzele de degeţel sunt un drog toxic (tabelul A),
farmacistul vâpregăti infuziainproporţie de 1:400. Adrcă
1 g — — — ----------------— 400 ml
x g ----- i--------;------ ---------- — 150 ml s
150
de unde x = — ----- = 0,37
400
E xem plul 2. Să se prescrie 150 ml infuzie din frunze de degeţel
in doză pentru о data de 0,05 g .
Rp. :^ ^ ) d e frunze degeţel 150 ml.
D.S Intern. Câte о littgură de 3 ori pe zi.
NS^auiuatL10 dozg de drog vegetal (0,05 x 10 = 0,5) şi 10 linguri
de apă (15 m ix 10 = 150 ml).
 г P r e s c r ie r e a d е со c t u r ilo r *
Decocturile seprescriu, ca şi infhziile, cu o^singura deosebire:
inscripjiâincepe nu cu cuvântul “Irifusie”, ci “ Decoct” .
igcenipbi SasejJreserie 150m l decoct diwădăciwdesorbesjrea
(radix Sanguisorb ae), doza pentru о data fund de0,5 g.
R p .D e c o c t de rădădină s 6 rb e s tre a jx ),0 - 150 m ii?
D.S. Câte О lihgură de 3 ori pe zi
Soluţiile extractive apoase se pot prepara şi prm^dizolvarea
unor extracte speciale, preparate la fabricile farmaceutice in acest
SCOp. ;r ,

Exerciţii.

о dată indicate:
1. R ădăpinăşirizom de odolean 0,5 g,
2. M ătasadeporum b 0,75 g
3. Iarbă de troscot 1,0 g
4. Flori de albăstriţă0,5 g
5. Fructe de ienupăr 0,7 g
6. R ădăcinădenalbă m are 0,5 g
7. Flori dem uşeţel 0,75 g ^
b) Prescrieţi decocturi din drogurile vegetale1ce urmează:
1 .F lorideim ortelă 0 ,6 g - dn
2. Frunze de merişor 1,5 g ; : s
3. Frunze de stragwn-ursului 0,75-4*; ; 5 -
4. Fructe de afin 1,0 g :
5. Rizom de slipeţ 0,75 g •

Lat. Miicilagio, -nis

Rus. Slizi.
c) M u c i l a g i i l e (M ucilagine) şe obţin prin dizolvarea
substanţelor niucilaginoase de provenienţa vegetala (exemplu,
gumei - un sue uscatlaaer, care aparedin crapaturile tulpinelor şi
119
ramurilor unor plante - caisul obişnuit, unor speeii de salcâxn etc.)
sau prin extragerea substanţelor mueilaginoase din m ateriaprim ă
vegetală prin metoda de macerare, exemplu - mucilagiui din seminţe
de in, din radăcini de nalbă mare. Soluţia extractivă obţinută fară
ineălzire senumeşte macerat. Mucilagiui se obţine, de asemenea, din
amidon la preluerarea acestuia cu apă fierbinte. Extragerea sub­
stanţelor mueilaginoase din plante se face la rece, menţinându-se
produsul mărunţit in cantitatea necesară de apătim p de 30 min. la
temperatura camerei, apoi se decanteazăşi se filtrează. Asemenea
rnucilagii se rriai num esc latmeşte “ infusa frigide parata”.
Mucilagnle stmt soluţiile coloidale apoase, vâscoase şi lipicioase
ale unor substanţe macromoleculare (amidon, pectină, metilceluloză
etc.) şi se folosesc la prepararea altor forme medicamentoase
(mixturi, clisme), pentru a neutraliza acţiunea iritantă a substanţelor
active asupra mucoasei tubului digestiv. Acţiuriea mucilagiilor se
explică p rin absorbţia m oleculelor principiului activ şi prin
acoperirea mucoasei cu u n strat protector, care apărăterminaţixmile
nervoase senzitive din mucoasa tubului digestiv de acţiunea iritantă.
E x em p lu de reţetă
Rp : Cloralhidrat 1,0
Mucilagiu de amidon
A pă purificată aa 25 ml
M .D.S. Pentru o clismă.
Unele substanţe mueilaginoase au acţiune farmaeologică şi se
utilizeazăin terapeutică. A sem enea substanţe se găsesc in imele
plante medicinale şi manifestă un efect antiinflamâtor, cicatrizant,
expectorant etc.
Printre plantele bogate in materii mueilaginoase se num ără
sem inţele de in (sem en Lini), frunzele de pătlagină (folium
Plantaginis), rădăcinile de nalbă m are (radix Althaeae) etc.
Mai des sunt utile mucilagiui din guma de cais (Mucilago Gummi
A rm eniâcă), m ucilagiui de gum ă arabică (M ucilago Gum m i
arabici), mucilagiui de rădăcinile nalbă mare (Mucilago radicis
Althaeae) şi mucilagiui de amidon (M ucilago Amyli). Toate
120
mucilagiile sunt oficinale, de aceea concentraţia fiecărui mucilagiu
este determinată şi in reţetănu se indică: Se indicănumai denumirea
mucilagiului şi cantitatea lui.
Exem plu de reţetă:
R p.: Mucilagiu de seminţe in 150 ml
D.S. Intern. Câte о lingură de 3 ori p ez i.
Substanţele m ueilaginoase pot fi separate şi folosite ca
preparate m edicamentoase. D in rădăcinile nalbă m are, spre
exemplu, se obţine extractul uscat (Extractum Althaeae siccum)
şi mucaltina (Mucaltinum), livrată in comprimate a 0,05 g şi folosită
ca expectorant; din frunzele de pătlagină s-au izolat substanţele
m ueilaginoase, care se livrează sub form ă de granulate cu
denumirea de planţagludd (Plantaglucidum), utilizate in tratamentul
gastritelor hipoacide şi bolii ulceroase a stomacului cu hipo- sau
normaciditate etc. .
C u mucilagiile nu se vor adm inistra concomitent prepaiatele
alcoolice, acizii şi bazele, deoarece acestea modifică conşistenţa
celor dintâi.

B. SO LU ŢII EX TR A C TIV E A LCO OLICE

Soluţiile extractive alcoolice există in două forme: tincturi şi
extracte. Extracţia substanţelor active se face prin m acerare sau
percolare. EJe se prepară la fabricile farmaceutice din droguri
vegetale şi reprezintă forme medicamentoase oficinale. Modul de
obţmerea am belor forme este acelaşi, cu deosebirea că tincturile
rezultă din drogul toxic sau putem ic activ şi sunt m ai diluate
(respectiv 1:10 şi 1:5), iar extractele fluide provin dm celelalte plante
şi sunt mai concentrate (1:1). In macerare produsiil vegetal mărunţit
şi lichidul extractiv se introduc intr-un vas, care se inchide bine şi
se lasă 10 zile la tem peratura camerei, ce trebuie agitat de 3 -4 ori
pe zi. Percolarea (“lixivierea”) constă din trecerea lichidului
extractiv de sus in jo s printr-un strat de produs vegetal mărunţit,
aflat intr-un vas hirniit “percolator” ' ' й '

