Sunteți pe pagina 1din 30

Cursul 2

"…proteza ideala ar trebui să se constituie pentru


purtătorul ei ca o extensie firească a sistemului său
biologic"
(Mann – 1974)
ETAPE DE REALIZARE
1. stabilirea în termeni cantitativi a parametrilor esenţiali privind funcţia
sau funcţiile ce urmează a fi reproduse de componenta artificială;

- studiul anatomiei functionale si a biomecanicii MS


- evaluarea activitatilor functionale ale MS (miinii umane)
- evaluarea cinematica

2. stabilirea restricţiilor impuse de cuplarea produsului cu organismul uman


şi evaluarea duratei de utilizare neîntreruptă;
- interfata om-proteza (manson, sistemul de comanda si control

3. evaluarea posibilităţilor de materializare tehnică a produsului (utilizarea


tehnicilor de modelare şi simulare pot sprijini substanţial acest proces
conducând la reducerea costurilor;
- solutii existente ( de mecanisme de prehensiune si supinopronatie)
MEMBRU SUPERIOR
sistemul muscular si scheletal
MEMBRU SUPERIOR
Sistemul articular
Mişcările
permise de articulaţiile
membrului superior
Biomecanica
membrului
superior

Fl-s/Ex-s şi Fl-o/Ex-o - flexia/extensia în plan sagital/ orizontal la nivelul umărului;


Abd/Add – abducţia/adducţia în plan frontal, în articulaţia umărului;
Rl/Rm - rotaţia laterală/mediană în articulaţia umărului;
Fl/Ex – flexia/extensia în articulaţia cotului;
Pr/Su - pronaţia /supinaţia la nivelul antebraţului;
Fu/Fv şi Fd/Fp flexia ulnară/radială, respectiv flexia dorsală/palmară în încheietura mâinii.
Biomecanica umărului
Biomecanica
cotului

Biomecanica
antebraţului
Biomecanica încheieturii mâinii
Biomecanica celor patru degete
Rapoartele lungimilor interarticulare ale oaselor degetelor
între centrele articulaţiilor
Coordonarea mişcărilor în prehensiune
- conceptul lui Lanshmehr -
Biomecanica policelui
Biomecanica degetelor
Biomecanica degetelor
DATE ANTROPOMETRICE PENTRU MEMBRUL SUPERIOR
(Winter)
ANALIZA ACTIVITĂŢILOR FUNCŢIONALE
ALE MÂINII UMANE

CLASIFICARE:

1. activităţi neprehensive

2. activităţi prehensive
ACTIVITĂŢILE NEPREHENSIVE

Solicită funcţiile senzoriale ale mâinii şi constau în:

• capacitatea de apreciere a formei şi volumului obiectelor (stereognozia);


• capacitatea de apreciere a greutăţii obiectelor (bareognozia);
• capacitatea de apreciere a preciziei mişcărilor (kinestezia).
ACTIVITĂŢILE PREHENSIVE

• Includ posibilităţile de
care dispune mâna umană
de a prinde obiecte:
ACTIVITĂŢILE PREHENSIVE
• prehensiunea între două dintre cele patru degete;

• prehensiunea între cele patru degete, împreună sau izolat,


şi podul palmei;

• prehensiunea cea mai completă între „coloana policelui”,


pe de o parte, şi restul degetelor şi al palmei pe de altă parte.

Prinderea obiectelor se realizează în funcţie de:

- forma, dimensiunile, volumul şi greutatea obiectelor,

- forţa şi precizia impuse de mişcarea ce urmează a fi executată.


1. prehensiune la vârf (fig. 2.12. a. şi b.),
2. prehensiune palmară, fig. 2.12. c.), ACTIVITĂŢILE
3. prehensiune laterală (fig. 2.12. d.),
4. prehensiune cilindrică (fig. 2.12. e.),
PREHENSIVE
5. prehensiune sferică (fig. 2.12. f.)
6. prehensiune de tip cârlig (fig. 2.12. g.).

a. b. c. d.

e. f. g.

Prehensiune: 1. de precizie
2. de putere
FORŢA DE STRÂNGERE
PERFORMANŢELE
MÂINII UMANE
MEMBRUL SUPERIOR CA LANŢ
CINEMATIC

 Principalele functii cinematice ale membrului superior sunt :


- pozitionarea mâinii

- orientarea mâinii

- prehensiunea

 Corespunzator celor trei tipuri de functii cinematice in structura biomecanica


a membrului superior se pot deosebi 3 subsisteme si anume:

- biomecanismul de pozitionare

- biomecanismul de orientare

- biomecanismul de prehensiune
MEMBRUL SUPERIOR CA LANŢ
CINEMATIC
- biomecanismul de pozitionare -
MEMBRUL SUPERIOR CA LANŢ
CINEMATIC
- biomecanismul de orientare-
MEMBRUL SUPERIOR CA LANŢ
CINEMATIC
- biomecanismul de prehensiune-
MEMBRUL SUPERIOR CA LANŢ CINEMATIC
-Gradul de mobilitate -
MEMBRUL SUPERIOR CA LANŢ CINEMATIC
-Gradul de mobilitate