1.

Formalităţi preliminare

Odată ce o salariată este însărcinată, ea trebuie să informeze angajatorul printr-o adresă, purtând numărul de
intrare în registrul societăţii, cu privire la starea de graviditate, ataşând şi adeverinţa eliberată de medicul de
familie privind starea sa de graviditate.

Odată ce angajatorul a fost informat, în mod oficial, cu privire la starea de graviditate a salariatei, este
interzisă, în conformitate cu legislaţia în vigoare, concedierea salariatei pe întreaga durată a gravidităţii, a
concediului de maternitate şi a concediului pentru creşterea copilului (indiferent dacă e vorba de concediu de
creştere a copilului de până la vârsta de un an, doi ani sau, în cazul copiilor cu handicap, până la vârsta de
trei ani). Totuşi, există şi o excepţie în ceea ce priveşte interdicţia concedierii, aceasta putând fi dispusă în
cazul reorganizării judiciare, a falimentului sau a dizolvării angajatorului (art. 60 alin. 2 din Codul Muncii).
Totodată, după această informare, angajatorul are obligaţia protecţiei maternităţii la locul de muncă (în
conformitate cu Ordonanţa de Urgenţă nr. 96/2003, cu modificările şi completările ulterioare) prin
efectuarea unei evaluări de către un medic de medicina muncii (de obicei, firma specializată cu care
angajatorul are contract de prestări servicii) în vederea evaluării riscurilor de la locul de muncă ale salariatei.

Angajatorul este obligat să respecte orice recomandări făcute de medicul de familie al salariatei şi/sau medicul
de medicina muncii cu privire la protecţia salariatei şi să nu o pună în situaţii periculoase de natură a îi afecta
starea de graviditate.

În plus, în termen de zece zile lucrătoare de la informarea depusă de salariata gravidă, angajatorul trebuie să
informeze Inspectoratul Teritorial de Muncă cu privire la starea de graviditate a salariatei, depunând atât copii
de pe documentele depuse de salariată, cât şi copii de pe evaluarea efectuată de medicul de medicina muncii.

2. Concediul de maternitate

Salariatele au dreptul, în conformitate cu legislaţia în vigoare, la concediul de maternitate. Durata totală a

acestui concediu este de 126 de zile şi este format din concediul pre-natal şi concediul post-natal (sau aşa-
numitul concediu de lăuzie).

În vederea încadrării salariatei pentru concediu de maternitate, aceasta trebuie să fi avut un stagiu de cotizare
al contribuţiilor sociale de cel puţin o lună înainte de concediul de maternitate.

De obicei, concediul pre-natal şi concediul post-natal sunt împărţite în mod egal (fiecare având o durată de
câte 63 de zile) dar este posibilă şi compensarea acestuia astfel încât duratele fiecăruia să difere, dar fără a
depăşi perioada totală de 126 de zile. În funcţie de recomandările medicului, concediul de maternitate poate
avea o durata mai mică de 126 de zile, dar în toate cazurile concediul post-natal de cel puţin 42 de zile este
obligatoriu.

Concediul de maternitate este dat în baza certificatelor medicale lunare furnizate de salariată angajatorului. În
perioada concediului de maternitate, salariata va primi 85% din salariul de încadrare. Plata este efectuată de
către angajator, urmând ca acesta la rândul său să recupereze suma de la autorităţile competente în baza
documentelor justificative depuse. În plus, pe durata concediului de maternitate, contractul de muncă al
salariatei este suspendat de drept, astfel încât nu pot fi aduse niciun fel de modificări la acesta (de exemplu,
modificarea salariului, a poziţiei etc.).

3. Concediul pentru creşterea copilului

Odată ce concediul de maternitate a luat sfârşit, salariata poate fie să se întoarcă la muncă, fie să solicite
concediul pentru creşterea copilului. Spre deosebire de concediul de maternitate, concediul pentru creşterea

1
copilului poate fi solicitat atât de mama, cât şi de tatăl copilului, cu condiţia ca, pe perioada concediului,
celălalt părinte (care nu a solicitat concediul de creştere a copilului) să stea o lună în concediu de creştere a
copilului.

În cazul în care salariata decide să se întoarcă la muncă imediat după concediul de maternitate sau dacă a
solicitat concediu pentru creşterea copilului până la vârsta de un an şi revine la muncă înainte de implinirea
vârstei, aceasta poate solicita o reducere de două ore a timpului de lucru zilnic în vederea alăptării copilului,
această reducere neavând niciun impact asupra drepturilor sale salariale. Reducerea de două ore a programului
zilnic de lucru va fi valabilă doar până când copilul va împlini vârsta de un an.

În cazul în care salariata/salariatul doreşte să intre în concediu pentru creşterea copilului, aceasta/acesta va
trebui să depună o cerere către angajator menţionând data începerii concediului pentru creşterea copilului şi
perioada concediului (un an, doi ani sau, în cazul copiilor cu handicap, trei ani). Odată ce salariata/salariatul
şi-a exprimat opţiunea cu privire la durata concediului de creştere a copilului, acesta nu poate reveni asupra
deciziei luate.