121
 : 0 г п c tu r a e )
Lat. Tinctura, -ae
Rus. Nastoiki
Tincturile sunt forme farmaceutice lichide, sub formă de soluţii
alcoolice, hidroalcoolice sau eteroalcoolice, obţinuie prin extracţia
produselor vegetale.
Tincturile in prezent se obţin aproape exclusiv cu ajutorul
alcoolului de 70% (in unele cazuri 40% ) şi mai intotdeauna din
drog uscat şi bine mănmţit, iar unele tincturi se prepară din planta
proaspăt colectată, in scopul sporirii randamentului extracţiei şi
economisirii etanolului (Tinctura ConvaJlariae recems, Tinctura
Valerianae recens).
Tincturile se adm inistrează intern in picături şi se dozeazăin
mililitri.
Spre deosebire de infuzii şi decocturi, tinctura este о formă
medicamentoasă mai stabilă. L a temperatura obişnuită, in sticluţă
(flaconul) bine obturată, laloc ferit de lumină, tincturile sepăstrează
timp indehmgat.
L a prescrierea tincturilor in reţetă nu se indică partea plantei
dm care se prepară, nici concentraţia tincturei. Prescripţia incepe
cu denum irea formei medicam entoase - Tinctura, apoi urm ează
denum irea plantei şi se indică cantitatea tincturei. Se dozează
tincturile in picături - de la 5 la 3 0 picături la о priză in funcţie de
activitatea tincturiiv Corespunzător, cantitatea totală de tinctura
prescrisă constitute 5 —30 ml. D e obicei, seprescriu atâţekmjlilitri
de tinctură câte picături se adm inistrează la о priză.
P r e s с r i e Tie a • Să se prescrie tinctură de Odolean (Vale-
riană). Câte 30 picături de 3 ori p e zi
Rp.; T in ctu rălie o d fo ie ail^ ml
D.S. Intern. Câte 3 0 p icătu rid e3 ori p ezi. J
Când stmt indicate concomitent câteva tinqturi (ţinctură
compusă), atunci ele se iau in aceleaşi cantităti, dacă doza
122
terapeutică a lor este egală.’
Exem plu: Să se prescrie tinctură de lăcrirnioare (Convallaria)
şi odolean (Valeriana) in cantităţi egale. Se administrează câte 20
de picături de 3 ori pe zi.
St 4 Ъ* P
Rpr. Tinctură deiăcrim ioare
^TQlicturăde odolean aa 10 ml
j^MJD.S. Intern. Câte 20-picături de 3 ori pezi.
D acă dozele tiricturilor asociate diferă, atuncio lanctură şe ia
in cantităţi Mai midi de atâtea ori, cu cât doza ei unimomentană
este m ai m it a decat' doza unimomentăna a celeilaltei tincturi.
Exemplu: Să sepţescrie 20 ml deţmcturâţşofipfcKă, caţecopstă

de odolean. Să se administreae câte 20 pişatup de 3 ori pe zi.

Rp.: Tinctură de strofant 5 m l i
Tfecturădeodoiean 15 m l jn
wMliD.S. C â te 2 0 p ic ă tu rid e 3 ţjrip e zi.,
TmcturiJe pot fi prescrise şi in asoctere cu alte substanţe
medicamentoase in form a de mixtură.
Exerciţii. Prescrieţi următoarele tincturi in dozele indicate:
1. Tinctură de pelin alb, 25 ml. Câte 25 picături de 3 ori pe zi
inainte de masă.
2. Tinctură amară, 20 ml. Câte 20 picături inainte de masă.
3. Tinctură de mătrăgună, 10 ml.j Câte 5 picături de 3 ori pe zi.
4. Tinctură de g&bagg}%4Q ml-. C§te 20 picături de 3 ori pe zi.
5. Tinctură de păducel, 25 ml. Câte 25 picături de 3 ori pe zi.
6. Tinctură depojarraţă, 25 ml. Câte 25 picături in 1 pahar de
apă pentru gargare.
7. Tinctură de talpa-gâştei, 25 m l4Câte 25>picături; de^3 oripe

8. Tinctură de izm ă bună, 15 m l Câte 15 picături Ja о p riz ă ,,

9. Tinctură debujor, 200 ml- Câte 40 pică&§rid©3 ori pezi..
10. Tinctură de lămâi chinezesc, 50 ml- Câte 25 picături de 3
ori pezi.
123
 E x tra c te le
(Extracta)
Lat. Extractum, -i
Rus. Axtxactâ
Extractele prezintănişte soluţii extractive concentrate, obţinute
prin concentrarea până la un anum it grad, din m ateria prim ă ve-
getala sau animală.
In funcţie de consistenţă, deosebim extracts fluide, moi şi usca-
te. Extractele fluide (nomin. sing. - Extractum fluidum; genetiv.
sing. - Extracti fluidi) reprezintă lichide colorate; extractele moi
(nomin. sing. - Extractum spissum; genetiv sing. - Extracti spissi)
sunt m ase vâscoâse cu coriţinut de apă sub de 25%; extracte us-
cate (nomin. sing. —Extractum siccum; genetiv. sing. — Extracti
sicci) au aspect de masăpulverulentă, cu cel mult de 5% umeditate.
In calitate de extragent pentru obţinerea extractelor fluide se
foloseşte alcoolul etilic (uzual 70%), la obţinerea extractelor moi-
apa (de regulă, cu adaus de cloroform, soluţie de amoniac), alcoolul
etilic, eterul Extractele uscate se prepară prin desicarea extractelor
moi. ;
Toate extractele sunt oficinale şi se prepară in mod industrial.
De aceea la prescripţia extractelor nu se indică nici naturamateriei
prime, nici concentraţia extractelor.

E x tr a c te flu id e
(Extracta fluida)
L a t Extracţum,-i; fluidum,-i
Rus. Jidkie ăxtractâ
Extrăctele fluide se deosebesc de tincturi, după cum s-a spus,
numai prin altăproporţie de preparare, şi anume 1:1. Concentraţia
principiilor active din extractul fluid coincide cu cea din drogul
vegetal. Extractele fluide se administrează in picături, iar in unele
cazuri d o zae de о Iinguriţă.

124
 \
(

Р г е s е г i е г е a: D upă denumirea fşm a# medţcamenţoase -

Extract, urm ează in m od obligatoriu, indicapa despre natura
extractului - fluid, moale, uscat, apoi se indipă denumirea plantei
şi cantitatea extractului. U rm ează D.S. şi signatura:
E x . : A se prescrie .15 ml extract fluid de traista-ciobanului. A
se lua câte 20 picături de 3 ori pe zi.
R p.. Extract fluid de traista ciobanului 15 ml
D.S. Intern. Câte 15 picături de 3 ori pe zi.
Exerciţii. Prescrieţi extracte fluide din următoarele droguri
vegetale m dozele indicate:
1. Aloe, 100 ml. Câte о linguriţă de 3 ori pe zi.
2. Păducel, 25 ml. Câte 20 picături de 3 ori pe zi.
3. Eleuterococ, 50 ml. Câte 20 picături de 3 ori p e zi.
4. Talpa-gâştei, 25 ml. Câte 20 picături de 3 orip ezi.
5. Stege turcească, 40 ml. Câte 30 picături de 3 o rip e zi.
6. Pasifloră, 25 ml. C â te 4 0 picătu rid e3 orip ezi.
7. Piperul băltii, 25 ml. Câte 5 0 picături de 3 ori pe zi.
8. Sorbestrea, 30 ml. Câte 50 picături de 3 ori pe zi.
9. M ătasădeporum b, 25 ml, C âte30ţp^căturide3 o rip e zi.
10. Călin, 25 ml. Câte 25 picături de 3; о д р е zi.
Din extractele fluide se prepară; plin evaporare, lamtrqjrinderile
farmaceutice, extractele moi şi uscate. Ele sunt m^i concentrate
şi seprescriuin capsule, pulberi, comprimate, sUpozitoare, pilule.
Extractele m oi (E xtracta spissa) conţin până la 25% (in
medie 20%) apă. Ele reprezintă о m asă vâscoasă densă. Unele
din ele se utilizează pentru combaterea bolilor:
Extract mpale de mătrăgună, supozitoare rectale.
Extract moale de odolean m comprimate drajeifiate a 0,02 g
ca remediu sedativ. t ^
Aite extracte moi se pot folosi, şi se foloseau pe vremuri, pentru
prepararea masei pilulare şi, deci, apilulelor;
Extract moale de lemn dulce.
Extract moale de păpădie. ,

125
 Extractele uscate (Extracta sicca) confrn doar 5—6% apă
şi au consistehţă solidă, fiind uşor pulverizabile. Ele se prescriu
sub diverse form e m^dicamentoase: pulberi, comprimate, pilule,
supozitoare rectafe şi vagiriale.
E xtractu l usfcat de ru şcu ţă de prim ăvară este inclus in
componenţa comprimatelor drajeifiate “adohis-brom”
Exercitii:
»
r; ■-
'
Extract uscat de nalbă m are - com primate a 0,05 g.
Extract uscat de m ătrăgună—comprimate a 0rp 15 g (impreună
cu B icaibm atul de sodiu 0,25 g)
Extract uscat de flori imortelă - granulate in pachete a 10 g.
Câte 1 g de 3 ori p e zi. ;
Extract uscat de revent —pulberi, câte 1 g.
Extract Uscat de roibă —com prim ate a 0,25 g.
Extract uscat de linte lanceolată - comprimate a 0,05 g.
Notă. L a prescrierea extractelor moi şi uscate se admite
omiterea determinantelor moale - “spissum” sau uscat - *‘siccum”.
E x em p lu : т
Rp.: Extract de linte lanceolată 0,05
D.t.d. N. 1 2 intabl.
S. Intern. Câte un com prim at de 3 ori pe zi.

