CONSTITUȚIA ROMÂNIEI

SUBIECTUL 1
Indicați forma de guvernământ a statului român și identificați puterile statului în democrația
constituțională. Prezentați dreptul Guvernului de a reglementa la nivel de normă primară, potrivit
Constituției României, republicată.

Forma de guvernământ a statului român este republica.

Statul se organizează potrrivit principiului separației și echilibrului puterilor- legislativă,
executivă și judecătorească- în cadrul democrației constituționale.
Parlamentul poate adopta o lege specială de abilitare a Guvernului pentru a emite ordonanțe
în domenii care nu fac obiectul legilor organice.
Guvernul poate adopta ordonanțe de urgențe numai în situații extraordinare a căror
reglementare nu poate fi amânată, având obligația de a motiva urgența în cuprinsul acestora.

SUBIECTUL 2
Detaliați prevederile constituționale ce au ca obiect munca și protecția socială a muncii.
Identificați în Legea nr. 188/ 1999 privind Statutul funcționarilor publici, republicată, cu
modificările și completările ulterioare, cel puțin 3 modalități prin care sistemul reglementat
asigură și/ sau dezvoltă aplicarea prevederilor constituționale detaliate.

Munca și protecția socială a muncii- Constituția României

Dreptul la muncă nu poate fi îngrădit. Alegerea profesiei, a meseriei sau a ocupației,
precum și a locului de muncă este liberă.
Salariații au dreptul la măsuri de protecție socială. Acestea privesc securitatea și sănătatea
salariaților, regimul de muncă al femeilor și al tinerilor, instituirea unui salariu minim brut pe
țară, repausul săptămânal, concediu de odihnă plătit, prestarea muncii în condiții deosebite sau
speciale, formarea profesională, precum și alte situații specifice, stabilite prin lege.
Durata normală a zilei de lucru este, în medie, de cel mult 8 ore.
La muncă egală, femeile au salariu egal cu bărbații.
Dreptul la negocieiri colective în materie de muncă și caracterul obligatoriu al convențiilor
collective sunt garantate.
Legea 188/ 1999
Durata normală a timpului de lucru pentru funcționarii publici este, de regulă, de 8 ore pe
zi și de 40 de ore pe săptămână. Pentru orele lucrate din dispoziția conducătorului autorității sau
instituției publice peste durata normală a timpului de lucru sau în zilele de sărbători legale ori
declarate zile nelucrătoare funcționarii
publici de execuție au dreptul la recuperare sau la plata majorată cu un spor de 100% din salariul
de bază.
Numărul orelor plătite cu sporul de 100% nu poate depăși 360 într-un an.
Funcționarii publici au dreptul, în condițiile legii, la concediu de odihnă, la concedii
medicale și alte concedii. În perioada concediilor de boală, a cocediilor de maternitate și a celor
pentru creșterea și îngrijirea copiilor, raporturilor de serviciu nu pot înceta și nu pot fi modificate
decât din inițiativa funcționarului public în cauză. Autoritățile și instituțiile publice au obligația
să asigure funcționarilor publici condiții normale de muncă și igienă, de natură să le ocrotească
sănătatea și integritatea fizică și psihică. Funcționarii publici benficiază de asistență medicală,
proteze și medicamente, în condițiile legii. Funcționarii publici beneficiază de pensii, precum și
de celelalte drepturi de asigurări sociale de stat, potrivit legii.
Funcționarii publici beneficiază în exercitarea atribuțiilor lor de protecția legii. Autoritatea
sau instituția publică este obligată să asigure protecția funcționarului public împotriva
amenințărilor, violențelor, faptelor de ultraj cărora le-ar putea fi victimă în exercitarea funcției
publice sau în legătură cu aceasta. Pentru garantarea acestui drept, autoritatea sau instituția
publică va solicita sprijinul organelor abilitate, potrivit legii. Măsurile speciale de protecție
pentru funcționarii publici cu atribuții de control și inspecție, executare silită a creanțelor
bugetare, precum și pentru alte categorii de funcționari publici care desfășoară activități cu grad
ridicat de risc profesional se stabilesc prin acte normative, la propunerea ANFP sau de către
autorități și instituții publice, cu avizul ANFP.
SUBIECTUL 3
Identificați și detaliați 5 drepturi și libertăți fundamentale, așa cum sunt prevăzute în
Constituția României, republicată. Pentru 2 din drepturile și libertățile fundamentale identificate
și detaliate, la alegere, indicați modalitatea în care acestea se regăsesc reflectate în Legea nr. 188/
1999 privind Statutul funcționarilor publici, republicată, cu modificările și completările
ulterioare.

