Metode de Optimizare Curs 1 PDF

Conf.dr.ing.
Radu Ursulean
METODE DE OPTIMIZARE
Structura cursului
1 ora de
curs/saptamana
2 ore lucrari
2 teme pentru
acasa
Metode de optimizare #1 2
SCURT ISTORIC
Unde se foloseste
optimizarea ?
 Primele incercari: cel de-al doilea razboi

mondial
 Metoda simplex propusa de George Dantzig
George Dantzig (1914-2005)
Inventatorul metodei Simplex, matematicianul George Dantzig

Exemple de probleme de
optimizare
 Cum trebuie asezate tranzistoarele pe un chip
astfel incat sa ocupe aria minima ?
 Unde trebuie construite 6 depozite astfel
incat drumul la cele 12 magazine “outlet” sa
fie mai scurt de 10 minute ?
 Cum trebuie dirijate convorbirile telefonice
intre doua orase astfel incat retelele sa fie
incarcate egal ?
Procesul optimizarii
PROBLEMA DIN LUMEA REALA
analiza validare
analiza senzitivitatii
ALGORITM, MODEL, SOLUTIE PRACTICA
metode
verificare
numerice
IMPLEMENTARE PE CALCULATOR
Lumea reala e cu...probleme
 Formularea problemei
 Detalii (importante sau nu)
 Extragerea elementelor esentiale
 Formularea modelului: ce este si ce nu este
important in modelarea obiectului optimizarii
Analiza problemei
 Legatura dintre lumea reala si solutia propusa

 Stabilirea trasaturilor esentiale
 Stabilirea obiectivelor (ce anume trebuie
optimizat ?)
 Simpla abstractizare poate fi importanta
Model  Implementare
 Utilizarea metodelor numerice

 Stabilirea exactitatii solutiei propuse
Verificare
 Se testeaza daca programul (algoritmul)

realizat este adecvat aplicatiei
 Daca utilizati un produs software consacrat,
aceasta etapa e aproape depasita !
Validare
 Algoritm  model  problema initiala

 Analiza acuratetei solutiei
 Trebuie modificat modelul ?
 Care sunt parametrii esentiali ai problemei ?
Sunt ei confirmati de rezultatele optimizarii ?
Senzitivitate
 O analiza a modului in care datele au anumite

efecte, dorite sau nu !
 Cat de mult sunt influentate rezultatele finale
de modificarile parametrilor modelului sau
ale datelor de intrare
Ce trebuie sa stim ?
 Probleme generice privind optimizarea

 Algoritmii necesari rezolvarii problemelor de
optimizare
 Produse software dedicate optimizarii
 Practica privind rezolvarea problemelor care
presupun optimizari
Cum putem sti ?
 Venind la curs
 Inregistrandu-va la site-ul cursului
 Urmarind pe internet ce se intampla la curs la
adresa www.ethgen.ee.tuiasi.ro
 Rezolvand temele pentru acasa
 Participand la laborator si rezolvand
problemele propuse
Ce-si propune cursul
 Sa va invete cum sa abordati corect o

problema de optimizare
 Sa va invete cum sa o formulati corect
 Sa va puna la indemana uneltele necesare
pentru rezolvarea problemei
Ce contine cursul
 Cum sa formulam o problema de optimizare

 Programare liniara
 Metoda simplex
 Mecanismele metodei simplex
 Retelele ca instrument in optimizare
 Analiza senzitivitatii solutiei
CURS 1:
CUM SA FORMULAM CORECT O
PROBLEMA DE OPTIMIZARE
De la cuvinte la formule
 Ne propunem sa transformam specificatiile

vorbite in formule matematice
 ... Si viceversa...
 ... Verificand modul in care aceasta
“traducere” reflecta intentia initiala
Formule pentru programarea liniara
Exemplul #1
 “Pentru fiecare unitate de FIAT ALBEA

produsa trebuie sa avem cel putin 5 unitati de
FIAT PANDA”
(citat dintr-un manager, inainte de intrarea in criza)
 Conventie: valorile variabilelor x sunt

considerate continue si pozitive x  0
 Rezolvare FIAT ALBEA =x1; FIAT PANDA=x2
5·X1  X2
 Un raspuns gresit (uzual !) x1  5 ·x2 (verificati
cu un exemplu numeric !
Exemplul #2
 “Un producator poate face intr-o saptamana

11 bucati din produsul x1, sau 45 din produsul
x2 sau 30 din x3; ce combinatii din cele trei
produse se pot produce in 10 saptamani ?”
Aici avem
saptamani
 Un raspuns rapid dar... gresit !