C. SO LU Ţ II EX TR A C TIVE U LEIO ASE

Solutiile extractive uleioase, numite uleiuri medicinale (Olea
m edicata), se p re p a ră prill ex trag erea stibstanţelor active
(macerareâ) din produsele vegetale mărunţite sail diri cele aniriiale
cu un ulei lichid (de ex. untdelemn) sau cu un solvent volatil miscibil
cu uleiul. Uleiurile vegetale extrag uşor alcaloizii, vitaminele
liposolubile, uleiurile esenţiale şi alte substanţe.
Se folosesc urm ătoarele uleiuri medicinale (soluţii extractive
uleioase): n
Extract de cătină albă (Oleum Hippophaes) ^
Extract de m asălăriţă (Oleum Hyoscyami)
Extract de laur sau ciumăfaie (Oleum Stramonii)
126
 Extract de pojam iţă sau sunătoare (Oleum Hyperici).
Se elibereazăin flacoane sau capsule.
P r e s c r i e r e-ş; A se prescrie 100 ml u la /dg cătină albă
(Hippophas).
Rp.. Ulei de cătinăşlbş, 100 ml >P
D.S. Intern. Câţe o.linguriţă de 3 ori p e zi. d

6. S O L U Ţ II E X T R A C T IV E M ^ l M P U ^ F IC A T E
(neogalenice)
Soluţiils extractive alcoolice se m ai шюе&е preparate galeni-
cef. Ele conţin» pe lângă printăpiile active, num eroase substanţe
de feşlast (pigmenţi vegetali etc.), care de p u lfe p ri sunt de prisos.
Soluţiile extractive maxim purificate (neogalenice) sunt extracts
hidroalcoolice sau cloroformoalcoolice din materie primă vegetala,
care conţin sum a substanţelor ăbtive ‘аШ tnateilei ргяйе vegetale
in stare relativpură.
Din această cauză ele se administrează n u numai intern, dar şi
parenteral. Se p rep ară in m o d industrial. F iecare preparat
neogalenic are denumirea sa. PreparateleneogaleiSfcefee livrează
in fiole pentru injecţii şi in flacoane pentru uzvd intern, sub forma
de soluţii apoase buvabile sau injectabile, sau de pulberi.
Enum erăm câteva dintre ele.
Preparate c o n ţin â n d g lico zid e cardiace:
- cordigit(din degeţel roşu), comprimate a0,0008, suppozitoare
« a 0,0012;
- digalesn-Neo (degeţel ruginiu L.), flacoane а 15 гЫ, doza 10-15
picături; ^ . . .
- corglicon (dinlăcrim ioară L.), fiole 0 ,0 6 % -T ml.
, eoptin&nd algalQizi: ,
r- ergotşl; (din cprnul secării L.)^ cpmpripiate a .Q,Q91, fiole
•0,05% - 1 ml;, . v i:.- ■. :.-Ъ
' •*’ , -i' ' <
■ 'PfiO-.■ : -r- ''<f ,='.V- '
lD e la ipjfu^juş Qal^işjş, işedipjgrec, nâscytJa Peţgamq (aţiii 131 - 201). Рад
preparatele galenice mai fac parte spirturile şi siropurile.
 —raunatină (din rauw olfia serpentina Benth ), com prim ate a
0 , 002 . ’

P reparate co n tin â n d glicozide triterpenice:

—saparal (dirt aralie), com prim ate a 0,05.
P reparate continând com puşi fenolici:
—avis an (din ammi visnaga L.), com prim ate a 0,05;
- beroxan (dinpastinaca sativa L ), comprimate a 0,02, flacoane
cu soluţie 0,5% —50 ml;
- flarrană' (din imortelă), com prim ate a 0,05;
—licviriton (din lem n dulce), com prim ate a 0,1;
- psoralen (din psoralea dm pacea bge.), com prim ate a 0,01,
soluţie alcoolică 0,-1% in alcool de 70% , pentru ă z extern;
- silibor (din armurarra), comprimate drajeifiâte a 0,04 şi altele.
L a prescrierea acestor preparate se indică doar denum irea lor
şi cantitatea, deoarece ele sunt oficinale.
E x .: A se prescrie 15 m l adonizidă. A se recom anda câte 15
picături d e 3 ori p e zi.
Rp.: Adonizidă 15 ml
D.S. Intern. Câte 15 picături de 3 ori pe zi.

7. E M U L SII
(E M U ISA )
Lat. Emulsum, -i
Rus Ămulsii
Em ulsiile sunt sistem e disperse, form ate din două lichide
insolubile unul in altul şi care form ează două faze nemiscibile, una
fiind disp ersatăin alta. In scopuri terapeutice se folosesc emulsii
de douătipuri: ulei xn apă(U /A ) $i apă in ulei (A/U). Primul tip de
emtilsie este larg răspândit in natură, un exem plu fiind laptele, de
la care provine denum irea insăşi a em ulsiilor (verbul latin
“ em ulgere” inseam nă a m ulge). Laptele constă din picături mi­
nuscule de grăsime, inconjurate de m olecule de cazeină, formând

128
im preună miceliile hidrofile dispersaţe in apă Asem enea emulsii
se m ai num esc adevărate.-Din ele fac parte şi emulsiile seminale,
©btinute prin tfiturareavtnor sem inţecu apa. r -
E xistă insă şi pseudoem ulsii, in care picăturile m icroşcopice
de ulei sunt dispersaţe nu до apă, fiindcă asem enea dispersie ar fi
instabilă, ciintr-o solutie apoasă vâseoasă, form atădm dizolvarea
unor substaţiţe macromoleculare m apă, Asemenea eompuşi poartă
denum irea de pseudoemulgatori. Aceştia menţin starea dispersată
auleiului datorită viscozităţii lor inalte
Emulsiile de tip U /A se adm inistreazăpe calebucală, de aceea
se num esc em ulsii pentru u z intern (emulsii buvabile). E locul să
menţionăm că emulsiile pentru uz intern sunt instabile; prin urmare,
ele se vor p rep ara ex tem pore, fiind păstrate lâ xece sau se vor
stabiliza p rin adaos de antiseptice. C at priveşte emulsiile de tip
A/U, a c este ase u tilizeazăin calitate de excipienti lap rep ararea
linimentelor şi unguentelor, având deci u z extern.
M ai jo s vom analiza doar emulsiile pentru uz intern. (Emulsa
ad usum internum), care se subdivid, după cum s-a spus, in: emulsii
seminale, sau adevărate; emulsii vileioase, sau pseudoerhulsii.

Emulsii seminale
(E m ulsa sem inalia)
Lat. Emulsum, -i seminale, -is
. •, Rus. Ămulsii semennâe
Emulsiile seminale se prepară din sem inţelew ior plante, cum
ar fi am igdalele dulci, inul, macul, doyjeacul etc. In aceste seminţe
se contin uleiuri şi substanţe mucilaginoase de origină proteică, ce
posedăproprietăţi de emulgator. Din aceste motive, laprepararea
emulsiilor seminale emulgatori specifici nu se adaugă. Seminţele
curăţite se triturează m apă in vederea obţinera unui lichid ase-
mănător cu laptele. Concentratia emulsiilor semiiialş (raportul dintre
cantitatea de seminţe la cantitatea totală de emulsie) este de 1.10.
Prin urmare, la 1 parte de seminţe se iau 10 parti de apă, aşadar,
din 1 g de seminţe se ob|bi 10 rid de emulsie. ExtiWaa, aStM ebţimită,

129
se ffltre a ^ prin tifon dublu, reziduul se arimcăj iărllichidul lăpfâs
se folâSeşte ca vehicul p en tru Ш е1е substiitiţe medicamentoiase,
pentru a le m asca gustul neplăcut. In cazill seminţelor de dovleac
(sem en Cucurbitae), reziduul n u se separă d ela emulsie, deoarece
anum e el <Jonţinie principiul activ (antihelmintic): Em ulsia din
sem inţele de dovleac, separata de reziduu, este recom andată de
unii cosmetologi pentru ingriiirea pielii fetei, căreiaui

P r e ş c r i e r e a . A s e p re s c rie 1 5 0 m l[emulsje se m in a l^ din

sem inte de in. A se adm inistra câte о lingură de 3 ori p e zi.
-л. 1
M e to d a I (m agistrală) ^ ° V
Rp.: S em in ţed ein J&Q? ] И0 •
A păpurificată t 50 m l v
M.f. em uisum
D.S. Intern Câte о lingură de 3 ori p e zi.