Atunci când salariata/salariatul optează pentru concediul de creştere a copilului până la vârsta de un an,
aceasta/acesta are dreptul, conform legislaţiei în vigoare, să solicite încă un an de concediu fără plată pentru
creşterea copilului.

În baza cererii depuse de salariată/salariat, angajatorul va emite o decizie prin care contractul de muncă al
salariatei/salariatului va fi suspendat pe întreaga perioadă a concediului de creştere a copilului, această decizie
fiindu-i necesară şi salariatei/salariatului în vederea depunerii dosarului pentru indemnizaţie. În timpul acestei
suspendări, angajatorul nu va plăti niciun drept salarial către salariat(ă), în plus, nu va putea fi adusă nicio
modificare contractului de muncă.

La întoarcerea salariatului din concediul de creştere a copilului, suspendarea contractului de muncă va înceta
şi salariatul îşi va relua activitatea. Angajatorul nu poate dispune concedierea salariatului întors din concediul
pentru creşterea copilului pentru necorespundere profesională, în schimb acesta va putea concedia salariatul
în cazul reorganizării judiciare sau falimentului.

Pe durata perioadei de concediu de creştere a copilului, angajatorul poate angaja temporar o altă persoană în
vederea înlocuirii salariatului aflat în concediu în baza unui contract de muncă pe perioadă determinată.

Legea privind Codul de procedură civilă este Legea nr. 134/2010.

Codul de procedură civilă a intrat în vigoare la data de 15.02.2013.

http://lege5.ro/Gratuit/gmzdmobygm/legea-nr-134-2010-privind-codul-de-procedura-civila

Ce pasi trebuie sa urmezi ca sa beneficiezi de indemnizatia pentru cresterea copilului -

documente necesare

Cererea pentru acordarea indemnizatiei trebuie depusă fie începând cu ziua imediat următoare
încetării concediului de maternitate (cele 126 de zile), fie începând cu data naşterii copilului, ori, dupa
caz, a adopţiei sau luării în plasament. Cererile trebuie înaintate primăriei unde solicitantul îşi are domiciliul
ori resedinţa în maximum 60 de zile. În caz contrar, perioadele anterioare nu se vor mai lua în calcul.

Prima plată a indemnizaţiilor se va face în aproximativ 2-3 luni de la depunerea

documentaţiei

2
Acte necesare pentru obtinerea dreptului la concediu si indemnizatie pentru cresterea
copilului:

- cerere (Anexa 6 la HG nr.57/2012); descarca aici>> Cerere indemnizatie crestere copil.pdf

- actul de identitate al solicitantului - (copie si original);
- certificatul de nastere al copilului pentru care se solicita dreptul (copie si original), hotararea
judecatoreasca de incredintare in vederea adoptiei sau de incredintare a adoptiei, hotararea judecatoreasca
sau hotararea comisiei pentru protectia copilului pentru masura plasamentului in regim de urgenta (copie si
original);
- certificatele de nastere ale tuturor copiilor nascuti dupa data de 1 ianuarie 2006 (copie si original);
- certificat de casatorie (copie si original);
- livret de familie (copie si original);
- adeverinta eliberata de angajator (Anexa 2 la HG 52/31.01.2011) din care sa rezulte ca persoana
indreptatita:

-a realizat venituri salariale supuse impozitului pe venit, potrivit Codului Fiscal, timp de 12 luni anterior
datei nasterii copilului,
-nivelul lunar al acestora,
-prima si ultima zi de concediu de maternitate,
-data implinirii celor 42 de zile reprezentand concediul de lauzie,
-prima zi de concediu de cresterea copilului;

- sau dovada privind veniturile realizate in anul fiscal anterior celui in care s-a nascut copilul si/sau dovada
privind venitul calculat in vederea platii anticipate a impozitului precum si copia deciziei de impunere
eliberate de autoritatile competente;
- sau dovada eliberata de autoritatile competente, in cazul persoanelor care realizeaza venituri
neimpozabile;
- sau dovada eliberata de autoritatile competente, in cazul asociatilor unici;
- dovada eliberata de autoritatile competente sau angajatori din care sa rezulte data de la care solicitantul se
afla in concediu pentru cresterea copilului; in cazul persoanelor salariate - decizie de suspendare a activitatii
(original sau copie conform cu originalul);
- sau adeverinta studii/diploma de absolvire, in cazul persoanele care au urmat sau urmeaza o forma de
invatamant universitar, postuniversitar sau liceal;

- dosar cu sina din carton (coperti intregi);

- pentru plata in cont bancar - extras de cont, deschis la B.C.R., ProCredit Bank, Banca Transilvania, Nexte
Bank (fosta Romexterra Bank), B.R.D., Alpha Bank, Piraeus Bank, Raiffeisen Bank, CR Firenze Bank,
VOLKSBANK, UniCredit Tiriac Bank, CARPATICA, C.E.C. Bank, ATE Bank, Intesa Sanpaolo Bank,
Romanian International Bank (RIB), OTP bank, BANCPOST, Garanti Bank, Libra Bank, Milennium Bank
si ING Bank pe numele solicitantului;
- Alte acte solicitate dupa caz.