11·x1+45·x2+30·x3  10
11 x1 pe
saptamana
ar insemna
Inmultit cu x1 x1·x1
 De unde provine greseala (cum ne dam

seama de ea)
 O verificare dimensionala... poate duce la
solutia corecta
(1/11)·x1+(1/45)·x2+(1/30)·x3  10
Dimensiunea este saptamani

deoarece 1/11 are dimensiunea
“x1-1·saptamani”si prin
inmultire cu x1 obtinem ca
dimensiune “saptamani”
Exemplul #3
 “...pentru fiecare 3 profesori sunt necesari 37

studenti”
 Problema se numeste “proportie fixa”

 Notam cu x1 profesorii si cu x2 studentii
 Pastram conventia privind “dimensiunea”
 Solutia este
37·x1=3·x2
sau, pastrand notatia anterioara, mai intuitiva
(1/3)·x1=(1/37)·x2
Se refera la
profesori Se refera la studenti
Exemplul #4
 “Marfurile de tipul x1 trebuie sa reprezinte cel

mult 20% din toate marfurile de tip x1,x2 si
x3”
 Acest tip de problema stabileste o limita

extrema (minim/maxim) pentru un amestec
de componente.
 Varianta pentru sezonul actual, cel al nuntilor:

“tzuica (x1) trebuie sa nu depaseasca 20% din
consumul total de lichide (vin (x2), tzuica, apa
minerala (x3),) pentru a nu avea neplaceri cu
sotia/prietena... Dupa petrecere...”
 Solutia “abstracta”... dar corecta, desigur

0,80·x1  0,2·x1+ 0,2·x2+ 0,2·x3
 O transcriere corecta este urmatoarea
 Sau
Exemplul #5
 “Se dau x1 kg de substanta cu concentratia

80%, x2 cu concentratia 100% si x3 cu
concentratia 0%; care e combinatia posibila
astfel incat sa se obtina in final o cantitate cu
concentratia de cel putin 30%”
Las in seama studentilor sa scrie exemplul cu alcool !
 Varianta de formula pe intelesul tuturor
80·x1+100·x2+0·x3  30·(x1+x2+x3)
Cea pentru autorii de manuale care se dau

destepti:
(80-30)·x1+(100-30)·x2+(0-30)·x3  0
Exemplul #6
 Problema proceselor cu rata de productie

sincronizata:
Sa se scrie formulele pentru enuntul:
“Procesul x1 produce 16,5 unitati ale procesului

x2 si 38,2 unitati ale procesului x3 pe ora”
 Raspuns :
X2=16,5·x1
X3=38,2·x1
 Se spune ca x1 e un proces care genereaza

iesiri multiple cu o rata de producere
sincronizata
cu numere intregi
Formule pentru programarea liniara cu numere intregi
 Un astfel de tip de problema introduce

variabile de decizie de tip binar
 Conventie: variabilele de tip binar vor fi
notate cu z
 Celelalte variabile sunt notate in continuare
cu x
 Interpretarea uzuala pentru o variabila binara:
• 1 = “adevarat”, “da”, “selecteaza”, “executa”
• 0 = “fals”, “nu”, “elimina”, “nu executa”
 Vom utiliza in unele cazuri tabelul de adevar

Valorile posibile pentru z1
z3 z1
0 1
z2 0 0 0
1 0 1
Valorile lui z3 in urma

Valorile posibile pentru z2 operatiilor cu z1 si z2
Exemplul #1
 “Puteti utiliza surubul z1 numai daca ati ales

in prealabil piulita z2”
 Corespondentele lexicale pentru variabilele
binare ale problemei sunt
 z1 numai daca z2
 z1 este suficient pentru z2
 z1 implica z2
Tabelul de adevar este cel dat mai jos
z2
z1  z2
0 1
0 1 1
z1
1 0 1
Exemplul #2
 “z3 poate fi produs daca si numai daca masina

z1 si muncitorul z2 sunt disponibili pentru
aceasta”
 Problema de mai sus il defineste pe z3 ca
z1 SI z2
 Ultima inegalitate, z3+1  z1+z2, este

necesara deoarece relatia z3=z1·z2 NU este
liniara !
z3  z1 z2
z3z2 0 1
z3+1z1+z2
0 0 0
z1
1 0 1
Exemplul #3
 “Proiectul z3 poate fi finantat daca si numai

daca proiectul z1 sau proiectul z2, sau ambele
sunt finantate”
z1 SAU INCLUSIV z2
 Operatia SAU INCLUSIV ”traduce” expresia