* M e to d a a I l- a (oficindlă)
R p.: Em ulsie de sem inte de in 150 ml
D S. Câte о lingură de 3 ori p e zi.

E m u ls ii u le io a s e
(E m u ls a oleosa)
Emulsiile uleioase se prepară din uleiurile lichide: uleiul de ri-
cin (O leum Ricini), de migdale (Oleum Amygdalarum), untură de
peşte (O leum jecoris Aselli) etc.
D u p ă cum s-a m enţiohat, aşa-zisele emulsii uleioase sunt
pseudoem ulsii, deoarece picături le de ulei se menţin dispersate

gator) şi ap ă
In calitate de em ulgatori se folosesc substanţe proteice, cum
ar fi gelatoza (G elatosa)1, uiiele polizaharide:
gum a (“cleiul”) de cais (Gum mi Armeniacae vulgaris),
gum a tragacantă (Gum m i Tragacanthae),

130
 amidonul (AmyJumX, .. ? . | {о
, metilceluloză(M etylcelulosa)etc. '^
Pentru a em ulga 10 ml de ulei, se ia urm ătoarea cantitate de
emulgator. x , iu
gelatoză ^o' .. ^ \ 'XP'
gum ădecais3,0/ .
tragacantă0,5 ^ _
Grălbenuşul d e o u (Vitellum ovi) este şi el un bun emulgator:
un gălbenuş serveşte pentru em ulgarea a 15 ml de u lei.'
Pentru о em ulsionare calitativă se iau 2 părti de ulei, о parte
de em ulgator şi 17 părţi de apă. D acă cantitatea de ulei in reţetă
nu este indicată, atunci din 10,0 de ulei se obtine, de regulă, 100 ml
de emulsie. C’f 0 , ^
D acă suntnecesare 200 ml de emulsie, atunci se iau 20 m l de
ulei, 10 g de gelatoză şi 170 ml de apă.

pâriă la obţinerea unui lichid ca smântâna. D upă asta se adaugă

apă pâină la m asa cuvenită şi em ulsia obţinută şe fţltrează prin
tifon dublvi. Se prescriu emulsiile uleioase m 2 mştpde; magistral»
şi oficinala. In m etoda m agistrală (desfaşurata) deprescripţie se
indică uleiul, em u|gatorulşi ap,acu,cantităţi%lor respective. D u p ă;
acestea va urma M .f. emulsum (Misce ut fiat emulsum - Amestecă
să se obţină emulsie), ce indică laprocesul specific de preparare a
em tflfei^/Urm ează^oiirâ& caitiileD.S; *
Ekem plu. A se prescrie emulsie u l ^ o ^ ă din JţO g ulei de ridn,
M e to d a I(r n c Ş s tr a lă )
R p.: Ulei de ricin u),0
G elatoză5,0 ^ \ °
A pă purificată ad 100 ml
M.f. emulsum
D.S. Intern. Pentru о priză

—Gelatoza - un produs al hidrolizei incomplete a gelatinei

131
 In m eto d a oficinala (p rescu rtată) de p rescripţie, d u p ă denu­
m irea form ei m edicam entoase u rm ează denum irea uleiului, can­
titatea lui şi p rin liniuţă (cratim ă) cantitatea totală de em ulsie.
M e to d a a 11-a (o fic in a la )
R p .: E m u lsie de u n tu ră de p eşte 30 m l —200 m l
D .S. Intern. P e n tru о priză.
D ac ara p o rtu rile ingredientelor em ulsiei sunt stan d ard e(2 : 1:
17), atunci concentraţia ei p oate s ă n u fie indicată (se indică num ai
cantitatea em ulsiei):
R p .: tefrb d e ulSi de ricin 100,0
P en tru о p riz ă
In cazul dat uleiul de ricin, care este dezgustător, s-a adm inistrat
sub fo rm a d e em ulsie, c a re iim a sc h e a z ă g u stu l.
D u p ă cum s-a spus, emulsiile se intrebuinţează ca vehicul pentru
su b sta n ţe m ed icam en to ase. In em u lsii p o t fi in clu se diverse
su b stan ţe m edicam entoase. A ceste su b stan ţe se m c o rp o re a z ă tn
em ulsie, in care fie c ă se dizolvă, fie că răm ân in suspensie. ‘In
acest caz o b ţin em о m ix tu ră (poţiune). In aceste cazuri, in fo rm a
prescurtată d e prescripţie a em ulsiilor substanţele suplim entare se
in scriu după' em ulsie, iar in fo rm a desfaşurată a prescripţiei ele se
indică d u p ă toţi ingredienţii component! ai emulsiei.
E x e m p lu :
Se se p re sc rie 2 0 0 m l de em ulsie de u le id e m igdale (O leum
A m ygdalarum ) cu adaus de 0,2 codeină fosfat (Codeini phosplxas).
S ă se ad m in istreze câte о lin g u ră de 3 ori p e zi. ’ ;
M e to d a p r e s c u r ta tă d e p r e s c r ip ţie :
R p .. E m ulsie de ulei de m igdale 200 ml
C odeină fosfat 0,2
M . D. S. Intern. C âte о lingură de 3 ori p e zi.

132
 M e to d a d e s fă ş u r a tă d e p r e s c r ip ţie
Rp. . U lei de m igdale 20 m l
G u m ă de cais 10,0
A pă purificată ad 20 0 ml
C odeină fosfat 0,2
M .f. em uisum
D .S. In tem . C âte о lin g u ră de 3 o ri p e zi.
In prezen t em ulsiile se p rescriu rar.

8. L IN 1M E N T E
(L IN IM E N T A ) Д1
Lat. Linimentum, -i
Rus. Linim entâ
L inim entele su n t fo rm e m edicam entoase destinaţe aplicării
extem e. L inim entul este u n u n g u en t lichid sau sem isolid, folosit
p e n tru frictiuni sau aplicatii locâife.'M ajoiitatea linim entelor
reprezin ţă am estecu ri om o g en e c u asp ect de lichide dense.
D e cele m ai m ulte ori, linim entele sţm t em ulsii (linânenţul de
aloe, linim entul am oniacal, linim entul “naftalgină”), suspensii
(linimentul balsam ic A. V Vişnevschi), emulsii-suspensii (linimentul
d e sin to m icin ă, s tre p to c id ), m ix tu ri (lin im en tu l eo m p u s de
metilsalicilat, lininientul com pus de terebentinăi linimentul “sanitas”
etc.), iar in xmele cazuri —un sim plu am estec de lichide im iscibiley
care, fiind agitate inainte de intrebuinţare, se tran sfo im ăin em ulsii
nestabile. D ato rită stării lor lichide, linim entele su n t exam inate
printre form ele m edicam entoase lichide.
Linim entele m agistrale se p rescriu iti form a desfaşurata. D u p a
enum erareain g red ien telo r linim entului şi cantităţilor lor, se scrie
“M . f. linim entum ” (M isce ut fiat linim entum —A m estecă pentru
ao b ţin e linim ent) şi D .S.
Exem plul cel m ai sim plu de linim ent poăte fi următorul:

şi metilsalicilat a câte 25 m l fiecare. P entru ffictionareaincheieturii

bolnave.