Cererea se depune la DGASPC de care apartine solicitantul.

De asemenea, dacă angajatorul are sediul în alt judeţ decât cel în care va desfăşuraţi activitatea, este
necesară o adeverinţă eliberată de Casa Judeţeană de Pensii din judeţul respectiv, care să ateste că
angajatorul şi-a plătit impozitele către stat. Cererea pentru eliberarea adeverinţei se depune şi se ridică
personal.

3
Raspunsul specialistilor Rentrop&Straton:

Analizand art. 16 din OUG 96/2003 privind protectia maternitatii la locul de munca, pentru protectia sanatatii lor si a
copilului lor dupa nastere, putem observa ca salariatele au obligatia de a efectua minimum 42 de zile de concediu de
lauzie, in conditiile prevazute la art. 2 lit. g) si in cadrul concediului pentru lauzie stabilit prin Ordonanta de urgenta a
Guvernului nr. 158/2005, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 399/2006, cu modificarile si
completarile ulterioare.

Odata intervenit concediul de maternitate, contractul individual de munca al salariatei in cauza se suspenda de drept
in temeiul prevederilor art. 50 lit.a) din Codul muncii, republicat, cu modificarile si completarile ulterioare. La
finalizarea acestui tip de concediu pentru incapacitate temporara de munca, salariata are dreptul sa solicite in
temeiul OUG 111/2010 concediu si indemnizatia aferenta pentru cresterea si ingrijirea copilului.

Astfel, incepand cu data de 1 iulie 2016, persoanele care, in ultimii 2 ani anteriori datei nasterii copilului, au realizat
timp de cel putin 12 luni venituri din salarii si asimilate salariilor, venituri din activitati independente, venituri din
activitati agricole, silvicultura si piscicultura, supuse impozitului pe venit potrivit prevederilor Legii nr. 227/2015
privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, denumite in continuare venituri supuse impozitului,
beneficiaza de concediu pentru cresterea copilului in varsta de pana la 2 ani, respectiv 3 ani, in cazul copilului cu
handicap, precum si de o indemnizatie lunara.

Persoanele care solicita si beneficiaza de concediu pentru cresterea si ingrijirea copilului in varsta de pana la 2 ani si
de indemnizatia aferenta, trebuie sa se adreseze si angajatorului cu o cerere prin care sa solicite suspendarea
raporturilor de munca, in temeiul art. 51 alin.(1) lit.a) din Codul muncii, republicat.

Asadar, pe perioada concediului de maternitate contractul individual de munca este suspendat de drept, iar pe
perioada concediului pentru cresterea si ingrijirea copilului in varsta de pana la 2 ani este suspendat din initiativa
salariatului, potrivit dispozitiilor legale anterior mentionate. Semnalam ca, pe perioada in care se afla in aceste tipuri
de concedii, toate raporturile de munca trebuie sa fie suspendate, deci inclusiv cele derulate prin cumul.
In acest sens, precizam ca persoana respectiva nu poate suspenda un contract si desfasura activitate in cadrul altui
contract, la alt angajator, in aceasta ipoteza fiind obligata la restituirea indemnizatiei pentru cresterea copilului.

In situatia in care, dupa efectuarea celor 42 de zile salariata decide sa revina la munca, atunci contractele respective
de munca se reiau in aceleasi conditii in care au fost la data suspendarii, pe aceiasi functie, cu aceleasi drepturi
salariale si celelalte tipuri de drepturi care decurg din respectivele contracte.

In plus, conform art. 255 alin.(6) din Legea educatiei nationale, personalul didactic are dreptul la intreruperea
activitatii didactice, cu rezervarea postului, pentru cresterea si ingrijirea copilului in varsta de pana la 2 ani, respectiv
3 ani in cazul copiilor cu handicap, conform prevederilor legale in vigoare. Perioada de rezervare a postului didactic,
in aceste conditii, se considera vechime in invatamant. Aceleasi prevederi se regasesc si pentru personalul didactic
din invatamantul universitar (art.304 din Legea nr.1/2011).

Pe cale de consecinta, persoana respectiva poate decide reluarea activitatii anterior expirarii perioadei pentru care ii
este incheiat contractul de munca, la revenire reluandu-se contractele de munca suspendate, in conditiile existente
la data suspendarii.

