TR~IE{TE-}I VIA}A!

WWW.PLAYBOYROMANIA.RO

IULIE 2010 • NR 7 (129) • 8,9 LEI

AsHLEY

cAMERON

DIAz
sEx & cO.

DuPRé
PIcTORIAL cu

fEMEIA cARE A DAT

PEsTE cAP POLITIcA
AMERIcAN~

©1999 Attica Media RMN; ©2010 PLAYBOY, as to materials published in the May, July,
2010 U.S. Edition of PLAYBOY.

LA HOLLYWOOD

sEcRETELE
LuI MADOff

sEx, BaNI, faLImENt

VIcTOR
cIuTAcu

I sE sPuNE
TONOMATu’

fAT~ BLOND~
|N }ARA LuI B~sEscu

NOuA {cOAL~
DE sPIONI BRITANIcI
uRMA{II LuI JAMEs BOND
Nu MAI VIN dE La oxfoRd,
cI DE PE sTRAD~

MILIONARI
DE WEEKEND

BIttmaN, ChILIaN,
mÅNdRU}~, NEgRU,
ghENEa, PoPEsCU,
ELAN
editorial

CAMERON DIAZ este cea mai vorb`rea]` actri]` de la Hollywood,

una care nu ezit` s` vorbeasc` liber despre sexualitate. |n acest
interviu de senza]ie, ea face c\teva m`rturisiri incredibile, \ns` pe
m`sura temperamentului ei vulcanic. Cu mult` autoironie, \[i asum`
inclusiv remarcile r`ut`cioase din Lost in Translation: “Eu s\nt prima
care face mi[to de mine!”.

BILL DAVIDSON este un fanatic al sunetului unic scos de ]eava

de e[apament a celei mai cunoscute motociclete din lume. Deloc
\nt\mpl`tor: Bill, cu care Dan-Silviu Boerescu, a avut privilegiul de
a se \nt\lni personal la Londra, este a patra genera]ie din acea
familie Davidson care a creat mitul Harley-Davidson.
Adrenalin` pur`!

VICTOR CIUTACU este ziaristul pentru care Traian B`sescu a

inventat eticheta “tonomat”. Cu mult umor, incomodul om de
televiziune, dar [i de pres` scris` sau internet, ne poveste[te culisele
vie]ii sale de zi cu zi, profesionale [i nu numai. Un altfel de Ciutacu?
S-ar putea s` ave]i o revela]ie.

BERNIE MADOFF va r`m\ne, probabil, \n istorie drept cel mai

mare escroc de pe Wall Street. Pu]ini [tiau c` personajul care a
delapidat vreo 50 miliarde de dolari nu era doar un escroc financiar,
ci [i un escroc sentimental. Fosta sa amant` spune povestea unei
aventuri care a ajuns s` o ruineze … [i pe ea!

MARIUS GHENEA face parte din t\n`ra dar c`lita nou` genera]ie
de antreprenori romåni. Averea [i succesul \n afaceri nu au reu[it,
\ns`, s`-i ia min]ile! Ascensiunea sa r`m\ne, \n continuare, un pariu
cu normalitatea, fapt confirmat [i de pove[tile celorlal]i b`rba]i
celebri pe care Ramona Pop i-a luat la \ntreb`ri \n articolul “Milionari
romåni de weekend”.

O dat` pentru

TOTDEAUNA!
Din nou, afl`m, din diverse surse, c` unii se folosesc de
numele PLAYBOY pentru a face propuneri indecente [i
… penale fetelor frumoase. Am sesizat, la fel, din nou,
organele abilitate [i se fac cercet`ri. Anun]`m, pe aceast`
cale, c` vom merge p\n` \n p\nzele albe pentru a se elimina
aceste practici.
Dar, pentru cine are urechi s` aud` [i ochi s` vad`, mai
facem \nc` o dat` c\teva preciz`ri de bun sim]:
–PLAYBOY nu face casting prin messenger, Facebook etc.
–PLAYBOY nu face [edin]e foto de prob` dec\t \n studioul
de la sediul redac]iei
–PLAYBOY nu folose[te intermediari pentru a negocia
contracte de publicare
–PLAYBOY nu discut` cu poten]ialele modele ale revistei
dec\t la sediul redac]iei
–PLAYBOY nu face [edin]e foto de nici un fel \n absen]a
unui contract scris cu modelele selectate
–PLAYBOY are un num`r restr\ns de persoane care
discut` cu modelele, iar contractele s\nt negociate numai
de directorul editorial al revistei
–PLAYBOY este singura institu]ie care poate organiza
evenimente PLAYBOY
Este foarte simplu: orice fat` contactat` \n numele
PLAYBOY poate suna imediat la redac]ie pentru a verifica
dac` \ntr-adev`r este vorba de o propunere de la
PLAYBOY.
Cite[te PLAYBOY!
Tr`ie[te-]i via]a! B
Dan-Silviu Boerescu

IULIE 2010 c 1
sumar

iulie 2010

PICTORIALE
14 l SEDUC}IE 100%
Roxana Papas
38 l NICOLETA MACARENCU
Blond` \n ]ara lui B`sescu
52 l MISS IULIE
Anna Grigorenko
86 l ASHLEY DUPRÉ
Fata rea a Americii

EXCLUSIV
30 l TIFF 2010
Filmul, aurul [i ardelenii
34 l 20 DE |NTREB~RI:
Victor Ciutacu spune vorbe grele
48 l ADIO, BOND!
Noua genera]ie de spioni
64 l FICTION:
SHERYL WEINSTEIN
Secretele lui Madoff
68 l INTERVIU: CAMERON DIAZ
Sexy, rea (de gur`) [i cu vino-ncoa’
74 l HOT STYLE
Milionarii romåni de week-end
80 l MONDIALE
C\nd fotbalul ]ine loc de sex

MASCULIN
10 l EGOISTUL ROMANTIC
Co[marul lui Bradbury
20 l PROFIL: DORIAN BOGU}~
Bucure[ti via Tbilisi
21 l PROFIL: BOGDAN G|BOVAN
„Fotografia de art` este o ni[`”
22 l PROFIL: BILL DAVIDSON
Sunetul unei Harley
24 l GASTROWINE
Corcova, Bibescu, Gagarin
26 l CARTE
Femei \n literatur`
28 l MUZIC~
PARAZI}II, du[manii netului

2 c IULIE 2010

>36

NICOLETA
MACARENCU
sumar

iulie 2010

29 l FILM
Amenin]area fantomei

PLAYBOY EGO
96 l GOING OUT
Foie Gras & C.
98 l TOYS FOR BOYS
Chestiuni de imagine
102 l SHOPPING
104 l TRAVEL
Visul american
109 l CONSILIER
Limb` cu m`sline
113 l FOOD GURU
Sweet Surrender
115 l FASHION GURU
Pijama de fi]e
117 l CONSUMER GURU
Avon sau a nu vinde

>52

ANNA
GRIGORENKO
4 c IULIE 2010
b

Edi]ia romån`

DAN-SILVIU BOERESCU director editorial

C~T~LIN MIH~IL~ redactor [ef-adjunct
LILIANA URIAN editor
RAMONA POP editor
R~ZVAN ANGHELESCU art director
MARIUS GHEORGHIU senior designer
ALIN B~RBULESCU produc`tor foto
EDI IORD~NESCU editor foto
CAMELIA TUDOR prepress
colaboratori
DORU AM~RIUC~I, FELICIA BRIGHID~U, DRAGO{ CRISTESCU,
FLORIN DUMITRESCU, CLAUDIA FILIP, IOANA HALUNGA, LORENA LUPU,
IRINA MARINESCU, CRISTIAN MUNTEANU, C~T~LIN P~DURARU,
ADRIANA POPESCU, ADRIAN STOICOVICIU
publicitate
IULIAN ICHIM director
MARIA BURNEA brand manager
CLAUDIA PROTENCO sales manager
ANDREEA MARINESCU traffic executive
COSMINA BALABAN marketing & pr coordinator
MIHAELA BECHERU marketing & pr executive
prelucrare de imagini
LILIANA VOICA
produc]ie
IULIAN SZIDELO director
departament financiar
ANGELA IORDAN director financiar
MIHAELA BULIGA, IOANA MARTIN, MIRELA OLTEANU
tipar MEGAPRESS S.A.
difuzare RAUTAKIRJA, TUTUN {I ZIARE, HACHETTE
021.210.65.30; 021.210.65.32

surse foto
Photoland, Guliver, Hepta, Reuters, Northfoto,
Red Dot, Mediafax, Rompres [i alte surse
editor
ATTICA MEDIA RMN
CEO
MASSIMO MONTI
general manager
R~ZVAN RO{U
Adresa: Str. Ing. Emil Balaban, nr. 14, sector 1, Bucure[ti
Tel.: 0314.136.200; Fax: 0314.250.472;
E-mail: playboy@atticamedia.ro
www.playboyromania.ro
Conform art. 205-206 din Codul Penal, responsabilitatea privind informa]iile [i
opiniile
publicate \n revist` apar]ine exclusiv autorilor.
PLAYBOY (ISSN 1454-7538)
Iulie 2010, num`rul 7 (129)
Publicat lunar \n edi]ie na]ional`

c USA
HUGH M. HEFNER editor-in-chief
ROB WILSON art director
GARY COLE photography director

PLAYBOY ENTERPRISES

ALEX VAICKUS president

JIMMY JELLINEK chief content officer
MARKUS GRINDEL managing director, international print/digital

PLAYBOY INTERNATIONAL PUBLISHING

DAVID WALKER publishing & editorial director

MARY NASTOS manager/publishing services
GABRIELA CIFUENTES international publishing administrator
WILLIAM ANSELL editorial coordinator
VERONICA REYES editorial administrator
PLAYBOY, PLAYMATE, PLAYMATE OF THE MONTH, PLAYMATE OF THE YEAR, RABBIT HEAD DESIGN
and
FEMLIN DESIGN are trademarks of and used under license from Playboy Enterprises
International, Inc.
Nici un material din revist` nu poate fi preluat sau reprodus par]ial
f`r` acordul SCRIS explicit al Attica Media RMN, ISSN 1454–7538

Publica]ie auditat` de BRAT

Publica]ie ce beneficiaz` de rezultate de audien]` conform Studiului Na]ional de

Audien]`
m`surate \n perioada iunie 2008 – iunie 2009
BUZZ SEDUC}IE PROFIL
EGOISTUL ROMANTIC CARTE

FILM

GASTROWINE

IULIE 2010 c 7
in

buzz

BORDEL PE INVERS

E[ti t\n`r, \nalt, dotat, dar nu vrei

s` prezin]i mod` ... fiindc` \]i plac
femeile? Stai lini[tit, exist` [i alt
mod de a face bani, mai pu]in
dureroase. Nu e nevoie de creme
speciale, ba chiar po]i face asta
afl\ndu-te de cealalt` parte a ]evii
cu idei senzuale!
De pild`, ([i) la Londra, exist` o
cas` de toleran]` \n care prestatorii s\nt b`rba]i, iar beneficiarele
s\nt doamne [i, mai rar, domni[oare. Servicii complete – adesea
foarte creative! – oferite \ntr-un
templu al pl`cerii situat undeva
\ntre Kensington High Street [i
King’s Road, deservit de 12 b`ie]i.
Exist`, aici, un birou de primire a
clientelor (un b`iat care se prezint`
drept ”Ronald” face oficiile de
bun venit [i, apoi, emite bonuri

fiscale), un salon de vizionare a

ofertei [i, evident, 4 dormitoare,
probabil b`ie]ii lucr\nd \n ture.
Unii dintre b`ie]i s\nt actori afla]i
\ntre dou` castinguri, al]ii au slujbe

de noapte \n cluburi sau restaurante, al]ii sus]in c` o fac de

pl`cere. (Al]ii, multifunc]ionali
\nainte vreme, au prestat [i pentru
b`rba]i!)

Simplu, curat, elegant = 50 – 100

lire sterline, \n func]ie de serviciile
oferite. Supratax` de 100% pentru
so]ii/partenerii voyeuri[ti, care
doresc s` asiste.

TRAS~ PRIN INEL, CU MUST~CIOAR~...

Un om politic arab, av\nd rangul diplomatic de ambasador, a decis s`-[i anuleze

nunta
dup` ce a descoperit c` viitoarea sa so]ie avea barb` [i era sa[ie. Victima sus]ine
c`
a fost de bun` [i islamic` credin]`, dar c` a fost \n[elat grotesc de mama fetei,
care
i-a ar`tat poze cu sora viitoarei mirese. B`rbatul a afirmat \n fa]a unui tribunal
Sharia din Dubai c` familia fetei i-a ar`tat mamei sale poze false.
Prezumtivii miri s-au \nt\lnit doar de c\teva ori, iar fata a purtat tot timpul
niqabul
\n acele momente – hai s` le zicem – intime. Dup` ce au semnat contractul de
c`s`torie, mirele a \ncercat s`-[i s`rute viitoarea so]ie, \ns` a descoperit c`
aceasta
are barb` [i ochii c\[. Finalmente, s`racul om bogat a decis s` anuleze nunta [i a
cerut
daune morale [i materiale. De asemenea, mirele a cerut familiei fetei s`-i fie
returnate cadourile pe care le cump`rase pentru viitoarea sa so]ie, \n valoare de
aproape
100.000 de euro. |n timpul procesului, fata (?) a cerut s`-i fie pl`tit` pensie
alimentar`. Curtea a pronun]at divor]ul, dar a decis c` mirele nu-[i va primi
\napoi darurile
f`cute tinerei cu exces de pilozitate facial`. Nici m`car aparatul de ras pe
picioare...
8 c IULIE 2010

TANDRE}E PE |NTUNERIC

Nu degeaba canadienii nu s\nt doar ciuca bancurilor

vecinilor americanilor, ci [i m`ciuca inova]iilor (adesea) erotice. Lisa Murphy a
scos primul manual erotic “\n Braille”,
de fapt un foarte scump album intitulat Tactile Mind, care
con]ine imagini \n relief cu femei apetisante, dar [i cu un
“robot sexual masculin”. Albumul este realizat manual \n
serie foarte mic`, put\nd fi cump`rat, pentru 225 dolari
canadieni doar de pe site-ul Lisei, www.tactilemind.com [i
neap`r\nd pe Amazon.
|n colec]ia institutului Kinsey, exist`, \ns`, inclusiv un
exemplar PLAYBOY \n braille…
in

egoistul romantic
DAR SOCIETATEA NOASTR~

Cyril Cusack [i Oskar Werner \n Fahrenheit 451

Co[marul
lui
Bradbury
Oare librarii [i bibliotecarii din lumea \ntreag` vor
face precum v\nz`torii de discuri, care au falimentat f`r` s` protesteze?
Text de Frédéric Beigbeder; Traducere [i adaptare: Liliana Urian; Foto: Northfoto
CARTEA IMPRIMAT~ pe h\rtie
este amenin]at` de dispari]ie \n
indiferen]a general`. S\nt surprins de
absen]a de rezisten]` a publicului:
dematerializarea discului se pare c` nu
m-a \ntristat dec\t pe mine, cre[terea
faimei c`r]ii electronice se pare c` nu
\ngrijoreaz` pe nimeni. {tiu de unde
vine paranoia mea: de la romanul lui
Ray Bradbury, Fahrenheit 451, publi10 c IULIE 2010

cat \n 1953 [i pe care l-am citit c\nd

aveam 14 ani. El descrie o lume \n
care c`r]ile s\nt arse de pompieri piromani \narma]i cu arunc`toare de fl`c`ri
la 451 grade Fahrenheit, adic` 223
grade Celsius. |n 1966, François Truffaut l-a ecranizat \n singurul s`u film sf.
DAC~ TRUFFAUT s-ar \ntoarce
azi [i i s-ar spune c` toat` cunoa[terea mon dial` este \n curs de

informatizare pentru a fi transferat` pe

ecrane, iar c`r]ile din h\rtie vor fi rezervate unei elite erudite, feti[i[tilor
bibliofili, colec]ionarilor sau arhivarilor
maniaci, pun pariu c` ar pl\nge.

este deja at\t de mult convertit` la

consumul de imagini, \nc\t genera]ia
t\n`r`, \n majoritate atins` de A.D.D.
(Attention Deficit Disorder), incapabil`
\n cur\nd de cea mai mic` concentrare, a l`sat ecranele s` se instaleze
peste tot, pe str`zi, \n avioane, \n
autobuze, metrouri, trenuri, \n buzunarele [i m\inile noastre. Ea va accepta f`r` a
cr\cni \nlocuirea c`r]ilor cu
ecrane, ca \n romanul din 1953 (casa
eroului are pere]i-ecrane).
{i ce vom face cu c`r]ile devenite
perimate? A[a cum spune Bradbury:
„Exist` mai multe moduri de a arde o
carte”. Poate nu se va practica
autodafeul (r`u v`zut de la nazi[ti
\ncoace), dar se va \nceta fabricarea
lor. Majoritatea vor fi bombardate,
pentru a se elibera spa]iul. Libr`riile se
vor \nchide [i bibliotecile vor sem`na
– cum se \nt\mpl` deja – cu ni[te
cybercafé-uri.
RAY BRADBURY \[i imagina o
societate \n care faptul de a poseda
o carte era considerat o crim`. Eroul
c`r]ii lui, Guy Montag, ancheteaz`
pentru a g`si ultimele romane ascunse la b`tr\ni anarhi[ti [i pentru a le
distruge. Ca [i Winston Smith din
1984 al lui Orwell, el este salvat de
\nt\lnirea cu o t\n`r` femeie. Brusc,
are o revela]ie [i decide s` se reapuce de tip`rit c`r]i. G`se[te profesori
titra]i care s`-i \nve]e pe al]ii pe de rost
textele esen]iale, pentru a le p`stra \n
clandestinitate. |n Fahrenheit 451, salvatoarea se nume[te Clarisse [i are 17
ani. Hei! Unde e[ti tu, Clarisse? O caut pe adolescenta care va \mpiedica
profe]ia lui Bradbury s` se realizeze,
el care spunea c` „science-fiction-ul
este descrierea realit`]ii”. Mi-ar pl`cea
mult ca, m`car o dat`, s` se fi \n[elat.
Sper c` exist` o Clarisse care \[i va
arunca telefonul mobil, cititorul electronic de c`r]i [i laptopul \ntr-un r\u,
pentru a se a[eza pe o banc` [i a
deschide Apocalipsa Sf\ntului Ioan:
„De o parte [i de alta a r\ului, cre[te
pomul vie]ii, f`c\nd rod de dou`sprezece ori pe an [i d\ndu-[i rodul în
fiecare lun`; [i frunzele acestui pom
s\nt spre t`m`duirea neamurilor”.
(Capitolul XXII, 2)
B

Frédéric Beigbeder este scriitor, autor

al romanelor 199 .000 lei, Dragostea dureaz` trei ani, Egoistul romantic, Iart`-
m`!...
Ajut`-m`!... , Un roman francez.
in

showroom

Subaru Forester
SUV pentru pasageri

Experien]` palpitant` de pilotaj \n

regim de \ncredere [i confort? Nu degeaba se spune c` dinamica ideal`
duce la siguran]`…
Text de Silviu Leahu: Foto: Subaru
PIONIER AL VEHICULELOR crossover, modelul Forester a debutat în
1997. Cu o manevrabilitate deosebit` [i o vizibilitate sporit` – datorat`
unei g`rzi la sol de 200 de mm, plus o
u[urin]` de utilizare oferit` de celelalte
dot`ri, Forester a creat un nou gen de
„SUV evoluat pentru pasageri”. Ca
experien]` de pilotaj, modelul beneficiaz` de performan]e deosebite
datorit` sistemului de trac]iune integral` Symmetrical All Wheel Drive
construit în jurul unui motor cu cilindrii
dispu[i orizontal-opus cu un centru
de greutate cobor\t.
Cea de-a treia genera]ie a acestui
model este o nou` genera]ie de
12 c IULIE 2010

crossover SUV dezvoltat` de Subaru. Aceast` ma[in` îmbin` confortul

pasagerului cu manevrabilitatea [i
reu[e[te s` satisfac` at\t nevoile de
zi cu zi ale traficului, c\t [i dorin]a
de aventur` [i capacit`]ile off-road
ale unui SUV.
ÎN PLUS, SUBARU a fost dezvoltat
pentru a oferi „Cel mai bun pachet
pentru un stil de via]` activ”,
cumul\nd un nivel înalt al confortului,
performan]ei, versatilit`]ii [i al siguran]ei, pentru ca [oferii [i familiile lor
s` se bucure de stilul de via]` dinamic contemporan. Bazat pe conceptul
de „siguran]`, confort [i distrac]ie”,
Subaru a echilibrat aceste trei ele-

mente pentru o mai bun` percep]ie

a condusului, sprijinit` de senza]ia de
siguran]` oferit` de sistemul de
trac]iune integral` Symmetrical
AWD, precum [i de un mod de
func]ionare „ecofriendly” [i o eficien]` sporit` a consumului de combustibil.
FORESTER MIZEAZ~ în continuare
valoarea [i calitatea Subaru pe care
clien]ii fideli se a[teapt` s` o primeasc`: pl`cerea la volan cu un
maximum de siguran]`. Aceast` filozofie conform c`reia “dinamica
ideal` conduce la siguran]`” este
amplificat` prin accentul pus pe
sporirea pl`cerii la volan, [i aduce

un plus de valoare pentru confort [i

încredere. Forester dispune de o
manevrabilitate superioar`, care
r`spunde inten]iilor [oferului, asigur\nd [i un spa]iu relaxant în habitaclu,
confort în timpul deplas`rii [i o
utilitate crescut`. Scopul a fost
crearea unei ma[ini care ofer` at\t
[oferului, c\t [i pasagerilor siguran]`,
dar [i confort, [i care în acela[i timp
s` ridice nivelul performan]elor.
OFERT~. Subaru Forester este disponibil, \n aceast` perioad`, fie cu o
serie de avantaje speciale pentru
clien]i, fie cu o ofert` de leasing pentru versiunile pe benzin`.
Detalii pe www.subarumotors.ro. B
ROXANA
PAPAS
Dup` melci

Noua noastr` vedet`

din Timi[oara a pozat,
\n plin` var`, pentru
primul ei pictorial \n
gr`dina restaurantului Escargot
de pe Str. Toamnei,
din Bucure[ti.
Fotografii de Adrian Stoicoviciu
Pictorial de Marius Gheorghiu
Text de Silviu Leahu