Constituția româniei
1. Dreptul la viață, precum și dreptul la integritatea fizică și psihică ale persoanei sunt
garantate. Nimeni nu poate fi supus torturii și nici unui fel de pedeapsă sau de tratament inuman
ori degradant.
Pedeapsa cu moartea este interzisă.
2. Dreptul la apărare este garantat. În cursul procesului, părțile au dreptul să fie asistate de
un avocat, ales sau numit din oficiu.
3. Cetățenii se pot asocia liber în partide politice, în sindicate, în patronate și în alte forme
de asociere.
Partidele sau organizațiile care, prin scopurile ori prin activitatea lor, militează împotriva
plurarismului politic, a părincipiilor statului de drept ori a suveranității, a integrității sau a
independenței României sunt neconstituționale.
 Nu pot face parte din partidele politice judecătorii Curții Constituționale, avocații
poporului, magistrații, membrii activi ai armatei, polițiștii și alte categorii de funcționari publici
stabilite prin legea organică.
Asociațiile cu caracter secret sunt interzise.
4. Salariații au dreptul la grevă pentru apărarea intereselor profesionale, economice și
sociale. Legea stabilește condițiile și limitele exercitării acestui drept, precum și garanțiile
necesare asigurării serviciilor esențiale pentru societate.
5. Dreptul la liberă circulație, în țară și în străinătate, este garantat. Legea stabilește
condițiile exercitării acestui drept. Fiecărui cetățean îi este asigurat dreptul de a-și stabilii
domiciliul sau reședința în orice localitate din țară, de a emigra, precum și de a reveni în țară.
Legea 188/ 1999
3. Dreptul de asociere sindicală este garantat funcționarilor publici.
Funcționarii publici pot, în mod liber, să înființeze organizații sindicale, să adere la ele și să
exercite orice mandat în cadrul acestora.
În situația în care înalții funcționari publici sau funcționarii publici care au calitate de
ordonatori de credite sunt aleși în organele de conducere a organizațiilor sindicale, aceștia au
obligația ca în termen de 15 zile de la alegerea în organele de conducere ale organizațiilor
sindicale să opteze pentru una dintre cele două funcții. În cazul în care funcționarul public
optează pentru desfășurarea activității în funcția de conducere în organizațiile sindicale,
raporturile de serviciu ale acestuia se suspendă pe o perioadă egală cu cea a mandatului în funcția
de conducere în organizația sindicală.
Funcționarii publici alții decât cei prevăzuți la alineatul anterior pot deține simultan funcția
publică și funcția în organele de conducere ale organizațiilor sindicale, cu obligația respectării
regimului incompatibilității și al conflictelor de interese care le este aplicabil.
Funcționarii publici se pot asocia în organizații profesionale sau în alte organizații având ca
scop protejarea intereselor profesionale.
Funcționarilor publici le este interzis să ocupe funcții de conducere în structurile sau
organele de conducere, alese sau numite, ale partidelor politice, definite conform statutului
acestora, ale organizațiilor cărora le este aplicabil același regim juridic ca și partidelor politice
sau ale fundațiilor ori asociațiilor care funcționează pe lângă partidele politice.
Înalților funcționari publici le este interzis să facă parte din partidele politice, organizații
cărora le este aplicabil același regim juridic ca și partidelor politice sau din fundațiile ori
asociațiile care funcționează pe lângă partidele politice.
Funcționarii publici au obligația ca, în exercitatea atribuțiilor ce le revin, să se abțină de la
exprimarea sau manifestarea publică a convingerilor și preferințelor lor politice, să nu favorizeze
vreun partid politic sau vreo organizație căreia îi este aplicabil același regim juridic ca și
partidelor politice.
4. Funcționarilor publici le este recunoscut dreptul la grevă, în condițiile legii.
Funcționarii publici care se află în grevă nu beneficiază de salariu și alte drepturi salariale
pe durata grevei.
 Raportul de serviciu se suspendă la inițiativa funcționarului public pentru participarea la
grevă, în condițiile legii. Cererea de suspendare a raportul de serviciu se face în scris cu 48 de
ore înainte de declanșarea grevei. Suspendarea raportului de serviciu se constată, respectiv se
aprobă prin act administrative al persoanei care are competența numirii în funcția publică.
SUBIECTUL 4
Detaliați modalitatea în care Constituția României, republicată, dispune cu privire la
egalitatea în drepturi în ceea ce privește ocuparea de funcții și demnități publice, incluzând
prevederile cu privire la dreptul de a fi ales și restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor
libertăți. Identificați în Legea nr. 188/ 1999 republicată, cu modificările și completările ulterioare
cel puțin 2 modalități prin care legea dezvoltă aplicarea prevederilor constituționale.