Insa, facem precizarea ca la data expirarii perioadei pentru care contractul individual de munca a fost incheiat,
respectiv 31.08.2017, contractul inceteaza de drept, in temeiul art.56 alin.(1) lit.i) din Codul muncii, chiar daca acesta
este suspendat. In acest sens sunt si dispozitiile art. 49 alin.(6) din Codul muncii care prevad ca in cazul suspendarii
contractului individual de munca se suspenda toate termenele care au legatura cu incheierea, modificarea,
executarea sau incetarea contractului individual de munca, cu exceptia situatiilor in care contractul individual de
munca inceteaza de drept.
4
Asadar, in situatia in care anterior expirarii contractului de munca pe perioada determinata, acesta nu devine activ
pentru a putea fi modificat in temeiul art. 41 din Codul muncii din perspectiva duratei acestuia, in conditiile legii,
apreciem ca la finalizarea concediului pentru crestere copil, respectiv iunie 2018, salariata nu poate reveni pe postul
detinut la data suspendarii contractului de munca pentru acest motiv, intervenind in acest caz incetarea de drept in
conditiile art. 49 din Codul muncii.

5
 Conditii de acordare concediul de maternitate
2019
Acest articol trateaza toate aspectele concediului de maternitate atat din punctul de vedere al angajatorului
cat si al angajatei.

Punctele discutate:

1. Perioada de acordare
2. Cine are dreptul la indemnizatie de maternitate?
3. Stagiul de cotizare si perioadele assimilate
4. Cuantumul indemnizatiei de maternitate si baza de calcul
5. Cine suporta indemnizatia de maternitate?
6. Procedura de recuperare a contributiei angajatorului pentru concedii si indemnizatii
7. Pana cand se datoreaza indemnizatia de maternitate?
8. Certificatul medical pentru maternitate
1. Perioada de acordare
Concediul de maternitate poate fi acordat inainte sau dupa nastere, pe o perioada de cel mult 126 de zile,
intrucat perioada de prenatal poate fi compensata in parte cu cea de postnatal, in functie de optiunea
persoanei sau de recomandarea medicului.

Care este perioada de acordare a concediului prenatal?

Femeia gravida poate beneficia de 63 de zile de concediu medical prenatal inainte de data previzibila a
nasterii, dar nu mai devreme de a 84-a zi anterioara acestei date.

Concediul medical prenatal se acorda, in exclusivitate, pentru sarcina, si nu pentru afectiuni ce pot interveni
pe parcursul sarcinii, fara legatura cu sarcina.
Cu atat mai mult, daca se constata o sarcina dificila, este posibil ca, indiferent de optiunea mamei, sa se
acorde concediul prenatal cu o intindere mai mare de 63 de zile.

Exemplu
In cazul in care intre data estimata a nasterii si data nasterii copilului exista o perioada de timp mai mare de
21 de zile calendaristice, iar salariata beneficiaza de concediu prenatal cu 63 de zile inaintea datei estimate a
nasterii, concediul pentru sarcina va fi mai mare de 63 de zile. Concediul prenatal va fi in acest caz mai mare
de 84 de zile (63 + 21), ceea ce genereaza imposibilitatea acordarii celor 42 de zile de concediu postnatal
obligatoriu.

In aceasta situatie, indemnizatia aferenta concediului pentru cresterea copilului se va acorda numai dupa
parcurgerea perioadei de 42 de zile de la nastere.
Aceasta solutie reglementata de Ordinul nr. 399/2004, in prezent desuet, contine o rezolvare logica a unei
situatii frecvent intalnite. Avand in vedere faptul ca Ordinul nr. 60/32/2006 nu preia reglementarea,
recomandam aplicarea cu prudenta pana la noi precizari legislative.

In ipoteza existentei unei stari precare a sanatatii salariatei in perioada sarcinii, in afara acordarii concediului
prenatal, medicul are urmatoarele posibilitati:
- in cazul problemelor de sanatate independente de sarcina

Daca a intervenit starea de boala a gravidei inainte de a intra in concediul de maternitate, medicul poate
elibera un certificat medical privind starea de incapacitate de munca, ce da dreptul la un concediu medical
obisnuit, care urmeaza regulile acestui tip de concediu. Acest concediu nu este un concediu de maternitate
6
prenatal.

- in cazul existentei unor neconcordante intre specificul sarcinii si posibilitatile angajatorului de a asigura o
buna protectie a salariatei gravide la locul de munca

Salariata gravida are obligatia de a comunica in scris starea sa de graviditate, in conformitate cu dispozitiile
O.U.G. nr. 96/2003, modificata si completata. Angajatorul evalueaza impreuna cu medicul de medicina a
muncii riscurile la care este supusa salariata la locul de munca, intocmind un raport de evaluare. Raportul de
evaluare contine detalii privind riscurile specifice locului de munca al salariatei in cauza si masurile
suplimentare de protectie pe care trebuie sa le respecte aceasta.

Daca angajatorul nu a putut dispune modificarea conditiilor de munca, respectiv programul de lucru al
acesteia, din motive obiective, salariata poate solicita concediul de risc maternal, de cel mult 120 de zile
calendaristice, in functie de recomandarea medicului si de justificarea angajatorului.

In acest caz nu ne aflam in prezenta unui concediu de maternitate, ci a concediului de risc maternal care se
acorda la cererea salariatei, pe baza recomandarii medicului care supravegheaza sarcina. Persoanele cu
handicap asigurate beneficiaza, la cerere, de concediu pentru sarcina, incepand cu luna a 6-a de sarcina, daca
solicitanta prezinta certificatul de persoana cu handicap.