Roxana a fost o mic` revela]ie pentru

echipa PLAYBOY prezent` la acest
pictorial: la numai 19 ani, studenta din
Banat avea dezinvoltura [i naturale]ea
unui model profesionist. A intrat
foarte sigur` pe ea \n atmosfera de
lucru, n-a f`cut parad` de pudibonderie [i a demonstrat c` rigorile unui
asemenea tip de material fotografic
nu o intimideaz` cu nimic. Asta, chiar
dac`, practic, poza nud pentru prima
oar` \n via]`, iar [edin]a foto se
desf`[ura live \n mijlocul clien]ilor
noului [i cochetului restaurant specializat \n gastronomie fran]uzeasc`.
|n plin` [i epuizant` sesiune de examene la facultatea de management
din cadrul ASE-ului timi[orean, cu
un impresionant vraf de cursuri dup`
ea, Roxana a venit, totu[i, deconectat` la [edin]a foto. Am aflat de la
Alin, produc`torul nostru, o posibil`
explica]ie: cu o sear` \nainte, modelul
trecuse pe la M`rul de Aur, iar un
prieten o convinsese c` un pic de
Margarita nu a f`cut r`u nim`nui \naintea unui pictorial! Desigur, aceasta
e doar o mic` b\rf` r`ut`cioas` [i nu
putem crede \n ea: \n realitate, Roxana este f`cut` pentru a poza [i
pariem c` acesta este doar primul
dintr-o lung` serie de pictoriale! B
14 c IULIE 2010
seduc]ie 100%

in

Machiaj: Alexandra Ni]`

Coafur`: Cleopatra Ama Micu
Produc]ie: Alin B`rbulescu
Accesorii: Aldo, Accessorize, Icon, Polo Garage, Mango
Haine: Mango, Rebelle, Debenhams
Lenjerie: I.D Sarrieri
Loca]ie: Escargot, strada Toamnei 101. (www.escargot.ro)

IULIE 2010 c 15
16 c IULIE 2010
seduc]ie 100%

in

IULIE 2010 c 17
in

seduc]ie 100%

18 c IULIE 2010
IULIE 2010 c 19
in

profil

Dorian Bogu]`
Bucure[ti via Tbilisi

L-am detestat \n Efect 30, l-am comp`timit \n

Francesca, am r\s de el \n Caravana cinematografic`.
Are toate datele unui actor complet.
Interviu de Lorena Lupu; Foto: Roald Aron
PLAYBOY: La ce v\rst` ]i-a venit
ideea de a te apuca de actorie?
DORIAN BOGU}~: Nu a fost o idee,
a fost o conjunctur`. Aveam 12 ani
c\nd tat`l unui prieten, angajat al unui
studio de film, m-a chemat la un casting, pe care l-am luat. Am lipsit de la
[coal` dou` luni – era o fericire
20 c IULIE 2010

enorm`! – am c\[tigat [i bani, mi-am

luat o biciclet`. Iar c\nd am ajuns iar la
[coal`, to]i m-au tratat ca pe un erou,
iar fata cea mai frumoas` din clas`
m-a \ntrebat dac` poate s` stea cu
mine \n banc`. {i atunci mi-am zis:
dac` actoria \nseamn` dou` luni de
distrac]ie, bani de biciclet`, s` devii

eroul clasei [i colegul de banc` al

celei mai frumoase fete, ce po]i s`-]i
dore[ti mai mult de at\t?
PLAYBOY: Cum ai ajuns s` faci actoria la Tbilisi?
DORIAN BOGU}~: S\nt din Chi[in`u,
[tiu rusa la perfec]ie. Mi-a c`zut sub
ochi un anun]: se dau admiteri la Tbi-

lisi, \n Georgia. Or, [coala din Georgia

era celebr`, a dat actori monumentali.
{i a fost singura dat` c\nd au venit la
Chi[in`u, s` organizeze o sesiune de
admiteri. Dar nu am r`mas acolo,
pentru c` limba e grea. Ce crezi c`
\nseamn` “Me[en mir kar har”?
PLAYBOY: O \njur`tur` de mam`?
DORIAN BOGU}~: Nu, cum s` te
\njur de mam`? E... “Te iubesc”.
PLAYBOY: Cum ai ajuns la Bucure[ti?
DORIAN BOGU}~: Am fost [ase
ani actor la Teatrul din Chi[in`u, apoi,
am sim]it c` \mi doresc altceva. Mi-am
luat bilet spre Bucure[ti. |nt\i pentru 11
august 1999, apoi mi-am dat seama
c` era ziua eclipsei totale de soare. Nu
voiam s` \mi schimb destinul \ntr-o zi
de eclips`. {i mi-am schimbat biletul
pentru ziua de 14.
PLAYBOY: Aveai pe cineva aici,
vreun aranjament?
DORIAN BOGU}~: Nu aveam dec\t
o sut` de dolari \n buzunar. |i c\[tigasem f`c\nd un fel de semi-striptease
show: prezentam haine pe care le
scoteam. Bine, pe p`rin]i i-am p`c`lit
c` am un job aici, o filmare. {i am cobor\t \n gar`, am cump`rat un ziar, am
g`sit o garsonier` ieftin`, l\ng` Fabrica de P\ine Titan, \n care singurul lucru
care func]iona era un radio din
1960. Noaptea, am lucrat ca barman
la o bodeg`; ziua, m` duceam la castinguri. M-a descoperit Florin Zamfirescu, m-a
luat asistent la facultate;
apoi am \nceput s` ob]in roluri.
PLAYBOY: Primul t`u succes?
DORIAN BOGU}~: Momentul \n
care am \nv`]at s` fac ciorb` de peri[oare. Fiind singur [i f`r` bani, a trebuit s`
g`sesc o cale de a-mi p`c`li iar
p`rin]ii, c\nd au venit s` m` vad`. Am
decorat frumos masa, le-am servit
ciorba. Iar mama a \nceput s` pl\ng`:
“Acum, c` [tii s` g`te[ti, nu mai ai nici
un motiv s` te \nsori!”
PLAYBOY: Succes artistic?
DORIAN BOGU}~: Ce e `la “succes
artistic”? S` te recunoasc` lumea pe
strad`? S` te dea la televizor?!?
PLAYBOY: Ai jucat cu Nicoleta Luciu, Monica B\rl`deanu, Andreea
Raicu [i Daniela Nane. Te-au combinat tabloidele cu fetele astea?
DORIAN BOGU}~: St`team \n
Bucure[ti, pe ploaie, [i citeam \n
tabloide c` s\nt \n Seychelles cu
Andreea Raicu. Nu vrei s` [tii c\t de
mult m-am invidiat... B
profil

Bogdan G\rbovan

„Fotografia de art` este o ni[`.”

To]i am putea face ceea ce face t\n`rul artist Bogdan
G\rbovan. Numai c` nu ne-a trecut prin minte...
Interviu de Lorena Lupu

PLAYBOY: C\nd ]i-ai descoperit pasiunea pentru fotografie?

BOGDAN G|RBOVAN: T\rziu, c\nd
eram deja \n anul II al Facult`]ii de
Arte Plastice, sec]ia Foto-Video. De
fapt, m-am apucat de fotografie, la 19
ani, din ciud`. Fusesem \ntr-o excursie,
[i nu puteam face schimb de poze cu

nimeni. Atunci, de ziua mea de

na[tere, p`rin]ii mi-au dat un aparat
mic, gen „s`punier`”. Adev`ratul
declic, \ns`, s-a produs \n anul II...
PLAYBOY: Ce \nseamn` „adev`ratul declic”?
BOGDAN G|RBOVAN: Nevoia de a
propune o idee, ca apoi s` m` auto...

(era s` zic autoflagelez, ha-ha), s` o

aplic. Nu mai fotografiez chestii
dr`gu]e la \nt\mplare, ci dezvolt un
concept, apoi realizez fotografiile. Astfel, imaginile s\nt ca o propozi]ie cu
subiect, predicat, atribute [i complemente. Dincolo de asta, m` fascineaz`
conceptele simple, cotidiene. Ca omul

in

s` spun` „asta a[ fi putut face [i eu”.

PLAYBOY: P`i, dac` pot face [i eu
ce faci tu, ce te face deosebit?
BOGDAN G|RBOVAN: Faptul c`
nu te-ai g\ndit la asta p\n` acum! {i
Revolu]ia ar fi putut-o face oricine –
dar, timp de 25 de ani, oamenii nu
s-au g\ndit la asta.
PLAYBOY: Aha! P`i, care e conceptul expozi]iei tale, vernisate pe
8 iunie, la Atelier 35?
BOGDAN G|RBOVAN: Expozi]ia se
nume[te 10/1. Am pornit de la o
observa]ie simpl`: garsoniera \n care
locuiam, la etajul 10, era identic`,
structural [i arhitectural, cu cele nou`
de sub ea. Interesant de studiat este
modul \n care aceste spa]ii identice
s\nt personalizate de fiecare.
PLAYBOY: Expozi]ii precedente?
BOGDAN G|RBOVAN: A fost
„5@14”, o serie care \nf`]i[a 5 pu[tani
la 14 ani. M-a interesat studiul rudimentelor de ierarhie \n acest grup de
prieteni. Apoi, ca membru al grupului
„Ro_archive”, am f`cut \mpreun` cu
Michele Bressan o serie numit` „Trip
la dou` stele”, despre hotelurile de
dou` stele ale litoralului romånesc.
Datorit` grupului, fotografiile mele
au beneficiat de promovare, au fost
expuse \n Paris, Praga, Istanbul.
PLAYBOY: {i locatarii au fost de
acord?
BOGDAN G|RBOVAN: Da, unii mai
repede, al]ii mai greu. Ideea mi-a
venit c\nd m-a invitat vecina de la 9 s`
\i ung o u[` care sc\r]\ia. C\nd am
v`zut interiorul, am r`mas uimit: era
un spa]iu blocat \n timp, \n anii ‘60... [i
am decis s` conturez acest concept,
s` cer acordul oamenilor pentru a
intra \n casele [i vie]ile lor. A durat
vreo dou` luni, pentru c` voiam s` fac
imagini din unghiuri identice, la
aceea[i or` a zilei. Spre bucuria mea,
c\nd seria a fost gata, un prieten a
exclamat: „B`, ai stat s` redecorezi
aceea[i camer` de zece ori!” Seria a
fost expus` [i la Vilnius, \n cadrul programului „Vilnius – Capital` Cultural`
European` 2010”.
PLAYBOY: Care e visul t`u cel mai
mare?
BOGDAN G|RBOVAN: S` tr`iesc
numai din fotografie artistic`, s` pot
renun]a la advertising. La 20 de ani,
mi-am propus s` fac asta p\n` la 30 de
ani. Acum, la aproape 30, \mi mai
extind deadline-ul cu 10 ani. {iu c`
fotografia de art` e o ni[`. B
IULIE 2010 c 21
in

profil
un departament \ntreg care se
ocup` de asta acas`. {tii cum se
regleaz` sunetul unei Harley? Exist`
un hangar imens, c\t dou` terenuri
de fotbal, complet izolat fonic, \n
care se intr` \n papuci de p\sl`.
Acolo, se evalueaz` secven]ial
acest sunet fabulos. Un sunet puternic, viril, dar care nu \]i zg\rie urechea, de[i
\]i transmite o senza]ie
de for]` nemaipomenit`. Eu pot
adormi [i, apoi, visa pe acest
sunet…
PLAYBOY: B`nuiesc c` asta e valabil pentru toat` familia ta,
reprezin]i, deja, a patra genera]ie
implicat` \n acest “zgomot” fabulos.
BILL DAVIDSON: Absolut! Tat`l
meu, Willie G., este chief styling
officer [i este cel care d` tu[a final`
pentru orice prototip nou, \ncep\nd
cu anul 1969. El [i cu mama, Nancy,
au testat cam toate modelele din
ultima jum`tate de secol. Evident,
[i eu s\nt \nnebunit: am peste 20
modele chiar acum, pe care le
folosesc pe r\nd. (Tata are chiar
de vreo dou` ori mai multe!) S` nu
uit de sora mea, Karen, care se
ocup` de linia de fashion HarleyDavidson, faimoasele geci de piele
s\nt [i crea]iile ei.

Bill Davidson
The Look, The Feel & …The Sound
C\nd e[ti din familia celor care au construit mitul
Harley-Davidson, prin vene \]i curge – zgomotos! –
adrenalin` pur`.

PLAYBOY: C` veni vorba, care e

modelul t`u preferat?
BILL DAVIDSON: Istoric, nu poate
fi dec\t Fat Boy. Dar mi-e greu s`
aleg doar un singur model. Dac` vii
\n Milwaukee, la Muzeul HarleyDavidson, pe care \l conduc, vei
\n]elege de ce. De altfel, [i aici, la
Studiourile Gibson din Londra, am
adus vreo 20! E doar o mic`
selec]ie, fiindc`, practic, orice se
poate customiza, iar op]iunile s\nt
fabulos de multe. {tiu c`, la un
moment dat, s-a tip`rit un catalog
cu asemenea elemente de personalizare [i erau peste 10.000! Imagineaz`-]i c`,
practic, ar ie[i milioane de combina]ii!

Interviu de Dan-Silviu Boerescu

PLAYBOY: Vorbe[ti mereu de
“The Look”, “The Feel” , “The
Sound”. Designul – \n]eleg. Sentimentul apartenen]ei la un mit –
ok. Dar ce e cu…zgomotul?
BILL DAVIDSON: (r\de) Zgomo22 c IULIE 2010

tul? Ce zgomot? Pentru mine, e ca

muzica de oper`. E cel mai frumos
sunet din lume. “Zgomotul” pe care
\l face un Harley-Davidson este produs exclusiv \n ]eava de e[apament.
Nu are nici o leg`tur` cu motorul. E

un sunet la care s-a …lucrat \ndelung, nu e nimic \nt\mpl`tor.

PLAYBOY: Cum, adic`, “s-a
lucrat”?
BILL DAVIDSON: Cum auzi! Avem

PLAYBOY: O poveste, practic,

f`r` de sf\r[it…
BILL DAVIDSON: Pentru mine,
povestea Harley-Davidson este
povestea senza]ional` a Americii
moderne, iar eu \mi iubesc ]ara
p`tima[. B
in

gastro wine

Corcova,
Bibescu,

Gagarin

|n Mehedin]i, la Corcova, prin]ul Antoine

Bibescu, prietenul lui Proust,
avea 100 hectare de vie, administrate
de un francez, Achille Soujet…
Text de Dan-Silviu Boerescu [i C`t`lin P`duraru
Cu timpul, francezul a preluat podgoria, exploat\nd eficient acel “gout du
terroir” despre care, \n perioada interbelic`, ajunsese s` se vorbeasc` [i la
Paris. Evident, comuni[tii au stricat
tot, dup` ’47, singura lor contribu]ie
important` fiind c` l-au adus \n cram`
pe Iuri Gagarin. A[a cum poveste[te
scriitorul ie[ean Liviu Antonesei pe
www.bucatarescu.ro, cosmonautul
sovietic a petrecut aici trei zile, declar\nd, pe bun` dreptate, c` s-a sim]it
mai bine ca \n Cosmos… Azi, un investitor romån educat la Strasbourg, {erban
D\mboviceanu, [i unul francez,
Michel Roy, au ref`cut simbolic
alian]a
Bibescu-Soujet [i au scos pe pia]`,
dup` replantarea viilor (55 hectare),
primele loturi de vin din recolta anilor
2008 [i 2009: albe – un Chardonnay
galben deschis care trece \n verzui
pal, r`coros, ideal pentru sezonul de
var`, [i un surprinz`tor Sauvignon
Blanc “late harvest”, vinificat anume
pentru a p`stra dulcea]a boabelor
\nt\rziate (acest vin \nc` ne\mbuteliat
pentru comercializare, dar prezentat
deja cunosc`torilor); dar [i ro[ii – un
cupaj cu reflexe violete de Cabernet
Sauvignon cu Merlot (pentru viitorul
apropiat anun]\ndu-se [i un Shiraz,
soi care a mai dat rezultate \n zon` \n
anii din urm`); bonus, un rosé, foarte
viu ca [i culoare,
dedus din Merlot-ul
din 2009, la fel de potrivit pentru
anotimpul fierbinte pe care \l travers`m. Un lucru interesant: cum, la
Corcova, se evita folosirea ierbicidelor, \n viile cu soiuri ro[ii nu se elimin`
iarba, ci se p`streaz` pentru a for]a
dezvoltarea strugurilor de pe butuc.
24 c IULIE 2010

Culegerea se efectueaz` lent,

f`r` a se agresa mecanic
boabele…
Am vedea aceste vinuri
proaspete ca pe partenerele unui meniu complet
de var`. Masa ar putea
\ncepe cu pe[te alb sau
fructe de mare, stropite cu
Chardonnay-ul cu note de
gust de fructe albe (par`) [i
citrice. La felul principal,
poate o friptur` de vit`
suculent`, cu garnitur` de
legume, ar merge cupajul
ro[u, eventual l`sat \n prealabil o or` \n decantor, chiar
dac` e un vin t\n`r. Acest
minim stagiu ar exacerba
fericit notele de fructe de
p`dure, piper [i alune. La
desert, ar fi de ales \ntre
rosé-ul vioi [i vinul licoros
din boabe culese t\rziu.
Sau, mai bine, am\ndou`,
dac` vor fi servite, de pild`,
un platou de br\nzeturi
asortate (care merg minunat cu rosé-ul), dar [i o
pr`jitur` dulce de cas`
(reclam\nd vinul din boabe
u[or botritizate, adic` afectate \n chip fericit de putregaiul nobil care duce la
apari]ia unui Sauternes,
Tokaj sau Cotnari). B

C`t`lin P`duraru este critic de vin, co-autor Ghidul vinurilor

2009-2010, fondator Vinexpert, membru ADAR (Asocia]ia
Degust`torilor Autoriza]i din Romånia) [i FIJEV (Federa]ia
Interna]ional` a Jurnali[tilor de Vin). www.catalinpaduraru.ro

Dan-Silviu Boerescu a scris, \ntre altele, Ghidul vinurilor

(edi]iile 2008 – 2010), Gr`dina Imperiului, Istoria erotic` a
micului dejun [i M\nc`ruri de alt`dat`, vinuri [i vechi b`uturi
romåne[ti. A editat Dictatura gastronomic` de C. Bacalba[a.
in

carte
PLAYBOY: De unde-]i culegi
subiectele?
LIZA MARKLUND: Din via]a de zi cu
zi, din ceea ce v`d \n jurul meu. Se
\nt\mpl` lucruri fascinante la tot pasul,
dar [i lucrurile banale, aparent
anodine, au o latur` ascuns`, spectaculoas`. Eu brodez pe teme date,
lucr\nd intensiv asupra lor.
PLAYBOY: Scrii in fiecare zi?
LIZA MARKLUND: Am o rutin` a
scrisului destul de strict`. Scrisul e
meseria mea [i \mi programez foarte
exact tot ceea ce am de f`cut. De
pild`, \n momentul de fa]`, [tiu precis
ce am de f`cut \n urm`torii cinci ani.
(R\de) Da, s\nt maniac`!
PLAYBOY: Personajul t`u principal,
Annika, este femeie. Dar nu una \n
stilul lui Miss Marple…
LIZA MARKLUND: O, nu! Annika
este, mai degrab`, o fiin]` vulnerabil`, care, adesea, se simte nesigur`.
E emotiv`, uneori copil`roas`, dar e
perspicace, teribil de intuitiv`. Dac` a[
fi criminal, n-a[ vrea ca ea s` \nceap`
o anchet` legat` de cazul meu…
PLAYBOY: Ce ]i-ai dori s` ob]ii cu
c`r]ile tale?
LIZA MARKLUND: Desigur, pacea
mondial` e sublim`, \ns`… eu nu-mi
doresc dec\t s` satisfac apetitul de
lectur` al cititorilor mei. At\t!
*Romanul Explozii \n Stockholm este
publicat, \n limba romån`, de Ed.
TREI, \n colec]ia Fiction Connection.

Femei
\n
literatur`
De la doamna Rowling \ncoace, se pare c` nu le mai
st` nimeni \n cale: vin scriitoarele!
Texte de Gabriela Groza [i Dan-Silviu Boerescu; Foto: Guliver
AM AVUT PRIVILEGIUL DE A DIALOGA CU MAI MULTE SCRIITOARE
REMARCABILE \n ultima vreme. Se
pare c` autoarele au tot mai multe
de spus [i nu ob]in doar succes de critic`, ci [i de box office.

s-a specializat \n best-seller-uri criminalistice. Din c\nd \n c\nd, scrie articole

“serioase” \n ziare importante precum Financial Times. A v\ndut peste
9 milioane de exemplare, fiind, de
c\]iva ani, cel mai bine v\ndut autor din
toate cele 5 ]`ri nordice.

POLICIERA SUEDEZ~
Fost` jurnalist` de investiga]ii ([i
ambasador Unicef!), Liza Marklund
26 c IULIE 2010
PLAYBOY: |ntotdeauna m-am \ntrebat dac` autorii de c`r]i poli]iste

[tiu de la \nceput cine e criminalul…

LIZA MARKLUND: Eu, una, [tiu!
Numai c` personajele mele se
desprind de materia romanului [i
\ncep s`-mi vorbeasc` \ntr-un mod
surprinz`tor. Iar, uneori, reu[esc s`
m` conving` s` mai schimb c\te ceva.
|n fond, oamenii vorbesc [i cu animalele lor, de ce nu ar face-o scriitorii
cu propriile personaje?