133
 1

Rp.: M etilsalicilat
C loroform aa 50 m l

jX S T I n te rn . P e n tr u f ric ţiu n i (re m e d iu , .a n a lg e z i с şi

antiinflamator).
In cazu l m enţionat am bele su b stan ţe s u n t lichide, care n u se
am estecă m tre ele şi fiecare din ele este p rincipiu activ. P u tem
folosi şi u n a singură, in s ă in acest caz, m ai ales dacă su b sta n ţa in
cau z ă este iritantă, ea tre b u ie am este c a tă cu u n ulei v eg etal
indiferent —ulei de floarea-soarelui (O leu m H elianthi) sau chiar
activ — ulei de m ăsălariţă (O leu m H yoscyam i), ulei de (laur)
cium ăfae (O leum Stramonii).
R p .: Cloroform
U lei d e floarea-soarelui a a 50 m l
M . f. !m.
D. S. Extern. P en tru fricţiuni (acţiune reyulsivă).
In p rezen t о serie de linim ente se p re p a ră in m o d industrial şi
se p re sc riu in fo rm a p re s curtată.
E xem plu.
A se p rescrie 25 m l linim ent oficinal de sintom icină de 5% . A
se aplica p e segm entele lezate ale pielii.
R p : L m im ent sintom icină de 5% —25 m l
D .S . Extern. A se aplica p e reg iu n ile lezate ale pielii.
E m ulsiile şi suspensiile stabile p en tru u z extern, num ite şi ele
linim ente, su n t p ro d u se la in trep rin d erile farm aceutice. E le se
prescriu d u p ă cum urm ează:
Rp.: Lin. “naftalgin” 100 ml
D. S. Extern. P entru fricţiuni (acţiune analgezică).
A ceste linim ente, inainte de intrebuinţare, trebuie agitate, fapt
ce se v a m en ţio n a in signatură. E le se elib erează din farm acie cu
eticheta “A se ag ita inainte de in treb u in ţare” .

134
 D u p ă cum s-a menţionat, linimentele pot avea form a unor m ase
gelatinoase, care se to p esc la tem p eratu ra corpului (Linim entele
saponifo rrn e). A s e m e n e a liniraent<fe-fac p a rte dintrei* form ele
m edicam entoase moi. -y- ,
E x e rc iţii.
Prescrieţi sub form ă de linimente urm ătoarele substanţe lichide:
Metilsalicilat
Ulei de tereb en tin ă eseriţă
Prescrieţi urm ătoarele linim ente oficinale (denum iri com er ciale).
1. “ C apsiri” 50 m l (revulsiv);
2. L inim ent p ip er —cam foraţ 80 m l (revulsiv);
3. “ Spedian” 100 m l (aplicaţii in arsuri);
4. L inim ent aloe 50 m l (aplicaţii in ra d io terap ie);
5. L in im en t sintom icină (1% , 5% şi 10% ) 25 ml (aplicaţii in
tratam entul plăgilor, trahom ului etc:);
6. L inim ent tesan 30 m l (in decubitusuri, arsuri).

9. S IR O P U R I
(SIROPI)
L a t Siropus,-i
Rus. Siropâ
Siropurile sunt soluţii concentrate (circa 64% ) de zahăr in apă,
in sucu ri v eg e ta le ferm entate sau in am estecurile lor =cu tincturi,
extracte sau substanţe m edicam aitoase. Sunt destinate admmistrării
interne. Se folosesc pentru m ascarea gustuluineplăcut al prindpiilor
active, cu p rep o n d eren ţă in pediatrie.
E xem plu. Siropul de n alb ă matre co n stă d in 2 părţi de extract
u scat din răd ăcin ă de n a lb a m a re şi 98 păr|tsir© p de zahăr.
D u p ă d estinaţia lor, siropurile pot.fi substanţe corective sau
preparate m edicam entoase.
In calitate de vehicul şi corective se folosesc:
siropul de zahăr sau siropul sim plu (Sirupus Sacchari s.Sirupus
sim plex) - cu un conţinut de zah ăr de 64% ;
135
 I

siropul de vişm e (Sirup us Cerasi);

siropul de zm eu ră (S irupus R ubi idaei).
Siropurile arom atizate (sirop de portocale, sirop de lărruie etc.)
se fo lo sesc d rep t corectiv e p en tru a m asc a g u stu l şi m irosul
dezagreabil al u nor m edicam ente.

E x e m p lu d e r e ţe tă
R p .: Inf. de răd ăcin ă n a lb ă m are 3,0 - 1 80 ml
Sirop de vişine ad 20 0 ml
M .D .S . Intern. C âte о lin g u riţăd e 5 o rip e zi (unui copil d e 2
ani).

E x e m p le d e s ir o p u r i m e d ic a m e n to a s e :
—siropul d e n a lb ă m are;
—siropul de revent;
—siropul de lem n dtdee;
—siropul de m ăceş;
—siropul d e cruşin.

E xem ple d e reţete:

R p .: Inf. d e răd ăcin ă n a lb ă m are 3,0 —100 ml
S irop de n a lb ă m are 20 m l
M .D .S . Intern. C âte о lin g u riţă d e 3 o r ip e zi.
R p .: Sir. d e m ăceş 2 0 0 m l
D .S. Intern, C âte "lin g u riţâ d e 3 ori p e zi (cu apă).
U n ele siropuri se liv rea ză su b denum iri com erciale (num e
depuse):
—p ertu sin ă (P ertussinum )
—colosas (C holossassum )
—bronholitină (B roncholytmum)

E x em p lu d e reţetă
Rp.. P ertusină 100 m l
D. S.Intern. C âte о ling u riţă de 3 ori p e zi.
136
 О serie de substanţe m ed icam en to ase destinate copiilor se
p re p a ră sub fo rm ă de siropuri. v
ospen, bactrim , o x ib u tira t sodic, va lp ro a t sodic.
S iropurile su n t liyrate in flacoane de cel m ult 1000 m l, bine
in ch ise şi com plet um plute, la loc râcoros.
Poţiunile su n t form e farm aceu tice ap o ase m oderat zaharate,
destinate adm inistrării interne, care conţm , in principal, substanţe
m edicam entoase dizolvate sa u suspendate in a p ă sau intr-o soluţie
ejştractivă apoasă, folosindu-se drept corectivsirop sim plu sau sirop
arom atizat,.in concentraţie d e circa 2 0 % (g/g).
« Zahărul diluat din componenţa poţiunii repreantă, spre deosebire
d e s iro p , u n m e d iu n u tr itiv f a v o ra b il p eirtru d e z v o lta re a
m icroorganism elor. D in această cauză, poţiunile se prescriu doar
pentru 2—3 zile.
In funeţie de solubilitatea substanţelor, poţiunile p o t fi soluţii
sa u suspensii m edicam entoase. In cazu l in care se fo rm ează
suspensii, p en tru m enţinerea stabilităţii lo r se adaugă m ucilag d e
g u m ă arabică.
S unt p rev ăzu te d o u a fo rm e ale acestu i preparat: m ucilag de
g u m ă arabică de 3 0% şi m ucilag de g u m ă arabică diluat (julei> &U--
m os, poţiune gum oasă).
L im onadele sunt soluţii ap o ase indulcite, efervescente, con-
ţinând bioxid de carbon ce provine, in m o d obişnuit, din neutralizarea
unui acid (lactic, citric, tartric) cu bicarbonat de sodiu, de potasiu
sa u cu carbonat bazic de m agneziu. P resiu n ea bioxidului de car­
b o n in sticla astu p ată p o ate să aju n g ă p ân ă la 3 atm osfere, de
aceea este necesar să se fo lo s e a s c ă stid e cu perete gros, rezistent
la p re ş iu n e , ia r d o p u l s ă fie le g a t. S u n t p re v ă z u te so lu ţii
efervescente (lim onada g azoasă, p o ţiu n ea R iviere), folosite ca
antivomitive şi soluţia de m agneziu (lim onada de Rogâ) cu acţiune
purgativă

137
 10. A P E A R O M A T IC E
(A Q U A E A R O M A T IC A E )

Lat. A q u a arom atica

Rus. A rom atnâe v o d â
A p ele aro m atice, sa u hidrolatele, su n t soluţii apoase sa u
hidroalcoolice ale uleiurilor esenţiale. S e obţin fie p rin antrenarea
substanţelor arom atice din m ateria v eg etală eu vaporii de apă, fie
prin d izo lv area uleiurilor esenţiale in apă. M oleculele substanţei
arom atice tree in apă, p e care о arom atizează. H idrolatele servesc
in calitate d e corectiv la p re p a ra re a u n o r form e m edicam entoase
sa u chiar c a rem ed ii terapeutice.

P r e s c r i e r e a . A s e p rescrie 20 0 m l ap ă de fenicul (A q u a
Foeniculi). C âte о lin g u ră de 3 ori p e zi in calitate de rem ediu
carminativ.
R p .: A p ă d e fenicul 20 0 m l л
D .S . Intern. C âte о lingură 3 ori p e zi.