Care este perioada de acordare a concediului postnatal (pentru lauzie)?

Durata concediului de lauzie este de 63 de zile, conform art. 24 din O.U.G. nr. 158/2005, modificata si
completata.

Intrucat exista posibilitatea compensarii intre concediul prenatal si postnatal, durata maxima a concediului
de lauzie poate atinge 126 de zile ulterior nasterii copilului.

Prevederile O.U.G. nr. 96/2003 il obliga pe angajator sa nu permita revenirea la locul de munca a femeii
care a nascut mai devreme de 42 de zile dupa nasterea copilului. De aceea, medicul care a asistat la nastere
sau medicul de familie va acorda cel putin 42 de zile de concediu de lauzie.

Daca durata concediului prenatal este mai mare de 84 de zile, ca urmare a compensarii cu concediul
postnatal, concediul pentru cresterea copilului nu va putea fi acordat decat la parcurgerea perioadei de 42 de
zile de la nastere.

In situatia in care copilul se naste mort sau moare pe parcursul concediului de lauzie, indemnizatia de
maternitate se va plati pe intreaga durata a concediului de lauzie.

2. Titularul dreptului
Cine are dreptul la indemnizatie de maternitate?
Beneficiaza de indemnizatia de maternitate salariatele care, in ultimele 12 luni anterioare primei zile de
concediu medical inscrise in certificatul de concediu medical, au un stagiu de cotizare de cel putin o luna sau
fractiuni de luna totalizand minimum 22 de zile.

Pot primi indemnizatie pentru maternitate beneficiara (asigurata care indeplineste conditiile
prevazute pentru a primi indemnizatia) sau alte persoane:

a) reprezentantul legal sau mandatarul desemnat prin procura speciala de catre acesta (art. 39 din O.U.G. nr.
158/2005);
b) in cazul in care, pana la achitarea indemnizatiei cuvenite, salariata a decedat, indemnizatia de maternitate
cuvenita pentru luna in curs si neachitata asiguratei decedate se plateste:
- sotului supravietuitor;
- copiilor ;

7
- parintilor ;
- in lipsa acestora, persoanei care dovedeste ca a ingrijit-o pana la data decesului.

3. Stagiul de cotizare si perioadele asimilate

Stagiul de cotizare se constituie din perioadele pentru care s-a achitat CCIASS (0,85%) de catre angajator,
conform art. 4 si art. 7 din O.U.G. nr. 158/2005 si art. 9 din Ordinul nr. 60/32/2006 modificat si completat de
Ordinul nr. 830/175/2007 si de Ordinul nr. 351/130/2011.
Exista posibilitatea utilizarii oricarei luni de stagiu de cotizare, in ultimele 12 luni inaintea lunii de acordare
a concediului de maternitate. Stagiul de cotizare necesar pentru obtinerea prestatiei de asigurari sociale
pentru maternitate poate fi constituit din oricare dintre luni, in termenul de 12 lunidinaintea lunii de acordare
a concediului medical de maternitate, care este inscrisa in certificatul medical emis de medicul abilitat de
lege in acest sens.

In cazul contractelor de munca cu timp partial veti tine cont de prevederile Ordonantei de urgenta a
Guvernului nr. 65/2005, care abroga alin. (3) al art. 103 din Codul muncii. Astfel, incepand cu 08.07.2005,
contractele de munca cu timp partial nu mai genereaza stagiu de cotizare proportional cu timpul efectiv
lucrat, ci un stagiu de cotizare intreg, indiferent de timpul efectiv lucrat.

Perioadele asimilate stagiului de cotizare sunt perioadele in care nu se contribuie pentru concedii si
indemnizatii de asigurari sociale de sanatate, dar care pot fi folosite la obtinerea unora dintre drepturile de
asigurari sociale.
Perioadele asimilate pot fi:

a) perioada cat asigurata a beneficiat de concedii medicale, de concediu pentru cresterea copilului, de pensie
de invaliditate;
b) perioada in care asigurata a urmat si cursuri de zi ale invatamantului universitar, pe durata normala a
acestora, cu conditia absolvirii acestora cu examen de licenta sau diploma organizat in prima sesiune.
Dovada absolvirii cursurilor de zi ale invatamantului universitar se face cu diplomele eliberate de institutiile
autorizate, in conditiile legii. Dovada duratei normale a studiilor respective se face cu diploma de absolvire,
foaia matricola sau adeverinta eliberata de institutia de invatamant superior.

Aceste perioade se asimileaza stagiului de cotizare numai daca ele nu se suprapun cu perioade contributive.
Normele de aplicare ale O.U.G. nr. 158/2005, aprobate prin Ordinul nr. 60/32/2006 asa cum au fost
modificate prin Ordinul nr. 830/175/2007 si Ordinul nr. 351/130/2011, prevad o reglementare expresa
privind calculul stagiului de cotizare in cazul in care nu exista luni intregi lucrate in cele 12 luni luate in
calcul anterior lunii de acordare a certificatului medical.