CATALANA BERBER~
Identitatea omului \ntr-o lume-puzzle este tema central` a culturii contemporane.
M-am \nt\lnit cu interesanta autoare catalan` de origine marocan` \n seara de
dinaintea deschiderii
T\rgului de Carte Bookfest.
PLAYBOY: Ai crescut vorbind berber`, apoi ai folosit araba, iar acum
scrii \n catalan`. |n ce limb` g\nde[ti?
NAJAT EL HACHMI: Tot \n catalan`. Stau \n proximitatea Barcelonei
de mai bine de dou` decenii [i m-am
profesionalizat \n aceast` limb`.
Limba matern`, dialectul berber
amazik, nu are scriere, iar araba era
limba ora[ului marocan, acolo unde
nu prea am stat, toat` familia
emigr\nd peste Mediterana. G\ndesc
\n limba \n care scriu.
PLAYBOY: {i \n ce limb` vorbe[ti
…c\nd faci dragoste?
NAJAT EL HACHMI: (R\de) Depinde
cu cine fac dragoste! Dar erotismul, pe
de alt` parte, este un limbaj (universal) \n sine, nici nu are \ntotdeauna
nevoie de cuvinte.
PLAYBOY: |n romanul t`u, nu se
face economie de erotism. Se face
sex \n toate felurile, inclusiv ca \n
Ultimul tango la Paris…
NAJAT EL HACHMI: Sexul este o
parabol` a puterii, e modul \n care se
construie[te, cu violen]`, identitatea.
O violen]` care, adesea, este fascinant` chiar [i pentru victimele sale! Nu
c` a[ pleda pentru violen]a sexual` \n
sine, \n condi]iile \n care femeile lumii
(nu doar cele arabe!) s\nt, cel mai adesea, victimele ei. Dar reprezint` un
mod de (auto)cunoa[tere.
PLAYBOY: Mai rar, o asemenea
deschidere fa]` de aspectele violente ale erotismului, \n special pentru un autor
de origine islamic`…
NAJAT EL HACHMI: De-construindu-mi de mai multe ori identitatea,

am ajuns s` nu prea mai am inhibi]ii de

vreun fel, inclusiv de natur` sexual`.
G\nde[te-te, numai, la scenele de sex
anal din carte: ele nu s\nt menite s`
[ocheze, ci s` explice.
PLAYBOY: Cum te raportezi la Nedjma, autoare din ]ara ta de ba[tin`,
care nu a ocolit nici ea aceast` tematic`?
NAJAT EL HACHMI: |mi place mult,
dar cred c` ea este mai poetic` dec\t
mine, mie \mi place s` merg direct la
r`d`cina problemei, indiferent c\t de
dureroas` ar fi aceast` c`utare…
*Romanul Ultimul patriarh este tradus
la Ed. Curtea Veche.
PROFESOARA DE MENAJ
Prietenii de la Anticariatul UNU
mi-au adus, la lansarea volumului
M\nc`ruri de alt`dat`, vinuri [i vechi
b`uturi romåne[ti, c\teva c`r]i vechi
de gastronomie. |ntre ele, Carte
special` pentru cofet`rie [i bufet
rece, tip`rit` \n 1936 de Estera Czelnai (“profesoar` de menaj”) la
Tipografia Modern` din Bucure[ti.
Cartea con]ine 339 de re]ete, de la

cremele de baz` [i felurite “torte” la

sosuri [i aperitive savuroase. |ntre
ele, multe specialit`]i, precum cea
purt\nd neao[ul nume Anu]a, dar
care se refer` la “bezele berlineze”
\nvelite \n foaie de mar]ipan [i
t`v`lite prin alune pisate. La fel,
“gogo[ile Liliana” s\nt glasate cu
fondant alb [i \mpodobite cu fructe
de p`dure mici ro[ii. “Ou` Ani[oara” \nseamn` ou` umplute peste
care s-a turnat, din bel[ug, un sos
remoulade verde pal, apoi s-a pres`rat limb` afumat` tocat` m`runt,
\ntov`r`[indu-le, de asemenea, cu
sardele [i m`sline…
De[i nu citesc caracterele gotice,
voluminoasa carte de bucate a lui
Rottenhofer – Rottenhofers Kochbuch – mi se pare un mic tezaur \n
sine, cu cele 2345 de re]ete ale sale.
Superb ilustrat` [i legat` \n carton
p\nzat ro[u, cartea a tot fost reeditat` de circa 140 de ani \ncoace. Am
v`zut citate edi]ii din 1877 (Braun &
Schneider, Munchen), din 1888, din
1904 etc. Exemplarul care a ajuns
la mine a fost d`ruit de 8 Martie, \n
1966, unei anume “Frau Lupu”… B

Nu \nt\mpl`tor de clarat` “cea mai bun`

carte depre Internet”,
volumul surprinde trans for m`rile radicale,
chiar revolu]ionare, pe
care mediul online le-a Ce-ar face
generat \n societate, \n Google?
cultur`, \n special \n Jeff Jarvis
Publica
marketing [i publicitate. De citit, neap`rat
cu laptopul al`turi!
Dac` psihoterapeutul
\[i iube[te pacien]ii,
p\n` unde poate
merge aceast` rela]ie?
Acest tabu al psihanalizei, rela]ia sexual` dintre medic [i pacient, Ora de
este analizat prin pris- intimitate
ma unor cazuri celebre: Susan Baur
TREI
Jung, Otto Rank [i
Anais Nin etc.
Subintitulat` „Restaurante, c\rciumi, vorbe”,
cartea realizeaz` o
compila]ie a celor mai
de impact post`ri tematice de pe internet
Culinariard
ale unui \mp`timit al
micilor [i marilor pl`ceri Claudiu
Leonte
gourmet, practic un alt
Vremea
fel de ghid gastronomic al Bucure[tiului.
in

muzic`
e de mirare c` house-ul e \n vog`.
PLAYBOY: Vou` v` place house-ul?
OMBLADON: S-a dus pe p… muzi-

ca. E o tob` combinat` cu ]iuial` [i

at\t. Peste zece ani, o s` ascult`m
lini[te, cred. O s` [i dans`m pe lini[te.
PLAYBOY: Mai ave]i proiecte solo?
OMBLADON: Eu [i Cheloo avem
c\te dou` albume deja lansate. Freaka
nu are nici unul. E lene[.
FREAKA: Am avut un hard cu ni[te
instrumentale [i, nu [tiu cum, nu mai
e. {i dac` era, ce?
OMBLADON: I-a m\ncat c\inele tema.
PLAYBOY: Dar probleme cu cenzura
mai ave]i?
OMBLADON: Ce probleme s` avem,
dac` nu ne ducem la TV [i nu ne
difuzeaz` radiourile? Am refuzat pe
at\]ia, c` nu ne mai cheam` nimeni.
Serios, nu ai unde s` te duci la TV.
FREAKA: Ne mai difuzeaz` Guerilla.
{i KISS, datorit` lui Huidu.
PLAYBOY: Huidu v` iube[te?

Parazi]ii,
du[manii
netului
I-am vizitat pe Ombladon [i FreakaDaDisk \n studioul 20 CM Records, am vorbit
despre albumul Tot
ce e bun tre’ s` dispar`, despre Michael Jackson [i
ma[ini de sp`lat.
ce e bun?
FREAKA: Pentru c`, dac` ar mai

exista…
OMBLADON: Ne-am \ngr`[a to]i. E
un titlu foarte prost ales, pentru c`
to]i ne \ntreab` ce am vrut s` spunem
cu chestia asta. Nu am vrut s` spunem
nimic. E o pies` cu acest titlu pe
album, a trebuit s`-i d`m repede un
nume albumului [i l-am ales pe `sta.
FREAKA: Ini]ial, vroiam s`-i spunem
Acvariul cu reni. Sau Tergiversarea
slobozului cuantic.
OMBLADON: Nu a fost un album
Exile on Main St.
The Rolling
Stones
Universal

FREAKA: P`i, nu [tiu unul de altul.

PLAYBOY: Dac` aveam noi emisiune de radio [i v` chemam, venea]i?
Relansarea albumului va include 10 piese bonus, \n prim`
audi]ie. La lansarea sa, acum
mai bine de trei decenii, albumul a avut un efect major asupra genurilor muzicale,
gra]ie
stilului inovator, absolut cople[itor. Noua compila]ie con]ine
piese descoperite recent, c\nd
s-a \nceput remasterizarea.
28 c IULIE 2010

OMBLADON: Veneam, da’ discutam

g\ndit \n a[a fel, \nc\t s` reflecte

con]inutul unui titlu. Puteam s`-i zicem
“Mihai”. Da’ ne-ai fi \ntrebat cine e
Mihai [i ce \nv\rte.
PLAYBOY: Pe c\nd concertul de
lansare?
OMBLADON: |nt\i s` vedem impactul

albumului. |ntotdeauna am avut un

delay de o lun` \ntre lansare [i concertul
de lansare. Ia omul albumul, \l ascult`,
\nva]` piesele, s` c\nt`m \mpreun`, s`
nu ne sim]im singuri la concert.
FREAKA: Ia omul albumul de pe net,
poate.
PLAYBOY: V` folosi]i de net ca de
The Dance
Faithless
Sincron/Roton

Al [aselea album de studio al

trupei britanice formate din
Maxi Jazz, Sister Bliss [i Rollo
are ca prim single „Not Going
Home”, care beneficiaz`,
deja, de remixuri semnate
Armin van Buuren, Erick Prydz
[i Herve. Spre un nou „God Is
A DJ”?

PLAYBOY: A]i reu[it imposibilul: un

consens \ntre Huidu [i Badea? Uau!

Interviu de Lorena Lupu; Recenzii de Silviu Leahu

PLAYBOY: De ce tre’ s` dispar` tot

OMBLADON: Nu la modul `la, m`.

Omul e \nsurat, are copii. Ne sus]ine
pe unde poate.
FREAKA: {i Badea ne sus]ine.

un mijloc de promovare?
FREAKA: Du. Adic` “[i da, [i nu”. Pe

de o parte, ofer` expunere; pe de

alta, se pirateaz` ca-n codru.
OMBLADON: {i de-aici, bulangiii de
pe net care nu dau bani pe CD, dar
se dau mari critici. Stai, \n g\tu’ m`-tii,
dac` nici n-ai dat bani.
FREAKA: Era mai bine f`r` net. Uite,
a ap`rut albumul pe torente la o or`
dup` lansare.
OMBLADON: |nainte, o forma]ie avea
fani, care se chinuiau pentru a ajunge
la albumul original. Acum, muzica e
un produs de consum rapid, nici nu
The Remix
Lady GaGa
Universal

Solista de top a momentului a

ajuns \n faza remix`rilor, ocazie cu care piese ca „Poker
Face”, „Bad Romance”, „Paparazzi” sau, chiar, recentul
hit „Alejandro” cap`t` haine
noi, cu featuring-uri precum
Marilyn Manson sau Beyoncé.
Ma[in`ria de pr func]ioneaz`,
\n continuare, din plin!

numai chestii serioase. Ca de exemplu: v\nd ma[in` de sp`lat Albalux,

cu dou` viteze. Mileul de deasupra
e bonus.
PLAYBOY: Ca forma]ie, care ar fi
cea mai mare jignire pe care v-ar
putea-o aduce cineva?
OMBLADON: S` ne fac` ]igani.
PLAYBOY: Ave]i un mesaj pentru
fani?
FREAKA: O, da! Michael Jackson
n-a murit! Umbl` deghizat printre noi.
OMBLADON: S-a deghizat \n Tupac.
Dar tre’ s` se ascund` [i mai tare, c`
Tupac a murit \naintea lui. B

Magikal
Journey
Tiesto
Roton
Retrospectiva ultimului deceniu de glorie de la pupitrul de
DJ se face pe un dublu album,
al doilea fiind, bine\n]eles,
integral dedicat remixurilor.
Se \n]elege, astfel, de ce artistul olandez este primul DJ din
lume care a fost sold out pe
un stadion
!

To the Sea
Jack Johnson
Universal
“Nu pot spune nimic altceva
dec\t adev`rul”: acest vers
u[or emfatic se reg`se[te pe
noul album, definind artistul
ce s-a n`scut [i a fost crescut
l\ng` ocean, \n Hawaii (deloc
\nt\mpl`tor, este [i un bun
surfer!). Din tracklist, remarc
“Red Wines, Mistakes,
Mythology”.
in

film

PLAN DE REZERV~
Oric\t de mult ]i-ai dori s` devii mam`, e
de preferat s`-l a[tep]i pe b`rbatul vie]ii
tale (chiar dac` mai \nt\rzie!) dec\t s` te
gr`be[ti s` treci la planul de rezerv`,
adic` s`-l rogi pe cel mai bun prieten
s`-]i dea... sperma lui! Nu de alta, dar
exist` unul Murphy, care s-ar putea s`-[i
bage coada \n treburile tale [i s` ]i-l
scoat` \n cale pe alesul inimii fix dup`
\ns`m\n]are. {i-atunci, s-ar putea s`-]i
vin` s` ver[i chiar c\nd el \]i declar` c` te
iube[te. O comedie deloc gre]oas` din
care pute]i vedea cu ochii vo[tri c` fundul lui Jennifer Lopez e la fel de
apetisant.
Regia: Alan Poul
Cu: Jennifer Lopez, Alex O’Loughlin
Distribuit de InterComFilm

Amenin]area fantomei
IERBURI S~LBATICE
Margueritte r`m\ne f`r` po[et` la
ie[irea dintr-un magazin. Din fericire,
ho]ul care i-o smulsese din m\n`, \i
arunc` portofelul \ntr-o parcare, unde \l
g`se[te Georges, care \l pred` poli]iei,
de unde \l recupereaz` posesoarea lui.
Totul s-ar fi terminat cu bine dac` Margueritte, persoan` manierat`, nu l-ar fi
sunat pe Georges s`-i mul]umeasc`...
Evident, n-avea de unde s` [tie c` acesta e un domn cam ciudat, c`ruia-i
declan[ase f`r` voia ei tot felul de fantezii. C\nd dorin]a e l`sat` s`
hoin`reasc` printre ierburile s`lbatice
ale subcon[tientului, rezultatul e un delir
sentimental care poate duce oriunde.
Regia: Alain Resnais
Cu: Sabine Azéma, André Dussollier
Distribuit de Independen]a Film

CONCURS 5X DVD
PRO VIDEO

Dac` v-a pl`cut C\rti]a lui

Scorsese, sigur o s` v` plac`
[i Informatorul lui Steven
Soderbergh, cu acela[i
cameleonic Matt Damon
(ceva mai gras [i cu musta]`). Ecranizare a unui roman care prezint`
unul dintre cele mai celebre scandaluri
industriale de la sf\r[itul secolului trecut,
filmul este povestea lui Mark Withacre,
vicepre[edintele unei mari companii de
produse alimentare, care ciripe[te \n urechea FBI-ului informa]ii despre practicile
ilegale din propria-i ograd`. Ca s` afla]i
cum se termin` cariera de c\rti]` a lui Withacre, intra]i pe ww.playboyromania.ro
[i
r`spunde]i creativ la \ntrebarea pus` pe
site, pentru a c\[tiga unul din cele 5 DVDuri cu acest film.

Thrillerul politic The Ghost Writer te duce cu

g\ndul la fostul premier britanic Tony Blair, dar
[i la situa]ia kafkian` \n care se afl`, de ceva
vreme, Roman Polanski.
Text de Liliana Urian

Filmul pentru care regizorul polonez

a primit Ursul de Argint la Berlin este
ecranizarea romanului omonim al lui
Robert Harris (tradus, la All, cu titlul
Marioneta), care a provocat, la apari]ia
lui, \n 2008, vii controverse, c`ci protagonistul a[a-zisei fic]iuni e un fost
premier britanic care, \nt\mpl`tor,
seam`n` cu Tony Blair cu care, tot
\nt\mpl`tor, autorul e vechi prieten.
Dincolo de aceste similitudini, avem
de-a face cu o poveste foarte actual`
despre minciun` [i manipulare, despre fantomele trecutului care apar
c\nd nu te a[tep]i. Un fost premier,
Adam Lang (interpretat cu admirabil
cinism de Pierce Brosnan), tocmai
[i-a terminat de scris memoriile, dar,
\ntruc\t editorii le g`sesc cam plicticoase, \i recomand` serviciile unui
profesionist, care s` le cosmetizeze.
A[a apare \n scen` „negrul”, scriitorul-fantom`, sau din umbr`, sau
cum vre]i s`-i spune]i, fiindc` oricum
personajul lui Ewan McGregor n-are
nici un nume, to]i ceilal]i adres\ndui-se cu apelativul „man”. De altfel,

atunci c\nd Lang \l \ntreab` cine este,

el r`spunde „I’m your ghost”, joc de
cuvinte r`u prevestitor, c`ci scriitorulfantom` va trezi, f`r` s` vrea, fantoma
trecutului compromi]`tor al premierului. |ntr-adev`r, nici n-apuc` bine naivul
scriitor s` viseze la cecul de 250.000
de dolari promis [i la condi]iile de vis
din somptuoasa vil` de pe insula
american`, unde urmeaz` s` lucreze
\mpreun` cu Lang, cu Ruth (Olivia
Williams), so]ia frustrat` a acestuia,
cu Amelia (Kim Catrall), glaciala lui
asistent` ([i amant`!) [i cu c\]iva membri din staff, c` problemele [i apar.
Las’ c` insula cu pricina nu e deloc
una exotic`, ci mai degrab`... fantomatic`, \necat` \n cea]`, cu un far
d`t`tor de fiori care lumineaz` orizontul gol [i plaja pustie pe care a
fost aruncat, nu de mult, de ape cadavrul „negrului” dinaintea lui. |n plus,
la numai o zi de la sosirea pe insul`,
Lang este acuzat de colaborare cu
CIA [i crime de r`zboi, ceea ce declan[eaz` un furtunos scandal mediatic. Refuz\nd
s` se \ntoarc` la Londra,

unde ar fi fost arestat, Lang r`m\ne

prizonier pe teritoriul american. (Parc`
pentru a ilustra teza lui Oscar Wilde,
conform c`reia via]a imit` arta, Polanski ajunge \ntr-o situa]ie similar`, fiind
arestat \n septembrie 2009, c\nd filmul
era aproape montat, pentru a deveni
apoi „prizonier” \n re[edin]a lui din
Gstaad.) |ncerc\nd s` dezlege misterul
mor]ii suspecte a predecesorului s`u,
scriitorul-fantom` porne[te pe cont
propriu o anchet` care amenin]` s`
scoat` la iveal` adev`ruri [ocante
despre trecutul lui Lang. Demers
riscant, generator de situa]ii-limit`,
imprevizibile [i absurde. Foarte tensionat, filmul lui Polanski e lipsit de
urm`riri spectaculoase [i explozii, fiind
mai aproape de un thriller clasic dec\t
de unul modern. Ewan McGregor
recunoa[te c` „maestrul Polanski
s-a jucat cu nervii no[tri \ntr-o atmosfer` total hitchockian`”. „Calvarul” a
meritat \ns`, c`ci fostul Jedi reu[e[te,
„ajutat” de duritatea regizorului [i de
kafkianismul personajului, unul dintre
cele mai bune roluri ale sale. B
IULIE 2010 c 29
i
i
n
e
l
e
d
r
a
i
[
l
u
r
u
a
,
l
u
Film
Text de Lorena Lupu; Foto: Nicu Cherciu
30 c IULIE 2010
O PRIVIRE DE ANSAMBLU
“TIFF este un festival \n plin` dezvoltare”, spune veteranul criticii romåne[ti de
film, Alex Leo {erban.
“Ca orice festival care se dezvolt`, c\[tig` \n
amploare [i \n complexitate; [i, pe de alt` parte,
pierde. Pierde din atmosfera prieteneasc` a \nceputurilor [i devine din ce \n ce
mai greu de cuprins.”
“Evident, trebuie s` [tii exact ce vrei s` urm`re[ti, altminteri te pierzi. Nu ai
cum s` fii peste tot. Ceea ce
este foarte bine; e semn c` avem de-a face cu o
ofert` vast` [i complex`. Po]i urm`ri aici cele mai
fierbin]i nout`]i ale anului”, afirm` criticul de film Jay
Weissberg, de la revista Variety. |n ciuda orient`rii
spre nou a festivalului, nici un venerabil istoric al cinematografiei, ca Tudor
Caranfil, nu are motive s` se
pl\ng`: “Pe mine, recunosc, m` intereseaz` mai
mult capodoperele clasice. Din perspectiva mea,
punctul culminant al festivalului a fost proiec]ia clasicului Metropolis (1927), \n
regia lui Fritz Lang”.
Managerul artistic al festivalului este Mihai Chirilov,
omul care alege cele mai bune filme care pot
fi v`zute prin festivalurile interna]ionale [i le combin`
\n sec]iuni. “Am pornit de la premisa c` exist` public care s` nu fie mul]umit de
filmul de multiplex,

de filmul comercial. M` bucur c` TIFF a crescut

um`r la um`r cu filmul romånesc, care [i-a f`cut un
obicei de a-[i face premiera aici. Nu \mi place
Cannes-ul. {tiu c` are o selec]ie bun`. Dar eu vreau
de la un festival nu doar posibilitatea de a vedea
filme pe p\ine, ci [i o dimensiune de socializare
cinematografic`. De aceea, prefer Berlinul. Poate c`
e o selec]ie mult prea populist`, mult prea interesat`
de num`rul de bilete v\ndute; dar \l laud pentru c`
faciliteaz` [i contactul uman, nu doar cinefilia compulsiv`.”

PRIMA SEAR~
M` apropii de Pia]a Unirii din Cluj, locul care
urmeaz` s` g`zduiasc` deschiderea festiv` [i
proiec]ia comediei dulci-amare Soul Kitchen, filmul
care i-a adus cineastului Fatih Akin dou` premii La
Festivalul de la Vene]ia.
Discursul de deschidere al lui Tudor Giurgiu a
reprezentat primul acord al polemicii care urma s`
\nso]easc` \ntregul festival: bugetul festivalului a
fost aprobat de-abia cu dou` s`pt`m\ni \nainte de
start de c`tre Consiliul Local! Iar f`r` sus]inere financiar` corespunz`toare,
Clujul risc` s` piard` TIFF!
BESSONES

L M E

FELICIA

{ T I

LAST CONVERSATION

G ~ T O A R E

MARELE C|{TIG~TOR AL TIFF

MUNDANE HISTORY

“E inadmisibil ca bugetul TIFF s` fie de zece ori mai

mic dec\t acela al Festivalului de Teatru de la Sibiu,”
a spus Giurgiu. “Dac` a[ putea, a[ muta Libra Film
la Cluj. Ulterior, presa a speculat: TIFF se mut` la
Bucure[ti, Budapesta etc. Ministrul Culturii, Hunor
Kelemen, a lini[tit spiritele: TIFF va r`m\ne la Cluj.