“z3 daca si numai daca z1 sau z2 sau ambii z1
si z2”
z3  z1+z2 z2
z3z1 0 1
z3z2
0 0 1
z1
1 1 1
Exemplul #4
 “Linia de ambalare z3 poate primi materie

prima fie de la z1, fie de la z2”
z1 SAU EXCLUSIV z2
 Operatia SAU EXCLUSIV traduce expresia “z3

daca z1 sau z2, dar nu z1 si z2 simultan”
Formulele de
definitie pentru
variabila z3
z3  z1+z2 z2
z3z1-z2
z3z2-z1 0 1
z32-z1-z2
0 0 1
z1
1 1 0
Exemplul #5
Negatia
 “NU z”
 Formula 1-z
 Se foloseste in relatiile anterioare, daca e
cazul
Exemplul #6
 “Din multimea {z1, z2,....zk} alegeti cel mult

un element”
 Formula: z1+z2+z3+....+zk  1
 Se numeste constrangere “la pachet”
Exemplul #7
 “Din multimea {z1, z2,....zk} alegeti exact un

element”
 Formula: z1+z2+z3+....+zk = 1
 Se numeste constrangere “partajata”
Exemplul #8
 “Din multimea {z1, z2,....zk} alegeti cel putin

un element”
 Formula: z1+z2+z3+....+zk  1
 Se numeste constrangere “acoperitoare”
Exemplul #9
 “Din multimea {z1, z2,....zk} alegeti mai mult

de trei elemente”
 Formula: z1+z2+z3+....+zk  4
 Se numeste constrangere “cardinala”
 ATENTIE ! “mai mult de trei” inseamna cel
putin 4
Exemplul #10
 “Daca se construieste un depozit (z = 1) in el se

pot stoca maximum 15 tone din produsul x”
 “Daca z = 0 atunci x = 0, dar daca z = 1, atunci
x15”
 Formula: x  15·z
 x este variabila dependenta z este variabila
independenta; x depinde de z
 Se numeste constrangere “cu limita superioara”
Exemplul #11
 “Daca se construieste un depozit (z = 1) in el

se pot stoca cel putin 56 tone dar maximum
152 tone din produsul x”
 “Daca z = 0 atunci x = 0, dar daca z = 1, atunci
x[56, 152]”
 Formula: x  152·z; x  56·z
 x este variabila “semi-continua” controlata de
variabila binara z;
Exemplul #12
 “Folositi variabilele binare z1, z2, z3 si z4

pentru a restrictiona variabila x la valori
intregi in gama {5,6,...,15}”
 Formula: x = 5+1·z1+2·z2+3·z3+4·z4
 Formula anterioara:
x = 5+1·z1+2·z2+3·z3+4·z4
 Exercitiu: aratati ca formula de mai sus este
echivalenta cu
x = 5+1·z1+2·z2+4·z3+8·z4 si x  15
cu variabile indexate
Formule pentru programarea liniara cu variabile
indexate
Exemplul #1
 “Data fiind solutia (z1,z2,z3,...zn) atunci

solutia revizuita (Z1,Z2,Z3,...Zn) difera cel
putin printr-o pozitie”
 Formula:
indexate
 Metodele de control al indicilor:

 Explicitati valoarea
 Sumati dupa un indice
 Specificati clar dupa ce indici dintr-o anumita
multime se lucreaza
 Cele trei metode sunt mutual exclusive
indexate
Exemplul #2
 Exemplu de control al indicilor: fie variabila

numita Xi,k,m,t care reprezinta numarul de
misiuni al unui avion de lupta. Indicii
reprezinta
 i – tipul avionului
 k – tipul tintei
 m – tipul munitiei
 t – timpul la care se executa misiunea
indexate
 “In decursul unei perioade de timp t, nu sunt

permise mai mult de Lt misiuni de lupta Xi,k,m,t
cu un avion de tip i = F18 cu munitie m=ra,
asupra tintelor de tip k=tanc ”
indexate
Timpul
Tipul tintei
Tipul avionului
Tipul armei
indexate
Exemplul #3
 “Pentru fiecare perioada t=1,2,3... Sa se

modeleze procesul de aprovizionare/consum
in care in perioada t
 se cumpara ct obiecte
 sunt consumate wt obiecte
inventarul la momentul t fiind dat de Xt la sfarsitul
fiecarei perioade t; se incepe cu un inventar initial
de X0 obiecte pentru t=0”
indexate
Numarul
obiectelor
 Formula : Inventarul in consumate
intervalul t-1 in intervalul t
Numarul
Inventarul in
obiectelor
intervalul t
cumparate in
intervalul t
indexate
 Aceeasi formula, scrisa recursiv:
indexate
Exemplul #4
 “Pentru fiecare perioada t=1,2,3... incepand

cu un inventar initial Xt,a si cunoscand faptul
ca in perioada t
 se cumpara ct obiecte;
 sunt excluse din inventar wt,a obiecte;
sa se determine inventarul activ, inventarul la
momentul fiecarei perioade t”
indexate
 Formula recursiva:
De remarcat faptul ca in locul constrangerilor de