Constituția României
Funcțiile și demnitățile publice, civile sau militare, pot fi ocupate, în condițiile legii, de
persoanele care au cetățenie română și domiciliul în țară. Statul român garantează egalitatea de
șanse între femei și bărbați pentru ocuparea acestor funcții și demnități. În condițiile aderării
României la Uniunea Europeană, cetățenii Uniunii care îndeplinesc cerințele legii organice au
dreptul de a alege și de a fi aleși în autoritățile administrației publice locale.
Au dreptul de a fi aleși cetățenii cu drept de vot care îndeplinesc condițiile prevăzute la
alineatul anterior, dacă nu le este interzisă asocierea în partide politice. Candidații trebuie să fi
împlinit, până în ziua alegerilor inclusiv, vârsta de cel puțin 23 de ani pentru a fi aleși în Camera
Deputaților sau în organelle administrației publice locale, vârsta de cel puțin 33 de ani pentru a fi
aleși în Senat și vârsta de cel puțin 35 de ani pentru a fi aleși în funcția de Președinte a României.
În condițiile aderării României la Uniunea Europeană, cetățenii români au dreptul de a
alege și de a fi aleși în Parlamentul European.
Exercițiul unor drepturi sau al unor libertăți poate fi restâns numai prin lege și numai dacă
se impune, după caz, pentru: apărarea securității naționale, a ordinii, a sănătății ori a moralei
publice, adrepturilor și a libertăților cetățenilor; desfășurarea instrucției penale; prevenirea
consecințelor unei calamități naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav.
Restrângerea poate fi dispusă numai dacă este necesară într-o societate democratică. Măsura
trebuie să fie proporțională cu situația care a determinat-o, să fie aplicată în mod
nediscriminatoriu și fără a aduce atingere existenței dreptului sau a libertății.
Legea nr. 188/ 1999
1. Funcționarii publici pot fi aleși sau numiți într-o funcție de demnitate publică, în
condițiile legii.
Înalții funcționari publici și funcționarii publici de conducere pot fi numiți în funcții de demnitate
publică numai după încetarea, în condițiile legii, a raporturilor de serviciu. Prin excepție
funcționarii publici de conducere pot fi numiți în funcții de demnitate publică din cadrul
autorităților sau instituțiilor publice din administrația publică centrală în care își desfășoară
activitatea, precum și din cadrul autorităților sau
instituțiilor publice aflate în raporturi ierarhice cu aceasta. Înalții funcționari publici și
funcționarii publici de conducere pot candida pentru funcții de demnitate publică numai după
încetarea, în condițiile legii, a raporturilor de serviciu.
2. Funcționarilor publici le este interzis să ocupe funcții de conducere în structurile sau
organele de conducere, alese sau numite, ale partidelor politice, definite conform statutului
acestora, ale organizațiilor cărora le este aplicabil același regim juridic ca și partidelor politice
sau ale fundațiilor ori asociațiilor care funcționează pe lângă partidele politice.
Înalților funcționari publici le este interzis să facă parte din partidele politice, organizații
cărora le este aplicabil același regim juridic ca și partidelor politice sau din fundațiile ori
asociațiile care funcționează pe lângă partidele politice.
Funcționarii publici au obligația ca, în exercitatea atribuțiilor ce le revin, să se abțină de la
exprimarea sau manifestarea publică a convingerilor și preferințelor lor politice, să nu favorizeze
vreun partid politic sau vreo organizație căreia îi este aplicabil același regim juridic ca și
partidelor politice.