Exerciţii. P rescrieţi urm ătoarele ape arom atice:

1. A p ă de iz m a b u n a 200 ml. P en tru gargară.
2. A p ă de m ăceş 150 ml. Vehicul.

11. S U C U R I M E D IC A M E N T O A S E
(S U C C I)
Lat. Succus, -i
■ Rus. Soki rastenii
P e n tr u s u c u r ile m e d ic a m e n to a s e se fo lo s e s c p la n ţe le
m edicinale p ro a sp ă t colectate, care su n t strivite şi presaţe. S ucul
obţinut se in că lze şte p ân ă la 66—78°, tim p de 3 0 m inute, p en tru
in activ area en zim elo r şi altor su b stan ţe proteice, d u p ă ce se
răcoreşte şi se centrifughează p en tru in d epărtareaprecipitatului.
Se a d a u g ă 1/5 d e v o lu m de alcool etilic 9 5 % cu 0 ,3 —0 ,5 %
clorbutanolhidrat sau 0,15% m etabisulfit de sodiu.
138
 Sucurile m edicam entoase se foiosesc “p er se”-ca rem edii tera-
peutice (sue depătlagină, sue d e aloe) sau intră in cdm ponenţa unor
preparate (sue de m ixandre sălbaticein componenţa cardiovalenului).
S u n t livrate in flacoane şi capsule. Pentru u z intern se dozează cu
iâigura, linguriţa'saupicături. ’ -
> . '>■ ■ ь, j ţ

P r e s с r i e r e a. A se p rescrie 100 m l sue d e ealanhoe

p en tru tratam entul ulcerelor trofice.
R p .: Sue de ealanhoe 100 m l
D .S. E xtern. P an şam e n t p en tru ulcerele trofice.
Exerciţii. P rescrieţi urm ătoarele sucuri m edicam entoase.
1. Sue de pătlagină 25 0 ml. Câte о lingură de 3 ori p e zi in gas-
tritele anacide.
2. Sue d e aloe 100 ml. C âte о linguriţă de ,3 ori p e zi in ente-
rocolită, : .

12. M IX T U R I (poţiuni)
(M IX T U R A E )
Lat. M ixtura, -ae
Rus. M ixturâ
M ixturile sunt form e m edicam entoase lichide compose, obţinute
prin dizolvarea a două sau a m ai m ultor substanţe solide in diverse
lichide (a p ă distilată, alcool, glicerină, uleiuri v egetale etc.), sau
irttr-o soltiLţife extractiv ă apoăsă, intr-o ap ă arbm atică, sa u este u n
am estec de d o u ă sa u m a i m ult fo rm e m edicam entoase lichide
diferite (soluţii, ihfuzii, decocturi, tincturi, extracte etc.).
M ixturile conţin 3 şi m ai m ulte ingrediente. Ele pot fi transpa-
rente, tulburi şi cuprecipitat. A cestea din urm ă inainte de xxtilizare
se agită. A sem en ea m ixturi se n u m esc “M ixturae agităndae”
(M ixturi care treb uie agitate). D e cele m ai dese ori, m ixturile se
adm inistrează in tern şi m ai rar extern. Se prescriu m ixturile, de
obicei, după v aiian ta desfaşurată, adică in reţetă se en u m erâtoate
com ponentele m ixturii şi cantităţile lor. A poi u rm e ază M .D .S.
139
 I

D en u m irea form ei m ed icam en to ase, ad ică cuvântul M ixtură, in

reţetă n u s e foloseşte. D eseo ri m ix tu rile se p rescriu d u p ă ffinba
semrprescurtatâTTiraceste cazuri о p arte de ingrediente, co rn s unt
solutiile, inftraile, decocturile, emulsiile, mucilagiile etc.,seprezintă
in fo rm ă p rescu rtată, celelalte ingrediente se en u m eră d u p ă va<-
rianta desfaşurată. L a p re sc rip tia m ix tu rilor p en tru u z intem se
reco m an d ă d e a p le c a d e la d o z a su b stan ţelor m edicam entoase
pentru о p riz ă şi num ărul prizelor.
E x e m p le .
I. A se p re sc rie 150 m l m ix tu ră, care să conţină câte 0.25 g
b ro m u ră d e po tasiu şi 0,15 g io d u ră d e p o tasiu la о priză. A se
adm inistra câte о lin g u ră d e 3 ori p e zi.
J
F o r m a m a g is tr a lă
R p .: B ro m u ră de p otasiu 2,5
Iodură d e p otasiu 1,5 ^
A p ă purificată ad 15 0 m l A
M .D .S . Intern. C âte о lin g u ră de 3 ori p e zi.

F o r m a o fic in a lă s a u se m ip re s c u rta tă
R p .: B ro m u ră de p o tasiu 2,5
Sol. io d u ră de p o tasiu 1% —150 m l
M .D :Ş. Intern. C âte о lin g u ră de 3 ori p e zi.
П. Soluţie. ex tractiv ă apoasă, in care se dizolvă substanţe
m edicam entoase. A se p rescrie m ix tu ră pentru 10 p rize com pusă

1 : 3 0 cu adaos de brom ură de sodiu (Natrii brom idum ) câte 0,5 g şi

codeină fo sfat (C odeini p h o sp h as) câte 0,015 g la о priză. A se
adm inistra câte 1 lin g u ra de 3 ori p e zi.
R p .. Inf. de iarb ă ru şc u ţă de p rim ăv a ră ex 5,0 —150 m l
B ro m u ră de sodiu 5,0
C odeină fosfat 0,15
M .D .S- Intem . C âte о lin g u ră de 3 ori p e zi (M ix tu ră B eh ­
terev).
140
Ш. A m e sţe c a d o u ă form e m edi cam entoase ^lichide (infuzie +
tinctură):
Rp. : Inf. de răd ăcin ă odolean ex 20,0 —2 0 0 m l.
T -rătalp a -g â ştei 20 ml
M .D .S . Intern. C âte о linguriţă de 3 ori p e zi.

A lte form e m edicam entoase lichide

Din ele fee parte spirturile, săpunutile, elixnrele, oteturile, vinurile
m edicin ale etc; ^
Sp irturi s i num esc soltiţiile alcodlice utihzate pdatru firicţiurii.
Exempt®: о -
S p irt cam fo rat (S piritus cam phoratus, Sol C am p h ârae spi-
ritu o sa de 1Q%), flacoane a 4 0 şi 80 m l . ,
S pirt form ic (Spiritus form icicus, Sol. acidi form ici spirituosa
de 1,4% ), flacoane a 50 ml. ' '
S pirt form ic co m p u s(S p iritu s saponatus com positus), etc.
P r e s c r i e r e a . S ă se p rescrie u n flacon (40 m l) cfe spirt
ckm forat. P entru fricţiuni.
R p .: S pirt cam forat 40 ml.
D .S. Extern. P entru fricţiuni.
Ş ă p u n u ri su n t form e farm aceutice de consistenţă m oale sau
solidă, constituite din săruri ale acizilor graşi sup ep p ri'm ai ales ale
acidului stearic, palmitic, oleic, linoleic şi arahiidonic, cuhidroxid de
sodiu, d e potasiu , Be am oniu, trietănolam ihă etc. E le servesc ca
ex c ip ie n ţi i n an u m ite p re p a ra te de u z e x te rn sau , d a to rită
proprietăţilor lo r tensioactive, c a em ulgatori. Folosite p e'la rg m
trecut, actualm ente su n t reprezentate d o ar ;de săpunul de potasiu
(verde sau m oale, Sapo viridis), obţinut din ulei de in şi hidroxidul
d e p o tasiu şi utilizat p e r se p en tru cu răţirea pielii sau pentru
p rep ararea spirtului saponat.

141
 P r e s с г i е г е а . A se p re sc rie 50 g de săp u n v erd e p en tru uz
extern.
Rp.: S ăpun v erd e 50,0
D .S . P e n tru u z extern.