TUR DE FOR}~ AL FILMULUI ROMÅNESC

Chirilov a avut dreptate: c\teva dintre cele mai
str`lucitoare momente ale festivalului au fost premierele noilor filme semnate de
regizori romåni.
Aurora, noua produc]ie a lui Cristi Puiu, a fost, f`r`
\ndoial`, cea mai contestat` [i totodat` cea mai
original` pelicul` romåneasc` din festival. De la
bun \nceput, Puiu a fost o voce aparte a genera]iei
sale; filmul pe care ni l-a propus de aceast` dat` este
un joc sclipitor de-a enigmele, un [ir de revela]ii succesive, o viziune inedit`
asupra mecanismului crimei,
[i, \n acela[i timp, trei ore de inconfort pentru spec-

TIFF Facts

tator. Nici autorul nu e mai “user-friendly”: dup` film,

a sus]inut un speech straniu care l-a blocat \n
nenum`rate r\nduri pe Mihai Chirilov, cel care \[i
luase sarcina de a-i traduce cuvintele \n englez`.
Mar]i, dup` Cr`ciun, de Radu Muntean, este cel mai
bun film al acestuia. O poveste care se desprinde de
“cotidianul s`r`c`cios”, de care a fost acuzat filmul
anilor 2000, [i radiografiaz` o poveste de dragoste
extraconjugal` cu umor [i simplitate.
Felicia, \nainte de toate marcheaz` debutul \n
regie al Melissei de Raaf [i al lui R`zvan R`dulescu,
[i le-a adus acestora premiul pentru cel mai bun scenariu (pe l\ng` premiile de
debut [i de interpretare,
c\[tigate de Ozana Oancea). O poveste a \nstr`in`rii
dintre p`rin]i [i copii, a lipsei de comunicare...
Medalia de onoare, dup` un scenariu de Tudor
Voican, \i aduce premiul pentru regie lui C`lin Peter
Netzer [i al patrulea premiu interna]ional pentru
interpretare protagonistului Victor Rebengiuc. Un

Destina]ii: cinematografele Republica, Arta [i Victoria, Iulius Mall, Iulius Mall

Drive In [i Pia]a Unirii, sala Echinox, Insomnia, TIFF Meeting Point (\n cadrul
Muzeului de Art`) [i Teatrul Na]ional.
59.6 lei a fost suma zilnic` cheltuit` de un om obi[nuit pe taxiuri.
4 au fost \ntreb`rile adresate tuturor invita]ilor str`ini care au acompaniat
filmele,
\n cadrul discu]iilor de dup` proiec]ii: “Cum v` place Romånia?”, “Ce zice]i de
filmul romånesc?”, “A]i veni s` filma]i \n Romånia?”, “Ce zice]i de sistemul de
finan]are al filmelor romåne[ti?”.
32 c IULIE 2010
F

L M E

GORDOS

{ T I

G ~ T O A R E

MAR}I, DUP~ CR~CIUN

pensionar meschin [i zg\rcit, restant la \ntre]inere [i,

\n general, restant \n ceea ce prive[te toate datoriile vie]ii, prime[te \ntr-o
bun` zi o medalie de
onoare pentru merite deosebite \n r`zboi.
Am l`sat la urm` M`nu[ile ro[ii, cel mai bun film
de dup` Revolu]ie al “veteranului” Radu Gabrea.
Pe baza unui roman de Eginald Schlattner, Gabrea
reconstituie un univers claustrat al dezumaniz`rii
prin teroare.

FILM + MUSIC = LOVE

Publicul clujean a avut ocazia s` asiste la trei filmeconcert. Metropolis, filmul
din 1927 al lui Fritz
Lang, a fost pus \n valoare \ntr-un mod cu adev`rat
remarcabil de muzica electronic` live a artistului german Antonio Bras. Dracula
(1931, \n regia lui
George Melford) a fost prezentat la Castelul din
Bon]ida, acompaniat de un concert de chitar` live
sus]inut de Gary Lucas, fostul chitarist al lui Jeff
Buckley. Peste dou` zile, Dracula (1931, \n regia lui
Ted Browning, celebra versiune cu Bela Lugosi \n
rolul principal) e prezentat` la Opera Romån` din
Cluj [i acompaniat` de Cvartetul “Arcadia”.

PROCLAMA}IA DE LA CLUJ
|n seara zilei de 6 iunie, dup` ce regizoarei thailandeze Anocha Suwichakornpong i-
a fost \nm\nat
Marele Premiu TIFF de c`tre \nsu[i invitatul special,
Wim Wenders, pentru un film nonconformist, O
poveste banal`, Victor Rebengiuc a luat cuv\ntul.
A atras aten]ia cinea[tilor [i cinefililor din sal` asupra
unui proiect de lege propus de Sergiu Nicolaescu,
menit s` arunce produc]ia de film romånesc \n
negura arbitrarului. “Se va elimina justificarea prin
criterii obiective a acord`rii/refuzului finan]`rii [i se
va \nlocui cu un sistem admis-respins”. Victor
Rebengiuc i-a provocat pe cei din sal`: “|n semn de
protest, v` invit`m s` urca]i pe scen`, to]i aceia care
ne sus]ine]i!” |n c\teva minute, scena Na]ionalului
clujean a fost invadat` de oameni. A doua zi, la
[edin]a FIPRESCI (Federa]ia Interna]ional` a Presei
Cinematografice), criticii din toat` lumea [i-au afirmat sus]inerea, pentru c`
“nici un festival serios din
lume nu-[i mai permite s` nu prezinte un film romånesc. {i exist` mai multe
festivaluri de film \ntr-un an
dec\t premiere romåne[ti, ceea ce \nseamn` c`, \n
cazul vostru, exist` un excedent de cerere”, a
declarat Klaus Eder, secretar general FIPRESCI. B
VICTOR CIUTACU

A fost odat`
un tonomat...
Ajuns la 40 de ani, Victor Ciutacu a atins v\rsta marilor
revolte adolescentine. Nu a \nceput \nc` s` caute
pu[toaice prin cluburi, dar a \nceput s` asculte rock, s`-i
scrie scrisori lui Nutzi [i s` se g\ndeasc` serios la o
schimbare de macaz... profesional.
Interviu de Ramona Pop; Foto: Drago[ Cristescu/Ideal Mariaj

1. PLAYBOY: Ce te faci, Victore, c` nu mai e[ti

]inta preferat` a ocarei lui Traian B`sescu? Mai
po]i dormi noaptea?
VICTOR CIUTACU: Cred c` o s` revin. Dar dorm
noaptea bine [i c\nd s\nt, [i c\nd nu s\nt, s` [tii!
Cum, \n clipa \n care vorbim, tocmai ne anun]`
domnul Boc c` statul trebuie s` restr\ng` drepturile democratice ale unor oameni ca
s` apere
ordinea public` [i siguran]a na]ional`, m` a[tept ca,
\n urm`toarea faz`, s` se dea o hot`r\re de guvern
cum c` n-avem voie s` ne str\ngem mai mult de
trei. Dat fiind c` o s` chem patru \n prima emisiune,
b`nuiesc c` o s` ajung iar ]inta ocarei lui. M` cert
de prea mul]i ani cu Traian B`sescu ca s` bag \n
seam` mitoc`niile lui ori absen]a lor. Avem o rela]ie
fructuoas` care dureaz` de prin ’96. S\ntem \n
2010, cred c`, la un moment dat, ar trebui s` se termine [i povestea asta.
2. PLAYBOY: A reu[it s`-]i \nchid` gura?
CIUTACU: Nu. A \ncercat, de foarte multe ori,
inclusiv cu lovituri sub centur` [i presiuni de tip
mafiot la adresa familiei. B`nuiesc c` se mai
str`duie[te. O s` constat, \n lumina noilor declara]ii
ale premierului Boc, c` s\nt un pericol pentru
ordinea public` [i pentru siguran]a statului,
[i-atunci o s` am parte, poate, [i de masca]i.
3. PLAYBOY: |njuri ur\t, c\nd \njuri?
CIUTACU: Foarte ur\t! Am un limbaj de c`ru]a[.
{i pot s`-njur vreo dou`zeci de minute f`r` s` m`
opresc. Am crescut, totu[i, \n cartierul muncitoresc
al ora[ului Sinaia, pe buza stadionului. Dintr-o familie de p`rin]i intelectuali,
adev`rat, dar din
educa]ia c`rora eu mi-am luat ce mi-a convenit.
4. PLAYBOY: B`iat r`u, ca la “Sinteza zilei”,
sau b`iat bun... ca la „Vorbe grele”?
CIUTACU: S\nt un fel de Dr. Jekyll [i Mister

Hyde \n cele dou` emisiuni. La mine, s\nt b`iatul

bun, iar, la G\dea, s\nt nemernicul ce-i calc` \n
picioare pe to]i. {i publicul e de dou` feluri: publicul extrem de radical al
“Sintezei zilei”, care m`
ador` c\nd \l \njur pe B`sescu, [i publicul meu
fidel de la “Vorbe grele”, un public mai a[ezat, nu
at\t de canibalizat ca cel de la “Sintez`”. Plec
dintr-un 0,5 rating [i-o ]in a[a [i dac` tac toat` emisiunea. Poate s` anun]e
B`sescu intrarea ]`rii \n
r`zboi, poate s` se desf`[oare finala Campionatului Mondial de Fotbal \n paralel,
c` eu am 60 000
de oameni care se uit` la mine. E-adev`rat c` priza
mai mare o am la “Sintez`”. P\n` la urm`, [i notorietatea tot de acolo vine. Dac`
merg pe strad`, opt
din zece oameni care m` opresc m` recunosc a fi de
la Antena 3, nu de la Antena 2. Cred c` [i-a gre[it
pu]in Mihai planul cu mine, c\nd m-a chemat la
Antena 2. El spera s` fiu un nou Tuc`, se a[tepta
ca eu s` [terg pe jos cu invita]ii, la modul individual.
I-am spus c` nu cred c` mi-ar sta bine a[a [i c` am
s` fac "Vorbe grele" cum [tiu eu, dac` vrea. A fost
de-acord [i, dup` trei ani, am \n continuare m\n`
liber`. Normal c` am mari momente de blazare.
S\nt momente \n care \mi vine s`-mi bag picioarele,
efectiv. S\nt zile \n care n-am chef. Dar m` \ncarc
c\nd intru \n platou. S\nt un fel de cyborg; c\nd trebuie s` ac]ionez, ac]ionez.
Evident c` provocarea
are leg`tur` cu invitatul. Am invita]i cu care, oric\t
de d`r\mat sau de sictirit a[ fi, \mi iese emisiunea.
Cu Oprescu, de exemplu. Eu l-am ajutat pe Sorin
\n c\teva clipe decisive pentru cariera lui. Prima
dat`, pe vremea c\nd nici nu ne cuno[team. C\nd
l-a demis Eugen Nicolaescu de la conducerea Spitalului Universitar, l-am ]inut
\ntr-o campanie pe
Nicolaescu p\n` c\nd Oprescu [i-a c\[tigat \n
instan]` dreptul de a fi managerul Spitalului Universitar [i a fost repus \n
func]ie de instan]`. A[a
s-a legat chimia \ntre mine [i Sorin. |ntr-o rela]ie
cordial` s\nt, ast`zi, [i cu Nicolaescu, chiar dac`

ne-am c`lcat \n picioare un an de zile. Alt invitat cu

care am chimie este Grigore Le[e, care, cu excep]ia
emisiunii sale de pe TVR Cultural, nu vrea s`
mearg` la televiziune dec\t la mine \n emisiune. De
Pa[te [i de Cr`ciun, s-a institu]ionalizat. Foarte
bine m` \n]eleg \n emisiune [i cu M`d`lin Voicu
(poate chiar mai bine dec\t cu Oprescu), Crin
Antonescu [i Adrian P`unescu, care are o personalitate cople[itoare, greu de
manevrat; vine ca
t`v`lugul peste tine. Surprinz`tor, \n ultima vreme,
[i cu Victor Ponta. Dac` ]ii neap`rat s` fac [i-un top
trei al colegelor de trust cu care am chimie, uite, m`
\n]eleg foarte bine cu Dana Grecu, cu care nu se
poate \n]elege aproape nimeni. |ntre noi, e o rela]ie
dintr-asta de dragoste [i ur`. Mie mi-e drag` de nu
mai pot, eu \i s\nt drag de nu mai poate, \ns` ne

”Am un limbaj de
c`ru]a[. {i pot s`-njur
vreo dou`zeci de
minute f`r` s` m`
opresc. Am crescut,
totu[i, \n cartierul
muncitoresc al
ora[ului Sinaia, pe
buza stadionului.”

03

IULIE 2010 c 35
spunem cele mai mari nenorociri din lume. Eu
s\nt unul dintre cei care, c\t-de-c\t, o pot controla pe
Dana. Sigur, nu la modul de a o schimba, dar am
influen]` asupra ei. O omor cu sms-urile \n timpul
emisiunii [i nu de bine, \n general. Cu Dana, am
f`cut, de pild`, cea mai reu[it` emisiune din via]a
mea. Eram la Casa Poporului, la alegerea lui Crin
Antonescu pre[edinte PNL din mijlocul poporului
liberal. Am trecut [i eu pe la Congres, s` v`d ce se
petrece pe-acolo. Colegii mei erau de
ore-n [ir \ntr-un maraton, erau pr`bu[i]i to]i pe
scaune. |ntr-o pauz`, m` \ntreab` Dana: “Intri disear` cu mine \n direct, s` m-
aju]i m`car o or`?”. Am
intrat \n direct la nou` seara [i-am ie[it undeva la ora
unu noaptea. Trei sferturi din Congresul PNL era
\n jurul mesei noastre. A fost o transmisie
senza]ional`, care s-a [i terminat bine pentru noi, c`
am\ndurora ne pl`cea Crin. Chestie care nu l-a
\mpiedicat atunci pe T`riceanu s` vin` [i el la noi
\n studio, \n marea aia de oameni. Cu Maria Coman,
so]ia lui Adelin Petri[or, am f`cut, de asemenea,

jat-o pe pile la Luxten c\nd era primarul general al

Capitalei [i Luxten furniza curent electric pentru
municipalitate, c` nu s-ar opune, ba chiar ar sus]ine
legalizarea drogurilor u[oare, c` taic`-su nu m`
sufer`, dar c` ea n-ar avea o problem` s`-i fiu na[ de
cununie etc. Eu mi-am propus s` aflu ceva de la
invita]ii mei, nu s`-i calc \n picioare. Cel mai incomod invitat mi-ar fi, cu
certitudine, Traian B`sescu.
Este un invitat extrem de abil, foarte greu de dominat, pentru c` se preg`te[te cu
mare aten]ie pentru
emisiunile la care particip`. Are replic`, [tie s-o
\ntoarc` [i, dac` l-ai prins descoperit, iese imediat
din asta [i \ncearc` s` te prind` el pe tine descoperit. Dintr-o emisiune cu Traian
B`sescu n-ai dec\t
de pierdut. Dac` ai o discu]ie decent` cu el, \]i
sare toat` lumea \n cap c` ai fost [mecher numai c\t
n-a venit la tine \n emisiune [i, c\nd a venit, te-ai
f`cut mielu[el [i l-ai pupat \n fund. Dac` te-ai suit
cu picioarele pe el, \]i sare alt` parte din public \n
cap, c` e[ti nenorocit, c` nu l-ai l`sat s` vorbeasc`,
c` ai vrut s` fii tu mai de[tept dec\t el. E tipul de

”Nevast`-mea a fost prima mea prieten`

care nu a \ncercat s` m` opreasc` de la
b`utur`, nu a \ncercat s`-mi impun` o
conduit` de via]` de ascet. ”

12
ni[te edi]ii speciale absolut senza]ionale. Este,
probabil, cel mai bun om pentru edi]ii speciale. Poa’
s-o nimereasc` orice \n direct, c` duce lini[tit`
edi]ia la cap`t. Poa’ s`-i moar` un megastar \n
direct, poa’ s` \nceap` un r`zboi, poa’ s` se
pr`bu[easc` un avion, c` n-are nici o problem`.
Foarte bine m` \n]eleg cu Oana Dobre, pe care eu
am adus-o de la Realitatea la Anten` [i de la Evenimentul zilei la Jurnalul
na]ional.
5. PLAYBOY: Ai [i invita]i gen Hrebenciuc, cu
care, dac` e[ti ostil, nu ob]ii nimic!
CIUTACU: S\nt mul]i. De exemplu, dac` o c`lcam
pe Elena B`sescu \n picioare, cum se a[tepta toat`
lumea, nu scoteam nimic de la ea. Faimoasa emisiune, pentru care m` \njur` toat`
lumea, sus]in\nd
c` eu am f`cut-o pe EBA europarlamentar… N-am
f`cut-o eu, a f`cut-o ma[in`ria de partid [i voturile
cump`rate. EBA a spus, \ntr-o edi]ie special` de o
or`, la mine \n emisiune, cele mai mari groz`vii
care se puteam spune, cu un ton foarte calm [i
foarte colocvial din partea mea: c` taic`-su a anga36 c IULIE 2010

emisiune care r`m\ne, care te legitimeaz` ca moderator. Am ni[te cuno[tin]e comune

cu Traian
B`sescu, a existat o anun]are de inten]ii, prin intermediari, pe sistemul “Hai s`
mai l`s`m dezm`]ul
`sta de \njur`turi reciproce la o parte, c` poate,
totu[i, exist` o variant` de conciliere!”. Din punctul meu de vedere, nu exist`
variante de conciliere,
dar asta nu \nseamn` c` nu-l a[tept \n emisiune
oric\nd dore[te el. |n prima zi din ultima campanie,
produc`toarea mea a primit un fax de la staff-ul de
campanie al lui Traian B`sescu, semnat de domnul
Sever Voinescu, \n care eram solicita]i s` le comunic`m c\nd le putem oferi, \n
baza legii electorale,
timp de Antene. Dac` scria B`sescu, \i r`spundeam eu. Cum a scris [eful lui de
campanie, i-a
r`spuns produc`toarea c` \l a[tept`m, oric\nd
dore[te, \n condi]ii egale cu ceilal]i candida]i. Cu
[tampil`, cu num`r de \nregistrare, cu antet, frumos… |ntre turul \nt\i [i turul
doi, i-am transmis, de
data asta prin intermediari, c`, dac` simte nevoia s`
se confrunte cu Geoan` la mine \n platou, e binevenit. Cum ]i-a r`spuns ]ie, a[a
mi-a r`spuns [i mie
6. PLAYBOY: Mai s\nt politicienii bolnavi de
ap`rut la televizor?
CIUTACU: S\nt, s\nt. Noi din asta tr`im, din dileala
politicianului romån de a ap`rea la televizor. Pentru televiziuni, e un mare
avantaj, pentru c` au
invita]i buluc cu cheltuieli minime spre gratis.

7. PLAYBOY: Ie[i cu ei la chermeze sau de ce

vin la Antena 2, un post care nu [i-a consolidat
audien]a, \n defavoarea altora mari?
CIUTACU: Nu ies cu ei la [pri]uri. Cu Ponta, am
b`ut o singur` dat` \n via]a mea un [pri], anul `sta,
c\nd a venit la ziua mea. Crin Antonescu n-a venit
anul `sta la ziua mea, spre exemplu, de[i l-am invitat. Sorin Oprescu, fix de ziua
mea, pleca la Viena.
A ]inut s` se vad` cu mine cu o sear` \nainte s` \mi
explice de ce nu poate veni. Da, erau multe cefe la
ziua mea, dar nu de politicieni, pentru c` nu i-am
invitat. Da, erau [i Costel M`rg`rit, Serghei Mizil,
controversatul p`r`sit George Papari, Ovidiu Tender... S\ntem prieteni de familie.
Eu nu am o problem` s` m` afi[ez cu prietenii mei. Dac` Tender
sau oricare altul a f`cut ceva neconform cu legea, a
f`cut el singur, nu a f`cut \mpreun` cu Ciutacu.
8. PLAYBOY: Cel mai tr`snit cadou?
CIUTACU: O casc` de poli]ist american, de la
colegul meu, domnul Dan Constantin, unul dintre
redactorii-[efi ai Jurnalului na]ional.
9.PLAYBOY: Cam c\te costume puteai s`-]i iei
cu banii destina]i petrecerii? Un costum fiind
cam c\t un salariu minim pe economie, c` m`
g\ndesc c` nu ai numai Pal Zileri [i Zegna…
CIUTACU: Zegna am o singur` geac` primit`
cadou de la un mogul. |nt\mpl`tor, nu de la al meu,
ci de la unul care, pe vremea c\nd i se \nchiseser`
toate por]ile, a g`sit la mine \n]elegere [i bun sim].
Un mogul al energiei, un tip care, dintr-o pozi]ie
extrem de confortabil` financiar [i social, ajunsese
\ntr-o s`pt`m\n` un paria. Un tip pe care regimul
B`sescu \l persecuta \n 2005 [i-l considera un soi de
cancer al economiei romåne[ti, dar cu care, ast`zi,
face afaceri [i tr`ie[te \ntr-o dulce convie]uire.
Revenind la costume, unul [i ceva ”de firm`” .
Dac` voiam s` beau zece salarii de ziua mea, beam
zece. Am vrut s` beau unu [i ceva.
10. PLAYBOY: E-adev`rat c`, o perioad`, ai
f`cut “Vorbe grele” neremunerat?
CIUTACU: Nici cinci minute! Din contr`, am
\nceput s` iau bani \nc` dinainte. Alt` scelerare a
vie]ii mele! Eram redactor-[ef adjunct la Jurnalul
na]ional \n trustul Intact [i-aveam contract cu Realitatea. Deveniser` b` ses
cieni[ti, nu m` mai
potriveam foarte bine cu politica lor de trust. “Vorbe
grele” trebuia s` fie emisiunea Realit`]ii, dar nemul]umirea mea de la acea vreme
era c` nu mai \ncepea odat` emisiunea. M-am \nt\lnit cu Sergiu Toader \ntr-o sear`
(o chestie de 30 de secunde),
i-am spus de oferta Antenei 2 [i, \n termeni c\t se
poate de amiabili, mi-am \ntrerupt contractul de
analist cu Realitatea, dar l-am dus la cap`t p\n` \n
ultimul minut al lui. Am r`mas p\n` la sf\r[itul
lunii, mai exact p\n` pe 31 ianuarie 2007, ora 12
noaptea, c\nd am ie[it din emisiunea Corinei
”Dac` exist` un
lucru care s`-mi
plac` la Elena Udrea,
tocmai `sta e: c`
rezist` la t`v`leal`. E
un caz clar de impostur` ajuns` \n v\rf. ”

19
Dr`gotescu [i a lui Andrei Gheorghe; de la Antena
2, am \nceput s` iau bani pe 1 februarie, postul
lans\ndu-se \n aprilie.
11. PLAYBOY: E[ti un tip care ascult` U2,
Joe Dassin, Leonard Cohen…
CIUTACU: Ascult [i Falco, [i Duran Duran, [i Pet
Shop Boys, dar nu programatic. Dup` concertul
AC/DC, am constatat c` pot s` ascult [i rock-`real`.
M-a dus fiu-miu, care a ascultat ani de zile muzic`
de negri, dar brusc, c\nd s-a mutat de la un afterschool la altul, a trecut pe
Metallica, Slayer, Pantera
etc. "|]i place, ]`rane, \]i place? Ziceai c` nu e[ti cu
rocke-rii...", m` \ntreba la AC/DC. E la v\rsta
revoltelor, are 13 ani.
12. PLAYBOY: Sper c` n-ai dat \n boala b`rbatului care, ajuns la 40 de ani, \ncepe
s` \ntoarc`
privirea dup` fete de 18…
CIUTACU: Nu m-am apucat s` caut gagici prin
cluburi. Ie[irile mele, care s\nt rare, se petrec \n jurul
unei mese, cu b`ie]ii, la un [pri]. |n ultimii 17 ani,
n-am mai amestecat chilo]ii gagicilor \ntre ei. Sun`
de-a dreptul nespectaculos, dar nu prea am avut
intersect`ri de rela]ii. Nu [tiu dac` \n `[tia patruzeci
de ani de via]` mi s-a \nt\mplat de dou` ori s` joc la
dublu; s\nt destul de comod, mi-e greu s` fiu fals
pentru o perioad` lung`. So]ia mea e o tip` destul
de cerebral`. Nu [tiu ce o fi \n ad\ncul ei, dar, p\n`
la urm`, ea e elementul de echilibru al familiei; e
greu s` tr`ie[ti ca ea, cu doi scelera]i l\ng` tine: [i eu,
[i fiu-miu. Nevast`-mea a fost prima mea prieten`
care nu a \ncercat s` m` opreasc` de la b`utur`, nu
a \ncercat s`-mi impun` o conduit` de via]` de
ascet. Ea provine dintr-o familie mai boem`,
dintr-o zon` viticol`, unde oamenii stau cu cana de
vin pe mas`.
13. PLAYBOY: Oana Dobre a fost la ziua ta?
O tolereaz` so]ia?