Formularea utilizata de legiuitor este: se considera stagiu de cotizare si situatia in care, prin insumarea
perioadelor ce constituie stagiu de cotizare (...) rezulta un numar de 22 de zile de stagiu de cotizare.
Fata de aceste aspecte rezulta urmatoarele concluzii:

- in cele 12 luni luate in calcul veti identifica cu precadere luna/lunile intregi de stagiu de cotizare, pentru a
aplica cu prioritate regula instituita de art. 12 alin. (1) din Ordinul nr. 60/32/2006, modificat si completat
prin Ordinul nr. 830/175/2007 si Ordinul nr. 351/130/2011;
- pe cale de exceptie, in lipsa lunii/lunilor intregi de stagiu, veti reconstitui cele 22 de zile ale lunii etalon
indicata la art. 13 din acelasi act normativ, prin insumarea zilelor reprezentand stagiu de cotizare pe
parcursul celor 12 luni luate in calcul;
- regulile de calcul amintite mai sus sunt aplicabile atat in cazul in care calculul se efectueaza pe baza
stagiului de cotizare, definit ca perioada pentru care s-a achitat CCIASS, cat si pe baza perioadelor asimilate
stagiului de cotizare.

Exemplu
N.T. este angajata cu contract individual de munca cu norma intreaga de 8 ore/zi la o societate comerciala.

8
In timpul activitatii in munca desfasurate, ea a urmat si cursurile unei facultati de chimie, curs de zi. N.T. nu
va putea utiliza la obtinerea drepturilor de asigurari sociale (de maternitate, de ingrijire a copilului bolnav)
perioada facultatii, cu titlu de perioada asimilata, deoarece, concomitent, ea a avut calitatea de asigurata, in
baza contractului individual de munca, iar in aceasta perioada drepturile de asigurari sociale s-au datorat
potrivit O.U.G. nr. 158/2005.

Exemplu
S.R., absolvent de liceu, are primul loc de munca la S.C. TEHNIC S.R.L., unde se angajeaza in data de 6
iulie 2015. Lucreaza in luna angajarii un numar de 20 zile, iar in perioada 01-05 august 2014 beneficiaza de
un concediu medical pentru urgenta medico-chirurgicala (pentru acordarea caruia conform art. 9 din O.U.G.
nr. 158/2005, modificata si completata nu este necesar stagiu de cotizare), pentru care primeste indemnizatie
timp de 3 zile lucratoare. In perioada 6 aug - 4 oct 2015 S.R. beneficiaza de CFS.

In data de 5 octombrie 2015 S.R. se imbolnaveste, beneficiind de concediu pentru incapacitate temporara de
munca pentru boala obisnuita, pentru remunerarea caruia trebuie sa indeplineasca un stagiu de cotizare
(perioada asimilata) de o luna intreaga, sau de 22 de zile cumulate pe parcursul celor 12 luni luate in calcul
anterior lunii imbolnavirii.

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
Sept. Aug. Iulie Iunie Mai Apr. Martie Febr. Ian. Dec. Nov. Oct.
2015 2015 2015 2015 2015 2015 2015 2015 2015 2014 2014 2014
Nr. zile
22 20 23 20 21 21 21 20 21 19 21 23
lucratoare
20 CFS 20
Zile 20 + 3 zile zile
- - - - - - - - -
stagiu CFS indemnizatie lucra
ITM (100%) te

Stagiul de cotizare se cauta in cele 12 luni anterioare lunii de acordare a certificatului medical, adica in
perioada oct. 2014 - sep. 2015. In acest interval de timp nu se pot identifica luni intregi, de aceea, stagiul de
o luna necesar se compune din insumarea celor 20 zile lucrate in luna iulie pentru care s-a achitat CCIASS si
a celor 3 zile de ITM din luna august pentru care salariatul a primit indemnizatie de 100%.

Trebuie mentionat ca un concediu de maternitate se acorda in considerarea starii de sanatate delicata a

gravidei sau a lauzei, motiv pentru care, chiar daca salariata nu indeplineste conditiile privind stagiul de
cotizare necesar punerii in plata, absentele sale de la serviciu consemnate in certificatul medical, sunt
motivate de starea de graviditate.

4. Cuantumul indemnizatiei de maternitate si baza de calcul

Cuantumul indemnizatiei de asigurari sociale reprezinta produsul dintre un procent determinat si valoarea
bazei de calcul, stabilite de lege.
I = X% x Bc
Asadar, baza de calcul se constituie din ultimele 6 luni anterioare lunii de acordare a concediului de
maternitate pe baza carora s-a achitat CCIASS sau au fost realizate perioade asimilate stagiului de cotizare.
Baza de calcul este utila pentru stabilirea mediei zilnice a indemnizatiei.