E lix ire. Elixirele sunt soluţii alcoolice com puse sau am estecuri
de extracte, tinotari, uleiuri esenţiale şi form e m edicam entoase.
A u euloare incfaişă, consisţeşnţă d en să şi m iros arom at.
Folosite p e larg in trecu t, in p rezen t n u există decât câteva, de
exem plu, elbdrul pecto raI(E lix ir pectorale), u tilizatm te rap eu tică
in calitate de expectorant, şi elixirul dentar, folosit ca rem ediu igienic.
Elixirele se d o z ea ză in picături.
E x e m p lu . A se p rescrie u n flacon (25 m l) de elixir pectoral.
Rp.: Elixir pectoral 25 ml ,
D . S. Intern.. C â te 3 0 picăţu ri de 3 ori p e zi.
O ţ e tu r ile s u n t fo rm e farm aceu tice care folosesc ca solvent
oţetul. Â c e ste a p o se d ă ap ro ap e caracteristicele vinului; conceri-
tra ţia in a c id acetic tre b u ie s ă fie cu p rin să in tre 6 —9 g %. E ste
p re v ă z u t o ţetu l aro m atic (oficinal), cu acţiune revulsivă, care
conţine u lei de lăm âie, d e levănţică, de m entă, de tim şi camfor.
V in u rile m e d ic in a le su n t fo rm e farm aceutice care folosesc
ca solvent viiiul. A c esta are aceleaşi proprietăţi dizolvante c a şi
ap a conţinută, dar alcoolul şi acidul tartric m ăresc capacitatea d e
dizolvare. y in u , care se foloseşte la p re p ararea m edicam entelor,
trebuie să aibă u n conţinut alcoolic de 12 —16 g% . C a exem plu de
vm m edicinal este vinul tonic, unele balsam uri.

142
 FORM E M EDICAM EN TO ASE GAZOASE
A ero so li (a e ro so la , n eb u lo g en a , spray)
Lat. A erosolum , -i
, Riis. Aărozoli
Aerosolii sunt sistem e d isp erse eterogene, in care m ediuldis-
p e rsa n t e ste aerul, u n g a z sa u un am estec d e g aze, iar fa z a

m edicam entoase in stare so lid ă pulverizată extrem d e fin (furnuri,

aerosu sp en sii) sa u lichida;(ceţuri, aeroem ulsii). D u p ă ! calea de
adm in istrate şi sco p u l tera p eu tic u rm ă rit s e daoSebesc aerosoli
pentru irihalaţie şi aerosoli penteu u z extern (butistti nazali, defflaici,
vaginali), aplicaţi pe piele şi m ucoase. E x istaflacoane presurizate
d o z a te —pentru adm inistrarea aerosolilor prinm halaţie in picături
cu diam etrul su b 5 m cm in d o ze b in e determ inate, şi n ed o zate —
pentru pulverizări locale (cutanate, nâzale, orofaringiene, vaginale).
Prim ele se num esc aerosoli (propriu-zişi), iar ultim ele—pulverizaţii.
Aerosolii utilizaţi in terapeutică sunt vapori ale lichidelor vola­
tile sau su b stanţelor m ed icam en to ase solide. D rep t exem plu pot
servi am estecurile de su b stan ţe m edicam entoase volatile, livrate
in inhalatoare personale d e bu zu n ar, de exem plu, “ in h acam f’
(utilizat in rinite). P ropulsorii constituie faza g azo aşă elastică a
sistem ului dispers, care este rep rezen tată de u n am estec de gaze
com prim ate sau liehefiate, care ex ereită asu p ra conţinutului о
presiune m ai m are d e c âtp resiu n ea atm o sferică D e cele m ai dese
ori in calitate de vehicul se fo lo seşte u n lichid p ro p u lso r, obţinut
prin lichefiereaprin presiune a unor hidrocarbuii balogenate (freoni),
inchis in balonaşe speciale, n u m ite spreiuri (dm engl. “spray”, se
pron u n ţă sprei, spreiuri), ato m izo are sa u flacoane presurizate.
D intre gazele com prim ate cel m a ic u r ent utilizat este azotul. Gazele
lichefiate cele m ai m trebuinţate su n t derivaţii clorofluoraraţi ai
m etanului şi etanului,. cunoscuţi su b num ele com ercial de freoni.
In u ltim iian i au obţinufco larg a răsp ân d ire flacoanele sp*@y, care
reprezintă nişte balonaşe speciale cu supape dozatoare şi dispozitiv
pulverizator. In interiorul balonaşelor se aflăm edicam entul (soluţie,
143
em ulsie, su sp en sie etc.) şi p ro pelentul, a d ic ă g ăzu l evacuator
(expulsator). A m estecul .ţndicat se a flă in balon sub presiune (de
regulă 2—3 atm .) şi se elim ină sub fo rm ă de aerosoli p rin apăsarea
su p ap ei. A vantajele flaco an elo r sp ra y c o n stă in co m o d itatea
utilizării, portabilitatea şi prezervarea m edicam entului de evaporare
şi contam inare.
P e n tru in h a la tie se u tiliz e a z ă a e ro so lii c u d im e n siu n e a
părticelelor dispersaţe de 0,5—10 rmcrorn. Particulele m ai m ari de
10 m icroni ră m â n p rac tic in totalitate p e m u co asa nazală. M ai
ră sp â n d iţi s u n t aero so lii m ed ica m e n te lo r p e n tru tra ta m e n tu l
afecţiunilor pulm onare şi ale căilor respiratorii superioare (astm ul
b ro n şic, b ro n şite le etc.). D in a se m e n e a p re p a ra te fac p a rte
“ nitrom m t” , “ipradol”, “ efatin”, “cam fom en” etc.
Spreiurile se livrează su b denum iri comerciale.

P r e s c r i e r e a . S ă s e prescrie:
I. F laco an e p resu rizate dozate
R p .: A erosol “orciprenalină” N. 1
D. S. G âte о inhalatie in accesul d e a stm bronşic.
E xercitii.
.. -
Prescrieţi flacoane presurizate dozate pentru inhalafii
i •> j.: Г

in astm ul bronşic: 1 SaJbutamol; 2 Ipratropiu brom id; 3.Berodual;

4. Fenoterol hidrobrom id; 5. B eclom etasonă dipropionat.
П. F lacoane p resu rizate p en tru pulverizări locale.
Rp.: A e ro so l‘4 d n iso r’N. 1 ' J
D.S. P entru pulverizări cutanate.
E xercitii. Presprieţi flacoane presurizate pentru pulverizări lo­
cale:
1. Levovm isol - pentru p u lv erizarea rănilor infectate.
2. L iv ia n —p en tru pu lv erizarea arsurilor term ice cutanate.
3. Ljifusol pentru pulverizarea p o sto p erato n e a suturilor.
4. O xiciclosol —pentru p ulverizarea com bustiilor m ici. :
5. Inhalipt —p en tru pulverizarea faringelui.
6. H iposol —p en tru pulverizaţii vaginale.
144
 C u ajutorul u n o r inhalatoare speciale staţio n arem instituţiile
curative substanţele m edicam entoase (de exem plu, antibioticele)
se tran sfo rm ă in aerosoli p rin d ispersare cu vapori de apă şau aer
comprimat. .
P en tru u z u l ex tern se u tilizează p reparatele aerosolice sub
form ă de soluţii, linim ente, spum ă, peliculă plastică etc. A stfel de
preparate se utilizează in derm atologie, chirargie, ginecologie. D e
exem plu, in tratam en tu l arsurilor şi rănilor infectate se utilizează
“legrasol”, “livian”, “levoviruzol” (c(Mţinantibiotice,antiseptice etc.).
In scopul profilaxiei bolilor cutanate su p u rativ eşi in com bustii se
foloseştepreparatul“neotisol” (conţine neomicină, etilceluloză, ulei
d e ric in şi alco o l), care se tra n sfo rm ă in p eh cu iă. In bolile
inflamatorii bucale se utilizează aerosolii “prqposoF’, “tantum verde”,
“kam ilosan m undsprei”.
U n ele s u b sta n ţe m e d ic a m e n to a se se a d m in istrează p rin
inhalaţii, fu n d d izolvate in a p ă fierbinte (circa 70° С ), d easu p ra
c ă re ia b o ln a v u l re sp iră , sa u so lu ţiile c ă ro ra su n t ato m izate
(pulverizate) de inhalatoare speciale, staţionare s a u portative, sau
se evap o ră u şo r din inhalatoarele portabile.
E xem p lu . S ă se prescrie 25 m l soluţie de 0,5% de izoprenalină
(I zoprenalinum ) pentru inhajlaţii câte 0,1 ml.
R p .: Sol. izoprenalină d e 0 ,5 % —25 m l .
D .S. P en tru inhalaţii.
E xercitii. P rescrieţi soltlţii petitru inhalaţii:
1. A cetilcisteină 2 0 % —5 m l(in fio le). Câife 5 m l la о inhalatie.
2. Tripsină cristalm ă in soluţie 0,5% . S ă se inhaleze câte 2 ml.
Soluţia se prepară ex tem pore, dizolvânou-se 10 m g de trip-
siriă cristalină йг 2"ml'solutie ^alinSi^otonă
3. Solutan 50 ml. P en tru inhalaţii câte 1 ml.
A num ite su b stan ţe se in h aleazăin stare solidă, sub form ă de
pulbere m icronizată (particule cu diam etrul sub 1 m icron), pentru
in teresarea eficace a bronşiolelor şi canalelor alveolare. P en tru
inhalarea acestor pulberi, ele se d isp ersează cu ajutorul unor tu r­
bine m inuscule (spinhaler), propulsate de aerul inspirat.
145
 E xem plu.
Rp. : C rom oglicat disodic 0,02
D .t.d. N. 20 in caps.
S. A se inh ala câte о cap su lă de 3 ori p e zi p rin spinhaler.