CIUTACU: Da' de ce s` n-o tolereze?! A fost la ziua

mea cu viitorul ei so]. Ne-au obosit b\rfele astea pe
seama noastr`. Chiar f`ceam mi[to \ntr-o zi c` nici
b\rfele astea nu mai s\nt ce-au fost. Noi ne-am
cunoscut cert\ndu-ne absolut oribil \n studio la
Realitatea. Ulterior, ne-am v`zut pe la alte emisiuni, ne-am \mprietenit, a contat
pe mine de c\teva
ori, am contat pe ea de c\teva ori, ne-am ajutat,
avem o rela]ie profesional` foarte bun`, dar nimic
mai mult. Eu nu s\nt topit dup` Oana, ca femeie,
Oana nu e topit` dup` mine, ca b`rbat.Idealul meu
\n via]` nu e nici pe departe Oana Dobre.
14. PLAYBOY: De ce, la prima vedere, pari
insuportabill? P\n` [i so]ia ta a c`zut \n plasa
asta… Cum ai convins-o c` e[ti simpatic?
CIUTACU: Devenisem colegi dup` ce eu
repetasem un an de facultate, pentru simplul motiv
c` nu m-am mai dus. M` distrez mereu c` m` mai
\ntreab` c\te-un deontolog dac` nu cumva am
repetat un an. Da, l-am repetat din propria voin]`
[i dintr-o decep]ie sentimental`. Eu, oricum, nu m`
duceam la facultate dec\t la laboratoare. Deci, ne
vedeam foarte rar [i, \n general, ne d`deam flituri
unul altuia. Ei i se p`rea c` s\nt un tip cu un regim
de via]` decadent, mie mi se p`rea c` e foarte
\ncrezut` [i b`]oas`... |ncet-\ncet, am \nceput s` ne
toler`m. St`team am\ndoi \n Regie, am \nceput
s` mai merg pe la ea prin camer`, dup` cursuri. De
ziua mea, mi-am invitat colegii la o bere, la c\rciuma Shorley. De la berea din
Shorley, au \nceput s`
se lege lucrurile cu so]ia mea. A venit sesiunea.
|nv`]am \mpreun`, mai r`m\neam peste noapte
la ea, dar n-a fost o rela]ie care s` porneasc` \ntr-o
v\lv`taie, ci una construit` a[ezat.
15. PLAYBOY: Pe cine ai sup`rat cel mai tare
\n ultima vreme?
CIUTACU: Pe p`rin]ii mei. Pentru c`, de[i stau la
numai 120 de km de mine (\n Sinaia), am ajuns s`
ne vedem mai des la spital dec\t acas`. Sor`-mea \i
aduce la Bucure[ti [i, dup`, trec eu pe la spital.
16. PLAYBOY: Ce ]i s-a \nt\mplat \n ziua \n
care ]i-ai pus status pe Facebook “S` m` fut
\n ea de soart`”?
CIUTACU: O poveste destul de ur\t`, profesional, nel`murit` nici \n clipa asta. Mi-
e greu s`-]i dau
un r`spuns ferm acum, \n contextul \n care nu
[tiu dac` problema va fi rezolvat` p\n` la momentul \n care apare revista cu
interviul. Nu [tiu dac`
merit`, p\n` la urm`, tot efortul pe care-l depun.
Financiar, nu merit` sigur. Nu [tiu dac` merit` nici
din punct de vedere uman [i al vie]ii de familie. Eu
nu mai am via]` de familie de trei ani. Plec diminea]a, la ora 10, \mi las copilul
la after-school [i m`
\ntorc la 12 noaptea. O salut pe nevast`-mea [i,
dac` o mai prind treaz`, schimb`m dou`zeci de
cuvinte. Dac` nu, o v`d diminea]`, c\nd m`

anun]` c` pleac` la birou. Toate astea se adun`

p\n` la urm`.
17. PLAYBOY: Te mai curteaz` V\ntu?
CIUTACU: Nu la nivel oficial, pentru c` are probleme financiare, de supravie]uire a
trustului s`u.
Dar oferta pe care mi-a f`cut-o e perpetu`, cel
pu]in a[a mi-a zis. Iar eu m` bazez pe buna-credin]`
[i pe cuv\ntul oamenilor. Poate-s naiv, dar nu m`
schimb. M` am`gesc repede [i m` dezam`gesc la
fel de repede. V\ntu a fost printre primii care m-au
sunat \n seara \n care m-a f`cut B`sescu, \n direct
[i la toate televiziunile, la or` de maxim` audien]`, tonomat cu euro. M-a \ntrebat
dac` am nevoie
de sprijinul lui, dac` simt nevoia s` m` exprim [i la
el pe post. I-am mul]umit politicos, i-am spus c` am
unde s` m` exprim. Dar, pentru modul cum s-a
comportat fa]` de mine, are respectul meu peren.
18. PLAYBOY: Blogul t`u, at\t de vizitat, e [i
o afacere?
CIUTACU: N-am pus nici o reclam` pe el, dar, la
un moment dat, probabil, o s`-l transform \ntr-o
afacere. E categorisit, c\t se poate de ferm, ca blog
politic; marile companii din Romånia s\nt foarte
reticente la a se asocia cu un mesaj politic, iar eu nu
vreau s` fac reclam` la gum` Turbo. S\nt convins,
\ns`, c` a[ putea supravie]ui numai din blog.
19. PLAYBOY: Mai rezist` Elena Udrea la
t`v`leal`? De ce adori s` o chinui?
CIUTACU: Tocmai asta \mi place la Elena Udrea:
c` rezist` la t`v`leal`. Altul, \n locul ei, \[i zbura
creierii. Bine, cu protec]ia asigurat` de B`sescu, e
mult mai u[or s` rezi[ti atacurilor. Nu-mi place nici
ca femeie Elena Udrea. N-am nici atrac]ie fa]` de ea,
n-am nici m`car repulsie. |mi provoac`, uneori, un
mare sentiment de sil`. At\t. I-am scris vreo trei
scrisori pe blog. Prima, \n care am f`cut-o \n toate
felurile, inclusiv ]`ranc`, a fost devastatoare. A devenit
hit pe net, circula ca la balamuc. A vrut s` m` dea \n
judeacat` atunci, dar a renun]at pentru c` i-a spus un
foarte bun avocat c` n-are nici o [ans` s` c\[tige.
20. PLAYBOY: Elena Udrea sau Victor Ponta,
viitorul pre[edinte al Romåniei?
CIUTACU: Nici nu [tiu dac` Victor Ponta este
salvarea poporului `stuia. |nclin s` cred c` nu. Victor mai are [i el de probat.
Chiar dac` e t\n`r, are un
trecut de procuror, care se [terge greu, chiar dac` nu
exist` \nc` un abuz provocat de Ponta \n calitate de
procuror. Apoi, el mai duce \n c\rc` problemele de
cumetrii politice. Este ginerele unui fost ministru
al partidului pe care ast`zi \l conduce, este c`s`torit
cu o coleg` de partid, activ` politic, a fost parte
plin` a guvernului de coali]ie cu partidul lui Traian
B`sescu, a fost ministru \n cabinetul Boc. Mereu \i
repro[ez asta c\nd vine vorba de Boc: ”Pardon, este
fostul t`u [ef! |n cabinetul care \i purta numele”. B
IULIE 2010 c 37
ul
c
o
l
I
abi, eal
leta rencu I
r
o
a
c
i
s
N aca
Ba rul id ui
a
M
l
de t deco ia un i!
t
i
l
\rjo stitui mpan ce Lu
p
l
u
\nt , a con` \n co \i pla
m
`
ia. Pi nostruurprinsd`, cum
r
t
a
a, P inteluBikini s e blon
n
u
ea re[ed Miss Fata
d
t
o
|nt tal al p fost` t ro[u.
na ntru o viden
pe rrari, eoicoviciu helescu
Fe Adrian St zvan Ang

u
c
s
`
e
s
d
`
n
iB
o
u
l
l
B\n ]ara
R`
o:
Fot rial de
o
t
c
Pi

38 c IULIE 2010
IULIE 2010 c 39
40 c IULIE 2010
IULIE 2010 c 41
42 c IULIE 2010
IULIE 2010 c 43
44 c IULIE 2010
IULIE 2010 c 45
Machiaj: Doinel Ungureanu
Coafur`: Cleopatra Ama Micu
Stil: Monica Georgescu
Produc`tor: Alin B`rbulescu
|mbr`c`minte, \nc`l]`minte [i accesorii:
Promod, Parfois, Motivi, Mango,
Koton, Mango, Motivi

IULIE 2010 c 47
48 c IULIE 2010
Pe vremea lui Ian Fleming, inventatorul
Agentului 007, superspionii MI6
erau recruta]i direct din amfiteatrele
de la Oxford [i Cambridge.
Acum, ei s\nt lua]i de pe strad`!
Text de Phil Zabriskie; traducere [i adaptare de Gabriela Groza; Foto: Guliver
©2010 PLAYBOY, as to material published in the May, 2010 U.S. Edition of PLAYBOY.

Uita]i de Pierce Brosnan! Spionii britanici de azi nu

mai seam`n` deloc cu el. La vremuri noi, spioni noi!
Cum Londra e tot mai mult un ora[-ghiveci de rase,
[i agen]ii secre]i trebuie s` reflecte acest amalgam.
Viitorii 007 s\nt, oric\t ar p`rea de incredibil, indieni,
pakistanezi, arabi sau nativi caraibieni din Indiile de
Vest. To]i vorbesc fluent limbi de departe [i, mai
ales, arat` ca [i cum ar fi de acolo. Dar ei chiar s\nt de
acolo! Noile provoc`ri ale terorismului mondial cer
r`spunsuri adecvate. Iar Sean Connery, Pierce Brosnan sau Daniel Craig nu prea au
“fa]`” de trafican]i de
arme exotici sau de lideri ai unor celule islamiste gata
s` arunce \n aer metroul londonez. Noii James Bond
au primit, desigur, faimoasa Licence to Kill (dreptul
de a ucide \n timpul misiunii). Au fost antrena]i intensiv, \n special \n cadrul
Special Air Services, la o adic`
s\nt oric\nd gata de un desant aerian cu tot ceea ce presupune el (de la conflictul
cu Argentina din Insulele
Malvine/Falkland, desantul a devenit o obsesie pentru contraspionajul britanic).
Dar au tot mai pu]in de
a face cu personajele lui Ian Fleming, fiind mult mai
aproape de Dr. Ali, eroul lui David Ignatius din
romanul The Increment, \n care misiunea secret` era
legat` de programul atomic iranian. De altfel, misiunile de azi nu prea mai au
leg`tur` cu baze ultrasecrete
din Siberia, ci, mai degrab`, cu ascunz`torile Hezbollah sau Al Qaida, ori cu
porturile pira]ilor din Somalia.
Nici americanii nu procedeaz` altfel, numai c`, la ei,
responsabilit`]ile s\nt \mp`r]ite \ntre mai multe agen]ii

specializate. Teoretic, e vorba de

Federal Bureau of Investigation – FBI (pentru ceea ce se
\nt\mpl` pe teritoriul Statelor
Unite) [i de Central Intelligence
Agency – CIA, (pentru afacerile a[azise de spionaj sau, de fapt, pentru misiunile
speciale “clasificate”). CIA are un
subserviciu dedicat \n exclusivitate ac]iunilor clandestine, adic` acelea pe care
guvernul nu [i le-ar asuma
niciodat` \n mod oficial, dar de finalizarea c`rora
depind multe. |ntr-un fel, britanicii procedeaz` la
fel, \mp`r]ind responsabilitatea ac]iunilor \ntre Military Intelligence Branch 5 –
MI5 (care ac]ioneaz` pe
teritoriul Regatului Unit, av\nd motto-ul «REGNUM
DEFENDE») [i Military Intelligence Branch 6 –
MI6 (care desf`[oar` misiuni \n afara UK). |n realitate,
\ns`, activit`]ile se suprapun, iar, adesea, se complic`
exponen]ial, implic\nd simultan CIA [i MI6.
Azi, dincolo de mituri, americanii au mai mul]i oameni
[i mai multe resurse financiare. Totu[i, legenda persist` [i \nc` acrediteaz` ideea
c` ofi]erii britanici de
(contra)spionaj ar fi mai capabili (nu doar mai frumo[i!).
Mike Hurley, care a condus echipele CIA \n Afganistan \n 2002, \ncearc` s` explice
mitul lui James
Bond: “Fiind mai pu]ini [i mai prost sus]inu]i din
punct de vedere logistic, englezii trebuie s` fie mai
buni ca noi!”. “Englezii” reprezint`, aici, un termen
generic, fiind de notorietate faptul c`, p\n` \n 1992,
IULIE 2010 c 49
MI6 nici nu a recunoscut vreodat` public cum c` ar
exista!!! Spre deosebire de oficialii CIA, niciodat` nu
ve]i vedea un \nalt ofi]er MI6 care s` apar` la televizor [i s` explice ce se
\nt\mpl` la grani]a dintre Pakistan
[i Afganistan…
Special Air Service – SAS reprezint` pepiniera favorit`
a MI6. Sediul unit`]ii se afl` \n Anglia, la Heresford.
Unitatea este cumva similar` Beretelor Verzi americane sau multmediatizatei Delta
Force. Mai exist` [i
Special Boat Service – SBS, cu sediul la Poole, \nrudit` cu Navy Seals. Istoricul
militar Nigel West consider` SAS [i SBS drept precursoarele tuturor serviciilor de
spionaj occidentale moderne. Azi, ambele
desf`[oar` misiuni \n afara Marii Britanii. Astfel, SBS
lucreaz` \n Afganistan, \n timp ce SAS a ac]ionat \n Irak,
pe urmele lui Abu Musab al-Zarqawi. |n decursul
anilor, serviciile secrete britanice au avut misiuni,
majoritatea pe t`cute, \n Asia de Sud-Est, \n Peninsula Arabic` sau \n Balcani,
unde au v\nat criminali de
r`zboi. |n America de Sud, au capturat importan]i
trafican]i de narcotice. Au mai fost active \n Insulele
Falkland (r`zboiul din 1982), \n Egipt, \n Borneo [i,
desigur, \n Irlanda de Nord (care a servit inclusiv ca
laborator experimental, agen]ii put\ndu-se antrena
aici “pe viu”). Despre cele mai multe dintre aceste
misiuni, mass-media nu a aflat niciodat`. Cum nu a
putut afla despre eroii anonimi: nici m`car atunci
c\nd s\nt decora]i, ofi]erii SAS nu s\nt numi]i!
Nu mai exist` nici specializ`ri generaliste. Termenul
de agent secret poate s` \nsemne o mul]ime de lucruri.
Azi, s\nt necesari “superspioni” cu specializ`ri de
50 c IULIE 2010

ni[`. CIA regrupeaz` aceste abilit`]i cu totul speciale

\n a sa Special Activities Division. MI6 nu a formalizat
\nc` trupele sale mai-speciale-dec\t-trupele-speciale.
Adesea, se alc`tuiesc echipe complexe din membri
MI6 dubla]i de cei din SAS [i/sau SBS. Asemenea
forma]iuni – s` le zicem – paramilitare fac parte
dintr-o structur` precum cea numit` de David Ignatius
(care e [i jurnalist de investiga]ii la The Washington
Post) “The Increment”. Increment-alii s\nt cei care se
ocup`, \n zilele noastre, de a[a-numitele “wet-works”,
adic` de asasinatele la comand`. Dar astfel de ac]iuni
nu reprezint` un scop \n sine. Principala sarcin` a unui
membru increment r`m\ne, totu[i, aceea de a identifica surse de \ncredere \n
teritoriile considerate inamice, \n a le cultiva constant [i a le transforma \n
agen]i
dubli. De pild`, \n Irak s\nt c`uta]i posibilii insurgen]i
“reversibili”, dispu[i s` tr`deze cauza [i s` coopereze
cu alia]ii. Tr`g\nd linie, agen]ii din Increment-ul mai
mult sau, de fapt, mai pu]in fic]ionali, s\nt militari de
carier`, c`li]i \n trupele speciale, dar [i cu o preg`tire
temeinic` pe t`r\mul contrainforma]iilor, uneori aceast`
calitate fiind cea care prevaleaz`. |n plus, trebuie s` fie
c\t mai aproape de matricea genetic` original`. |n
deceniile din urm`, \n Marea Britanie au sosit sute de
mii de islami[ti din Yemen, Somalia sau Pakistan.
Cum po]i lupta cu poten]ialii terori[ti dac` nu ar`]i ca
ei sau, [i mai bine, nu e[ti unul de-al lor? S` ne reamintim c` autorii atentatelor
londoneze din 7 iulie 2005 (soldate cu 52 victime) au fost trei cet`]eni britanici
n`scu]i
\n Pakistan [i un jamaican crescut \n Anglia [i convertit la islamism \n
adolescen]`. Pentru a fi conving`tori
\n discu]iile cu posibilii defectori, agen]ii trebuie s`
genereze credibilitate [i empatie. Gre[elile f`cute
deja \n Orientul Mijlociu [i \n Afganistan nu au reu[it
dec\t s` coaguleze grup`ri precum Al Qaida, nicidecum

s` le sl`beasc`. De aceea, lupta \n domeniul

contrainformativ nu se mai poate desf`[ura cu
metodele clasice. Se pare c` America [i Marea Britanie
au \n]eles foarte t\rziu acest lucru, \ns`, acum, \ncearc`
din r`sputeri s` recupereze terenul pierdut.
|n special, MI6 mizeaz` pe “Camel Corps”, adic` pe
cei n`scu]i \n Orientul Mijlociu [i care au tr`it acolo
m`car p\n` \n adolescen]`. Ace[ti agen]i vorbesc perfect dialectele din diverse
regiuni, cunosc obiceiurile
[i nu distoneaz` niciodat` \n peisaj. A durat aproape o
jum`tate de secol pentru ca serviciul secret britanic –
pe vremuri alc`tuit exclusiv din ofi]eri albi de elit`,
[coli]i la cele mai bune universit`]i precum Cambridge sau Oxford – s` accepte
aceast` eviden]`.
Agen]ii de azi nu mai trebuie s` pozeze \n diploma]i
sau \n oameni de afaceri, nicicum \n playboy rasa]i. Ce
ar putea face un Pierce Brosnan la Peshawar? Absolut
nimic. De aceea, nu mai trebuie s` fie o surpriz` pentru nimeni atunci c\nd
poli]i[tii irakieni din Bashra
ajung s` aresteze mai mul]i cet`]eni britanici \mbr`ca]i
cu ve[minte ar`be[ti. Sau c\nd un ziarist, precum
reporterul Stephen Farrell, un englez lucr\nd pentru
The New York Times, este eliberat din m\inile talibanilor de un comando ciudat, ai
c`rui membri, de[i
afi[au portul tradi]ional afgan, p`reau s` se \n]eleag`
\ntre ei \n argoul londonez. Dar, \ncerc\nd s` afle mai
multe despre salvatorii s`i (care, \n timpul opera]iunii,

l-au ucis, din gre[eal`, pe colegul s`u afgan), ziaristul

s-a lovit de un veritabil zid al t`cerii. Serviciile secrete
se chinuie s` cenzureze p\n` [i c`r]ile care dezbat
subiecte vechi de 20-30 de ani. |n anii ’80, un ofi]er \n
retragere din MI5, care [i-a luat numele Peter Wright,
a plecat \n Australia [i a scris Spycatcher. Britanicii au
\ncercat s` blocheze cartea (care f`cea referire la evenimente din anii ’60-’70),
dar au e[uat, f`c\ndu-i, practic, o mare publicitate.
Deschiderea serviciilor secrete este, \nc`, una doar
de fa]ad`. Au web site-uri, fac recrut`ri online [i … cam
at\t. Richard Tomlinson, fost ofi]er MI6 p\n` \n 1995,
a f`cut [ase luni de \nchisoare pentru divulgarea
secretelor de serviciu \ntr-o carte autobiografic`. Dup`
[ase ani de dispute \n justi]ie, ziarele britanice au
primit dreptul de a o prezenta \n serial. Dar, apoi, el a
fost din nou acuzat de faptul c` ar fi postat pe internet
o list` cu peste 100 de nume de ofi]eri MI6 afla]i \n
activitate. Cu toate c` neag` paternitatea listei, e posibil ca, de data asta,
pedeapsa s` fie una mult mai drastic`. B

IULIE 2010 c 51
52 c IULIE 2010
Anna Grigorenko

Un cocktail muzical
N`scut` \n Crimeea din mam` rusoaic` [i tat` italian
(bonus: o bunic` \n America), Anna are, deja, o bogat`
experien]` \n modelling [i roluri \n coproduc]ii cinematografice. De ce nu s-ar
apuca [i de muzic`?
Photo by Davide Esposito

Hair & Make Up: Luis Maruri

Assistants: Enrico De Santis,
Alessandro Vasapolli
Backstage: Salvatore Di Ciaccio
Lingerie: La Perla
Shoes: Gianmarco Lorenzi
IULIE 2010 c 53
54 c IULIE 2010
IULIE 2010 c 55
56 c IULIE 2010
– Dragul meu, \]i pot explica! {tii poezia despre „Mistre]ul cu col]i de argint”?