Iata cateva reguli de stabilire a bazei de calcul:

- baza de calcul se stabileste prin raportarea veniturilor la zilele lucrate pentru care s-a achitat CCIASS din
9
cele 6 luni anterioare lunii de acordare a concediului medical;
- daca in calcul intra si perioade in care asiguratul a beneficiat de indemnizatie pentru somaj, acestea
reprezinta stagiu de cotizare, iar veniturile luate in considerare sunt chiar valorile indemnizatiei de somaj la
care s-a calculat si s-a achitat contributia;
- daca in perioada luata in calcul persoana a fost asigurata facultativ, in baza unui contract de asigurare,
sumele lunare luate in calcul sunt chiar veniturile declarate in contractele de asigurare;

Numarul de zile pentru care s-a achitat contributia nu poate fi mai mare decat numarul zilelor lucratoare
stabilite, potrivit Codului muncii, corespunzatoare lunilor ce intra in baza de calcul.

Cu alte cuvinte, ignorarea dispozitiilor legale privind acordarea repausului saptamanal sau a sarbatorilor
legale nu ne face nici mai sanatosi si in nici un caz mai bogati.

- daca salariatul nu a obtinut venituri in toate cele 6 luni, baza de calcul se poate restrange la lunile efective
de venit realizat, dar nu mai putin de o luna pentru care s-a calculat CCIASS;

Daca salariatul are stagiu de cotizare de o luna realizat, dar acesta nu se regaseste in cele 6 luni anterioare
lunii de acordare a concediului medical, nu se poate constitui baza de calcul.
- pentru situatiile in care in perioada celor 6 luni, salariatul beneficiaza de indemnizatii pentru concedii
medicale se iau in calcul atat zilele pentru care s-a platit indemnizatia, cat si valoarea acesteia, necesare
pentru a constitui raportul (Mz = V : Nz);
- daca in baza de calcul intra perioade in care asiguratul a beneficiat de concediu crestere copil, de pensie de
invaliditate sau a urmat la zi si a absolvit cursurile unei facultati, veniturile luate in considerare pentru
aceasta perioada sunt la nivelul salariului minim brut garantat in plata (in prezent 1.050 lei);
- indemnizatia de maternitate se acorda pentru numarul de zile lucratoare din perioada de concediu medical.

Asa cum rezulta din instructiunile de completare a certificatelor medicale aprobate prin Ordinul nr.
233/125/2006, in certificatele medicale se inscrie numarul zilelor calendaristice incluzand prima si ultima zi
de concediu medical.

Prin urmare, pentru stabilirea numarului zilelor efectiv indemnizate, este necesar sa identificati numarul
zilelor lucratoare din luna. In acest scop, veti tine cont de prevederile Codului muncii referitoare la timpul de
munca si timpul de odihna, dar si de cele ale CCM aplicabil.

Zilele indemnizate nu vor putea fi stabilite cu incalcarea dispozitiilor legale privind repausul saptamanal sau
sarbatorile legale, ca drepturi minimale reglementate de Codul muncii.
In acelasi timp, daca prin CCM s-au stabilit si alte ocazii cu care salariatii beneficiaza de zile libere platite,
nici acestea nu vor fi remunerate cu indemnizatie de maternitate (ex. ziua petrolistului, zilele libere acordate
pentru evenimente deosebite in familie etc.).

Cine suporta indemnizatia de maternitate?

Indemnizatia aferenta concediului medical de maternitate se suporta integral din contributia pentru concedii
si indemnizatii de asigurari sociale de sanatate FNUASS (art. 25 alin. (2) din O.U.G. nr. 158/2005).
Calculul si plata indemnizatiei de maternitate se fac pe baza certificatului medical eliberat potrivit legii, care
constituie document justificativ pentru plata (art. 36 alin. (1) din O.U.G. nr. 158/2005).

Calculul si plata indemnizatiei de asigurari sociale se fac lunar de catre angajator, cel mai tarziu
odata cu lichidarea drepturilor salariale pe luna respectiva, in cazul persoanelor care se afla in
raporturi de munca sau de serviciu.

10
In acest scop, angajatul are obligatia de a prezenta in timp util certificatul medical emis potrivit legii, cel mai
tarziu la data de 5 a lunii urmatoare celei pentru care s-a acordat concediul (anexa nr. 1 din Ordinul M.S. si
CNAS nr. 233/125/2006 coroborat cu art. 36 alin. (2) din O.U.G. nr. 158/2005).

De regula, suma de bani datorata cu titlu de indemnizatie de maternitate se scade din contributia datorata de
angajator catre FNUASS pentru concedii si indemnizatii de sanatate.

Compensarea CCIASS datorata de angajator cu valoarea indemnizatiilor care se suporta din FNUASS este
reglementata expres de prevederile art. 38 din O.U.G. nr. 158/2005, modificata si completata, precum si de
art. 77 din Ordinul nr. 60/32/2006, asa cum a fost modificat de Ordinul nr. 830/175/2007 si Ordinul nr.
351/130/2011. Daca textul ordonantei a stabilit un principiu de functionare a decontarilor, ramas mult timp
fara mijloace concrete de aplicare, in prezent norma metodologica modificata prevede procedura de acces la
decontare.