O rganopreparatele su n t extracte lichide o fic in ale din organele

şi ţesuturile aninaalelor sacrificate s a u hidrolizate, livrate in fiole
s a u fla c o a n e şi .ad m in istrate p e cale p aren terală. L a aceste
p r e p a r a te s&referfr. ’-
1 Insjulim - ex tract p an creatic
2. P a ra tire o id in ă — e x tra c t d in g la n d e le p a ra tiro id e ale
animalelor,
3. P itu itrin ă — e x tr a c t d in lo b u l p o s te r io r al h ip o fiz e i
(neurohipofizei) anim alelor sacrificate etc. Astfel d epreparate sunt
sup use standardizăxii biologice şi se d o z e a z ă in unităti de actiune
(U A ).
E x e m p le .
1. E x trac t de p lacenta, fiole a 1 ml.
2. P refizo n —ex tract adenohipofizar, fiole a 1 m l (25 U).
3. S irep ar —ex tract h epatic, flacoane a 10 ml.
4. S plenină —e x tra ct d e splină, fiole a 1 ml.
5. T im alin a—extract de tim us, flacoane cu pulbere liofilizată a
° °1 g-
6. Cerebrolism ă—h id rolizatdem ăduvăosoasă,fiole 5 % —1 ml.
7. S olcoseril —e x tra ct d in şân g e d e viţel, fiole a 2 ml.

146
 BEBLIQGRAFIE

1. B re b a n V. D ictionar general al limbii române. B ucureşti

^Editma Ştiinţifieă şi encielopedifea”, 19874k a
2. D o b re scu D . F arm acoterapie practică. B ucureşti “E ditura
M edicală”, Bucureşti, 1987.
3. F arm aco terap iea rom ână. E d iţia a X -a . “E d itu ra M e d ic a ­
lă” , 1998. - .
4. M anuila A., M am rilaL., N icole М ., L am bertH . Dictionnaire
francais de m edecine et d e biologie. M asson et C-ie, Paris
6,1971.
5. M atcovschi C. M anual d e receptură. Chişinău, “U niversi-
tas” , 1992.
6. M icro R obert. D ictionaire d u francais prim ordial. P aris 6,
1980.
7. O rdinulM S. R M N r.195 din 10.07.2000. C uprivire la pres­
crierea şi livraream edicam entelor.
8. Sinici P. (sub red .) D ictio n ar m edical (2 vol.). B ucureşti,
1970.
9. S tro escu V. şi al. In d re p tar p en tru p rescrierea m edica-
mentelor. E d itu ra ALL. B ucureşti, 1993.
10. Д ворец ки й И .Х . Л атинско-русский словарь. М ., Изд.
“Русский язы к” , 1986.
11. К лю ев М .А . /п о д р е д ./ Л екар ствен н ы е средства,
п р и м ен я ем ы е в м ед и ц и н с к о й п р ак ти к е в СССР.
С правочник, Изд. 2-е, 1989.
12. М аш ковский М. Д. Л екарственны е средства. (Том 1
и 2), Харьков, “Торсицг”, 1998.
13. М е те л и ц а В .И . С п р а в о ч н и к по к л и н и ч е ск о й
фармакологии сердечно-сосудистых лекарственны х
средств. М осква, “М едпрактика”, 1996.
14. Михайлов И Б . и соавт. Клиническая фармакология. С.-
Пб.: “Ф олиант”, 1998.
147
15. М у р авьев И. А. Т ехнология л екар ствен н ы х форм. М .,
“М едицина”, 1989
16. С и н ев Д .Н ., Г у р е в и ч И .Я Т ехн ологи я и а н а л и з
лекарств. М ., “М ед и ц и н а”, 1989.
17. Харй£ви<¥ Д А . Фармакологий:>М., “М едицина^, 19'&9.
18. Х одорковская Б.БД У чебн и к латинсюйгО йзйгка. М .,
“М едицина”, 1964. ‘
19. Латинский язык и основы медицинской терминологии. Под
; общей редакцией М.Н.Чернявского. М инск ‘ВыШэйшая
школа”, 1998.

148
 I

__ , ............... 'Jbii. :
, , ................................................................... li■?.•!.к I
i>.} ........................C U P R IN S .....................
........................ ...................... •'
Ptf6faţă....... ............................... .................. :ы.-.и'. 3
P a r te a in tro d u c tiv ă ................... ............ •*». . . »«^ . . .. . .. ...
1. Receptura. R e ţe tă ___ u . . . . . : Y . л . ...............4
2. M edicam enţul........... yJi...................... ................................ 13
3. Com ponenţa medicaiweaxtului' . - . „ i x x u £ ............ 15
• 4. P ăstrarea mediGgm^Btelor 19
5. F arm acopeea................................................20
- 6. Cuvinte şi semne auxiliare m r e ţe tă ...... 22
7. Prescripţii de m ed icam en te.............. ’•--......vrT--••••■•*.* 27
8. D o z a ................................................. . , . . . . . ......28
9. Denumirea şi nomenclature, m e d icam fi^ lo r .........H.... 33
10. Form a m edicam entoasă sau farm aceutică.......36
P a r te a sp ecială 39
, Forme medicam entoaşe s o lid e ........... . r „ ,„ rf, . . ..... .,.,.^... 39
1. P u lb eri...................................................... -0T:....r . . . . . ..2 ,, >39
2. Pudre sau pulberi pentru u z e x te rn ............. ..... .......к.. 42
3. G ranulate sau g ra n u le ......................................................... 45
•■4. C a p su le ............................................................................ .....46
5. Com prim ate sau ta b le te ......................................................49
6. D ra je u ri................................................................................... 57
■%
7 P ilu le ................................................ ......................................59
8. Pelicule, filme sau p lă c u ţe ............................................ . 60
„9. Caram ele .................. ............................................................ 62
10. C reioane...............................................................................62
. 11. B richete............................... ............................................... 63
-12. Specii ............................................................ ...................... 63
Forme medicamentoase semisolide sau moi ........................... 64
1.Unguent e .......................... 64
2...P a s te ........................................................................................ 72
3. Supozitoare............................................................................. 74
4. Em plastre sau p la s tu ri......................................................... 79
1,49
Forme medicamentoase lich id e.................................................... 81
1. S o lu ţii...................... ............................................................ .......81
2. Su sp en sii................i :..:..:/.....!............................................... 90
3. Picătu ri........................................................................................ 92
4. Forine p arenterale.......... ............. .................................. . . u. KW
5. Soluţii extractive.................... ................. ;.z ait.-. . J jH. a , Ш
A. Soluţii extactive apoase...... ............ .............................. 117
B. Soluţii extractive a lco o lice........... ^ v . ....... 121
C . S o h i j i i e x t r a c t i v e -,;г. . . 1 2 6
6. So lu ţiiextractiv em axim p tH ific^ e........::::.:.--....;...... 127
7. Emulsii .................................................... ..................... 128
8. L inim ente..... ............ ................. а.Л.'............................... . 133
9. Siropuri........................ ,...1 ..........;.’Г'-..:....... ...................... 135
10. Ape aromatice .............................. .............. ................ 138
11. Su cu ri*n ^ i< ^ M en toase...........::;;........... ...... 138
12. M i x t i i r i .........:.’M;...............'...'.V............. 139
13. A he -forme medicamentoase lichide..... ..................1.141
Forme medicamentoase gazoâse. A e l f o s b l i ........... 143
O rganopreparate................... ................. .............. .............. . 146
B ibliografie.......................................... ............... ....................... 147

' ■i . • . • ; » « .1

■. ju r

'УЬ_ i___

\г rVt

1 50