IULIE 2010 c 63
64 c IULIE 2010
– Credeam c`, dac` e s` ai vreodat` o aventur` cu
cineva, despre el va fi vorba, a spus Ronnie.
– Nu, a fost Bernie.
I-am spus [i fiului meu, Eric, o s`pt`m\n` mai t\rziu.
El s-a ar`tat afectuos [i \n]eleg`tor.
– Ei da, tata avea pe-atunci ni[te probleme, nu-i a[a?
Pentru ca lucrurile s` mearg` \nainte, am decis
s`-mi spun povestea. Sper din toat` inima c` Ronnie va putea s` m` ierte pentru
faptul de-a fi f`cut
publice aceste momente intime din via]a noastr`.

Dona]ia
Era ora nou` diminea]a, pe data de 25 februarie
1988, c\nd m-am dat jos din taxi \n fa]a cl`dirii placate cu o]el [i granit
ro[iatic de la num`rul 885 pe
Third Avenue, am \mpins u[a [i am intrat \n holul
imaculat [i sclipitor, cu pere]i din sticl`. Era faimosul Lipstick Building,
“Blocul Ruj”, din New York,
denumirea dat` unui zg\rie-nori cu treizeci [i patru
de etaje din East Side, care ocup` tot spa]iul dintre
Strada 53 [i Strada 54.
De la terminarea ei cu doi ani \n urm`, ultramoderna structur` cu trei planuri
verticale suprapuse \[i
atr`sese mul]i admiratori. Dup` p`rerea lor, liniile curbate [i cromatica fastuoas`
\n nuan]e de ro[u a Blocului Ruj creau un bine-venit contrast cu designul
col]uros, \n alb [i negru, al blocului \nvecinat, Citicorp
Center. Arhitec]ii John Burgee [i Philip Johnson
erau l`uda]i pentru contururile zvelte, elipsoidale, [i
pentru ideea holului de la intrare, cu o neobi[nuit`
form` ovoidal`. Spa]iul de recep]ie se ridica pe dou`
etaje, \ncorpor\nd [i o pasarel` pietonal`. Pe dinafar`,
structura era at\t de fantezist`, dar pl`cut` ochiului,
\nc\t cu greu ]i-ai fi putut imagina c` \ntre zidurile sale
poate ]\[ni ceva at\t de apocaliptic.
Curioas` s` v`d cu ochii mei, am pornit-o spre lifturile din holul de recep]ie.
Multl`udatul restaurant
Toscana ocupa o por]iune consistent` a laturii dinspre Strada 54. Voiam doar s`
arunc repede un ochi
\n`untru, ca s` nu \nt\rzii la \nt\lnirea fixat` pentru
ora nou` [i un sfert la etajul optsprezece, cu directorul firmei de brokeraj care-i
purta numele.

unui centru medical care urma s` fie \nfiin]at de unul

din doctorii no[tri. Singurele condi]ii puse de el – [i,
la vremea aceea, era vorba de cea mai mare dona]ie
pe care Hadassah o primise vreodat` de la un singur
binef`c`tor – constau \n cerin]a ca banii s` fie folosi]i
pentru sus]inerea centrului medical [i ca administrarea fondurilor s` fie f`cut` de
un broker din New
York pe nume Bernard Madoff.
Era pentru prima oar` c\nd un donator stipula modul
\n care s` fie p`stra]i [i investi]i banii oferi]i. |n mod
normal, fondurile intrau direct \n contul Hadassah.
Solicitarea era oarecum neobi[nuit`, dar perfect
ra]ional`. Era o sum` foarte mare, care, gestionat`
cum se cuvine, putea s` creasc` [i mai mult, chiar
dac` era folosit` pentru finan]area activit`]ilor Hadassah. Domnul Madoff urma s`
disponibilizeze banii
pe m`sur` ce era nevoie de ei. |ntre noi, la funda]ie,
\l poreclisem \n glum` pe Albert I. “filiera noastr`
francez`”.
Nici una din noi, cele de la Hadassah, nu auzise
vreodat` de Bernard Madoff [i nici de firma lui,
Bernard L. Madoff Investment Securities. Din c\te
se pare, donatorul nostru \l cunoscuse printr-o rela]ie
personal`, cu ceva ani \n urm`. Pe toate ne-a surprins
pu]in faptul c` donatorul refuzase [i cel mai ne\nsemnat semn public de
recuno[tin]`: nici tu plac` onorific`, nici tu inscrip]ie comemorativ`, nici m`car
un certificat de mul]umire frumos \nr`mat. De[i mi s-a
p`rut cam ciudat, nu mi-a declan[at niciun clopo]el
de alarm`, cu toate c`, privind retrospectiv lucrurile,
\mi doresc s` fi pus atunci mai multe \ntreb`ri despre
dorin]a lui de a r`m\ne \ntr-un deplin anonimat.
– Bun` ziua, doamnelor! S\nt Bernie Madoff, a spus
el, \ndrept\ndu-se cu pa[i mari spre capul mesei
de consiliu, unde s-a oprit, [i-a a[ezat m\inile pe
mas`, s-a aplecat u[or \nainte [i a dat din cap \n
chip de salut.
C\nd privirea i-a c`zut pe mine, a clipit [i a p`rut un
pic surprins. S\nt sigur` c` se a[tepta la un grup de
b`bu]e evreice, iar eu cu siguran]` eram o excep]ie
de la regul`. La cei treizeci [i nou` de ani ai mei, eram
cu dou` decenii mai t\n`r` dec\t colegele mele. Pe
fa]a lui s-a desenat un sur\s de \nt\mpinare bucuros,
un sur\s pe care nu-l voi uita niciodat`. Nu era unul
libidinos [i lasciv, ci vag seduc`tor [i aproape fericit.
Mi-am dat seama pe loc c` e atras de mine.

Adio, virginitate!

M`rturisirea
– Am avut o aventur` acum cincisprezece ani.
So]ul meu, Ronnie, n-a p`rut s` fie nici [ocat, nici
furios, dar a \ntrebat:
– Cu cine?
– Cu Bernie, am r`spuns.
– Glume[ti! a zis el, aproape izbucnind \n r\s. Cu
Bernie?! Cu el? Bine, dar Joey?…
Joey fusese iubitul meu din facultate [i cu care
p`strasem leg`tura de-a lungul anilor.
– Ce-i cu Joey? am \ntrebat eu.

|n calitate de directoare financiar` a Funda]iei

Hadassah, o organiza]ie evreiasc` de caritate care
reunea peste 350 000 de femei, mi se ceruse s` le
\nso]esc pe trei dintre coordonatoarele noastre voluntare la o \nt\lnire, unde
urmau s` se discute detaliile logistice ale unei dona]ii. De regul`, nu m` ocupam
de asemenea lucruri, dar aceasta nu era o tranzac]ie uzual`.
Donatorul, un domn \n v\rst` pe nume Albert I., tr`ia
\n Fran]a [i dorea s` r`m\n` anonim. El rezervase
suma de [apte milioane de dolari pentru finan]area

Ca s` pot face fa]` stresului din c`snicia mea, m-am

distan]at de Ronnie \n plan spiritual [i emo]ional.
Mi-am cl`dit o carier` profesional` de succes, care-mi
permitea s` c`l`toresc [i s` am o via]` proprie, numai
a mea. De-a lungul anilor, am \ntre]inut o rela]ie
pseudo-afectiv` cu fostul meu iubit din colegiu,
Joey. M` \nt\lneam periodic cu el, pentru c`, spre
deosebire de rela]ia cu so]ul meu, lui Joey puteam
s`-i fac confiden]e despre experien]ele nefericite din
via]a mea. M` sim]eam bine \n prezen]a lui [i o
parte din mine [i-ar fi dorit s` relu`m vechea rela]ie.
Dar mi-era prea team`, din cauza a ceea ce se
\nt\mplase \ntre noi.
IULIE 2010 c 65
Aveam optsprezece ani [i eram virgin`, c\nd l-am
cunoscut pe Joey, \n al doilea semestru al primului
meu an de studen]ie, la Universitatea de Stat New
York din Buffalo. Comemoram [ase luni de la
moartea bunicii mele. |n anul precedent, i se pusese diagnosticul de cancer [i
murise cu dou` zile
\naintea plec`rii mele la colegiu.
|nc` mai purtam doliu \n ziua aceea de martie din
1967, c\nd l-am \nt\lnit pe Joey. M` dichisesem
pu]in, ca s`-mi mai ridic moralul, iar Joey a observat
imediat. El era cu un an \naintea mea la facultate [i
se num`ra printre cei mai buni studen]i de la economia afacerilor. Era foarte,
foarte slab – ceea ce, p\n`
atunci, nu mi se p`ruse niciodat` c` ar fi prea
atr`g`tor la un b`rbat. |n liceu, \ntotdeauna ie[isem
numai cu fotbali[ti bine cl`di]i.
|n primul r\nd, m-a atras personalitatea extrovertit`
a lui Joey. Citea cu nesa] [i-i pl`ceau la nebunie conversa]iile care s`-i
stimuleze mintea [i dezbaterile cu
argumente inteligente. Era un adev`rat rechin intelectual, ve[nic \n c`utarea a
ceva nou de \nv`]at. Nici
o clip` nu te-ai fi putut plictisi l\ng` el. |nc` de la
prima noastr` \nt\lnire romantic`, mi-a spus c` noi
nu vom putea niciodat` s` ne c`s`torim. El era
evreu sirian [i trebuia s`-[i g`seasc` o nevast` din
cadrul comunit`]ii lui. Eu eram evreic` a[kenazi.
P`rin]ii lui n-ar fi fost sub nici o form` de acord. Eu
nu l-am luat \n serios. Mi s-a p`rut c` vrea doar s` par`
mai interesant. Timp de peste un an am ie[it \mpreun`, adeseori dormind am\ndoi \n
acela[i pat. Ne
pip`iam, dar f`r` sex oral sau de alt fel. Pur [i simplu nu eram preg`tit`
emo]ional ca s` fac marele pas.
Trecuse deja mai mult de un an de c\nd eram prieteni p\n` s` facem \n sf\r[it sex,
[i ne-am culcat unul
cu cel`lalt vreo doi ani p\n` s` am prima oar` orgasm.
Mi s-a p`rut o senza]ie cu adev`rat extraordinar`, dar
at\t de naiv` eram, \nc\t nici nu mi-am dat seama ce
se \nt\mplase.
Oric\t de ciudat ar p`rea, abia dup` ce ne-am
desp`r]it, am descoperit [i eu arta masturb`rii [i a
provoc`rii unui orgasm.
Renun]area la virginitate a fost o ocazie foarte special` pentru mine. M-am
sim]it \n totalitate legat`
de Joey, emo]ional [i fizic, [i eram sigur` c` p\n` la
urm` ne vom c`s`tori. Genul acesta de angajament
m` f`cea s` m` simt incredibil de vulnerabil`. Nu
cred c` Joey a \n]eles vreodat` c\t de mult m` durea,
c\nd el disp`rea, f`r` un cuv\nt, timp de mai multe
zile sau chiar s`pt`m\ni. M` duceam s`-l caut \n
st\nga [i-n dreapta, speriat` de moarte c` s-a
\nt\mplat ceva r`u. Prima oar` c\nd “s-a dat disp`rut”,
eram am\ndoi acas`, \n vacan]a de var`. |mi
\nchipuiam c`-l voi vedea foarte des, cu toate c` eu
locuiam \n Long Island, iar el \[i petrecea vara \n
Brooklyn. |ntr-o sear`, m-a scos \n ora[, \n centrul
New Yorkului. A fost prima mea ie[ire romantic` oficial` “\n ora[”. Am cinat la
restaurantul Toots Shor,
dup` care ne-am dus la clubul de noapte Copacabana. C\nd m-am scuzat ca s` m` duc
la baie, Joey
mi-a \ntins un dolar, pentru bac[i[ul supraveghetoarei. Rareori mai fusesem \n
Manhattan [i habar
66 c IULIE 2010

n-aveam c` exist` toalete pentru doamne cu personal de supraveghere. Joey \mi

deschidea \n fa]a
ochilor o lume \n \ntregime nou`, una de care m-am
\ndr`gostit pentru tot restul vie]ii mele.
|n urm`toarele c\teva s`pt`m\ni, ne-am \nt\lnit \n
continuare, dup` care, \ntr-o zi, m-a sunat ca s`-mi
spun` c`-mi l`sasem jacheta \n ma[ina lui. {i c`
venea s` mi-o aduc` el \n Long Island. M-am
emo]ionat toat` la g\ndul c`-l voi vedea [i, c\nd a
sosit, am ]\[nit ner`bd`toare s`-i deschid u[a. El
mi-a spus c` pleac` la San Francisco pentru tot
restul verii. Eram doar o pu[toaic` de optsprezece
ani – cu inima fr\nt`. Brusc, mi-am dat seama c` era
modul lui de-a se desp`r]i de mine, dar f`r` s-o
spun` direct.

Propunerea
Vara era pe sf\r[ite c\nd Bernie m-a invitat s` lu`m
pr\nzul la Four Seasons. Ca de obicei, a sosit \naintea mea [i a ob]inut o mas`
bine situat` \n Grill

Room. Eu eram emo]ionat` [i fiorii din stomac \mi

d`deau o u[oar` senza]ie de grea]`. }inuta mea era
perfect`. |mi luasem obiceiul s` ar`t mai mult dec\t
impecabil atunci c\nd m` vedeam cu Bernie, iar \n
ziua respectiv` nu f`cusem excep]ie. Purtam un
taior negru cu mici buline albe [i o bluz` cu decolteu rotund, iar Bernie m-a
\nt\mpinat c`lduros, cu
acel sur\s de care ajunsesem s` m` ata[ez.
Imediat ce m-a v`zut, Bernie s-a ridicat de la mas`,
mi-a luat m\inile \ntr-ale lui [i m-a s`rutat pe obraz.
F`c\nd un pas \napoi, m-a m`surat cu privirea de sus
p\n` jos.
– Sheryl, [tii c\t de incredibil de sexy e[ti?
|n loc s` spun ceva chiar atunci, am z\mbit. Cum
crezi tu c` pot r`spund la o asemenea \ntrebare?
mi-am zis \n sinea mea. Chiar a[a, ce r`spuns poate
da orice femeie la aceast` \ntrebare? Bernie p`rea fermecat de sexualitatea mea.
Dup` ce ne-am a[ezat fiecare la locul lui, chelnerul
a venit [i ne-a adus un pahar de vin pentru mine [i
o Coca-Cola dietetic` pentru Bernie. |n timp ce-mi
sorbeam vinul, m-am l`sat p`truns` de ambian]a
restaurantului. Avea ni[te ferestre maiestuoase, pe
dou` niveluri, [i lambriuri din lemn pe pere]i. Acesta era locul unde se n`scuse
“pr\nzul de afaceri”, \n
variant` elitist`, [i se num`ra printre preferatele lui
John F. Kennedy Jr. [i ale lui Jackie O. Cine voia s`
conteze ca persoan` pe scena social` din Upper East
Side trebuia s` semneze regulat condica la Four
Seasons, dar pe teritoriul restaurantului Grill Room
vat` – nici mai mult, nici mai pu]in. Eu nu eram
genul care s` poat` uita de tot [i de toate, pentru o
partid` de sex.
Atrac]ia reciproc` dintre noi \mi f`cea o mare pl`cere,
[i chiar \mi trecuse prin minte, pasager, ideea unei
aventuri, dar numai g\ndul de-a \mpinge prietenia
noastr` dincolo de grani]a flirtului, m` speria. {i,
chiar dac` so]ul meu putea s` fie imposibil c\teodat`,
aveam \n continuare sim]ul loialit`]ii fa]` de el. {tiam
c` e o foarte mare diferen]` \ntre a m` bucura de compania lui Bernie [i a face
acel pas urm`tor. |n cele din
urm`, m-am uitat la el [i am izbucnit \n r\s.
– Nu prea cred. Nu-mi sur\de ideea de adulter. A[a
ceva nu-mi st` \n caracter. |n toat` via]a mea n-am
fost dec\t cu doi b`rba]i: so]ul meu [i iubitul meu din
facultate. Nu [tiu ce ]i-ai putut \nchipui despre
mine, Bernie.
– Bine, atunci putem sta lini[ti]i, a spus el, l`s\ndu-se
pe spate \n scaun.

Sex Is

nu se discutau dec\t afaceri.

Dup` ce am comandat, Bernie [i-a apropiat scaunul
de al meu.
– Sheryl, \]i dai seama, probabil, c` te consider o
femeie foarte frumoas`, a \nceput el, uit\ndu-se fix
spre mas`, nu la mine. Mai e[ti [i o profesionist`
des`v\r[it`, o adev`rat` femeie de afaceri.
Combina]ia perfect` care s` \nnebuneasc` un b`rbat.
Am z\mbit [i i-am mul]umit pentru compliment.
I-am spus lui Bernie c` so]ul meu [i cu mine plec`m
la Atlantic City, unde particip`m la o conferin]` de
specialitate.
– Mie nu prea-mi place, de fapt, la Atlantic City [i
nu-mi plac jocurile de noroc, am recunoscut cinstit.
}ie \]i place s` joci?
– Nu, eu nu m` duc la cazino, a spus el. Nu vreau s`
ar`t ca n`t`r`ii care stau ca mom\ile la mese.
Brusc, s-a aplecat mult spre mine, ca [i cum ar fi fost
pe cale s`-mi [opteasc` un secret.
– Ce-ai zice dac` noi doi am pleca undeva \mpreun`?
Dac` tocmai ce-a[ fi luat o \nghi]itur` de vin, probabil c` m-a[ fi \necat cu ea.
G\nditoare, m-am l`sat
\napoi pe sp`tarul scaunului. S` fie acesta pasul
num`rul doi? m-am \ntrebat. \n mod evident, el
credea c` a[tept o propunere din partea lui [i nu voia
s` m` decep]ioneze. Cinstit vorbind, eu nu m`
a[teptasem nicio clip` ca el s` fac` acest pas. Am fost
totalmente uluit`. Ca s` invoc o expresie de pe vremuri, m` l`sase paf. Flirtul
reciproc dintre mine [i
Bernie nu era dec\t o simpl` cochet`rie nevino-

Eram \n restaurant de vreo dou` ore c\nd a sosit nota

de plat`. Eu anticipam agitat` ceea ce va urma \n
restul serii, [i m-am trezit tremur\nd toat`, \n timp
ce urcam cu liftul spre etajul rezervat oaspe]ilor de
seam`. Camerele noastre erau desp`r]ite doar de un
col] al coridorului.
– A[ vrea s`-mi r`coresc pu]in fa]a, i-am spus lui
Bernie, apropiindu-ne de u[a camerei mele.
– E-n regul`, a z\mbit el [i a disp`rut dup` col], pe hol.
Am avut senza]ia c` nu trecuse nici m`car o clip`,
c\nd am auzit un cioc`nit \n u[a de la intrare.
Deschiz\nd-o, l-am v`zut pe Bernie.
– Pot s` intru?
A p`[it peste prag. O dat` ajuns \n`untru, am stat un
pic la pove[ti, iar el a aruncat o privire de jur \mprejur prin \nc`pere.
– Stai pu]in. M` \ntorc imediat, a spus el.
N-aveam nici cea mai vag` idee unde se duce, c\nd
a ie[it din camer`.

C\teva momente mai t\rziu, am auzit un cioc`nit \n

u[a de la camera mea. Deschiz\nd-o, am dat ochii cu
Bernie, care st`tea de cealalt` parte, sur\z\nd. Din
c\te se pare, rezervase dou` camere al`turate care
comunicau \ntre ele. El a remarcat c` a lui era mult
mai spa]ioas` dec\t a mea. Pu]in \mi p`sa. N-aveam
de g\nd s` plec nic`ieri. Aceast` camer` era zona mea
de siguran]`. Aici, puteam de]ine controlul.
Ne-am s`rutat o vreme, dup` care m-am scuzat.
Venise momentul s` dau la iveal` neglijeul.