Procedura de recuperare a contributiei angajatorului pentru concedii si indemnizatii

Angajatorul care are de recuperat sume avansate in contul FNUASS, reprezentand valoarea indemnizatiei de
maternitate, de ingrijire a copilului bolnav sau de incapacitate temporara de munca care se acorda dupa
epuizarea celor 5 zile pentru care indemnizatia se suporta din fondul de salarii, va parcurge obligatoriu
urmatoarele etape procedurale:

I. va depune cererea-tip de restituire a diferentelor astfel rezultate, cerere redactata in conformitate cu

modelul prevazut in Anexa nr. 12 la Normele de aplicare, modificate si completate, anexand si declaratia
privind obligatiile de plata;
II. va urmari solutionarea cererii in termen de 15 zile in cadrul compartimentelor abilitate:
- sa analizeze si sa propuna semnarea de catre directorul executiv/presedintele casei a referatului de
aprobare;
- sa intocmeasca ordonantarea de plata, ordinul de plata, borderoul ordinelor de plata sau comunicarea de
respingere a platii.

Pentru a evita respingerea cererii de restituire a banilor trebuie sa acordati atentie sporita
urmatoarelor aspecte:
1. completarii codului diagnostic
2. completarii codului indemnizatiei
3. completarii altor rubrici
4. concordantei intre cod diagnostic cod indemnizatie
5. concordantei intre datele privind concediul initial/ in continuare
6. calculului indemnizatiilor.

Solutionarea unor incidente de genul celor aratate mai sus presupune completarea/corelarea datelor aflate pe
certificatele medicale si depunerea unor noi copii ale acestora la casa locala de sanatate.
Concluzia erorii de calcul a indemnizatiei va necesita corectarea datelor privind calculul indemnizatiilor si
depunerea unei declaratii rectificative privind evidenta obligatiilor de plata catre bugetul Fondului Unic de
Asigurari Sociale de Sanatate pentru concedii si indemnizatii pentru luna respectiva, precum si depunerea
unei noi cereri de recuperare a sumelor pentru concedii medicale.

Pana cand se datoreaza indemnizatia de maternitate?

a) Daca plata nu s-a facut la termenul stabilit de lege
Indemnizatiile pot fi solicitate, pe baza actelor justificative, in termenul de prescriptie de 90 de zile, calculat
de la data la care persoanele beneficiare si platitorii erau in drept sa le solicite.
In cazul acesta, cuantumul indemnizatiei solicitate se achita la nivelul cuvenit pentru perioada prevazuta in
11
certificatul medical de maternitate neonorat (art. 40 alin. (2) din O.U.G. nr. 158/2005).

b) Plata nu se mai datoreaza daca:

- beneficiarul a decedat;
- beneficiarul nu mai indeplineste conditiile legale pentru acordarea indemnizatiilor;
- beneficiarul si-a stabilit domiciliul pe teritoriul altui stat cu care Romania nu are incheiata conventie de
asigurari sociale;
- beneficiarul si-a stabilit domiciliul pe teritoriul unui stat cu care Romania a incheiat conventie de asigurari
sociale, daca in cadrul acesteia se prevede ca indemnizatiile se platesc de catre celalalt stat.
Erorile de calcul si refuzul de a efectua plata se sanctioneaza contraventional, cu amenda de la 1.000 lei la
2.500 lei.

Certificatul medical pentru maternitate

Certificatul medical se elibereaza potrivit Ordinului nr. 233/125/2006 pentru aprobarea modelului unic al
certificatului medical si a instructiunilor privind completarea si eliberarea certificatelor de concediu medical
in baza carora se acorda indemnizatiile asiguratilor din sistemul asigurarilor sociale de sanatate.

Codul de diagnostic este 08 sarcina si lauzie. Conditiile de acordare a acestui concediu sunt reglementate
si de Ordinul comun nr. 60/32/2006 privind Normele de aplicare a O.U.G. nr. 158/2005 privind concediile si
indemnizatiile de asigurari sociale de sanatate, cu modificarile si completarile ulterioare.

Certificatul medical se va elibera persoanelor care au prezentat adeverinta de platitor.

Certificatul se completeaza si se elibereaza, de regula, la data la care are loc consultatia, indicandu-se
numarul de zile de concediu acordat pentru viitor.
In cazul concediului pentru sarcina si lauzie, certificatul medical se poate acorda si la o data ulterioara
consultatiei.

Certificatele de concediu medical pentru sarcina se elibereaza pe perioade de cel mult 30 de zile (pentru
luna in curs), de medicul de familie si/sau de medicul de specialitate obstetrica-ginecologie care asista
gravida.
Pe certificatul medical se metioneaza caracterul initial, acesta putand sa se prelungeasca cu mentiunea in
continuare daca nu au intervenit intreruperi, iar medicul care prelungeste concediul a eliberat si certificatul
medical initial.

Certificatul de concediu medical pentru lauzie se elibereaza de medicul de specialitate obstetrica-

ginecologie din unitatea sanitara in care a nascut femeia sau de catre medicul care a asistat nasterea sau de
medicul de familie pentru perioade de 30 de zile.

12