SUBIECTUL 5
Detaliați dreptul la grevă potrivit Constituției României și prezentați condițiile de exercitare
a acestuia de către funcționarii publici, conform prevederilor Legii nr. 188/ 1999 privind Statutul
funcționarilor publici, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Constituția României
Salariații au dreptul la grevă pentru apărarea intereselor profesionale, economice și sociale.
Legea stabilește condițiile și limitele exercitării acestui drept, precum și garanțiile necesare
asigurării serviciilor esențiale pentru societate.
Legea nr. 188/ 1999
Funcționarilor publici le este recunoscut dreptul la grevă, în condițiile legii. Funcționarii
publici care se află în grevă nu beneficiază de salariu și alte drepturi salariale pe durata grevei.
Raportul de serviciu se suspendă la inițiativa funcționarului public pentru participarea la
grevă, în condițiile legii. Cererea de suspendare a raportul de serviciu se face în scris cu 48 de
ore înainte de declanșarea grevei. Suspendarea raportului de serviciu se constată, respectiv se
aprobă prin act administrative al persoanei care are competența numirii în funcția publică.
Reluarea activității se dispune prin act administrativ al persoanei care are competența
legală de numire în funcția publică. Pe perioada suspendării raportului de serviciu autoritățile și
instituțiile publice au obligația să rezerve postul aferent funcției publice. Ocuparea acestuia se
face, pe o perioadă determinată, în condițiile legii. Pe perioada suspendării, raporturile de
serviciu ale funcționarilor publici nu pot înceta și nu pot fi modificate decât din inițiativa sau cu
acordul funcționarului public în cauză.
 SUBIECTUL 6
Tratați corelativ textul constituțional referitor la libertatea de exprimare și norma generală de
conduită profesională a funcționarilor publici privind libertatea opiniilor prevăzută de Legea nr.
7/2004 republicată.

Constituția României
Libertatea de exprimare a gândurilor, a opiniilor sau a credințelor și libertatea creațiilor de
orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare
în public, sunt inviolabile.
Cenzura de orice fel este interzisă.
Libertatea presei implică și libertatea de a inființa publicații.
Nici o publicație nu poate fi suprimată.
Legea poate impune mijloacelor de comunicare în masă obligația de a face publică sursa
finanțării.
Libertatea de exprimare nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, viața particulară a
persoanei și nici dreptul la propria imagine.
Sunt interzise de lege dăfăimarea țării și a națiunii, îndemnul la război de agresiune, la ură
națională, rasială, de clasă sau religioasă, incitarea la discriminare, la separatism teritorial sau la
violență publică, precum și manifestările obscene, contrare bunelor moravuri.
Răspunderea civilă pentru informația sau pentru creația adusă la cunoșință publică revine
editorului sau realizatorului, autorului, organiozatorului manifestării artistice, proprietarului
mijlocului de multiplicare, al postului de radio sau de televiziune, în condițiile legii. Delictele de
presă se stabilesc prin lege.
Legea nr. 7/ 2004
În îndeplinirea atribuţiilor de serviciu, funcţionarii publici au obligaţia de a respecta
demnitatea funcţiei publice deţinute, corelând libertatea dialogului cu promovarea intereselor
autorităţii sau instituţiei publice în care îşi desfăşoară activitatea.
În activitatea lor, funcţionarii publici au obligaţia de a respecta libertatea opiniilor şi de a
nu se lăsa influenţaţi de considerente personale sau de popularitate. În exprimarea opiniilor,
funcţionarii publici trebuie să aibă o atitudine conciliantă şi să evite generarea conflictelor
datorate schimbului de păreri.

SUBIECTUL 7
Detaliați restrângerea exercițiului unor drepturi potrivit Constituției României, republicată.
Indicați regulile aplicabile în legătură cu desfășurarea de activități politice sau asociate
activităților politice de către funcționarii publici, așa cum sunt acestea stabilite potrivit
Constituției României, republicată, Legii nr. 188/ 1999, republicată, cu modificările și
completările ulterioare și Legii nr. 7/2004, republicată.
 Constituția României
Au dreptul de a fi aleși cetățenii cu drept de vot care au cetățenie română și domiciliul în
țară, dacă nu le este interzisă asocierea în partide politice.
Nu pot face parte din partidele politice judecătorii Curții Constituționale, avocații
poporului, magistrații, membrii activi ai armatei, polițiștii și alte categorii de funcționari publici
stabilite prin legea organică.
Exercițiul unor drepturi sau al unor libertăți poate fi restâns numai prin lege și numai dacă
se impune, după caz, pentru: apărarea securității naționale, a ordinii, a sănătății ori a moralei
publice, a drepturilor și a libertăților cetățenilor; desfășurarea instrucției penale; prevenirea
consecințelor unei calamități naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav.
Restrângerea poate fi dispusă numai dacă este necesară într-o societate democratică. Măsura
trebuie să fie proporțională cu situația care a determinat-o, să fie aplicată în mod
nediscriminatoriu și fără a aduce atingere existenței dreptului sau a libertății.
Legea nr. 188/ 1999
Funcţionarilor publici le este interzis să ocupe funcţii de conducere în structurile sau
organele de conducere, alese sau numite, ale partidelor politice, definite conform statutului
acestora, ale organizaţiilor cărora le este aplicabil acelaşi regim juridic ca şi partidelor politice
sau ale fundaţiilor ori asociaţiilor care funcţionează pe lângă partidele politice.
Înalţilor funcţionari publici le este interzis să facă parte din partide politice, organizaţii cărora le
este aplicabil acelaşi regim juridic ca şi partidelor politice sau din fundaţiile ori asociaţiile care
funcţionează pe lângă partidele politice.
Funcţionarii publici au obligaţia ca, în exercitarea atribuţiilor ce le revin, să se abţină de la
exprimarea sau manifestarea publică a convingerilor şi preferinţelor lor politice, să nu favorizeze
vreun partid politic sau vreo organizaţie căreia îi este aplicabil acelaşi regim juridic ca şi
partidelor politice.
Funcţionarii publici au obligaţia să respecte întocmai regimul juridic al conflictului de
interese şi al incompatibilităţilor, stabilite potrivit legii.
Legea nr. 7/ 2004
În exercitarea funcţiei publice, funcţionarilor publici le este interzis:
a) să participe la colectarea de fonduri pentru activitatea partidelor politice;
b) să furnizeze sprijin logistic candidaţilor la funcţii de demnitate publică;
c) să colaboreze, în afara relaţiilor de serviciu, cu persoanele fizice sau juridice care fac donaţii
ori sponsorizări partidelor politice;
d) să afişeze, în cadrul autorităţilor sau instituţiilor publice, însemne ori obiecte inscripţionate cu
sigla sau denumirea partidelor politice ori a candidaţilor acestora.