Bernise se despuiase p\n` la boxerii din m`tase

c\nd eu mi-am f`cut apari]ia din baie. L-am g`sit
st\nd a[ezat, ca un vr`bioi stingher, pe marginea
patului. Expresia \nc\ntat` de pe chipul lui era edificatoare.
– Sheryl, e[ti superb`, a declarat el.
Nu-l mai v`zusem niciodat` f`r` c`ma[`. Ar`ta bine;
nu era musculos, dar avea corpul bine \ntre]inut.
Bernie fusese un schior p`tima[ \n tinere]e [i f`cuse
\not de performan]`. Greutatea lui tindea s` varieze –
cu at\tea dineuri de binefacere la care se ducea.
Ve[nic trebuia s`-[i supravegheze dieta alimentar`.
M` sim]eam sexy [i puternic`, \n c`m`[u]a mea de
noapte vaporoas`. |naint\nd \n pas elastic spre
Bernie, m-am c`]`rat peste el. St`team c`lare peste
picioarele lui, \n timp ce-i s`rutam buzele f`r` grab`.
M` a]\]a teribil faptul c` se sim]ea suficient de sigur
pe el, \nc\t s` lase o femeie s` ia ini]iativa \n materie
de sex. Am presupus c` era din cauz` c` reu[ise \n
via]` prin propriile for]e [i se sim]ea bine \n pielea
lui. De la bun \nceput reac]ionase pozitiv la tendin]a
mea de a-l domina sexual; \ntotdeauna eram perfect
sincroniza]i \n timpul maratoanelor noastre de
s`rutat. \n timp ce-i m\ng\iam pielea dezgolit`, pe
Bernie l-a apucat brusc un spasm violent, din cap
p\n`-n picioare. Aproape c` s-a catapultat din pat, ca
[i cum un cutremur interior \i zguduise tot corpul.
– Bernie, ai p`]it ceva? l-am \ntrebat, alarmat` la
g\ndul c` s-ar putea s` aib` o criz` de inim`.
El a clipit des [i precipitat.
– Nu, nu, s\nt bine.
N-am vrut s` fac mare caz de acest straniu episod.
Destul de cur\nd, el s-a lini[tit [i s-a purtat ca [i
cum nu s-ar fi \nt\mplat nimic. |n mod evident,
atingerea mea declan[ase vreun soi de reac]ie involuntar`, un tic teribil, o
convulsie de nest`p\nit. De
\ndat` ce ne-am reluat h\rjoana sexual`, s-a \nt\mplat
din nou. Trupul lui a zv\cnit iar`[i, violent.
– Bernie, e[ti sigur c` n-ai nimic? l-am \ntrebat eu.
– Da, Sheryl, totul e \n regul`.
Ne-am \ntors la treburile noastre [i nu ne-am gr`bit
deloc. Bernie era foarte senzual. Cred c` l-a excitat
teribil c\nd m-am suit pe el. {i pe mine m` excita,
\n egal` m`sur`. M\ng\ierile noastre erau lente [i
familiare. Totul p`rea perfect confortabil. Nici vorb`
de st\ng`cia la care m` a[teptasem.
|nainte de Bernie, eu nu mai fusesem dec\t cu doi
b`rba]i. {i totu[i, mi-am dat seama c` nu era prea
dotat de la natur`. D`dusem luminile la minimum
\n camer` [i nu-i puteam vedea penisul, dar sim]eam
c` mai r`m\ne loc \n mine. Spre marea [i pl`cuta mea
surpriz`, am reu[it s` ajung la orgasm. Nu duceam
lips` de sex ca lumea \n via]a mea, dar de orgasm, da.
Aici era vorba de defularea furiei [i frustr`rii acumulate timp de foarte mul]i
ani. A fost suprema \nc\ntare
s` m` eliberez m`car de o parte din aceast` povar`.
Dup`, Bernie a r`mas l\ng` mine [i m-a ]inut \n
bra]e.
– E[ti [i tu una din acele femei c`rora le place ca
b`rbatul s` stea cu ele? m-a \ntrebat el.
– Nu, am r\s eu... B
IULIE 2010 c 67
u nu am aplicat
niciodat` re]eta
r\sului zgomotos pentru a
ajunge \n pat cu un b`rbat.”

“E

68 c IULIE 2010
Cameron Diaz
Deschis` pentru pl`cere
245.7%245.7%

Actri]a cea mai slobod` la gur` atunci c\nd

vine vorba despre sex
\[i confirm` renumele
\ntr-un dialog neconven]ional despre erotism, droguri, adrenalin` [i alte
delicatese
de la Hollywood.
Interviu de Stephen Rebello
Traducere [i adaptare de Gabriela Groza

©2010 PLAYBOY, as to material published in the

July issue, 2010 U.S. Edition of PLAYBOY.

Foto: Guliver

PLAYBOY: Pe ecran, e[ti una din actri]ele

care au demontat mitul cum c` femeile sexy
nu pot fi [i amuzante. |ns`, \n via]a real`,
prea mult r\s nu d`uneaz` sexului?
CAMERON DIAZ: Eu nu am aplicat niciodat`
re]eta r\sului zgomotos pentru a ajunge \n pat
cu un b`rbat. Desigur, \n via]`, ca [i \n sex,
exist` momente c\nd e bine s` fii amuzant`, dar
[i momente c\nd nu e bine. Depinde despre ce
r\zi. Dac` r\zi c\nd faci sex [i r\sul t`u face trimitere la unul sau altul dintre
atributele fizice ale
partenerului, nu e obligatoriu s` ias` bine de
fiecare dat`…
PLAYBOY: Vorbind despre atribute fizice, ai
r`mas \n istorie pentru mi[c`rile unduitoare
din fund executate \n c\teva numere de dans
din filme precum Masca, |ngerii lui Charlie
sau The Sweetest Thing. Ai renun]at la aceste mi[c`ri dup` What Happens in Vegas?
IULIE 2010 c 69
CAMERON DIAZ: Fundul meu a \nceput s`
lipseasc` din filme, dar nu [i din via]a de zi cu zi,
unde continu` s` se mi[te \nnebunitor. O face
permanent [i \n legea lui, uneori [tiu c` nu-l
mai pot controla. Pe ecran, nu s-au mai ivit,
deocamdat`, ocazii potrivite pentru a-l pune \n
valoare.
PLAYBOY: Ei bine, putem \n]elege aceast`
dureroas` absen]` din Shrek, dar ce se va
\nt\mpla \n filmele tale viitoare, precum
Knight and Day cu Tom Cruise sau The Green
Horney cu Seth Rogen?
CAMERON DIAZ: Filmul cu Tom Cruise e un
film cu foarte mult` mi[care fizic`. S\nt destule
cavalcade \n el, nu doar povestea de dragoste
cu Tom. Oricum, nu e o comedie romantic`
standard. Personajul meu e o fat` obi[nuit`,
care este destul de nesigur` pe ea, care se
\nt\lne[te cu un superspion, care, nici el, nu [tie
ce pierde din via]`…
PLAYBOY: Tom Cruise e renumit pentru
implicarea lui \n cascadoriile din filme. S-a
\nt\mplat [i de data asta?
CAMERON DIAZ: |ntr-o scen`, Tom [i cu mine
mergem cu motocicleta \n timpul s`pt`m\nii
taurilor de la Pamplona. Evident, cascadorii fac
aproape toat` treaba, dar momentele \n care
noi chiar ne urc`m pe motor [i rul`m cu mare
vitez` s\nt adrenalin` pur`…
PLAYBOY: Cum e s` fii parte a unui haos
mai mult sau mai pu]in controlat?
CAMERON DIAZ: Trebuie s` fii c\t se poate de
concentrat, dac` ]ii cont c`, \n jurul t`u, mi[un`
10 tauri furio[i, al c`ror rol e s` fug`reasc` lumea

“F

pe str`zi, conform tradi]iei. Nici nu te po]i speria: nu ai timp s` te sperii, de

fapt.
PLAYBOY: Nu s-ar zice c` \]i displac scenele
de ac]iune…
CAMERON DIAZ: Nu, cum s` \mi displac`?!
Oricum, [i \n via]a real` m` \nnebunesc dup`
sporturi ca snowboardingul sau surful, numai c`
[tiu cum [i c\nd s` m` protejez. Corpul meu
reprezint` o parte important` a imaginii mele.
Merg tot timpul la sala de gimnastic`, m`
\ntre]in c\t pot de bine. |ns` emo]ia violent` pe
care o resim]i \n scenele dure din filmele de
ac]iune nu se compar` cu nimic!
PLAYBOY: Lucrezi \n industria imaginii de
la 16 ani, c\nd erai model. Pe atunci, erai la
fel de aventuroasa?
CAMERON DIAZ: O, da! Mi-am rupt nasul la
surfing [i a trebuit s` fac opera]ii timp de trei ani
ca s` mi-l pun` cum trebuie la loc [i s` pot respira ca lumea. De fapt, a fost
necesar s` mi-l [i
modifice un pic, n-am avut de ales…
PLAYBOY: Tom Cruise de acum este diferit
cumva de Tom Cruise cu care turnai Vanilla
Sky \n 2001?
CAMERON DIAZ: Absolut deloc. Acela[i tip
fantastic, obsedat doar de filme [i de familia lui,
pe care o divinizeaz`.
PLAYBOY: Ai intensificat mersul la sal`
\nainte de filmare?
CAMERON DIAZ: Bine\n]eles. Altfel, cum
i-a[ fi putut face fa]` lui Tom, care se antreneaz` nonstop? N-am v`zut \n via]a
mea pe
cineva la fel de dedicat meseriei lui. E maniac,

undul meu a \nceput s`

lipseasc` din filme, dar
nu [i din via]a de zi cu zi, unde
continu` s` se mi[te \nnebunitor. ”
70 c IULIE 2010

pur [i simplu, \n tot ceea ce prive[te preg`tirea

fizic` pentru filmare. Trebuia s` fiu la fel de
puternic`, eram condamnat` s` fac asta.
PLAYBOY: Dintotdeauna ]i-ai lucrat trupul ca
acum?
CAMERON DIAZ: P\n` la |ngerii lui Charlie,
nu prea. Mergeam mai mult pe ce mi-a l`sat
natura. Dar [i acum cred c`, la 37 de ani, s\nt
destul de t\n`r` pentru a m` putea baza pe
for]a [i prospe]imea fizic` naturale.
PLAYBOY: Conteaz` dac` partenerul din
via]a real` este [i perechea ta din punct de
vedere fizic?
CAMERON DIAZ: Obligatoriu. F`r` aceast`
compatibilitate, nu se poate \nt\mpla mai nimic.
Vigoarea fizic` este vital`. Pe de alt` parte, e
incorect cum se pune problema \n rela]ie cu cele
dou` sexe. Lumea se a[teapt` ca femeile de
v\rsta mea s` fie la fel de \n form` precum cele
de 25 de ani sau mai tinere. La b`rba]i, nu se
pune la fel problema. Nu s\nt eu vreo feminist`, dar mi se pare o mare injusti]ie.
PLAYBOY: Credeam c` b`rba]ii de la Hollywood s\nt renumi]i pentru c\t [i cum se
\ngrijesc de corpul lor…
CAMERON DIAZ: |n cazul unui b`rbat de 37 de
ani, o femeie nu-l vrea dac` nu are succes pe
plan profesional. |n cazul unei femei de 37 de
ani, un b`rbat nu o vrea dac` nu arat` bine.
Dar eu vreau ca partenerul meu s` fie [i el
\ntr-o form` perfect`. E o chestie animalic`,
dac` vrei, \nt\iul semn de virilitate masculin`.
PLAYBOY: S-a \nt\mplat ceva de aceast` factur` animalic` \ntre tine [i Seth
Rogen \n
timp ce filma]i \mpreun` pentru The Green
Hornet?
CAMERON DIAZ: N-am filmat \mpreun` dec\t
9 zile. Eu joc rolul secretarei personajului principal, care \ncepe o rela]ie cu
boss-ul ei.
PLAYBOY: Seth este recunoscut pentru c`
laud` \n public binefacerile marijuanei. L-ai
v`zut vreodat` fum\nd iarb`?
CAMERON DIAZ: Poate c` l-am v`zut vreodat`
high, dar niciodat` nu am putut fi sigur` de
n cazul unei femei de 37 de
ani, un b`rbat nu o vrea
dac` nu arat` bine. ”

“|

asta.De pild`, la o petrecere dup` o zi de filmare… Pe de alt` parte, Seth pare a

fi high
\ntotdeauna, \ntr-at\t este de excitat de ceea ce
face pe platoul de filmare.
PLAYBOY: Tocmai ai terminat de filmat Bad
Teacher, o comedie cu … Justin Timberlake.
Voi doi a]i \ncetat rela]ia \n 2007. Cum e s`
lucrezi cu un fost iubit?
CAMERON DIAZ: S\ntem oameni adul]i,
am\ndoi. De ce s` nu putem lucra \mpreun`? |n
fond, au trecut trei ani de c\nd ne-am desp`r]it,
totul s-a consumat de mult. Fiecare \[i are,
acum, propria lui via]`, total diferit` de cea pe
care am dus-o \mpreun`. Am vrut partenerul
ideal pentru acest rol [i [tiam c` Justin este
acela. Eram con[tien]i am\ndoi c` tabloidele
vor vui c\nd se va afla distribu]ia [i c` vor comenta sexist, de genul c` umblu cu
limba scoas`
dup` el.Altminteri, noi am r`mas prieteni, mor
dup` umorul lui. Justin este foarte talentat [i
amuzant, a fost alegerea perfect` pentru film.
PLAYBOY: Shrek Forever After este ultimul
film din serie. Ce sim]i, acum, la final?
CAMERON DIAZ: E greu de suportat ideea. Eu
am participat la toate cele patru filme. Nu [tiu
ce a[ putea face. Poate c` ar trebui s` ini]iez o
peti]ie pentru ca Shrek s` continue!
PLAYBOY: Te-ai n`scut la San Diego, dar ai
crescut \n California, la Long Beach. Cum
era \n casa familiei Diaz?
CAMERON DIAZ: Tat`l meu era cubanez, iar
mama are o ascenden]a multipl`. |n familia ei
s\nt englezi, nem]i [i indieni Cherokee. Pot
spune c` eu [i sora mea, Chimene, care e mai
mare ca mine cu doi ani, am crescut \ntr-o
adev`rat` religie a muncii. |n egal` m`sur`,
plutea un aer de petrecere perpetu` \n casa
noastr`. Ne pl`cea s` ne petrecem c\t mai mult
timp \mpreun`, s` r\dem cu gura p\n` la urechi,
s` ne distr`m. Mama lucra \n domeniul
comer]ului exterior, iar tata fora pu]uri de petrol
([i \[i ura munca, de fapt!). Seara, c\nd se
\ntorcea acas`, \[i deschidea o bere, deschidea
televizorul pe canalul de sport, apoi se juca cu
sonorul, ajung\nd s` dea aparatul la maximum
\ntr-un final. Parc` am fi fost la un concert de

rock ‘n’ roll. |n weekend, scoteam televizorul

afar` [i invitam to]i prietenii s` urm`reasc`,
mereu cu gr`tarul al`turi, meciul de box dintre
Ray Sugar Leonard [i Roberto Duran. |n unele
duminici \ns`, cum nu prea erau bani \n cas`, ne
apucam to]i patru de zid`rit sau de schimbat
lemn`ria.
PLAYBOY: Cum era s` fii blond` cu ochi
alba[tri si s` ai un nume de familie cu rezonan]e hispanice?
CAMERON DIAZ: Ceilal]i Diaz cu care m`
\nt\lneam aveau p`r negru, ochi c`prui [i ten
m`sliniu, a[a c` nu prea m` puteau lua drept o
fat` latino. Limba matern` a tat`lui meu era
spaniola, dar pe noi nu a vrut s` ne \nve]e. Mai
t\rziu, i-a p`rut r`u pentru aceast` decizie.
Totu[i, nu cred c` s-ar fi prins de mine. Am
c`l`torit prin toat` lumea [i nu am reu[it s`
\nv`] nici m`car un cuvin]el \n alt` limb`.
PLAYBOY: Ce-]i aminte[ti despre [coala ta –
Long Beach Politechnic High, \n afara faptului c` acolo s-a turnat Pl`cinta
american`?
CAMERON DIAZ: Era fascinant` diversitatea
etnic` de acolo. Erau copii cambodgieni, vietnamezi, mexicani, uruguayeni, copii
care purtau
turbane, copii din Samoa care purtau saronguri
[i aveau tatuaje. Erau [i membri ai grup`rilor de
gangsteri.
PLAYBOY: Era [i Snoop Dogg?
CAMERON DIAZ: Snoop era cu un an mai
mare ca mine, avea 14 ani. Ie[ea tot timpul \n
eviden]`. Era \nalt, sl`b`nog [i purta codi]e
\mpletite. S\nt sigur` c` am cump`rat ceva marijuana de la el.
PLAYBOY: P`rin]ii t`i erau foarte stric]i \n
leg`tur` cu iarba [i alcoolul?
CAMERON DIAZ: Nu am sim]it niciodat`
nevoia s` fiu rebel`, ai mei m` l`sau s` fac cam
tot ce vreau. Am crescut cu alcoolul [i marijuana la \ndem\n`. |n mod evident,
p`rin]ii mei nu
le agreau, dar nici nu mi le interziceau. Sfatul lor
era: “Dac` bei, nu te urca la volan. Cheam`-ne
pe noi s` te lu`m!”.
PLAYBOY: Era via]` grea la [coal`?

CAMERON DIAZ: Fetele cochete, cu p`rul

lung, bluze elegante, cercei fini etc. o cam
p`]eau. Adesea, veneau acas` cu hainele rupte,
cu p`rul v\lvoi [i cu urechile julite.
PLAYBOY: Tu c\t de jumulit` te \ntorceai
acas`?
CAMERON DIAZ: Eu m` b`team mai mult cu
b`ie]ii dec\t cu fetele, fiind eu \ns`mi mai
b`ie]oas` de felul meu. Eram sl`b`noag`, dar
a dracului, mi se spunea Scheletu’. Dar, dac` nu
[tiai s` dai prima, o \ncasai. Ocazional, [i tata se
mai b`tea. C\nd se \ntorcea acas` dup` vreo
confruntare, primul lucru era s` ne ia deoparte
pe noi, fetele, [i s` ne \nve]e cum s` ne batem.
La liceu, devenisem suficient de abil` ca s` pot
evita \nfrunt`rile fizice.
PLAYBOY: Ai fost majoret`?
CAMERON DIAZ: Da , dar nu fiindc` mi-ar fi
pl`cut s` \nv\rt steagurile la meci, ci ca s`
dovedesc c` pot ob]ine acest statut.
PLAYBOY: Ce fel de b`ie]i \]i pl`ceau pe
vremea aia?
CAMERON DIAZ: B`ie]ii r`i, evident. Cei care
se scobeau \n din]i cu andrele [i care \[i perforau
singuri lobii urechilor ca s`-[i at\rne zdr`ng`nele.
C\nd, la 21 de ani, am semnat contractul cu
managerul meu, mama l-a avertizat: “E o fat`
bun`, muncitoare, care vrea mereu s` fac` totul
bine. Numai c` e nebun` dup` b`ie]i!”. Asta e
valabil [i acum.
PLAYBOY: C\nd erai copil, ce idoli aveai?
CAMERON DIAZ: Eram fan Aventurierii arcei
pierdute [i, la 9 ani, deja \mi imaginam c` m`
s`rut cu Harrison Ford. S`ruta fantastic [i nu
mai era un secret c` urma s` m` m`rit cu el. Nu
e un secret nici azi. El [tie foarte bine asta.
Numai c` e luat…
PLAYBOY: Care au fost primele tale slujbe?
CAMERON DIAZ: Pe la 12 ani, mama a \nceput
s` ne ia, pe mine [i pe sora mea, la ea la birou,
s` punem \n ordine dosare [i alte lucruri
m`runte. Mai t\rziu, am lucrat pentru un magazin care vindea iaurt [i am [ters mese
la un
restaurant.
IULIE 2010 c 71
72 c IULIE 2010
ac` m` \mplic sexual
cu o femeie, nu \nseamn`
c` devin, automat, lesbian`. ”

“D

PLAYBOY: P\n` la urm`, cum te-ai salvat din

industria alimentar`?
CAMERON DIAZ: La 16 ani, am \nceput s` fac
modelling. Seara, ie[eam cu prietenii prin
localurile din Hollywood. Odat`, fotograful Jeff
Dunas s-a apropiat de mine [i m-a \ntrebat ce
agen]ie m` reprezint`. Nu prea am \n]eles ce
vroia s` \nsemne asta, dar el mi-a dat o carte de
vizit` [i mi-a spus c` \i roag` pe p`rin]ii mei
s`-l sune. Iar p`rin]ii mei l-au sunat!
PLAYBOY: }in\nd cont de reac]iile violente
ale colegilor t`i, ai spus asta la [coal`?
CAMERON DIAZ: Nu, timp de [ase luni am
]inut secret totul. Dup` aceea, \n vacan]a de
var`, a trebuit s` plec \n Japonia timp de trei luni
pentru o serie de [edin]e foto. |mp`r]eam camera cu un alt model, \n v\rst` de 15
ani. C\nd
m-am \ntoors \n Long Beach, nici c`-mi mai
p`sa de reac]ia colegilor mei.
PLAYBOY: Ai avut un prieten c\t ai stat \n
Japonia?
CAMERON DIAZ: Da, unul mai \n v\rst`.
PLAYBOY: Trebuie s` fi fost regizorul de
reclame Carlos de la Torre. Dar, \nainte,
acas`, avusese[i de-a face cu b`rba]i?
CAMERON DIAZ: O, da! De fapt, n-a[ vrea ca
mama s` afle asta. |n fine, futu-i! F`cusem deja
sex. Nu toate \nt\lnirile mele se finalizau cu sex,
dar m` f`ceau s` \mi doresc s` explorez multe
alte posibilit`]i erotice.
PLAYBOY: Cum a fost prima oar`?
CAMERON DIAZ: Nimic special, am f`cut-o
doar fiindc` trebuia s` \ncep [i chestia asta. |n
Japonia \ns`, a \nceput s` devin` tot mai interesant. Eram liber` s` \ncerc orice.
PLAYBOY: Tinerele plecate de acas` de la
v\rste fragede cam au probleme cu alcoolul
[i drogurile. Tu cum te-ai descurcat?
CAMERON DIAZ: Aveam 19 ani [i f`ceam
pentru prima oar` o reclam` \n Australia. |nc` nu
[tiam c` australienii s\nt supraoameni [i c`,
practic, pot tr`i f`r` ficat. Am f`cut un tur de ora[
cu ni[te prieteni care vroiau s`-mi arate Sid-

ney. Am mers din bar \n bar p\n` m-am otr`vit

literalmente cu alcool. Aveam sentimentul c`
urma s` mor din clip` \n clip`…
PLAYBOY: La 21 de ani, luai castingul pentru
Masca, f`r` nici un fel de experien]`
actoriceasc` prealabil`. {tii c` se vorbe[te c`,
la Hollywood, primul casting se ia pe canapea…
CAMERON DIAZ: Se poate, dar eu \mi
amintesc despre castingurile mele ca despre
ni[te [iruri de numere: sume de bani, procente
etc. Se negocia foarte dur de fiecare dat`.
PLAYBOY: Ce-]i aminte[ti de la film`rile pentru Masca?
CAMERON DIAZ: C` r\deam [i cu curul al`turi
de Jim Carrey. E un tip fenomenal. Eu nu prea
aveam \ncredere \n mine, dar el [i regizorul
Chuck Russell m` \ncurajau tot timpul: “Haide,
[tim c` po]i s` faci asta!”. Practic, m` calificam
la locul de munc`.
PLAYBOY: N-ai luat niciodat` cursuri de
actorie?
CAMERON DIAZ: |nainte de Masca, am avut
un preparator. Am mai avut astfel de ajutoare
ani de zile. Problema e c` nu m` pot concentra
asupra unui singur lucru. |mi zboar` mintea de
la un lucru la altul, a[a c` am nevoie de cineva
care s`-mi ordoneze ac]iunile.
PLAYBOY: Cred c` te-ai antrenat ceva juc\nd
al`turi de actori ca Daniel Day-Lewis, Al
Pacino, Leonardo DiCaprio, John Malkovich
sau John Cusack, sub \ndrumarea unor regizori ca Martin Scorsese, Oliver Stone,
Cameron Crowe sau Curtis Hanson…
CAMERON DIAZ: Ce s` spun, s\nt un om norocos! Nu-s o persoan` ambi]ioas`, nu-mi fac
planuri de viitor, am pur [i simplu mult noroc.
PLAYBOY: Anna Farris ne-a spus, tot \ntr-un
interviu pentru PLAYBOY, c` s-a sim]it jenat`
parafraz\ndu-te ironic \n Lost in Translation
al Sofiei Coppola.
CAMERON DIAZ: O iubesc, e o actri]` talentat`, de[teapt` [i amuzant`. Nu-i port
resenti-

mente, eu s\nt prima care face mi[to de mine.