tip inegalitate explicite apar cele initiale !
indexate
Exemplul #5
 “Orice nava poate sta in docul uscat doua luni

insa docul nu poate primi decat patru nave o
data in fiecare luna...”
indexate
 Consideram variabila binara zs,t cu valoarea 1

daca nava “s” sta in doc incepand cu perioada
t pana la t+2 si 0 in rest
indexate
 Formula care da rezolvarea problemei
indexate
 O formulare echivalenta
indexate
Exemplul #6
 “O linie de productie poate fi in functiune, in

conservare sau inchisa la inceputul fiecarei
perioade t=1,2,3... Initial linia este pornita
insa daca va fi oprita, ea va ramane oprita
pana la sfarsitul unei perioade...”
indexate
 Fie zm,m1,t o variabila binara cu valoarea 1 daca

se trece de la starea m la inceputul perioadei
t-1 la m1 la inceputul perioadei t
indexate
 Consrangerile problemei sunt:
indexate
Exemplul #7
 “Scrieti conditia ca o linie de productie sa

treaca de la starea m la starea m1 la inceputul
perioadei t daca era in starea m in perioada
anterioara celei denumita t...”
indexate
 Formula ceruta:
SFARSIT

Metode de Optimizare Curs 1 PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Metode de Optimizare Curs 1 PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Conf.dr.ing.

 Primele incercari: cel de-al doilea razboi

Inventatorul metodei Simplex, matematicianul George Dantzig

ALGORITM, MODEL, SOLUTIE PRACTICA

 Legatura dintre lumea reala si solutia propusa

 Utilizarea metodelor numerice

 Se testeaza daca programul (algoritmul)

 Algoritm  model  problema initiala

 O analiza a modului in care datele au anumite

 Probleme generice privind optimizarea

 Sa va invete cum sa abordati corect o

 Cum sa formulam o problema de optimizare

 Ne propunem sa transformam specificatiile

 “Pentru fiecare unitate de FIAT ALBEA

(citat dintr-un manager, inainte de intrarea in criza)

 Conventie: valorile variabilelor x sunt

 Rezolvare FIAT ALBEA =x1; FIAT PANDA=x2

 “Un producator poate face intr-o saptamana

 Un raspuns rapid dar... gresit !

 De unde provine greseala (cum ne dam

Dimensiunea este saptamani

 “...pentru fiecare 3 profesori sunt necesari 37

 Problema se numeste “proportie fixa”

sau, pastrand notatia anterioara, mai intuitiva

 “Marfurile de tipul x1 trebuie sa reprezinte cel

 Acest tip de problema stabileste o limita

 Varianta pentru sezonul actual, cel al nuntilor:

 Solutia “abstracta”... dar corecta, desigur

 O transcriere corecta este urmatoarea

 “Se dau x1 kg de substanta cu concentratia

Cea pentru autorii de manuale care se dau

 Problema proceselor cu rata de productie

Sa se scrie formulele pentru enuntul:

“Procesul x1 produce 16,5 unitati ale procesului

 Se spune ca x1 e un proces care genereaza

 Un astfel de tip de problema introduce

 Interpretarea uzuala pentru o variabila binara:

• 1 = “adevarat”, “da”, “selecteaza”, “executa”

• 0 = “fals”, “nu”, “elimina”, “nu executa”

 Vom utiliza in unele cazuri tabelul de adevar

Valorile lui z3 in urma

 “Puteti utiliza surubul z1 numai daca ati ales

Tabelul de adevar este cel dat mai jos

 “z3 poate fi produs daca si numai daca masina

 Ultima inegalitate, z3+1  z1+z2, este

 “Proiectul z3 poate fi finantat daca si numai

 Operatia SAU INCLUSIV ”traduce” expresia

 “Linia de ambalare z3 poate primi materie

 Operatia SAU EXCLUSIV traduce expresia “z3

 “Din multimea {z1, z2,....zk} alegeti cel mult

 “Din multimea {z1, z2,....zk} alegeti exact un

 “Din multimea {z1, z2,....zk} alegeti cel putin

 “Din multimea {z1, z2,....zk} alegeti mai mult

 “Daca se construieste un depozit (z = 1) in el se

 “Daca se construieste un depozit (z = 1) in el

 “Folositi variabilele binare z1, z2, z3 si z4

 “Data fiind solutia (z1,z2,z3,...zn) atunci

 Metodele de control al indicilor:

 Exemplu de control al indicilor: fie variabila

 “In decursul unei perioade de timp t, nu sunt

 “Pentru fiecare perioada t=1,2,3... Sa se

 Aceeasi formula, scrisa recursiv:

 “Pentru fiecare perioada t=1,2,3... incepand