SUBIECTUL 8
Detaliați dreptul de asociere a funcționarilor publici din perspectiva Constituției României,
republicată, și din perspectiva Legii nr. 188/ 1999 privind Statutul funcționarilor publici,
republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Dreptul de asociere- Constituția României

Cetățenii se pot asocia liber în partide politice, în sindicate, în patronate și în alte forme de
asociere.
Partidele sau organizațiile care, prin scopurile ori prin activitatea lor, militează împotriva
plurarismului politic, a părincipiilor statului de drept ori a suveranității, a integrității sau a
independenței României sunt neconstituționale.
Nu pot face parte din partidele politice judecătorii Curții Constituționale, avocații
poporului, magistrații, membrii activi ai armatei, polițiștii și alte categorii de funcționari publici
stabilite prin legea organică.
Asociațiile cu caracter secret sunt interzise.
Legea nr. 188/ 1999
Dreptul de asociere sindicală este garantat funcționarilor publici.
Funcționarii publici pot, în mod liber, să înființeze organizații sindicale, să adere la ele și să
exercite orice mandat în cadrul acestora.
În situația în care înalții funcționari publici sau funcționarii publici care au calitate de
ordonatori de credite sunt aleși în organele de conducere a organizațiilor sindicale, aceștia au
obligația ca în termen de 15 zile de la alegerea în organele de conducere ale organizațiilor
sindicale să opteze pentru una dintre cele două
funcții. În cazul în care funcționarul public optează pentru desfășurarea activității în funcția de
conducere în organizațiile sindicale, raporturile de serviciu ale acestuia se suspendă pe o
perioadă egală cu cea a mandatului în funcția de conducere în organizația sindicală.
Funcționarii publici alții decât cei prevăzuți la alineatul anterior pot deține simultan funcția
publică și funcția în organele de conducere ale organizațiilor sindicale, cu obligația respectării
regimului incompatibilității și al conflictelor de interese care le este aplicabil.
Funcționarii publici se pot asocia în organizații profesionale sau în alte organizații având ca
scop protejarea intereselor profesionale.
Funcționarilor publici le este interzis să ocupe funcții de conducere în structurile sau
organele de conducere, alese sau numite, ale partidelor politice, definite conform statutului
acestora, ale organizațiilor cărora le este aplicabil același regim juridic ca și partidelor politice
sau ale fundațiilor ori asociațiilor care funcționează pe lângă partidele politice.
Înalților funcționari publici le este interzis să facă parte din partidele politice, organizații
cărora le este aplicabil același regim juridic ca și partidelor politice sau din fundațiile ori
asociațiile care funcționează pe lângă partidele politice.
Funcționarii publici au obligația ca, în exercitatea atribuțiilor ce le revin, să se abțină de la
exprimarea sau manifestarea publică a convingerilor și preferințelor lor politice, să nu favorizeze
vreun partid politic sau vreo organizație căreia îi este aplicabil același regim juridic ca și
partidelor politice.