PLAYBOY: Care e cea mai st\njenitoare experien]` din culisele vie]ii de actor?
CAMERON DIAZ: S-a \nt\mplat anul acesta, la
repeti]ia pentru Oscar. M-am \nt\lnit cu Jeff
Bridges [i nu am [tiut ce s`-i spun. M-am f\st\cit,
nu am [tiut ce s`-i zic, a[a c` am b\iguit ceva de
genul: “Felicit`ri pentru tot. Probabil c` e[ti
foarte emo]ionat!”. El s-a uitat lung la mine,
mi-a z\mbit [i nu mi-a r`spuns. Efectiv, nu am
reu[it s` comunic cu el.
PLAYBOY: |n Being John Malkovich, personajul t`u [i cel jucat de Catherine Keener
exploreaz` limitele lesbianismului. Tu cum
vezi sexualitatea?
CAMERON DIAZ: S\ntem ceea ce s\ntem. To]i
[tim exact ce ne m\n` \nainte. Pot fi atras` sexual de o femeie, dar asta nu
\nseamn` c` vreau
s` am o rela]ie amoroas` cu ea. Dac` m` \mplic
sexual cu o femeie, nu \nseamn` c` devin,
automat, lesbian`.
PLAYBOY: Ai avut rela]ii cu b`rba]i ca Matt
Dillon, Jared Leto sau Justin Timberlake. C\nd
o rela]ie se \ncheie, treci cu u[urin]` la alta?
CAMERON DIAZ: Conteaz` dac` o rela]ie e
reu[it`, nu neap`rat c\t dureaz` ea. Am o via]`
extraordinar`, dar poate c` nu a venit vremea
s` fac un angajament total, definitiv. Am rela]ii
de la v\rsta de 16 ani. De trei ani, am luat decizia
de a avea o rela]ie serioas` cu mine \ns`mi.
PLAYBOY: Asta nu o s`-i \mpiedice niciodat` pe b`rba]i s` \ncerce s` te aga]e…
CAMERON DIAZ: Asta nu m` deranjeaz`
deloc. Niciodat` nu am tr\ntit u[a \n nas unui
b`rbat care \ncearc` s` m` abordeze. M-au
interesat dintotdeauna b`rba]ii [i nu am \ncercat niciodat` s`-i intimidez.
PLAYBOY: E[ti o femeie complicat`?
CAMERON DIAZ: Nu, dimpotriv`, s\nt o
femeie simpl`. Poate, una complex`, dar nu
una complicat`. M` cunosc bine. {tiu ce vreau,
dup` cum [tiu exact ce nu vreau. S\nt foarte
deschis` c\nd vine vorba de pl`cere. B
IULIE 2010 c 73
74 c IULIE 2010
HOT STYLE

Milionari
romåni

de week-end
Acolo unde \ncepe s` moar` SLR-ul, se na[te
Veyron-ul, cic`. |n Romånia, de[i criza economic` ]ip` din to]i r`runchii, nu d`
semne
s` moar` nici SLR-ul, nici Bugatti Veyron-ul,
nici yacht-ul Ferretti, nici [ampania Cristal (cu
celofan anti-UV), nici lifestyle-ul de milionar
excentric, \n general. Drept pentru care,
am rugat c\teva persoane publice cu rezonan]` s` ne spun` care este defini]ia
milionarului excentric \n viziunea lor, ce
[anse au s` ajung` milionari excentrici, ce
[i-ar dori \n aceast` calitate, ce lifestyle [i-ar
impune [i, mai ales, de la ce sum` de bani
s-ar retrage din activitate. Marius Ghenea,
Elan Schwartzenberg, Gic` Popescu, Dan
Bittman, Florin Chilian, Dan Negru [i Lucian
M\ndru]` au dat curs efortului de imagina]ie,
dar au conchis c` s\nt la ani-lumin` distan]`
de modelul Richard Branson.
Text de Ramona Pop; Foto: Adrian Stoicoviciu, Mediafax
MARIUS GHENEA
„No]iunea de «milionar excentric» mi se pare, sincer,
un stereotip, pentru c` ea se bazeaz` de cele mai
multe ori pe analiza prezen]ei sociale aparente a
unui om bogat [i mai pu]in pe faptele acestuia.
Dac` o persoan` extrem de afluent` decide s` abordeze o ]inut` vestimentar` mai
pu]in formal` sau chiar
extravagant`, cred c` acest lucru nu tr`deaz`
neap`rat o excentricitate \n sine, ci, de multe ori,
realizarea de c`tre oamenii cu bani a faptului c` nu
haina \l face pe om. Acesta este momentul \n care ei
devin mai relaxa]i \n ceea ce prive[te ]inuta, atitudinea, comportamentul, ceea ce
poate fi uneori
interpretat ca o excentricitate.
Exist` [i excentricit`]i reale ale milionarilor, dar acestea s\nt, \n general,
legate de faptele lor: achizi]ia unui
activ extrem de scump [i care nu este mai deloc
folosit intr` \n aceast` categorie (un avion, o insul` sau
un club de fotbal). Repet, [i \n acest caz, gestul poate
fi considerat o excentricitate numai dac` acel activ
achizi]ionat nu este bine utilizat (spre exemplu, un
avion poate fi cump`rat [i apoi \nchiriat pentru
zboruri business, caz \n care devine o investi]ie [i nu
doar o achizi]ie excentric`; la fel, un club de fotbal,
dac` genereaz` cash).
Alte fapte ale milionarilor care pot fi interpretate
drept excentricit`]i s\nt [i sporturile extreme (vezi
toate experien]ele de acest gen ale lui Richard Branson de la Virgin) sau
colec]ionarea de obiecte de valoare ca [i pasiune, nu ca investi]ie (ma[ini de
epoc`
etc.). Dar acest tip de excentricit`]i poate fi [i el
explicat prin pasiunile milionarilor, deoarece s\nt [i ei
tot oameni, cu pasiuni [i interese; singura diferen]`
fa]` de cei cu venituri mai mici este c` cei boga]i pot
s` \[i urmeze chiar [i cele mai costisitoare pasiuni.
Deci, \n ansamblu, \n afar` de foarte pu]ine situa]ii,
putem identifica, la majoritatea milionarilor, acelea[i
resorturi de comportament [i ac]iune ca la orice al]i
oameni [i, \n acest sens, nu putem s` \i consider`m
excentrici. Pur [i simplu, ei au posibilit`]ile materiale
de a-[i satisface anumite dorin]e sau pasiuni la care
al]ii doar viseaz`...
Personal, nu cred c` am vreo [ans` s` ajung un milionar excentric deoarece s\nt
destul de calculat, at\t
\n comportament, c\t [i \n achizi]ii [i investi]ii, astfel c`
niciuna dintre categoriile tipic catalogate drept
excentricit`]i ale milionarilor nu mi s-ar potrivi. Oricum,
nu m` v`d schimb\nd ceva major \n stilul meu de via]`
actual, a[a \nc\t nu se pune problema nici de mai
multe femei [i nici de un lifestyle complet schimbat.
A[ conduce aceea[i ma[in` (sau una asem`n`toare),
a[ c`l`tori la fel de mult, a[ p`stra acela[i tip de
]inut` [i comportament. Ce e drept, oamenii \[i
schimb` treptat dorin]ele, abord`rile [i modul de a
ac]iona \n decursul vie]ii, a[a c` unele schimb`ri pot
ap`rea firesc, cu v\rsta. |n rest, nu cred c` s\nt \n pericol s` devin vreodat` un
milionar excentric...
Legat de retragerea din activitate, cred c` nici un om
activ, cu spirit antreprenorial [i cu dragoste de
oameni nu se g\nde[te niciodat` la retragerea din
76 c IULIE 2010
activitate, singura situa]ie care \l poate scoate din
activitate fiind imposibilitatea fizic` de a continua (o
situa]ie medical` grav`, de exemplu). Altfel, nu s-ar
pune problema, [i \n niciun caz la atingerea unui
nivel de de]inere financiar`. Eu nu cred c` muncim
ca s` str\ngem bani, muncim pentru c` munca este
ceea ce d` relevan]` vie]ii unui om. Cu privire la
ideea de a m` stabili \n alt` parte, cred c` prea
multe m` leag` de Romånia pentru a m` putea
g\ndi la a[a-ceva. Ceea ce ar fi \n regul` ar fi un second-home (o cas` de vacan]`)
undeva \ntr-o zon`
subtropical` sau mediteraneean`, unde cresc
palmieri [i clima este bl\nd`. M` g\ndesc la o asemenea op]iune (aceasta ar fi
«excentricitatea» mea
maxim`: palmierii \n curte, cum am, de fapt, [i aici, \n
Bucure[ti – \n ghiveci, pentru c` nu ar rezista iarna \n
p`m\nt), dar numai pentru a merge acolo din c\nd \n
c\nd, nu pentru a locui permanent.”

ELAN
SCHWARTZENBERG
„Richard Branson, proprietarul corpora]iei Virgin,
este defini]ia milionarului excentric. {ansele mele de
a ajunge un milionar excentric s\nt zero, pentru c`
s\nt un om normal, foarte echilibrat [i responsabil,
provin dintr-o familie foarte normal`, cu doi p`rin]i
medici pe care mi-ar fi jen` s`-i privesc \n ochi dac`,
\ntr-o bun` zi, comportamentul meu ar fi \n afara
standardelor stabilite \n cei 7 ani de acas`. Oricum,
nu-mi plac excentricii [i consider normalitatea o
obliga]ie a fiec`ruia dintre noi \n societate; mai
mult, av\nd un b`ie]el de crescut [i de \ndrumat, sper
s`-i pot fi toat` via]a un model demn de urmat [i, sincer, nu cred c` modelul
«milionar excentric» este un
model bun pentru Ayan.
Nu m-am g\ndit nici s` m` retrag din activitate, nici
s` m` stabilesc \n alt` ]ar`. Deocamdat`, Romånia
este locul unde m` simt cel mai bine. Bucure[tiul
este, pentru mine, acas`. Cred c` un om se poate
retrage din activitate f`r` a mai produce nimic atunci
c\nd constat` c` are suficient pentru a tr`i p\n` la
ad\nci b`tr\ne]i f`r` s` fie nevoit s`-[i reduc` standardul de via]`. |n ceea ce m`
prive[te, am atins acest
punct undeva \n jurul v\rstei de 40 ani, dar continuu
s` lucrez pentru c` s\nt, prin defini]ie, workaholic [i,
oricum, singurul mod de via]` pe care \l cunosc
este
s` muncesc de diminea]` p\n` seara; asta m` face
s` m` simt util [i implicat. M` voi opri din business
total, doar dac` voi decide s` m` implic \n administra]ie public` sau pe caz de
boal`.”

GIC~ POPESCU
„Conform DEX , excentric se traduce prin ceva
(cineva) care iese din limitele obi[nuitului, foarte
original, neobi[nuit, ciudat, bizar, extravagant. Cred
c` important este s` stabilim exact la ce (cine) ne
raport`m. Ceea ce poate p`rea de multe ori excentric pentru omul obi[nuit s\nt
fapte [i ac]iuni normale
pentru un om cu destui bani \n cont. |n Romånia, \nc`
exist` mentalitatea p`guboas` c` oamenii cu bani
IULIE 2010 c 77
trebuie blama]i. Din propria-mi experien]`, v` spun
c` banii se fac cu foarte mult` munc`, cu nop]i
nedormite, cu \ndoieli majore [i cu certitudini
trec`toare. Banii nu s\nt un scop \n sine, ci un rezultat. S\nt recunoa[terea
material` a inteligen]ei [i
puterii de munc`, o recunoa[tere a ceea ce faci zi de
zi [i a faptului c` ai o viziune corect` despre cum ar
trebui s` fie business-ul pe care \l faci, c` e[ti cu un
pas \naintea lucrurilor obi[nuite. Ca s` \ncerc s`
dau o defini]ie, cred c` un milionar excentric este
acela care uit` c` este milionar m`car c\teva zile pe
an. Din p`cate, lumea asociaz` excentricitatea
oamenilor boga]i cu
grobianismul celor \mbog`]i]i
peste noapte, printr-un accident sau o imens` [ans`.
Dar nu cred c` despre ace[tia vorbim.
Nu mi-am f`cut un scop \n via]` din a deveni milionar, cu at\t mai pu]in un
milionar excentric. De la
14 ani, via]a mea a fost una care nu mi-a permis
excentricit`]i de nici un fel. |n sport, nu \]i permi]i s`
fii excentric, pentru c` asta se pl`te[te scump. Fa]`
de perioada \n care eram juc`tor, acum \mi mai
permit unele “excentricit`]i”: merg la mai multe
petreceri la care s\nt invitat, c\teodat` beau dou`
pahare de vin la o mas`, m` culc, c\teodat`, la
miezul nop]ii [i, tot c\teodat`, \mi permit s` m`
trezesc mai t\rziu de ora 8 diminea]a. Deci nu am nici
o [ans` s` devin un milionar excentric \n accep]iunea
la care v` g\ndi]i. Dar pot face un exerci]iu de imagina]ie...
A[ vrea o cas` \n v\rf de munte, \ntr-un col] uitat
de
lume, unde s` pot uita pentru ceva timp de toate
fr`m\nt`rile vie]ii cotidiene; \mpreun` cu familia
mea [i cu prietenii apropia]i. {i, dac` s-ar putea, un
lac nu departe de cas`, unde s` pot pescui. A, [i-a[
vrea s` dispar` telefonul mobil.
Oric\t a[ \ncerca, nu m` pot vedea un excentric.
Toat` presa a scris atunci c\nd mi-am luat elicopterul.
Eu nu mi-am luat acest elicopter nici ca s` epatez,
nici ca un moft. |mi era, pur [i simplu, necesar. Timpul este extrem de pre]ios
atunci c\nd programul t`u
\nseamn` 24 de ore din 24. S` v` spun o poveste!
C\nd m-am l`sat de fotbal, mi-am adus \n ]ar` Ferrari-ul pe care mi-l cump`rasem \n
Italia. L-am v\ndut
\n mai pu]in de un an. {i [ti]i de ce? De ru[ine. |mi era
ru[ine de semenii mei mai pu]in noroco[i dec\t
mine. Chiar dac` acea ma[in` mi-o cump`rasem din
banii pe care \i c\[tigasem pe terenul de fotbal,
muncind extrem de mult zi de zi. A[a c` nu cred c`
a[ conduce alt` ma[in` dec\t cea pe care o conduc
acum (n.r. un Range Rover).
Din activitate, m-a[ retrage c\nd n-a[ mai avea nimic
de demonstrat, c\nd a[ obosi sau c\nd n-a[ mai
suporta presiunea. Dar, sta]i lini[ti]i, \mi place la
nebunie s` lucrez sub presiune pentru c` asta am
f`cut \n aproape 25 de ani de carier` sportiv`. Cred
c` mai rezist \nc` de dou` ori pe at\t..

FLORIN CHILIAN
„Milionarul excentric este un om relaxat, ferit de grijile cotidianului fiec`ruia
dintre noi, restul, comunii...
78 c IULIE 2010

Un om plictisit de lipsa challenge-urilor, care crede

sincer c` a tr`it [i a f`cut totul. (r\de) Trebuie s` fie tare
trist s` fii un milionar excentric ast`zi...
Eu nu am nici m`car o [ans`, fire[te! De[i, poate, prin
alian]`, ar fi posibil. |nc` nu am renun]at la ideea de
a da un anun] la matrimoniale de genul «Caut
proast` cu bani pentru c`s`torie din dragoste de
amor nebun».
Dolean]e?! Ca milionar excentric?! N-a[ avea nici
m`car una! Cred c` a[ b\ntui de tembel prin lume
o vreme, pentru ca, mai apoi, s` fac dou` sate. Unul
pentru orfani [i altul pentru inventatorii romåni.
Mi-a[ impune un lifestyle cu mult mai lejer dec\t \l am
acum. A[ avea [ofer. Doamne [oferi, nu b`rba]i! E
mai s`n`tos s` te afli \n apropierea unei femei frumoase dec\t \n anturajul unui
b`rbat gelos. A[a c`...
femei!
Eu tot visez la una singur`, \ns` [i acum este greu; ca
milionar excentric, mi-ar fi imposibil s` le num`r. A[
angaja o femeie s` ]in` socoteala. (r\de)
E u[or s` abordezi suficien]a [i je m'en fiche -ismul
c\nd n-ai grija datoriilor [i a facturilor. Exist` o imbecilitate unanim acceptat`
cum c` munca l-ar fi creat
pe om, \ns` nici vorb` de a[a ceva. Iubirea a creat
omul, munca doar l-a distrus!
C\t despre retragerea din activitate, am preten]ii ridicol de mici. Practic, cred
c` 300–500.000 euro mi-ar
fi suficien]i, \ns` nu a[ mai fi un milionar \n situa]ia aia.
Cu at\t mai pu]in excentric! Cred c`, de la 10 milioane
de euro, n-ar mai conta... De[i se mai cunosc cazuri
de demen]i.
Altfel, a[ renun]a s` mai caut sponsori pentru
proiectele mele muzicale [i a[ deveni un model de
cet`]ean al planetei. Cred c` a[ sta prin mai multe
case, pe mai multe continente, mai mult pe acolo
pe unde este cald-cald. Mi-a ajuns frigul copil`riei
din care am servit por]ii generoase c\t s`-mi fie
suficient pentru mai multe vie]i de milionar excentric sau nu.

DAN BITTMAN
„Milionarul excentric e cel care a mo[tenit sau a furat
o avere uria[`, furtul fiind cel mai ieftin transfer de
proprietate. {i cel mai uzitat, \n Romånia, cel pu]in.
{i cel mai rapid. Milionarul excentric trebuie s` fie
suficient de t\n`r ca s` aib` pl`cerea de a stoca banii
[i, pe c\t posibil, f`r` obliga]ii, liber. Eu nu am nici o
[ans` s` ajung milionar excentric. Cu furtul, nu m-am
ocupat niciodat`, t\n`r nu mai s\nt, obliga]ii am.
Pot doar s`-mi doresc ca b`ie]ii mei s` ajung`. De[i
nu cred c` e posibil. Nu e musai s` fii milionar
excentric, ca s` ai o via]` mortal`. Po]i fi un rocker
excentric. Uita]i-v` la Ozzy Osbourne! Mai vin ni[te
excentrici frumo[i acum \n Romånia: Aerosmith!
F`c\nd abstrac]ie de lipsa banilor, dac` mi-a[ pune
mintea la contribu]ie, a[ putea tr`i lejer ca un milionar
excentric. Mi-a[ lua un yacht de 120 de milioane de
euro, mi-a[ face un parc auto... Dar, f`r` prieteni,
nimic n-ar avea valoare. Singur, pe o barc`, nu e
[mecherie. De[i, dac` m` g\ndesc la Hugh Hefner...

A avut o singur` idee. Fix`, dar foarte bun`. To]i

b`rba]ii r\vnesc la stilul lui de via]`....
Din p`cate, mo[tenirea unei sume mari de bani
vine la pachet cu lipsa unei activit`]i. Indiferent dac`
a[ avea un miliard, dou`, zece (c`ci despre aceste
sume vreau s` vorbesc!), n-a[ putea s` m` retrag. A[
continua s` c\nt sau a[ \ncerca s` m` implic \n ac]iuni
caritabile. {eful companiei Microsoft, miliardar
incontestabil, nu cred c` s-a g\ndit vreodat` s` stea,
de[i ar putea s` stea vreo mie, dou` de ani...”

DAN NEGRU
„Milionar excentric este cel care se na[te [i tr`ie[te
relaxat pentru c` genera]iile dinaintea lui au adunat
averi [i, o dat` ajuns, t\n`r sau matur, face lucuri
nefire[ti, conviins fiind c` niciodat` averea adunat`
de bunicul lui nu se poate risipi. To]i ceilal]i s\nt milionari excentrico-
parveni]i. Eu n-am nici o [ans`
s`-mi cap`t aceast` titulatur`. E prea t\rziu acum s`
dau tunuri, s` devalizez b`nci sau s` fur statul pentru ca, mai apoi, s` stau
relaxat [i s` fac pe excentricul.
Po]i fi excentric doar dac` ai tr`it o via]` \ntreag`
relaxat... Principala mea dolean]`? S` beneficez de
amnistie fiscal` ca s`-mi acop`r afacerile cu statul.
Mi-a[ impune, zilnic, s` fac jogging [i s` fug de
FISC. A[ conduce un L`stun, ma[ina f`cut` la
Timi[oara. {edin]ele de redac]ie din televiziune
n-ar cadra \ns` sub nici o form` cu ideea de milionar
excentric, chiar dac` s\nt unul din pu]inii noroco[i
pentru care jobul e pasiune; munca mea e [i hobbyul meu, a[a c` nu doar banii m`
m\n` \n lupt`.”

LUCIAN M|NDRU}~
„S\nt dou` modele de milionari excentrici. Milionarul excentric clasic, cel
occidental, un om care
vrea s` ne mir`m de el. Ca atare, \[i pune portofelul
cu fa]a \n sus [i ne las` s` ne speriem de ce-i \n`untru.
|n genul Richard Branson, care a \nfiin]at o companie
de turism spa]ial [i-a mai finan]at [i ni[te rachete cu
ocazia asta. Dar cel mai interesant e milionarul excentric romån. O variant` e
modelul de fi]e, care are
un consilier personal s`-i spun` \n ce direc]ie trebuie
scuipat mo]ul de la trabuc, un alt consilier s`-i zic`
ce p`l`rie oribil` trebuie s` por]i la pijama c\nd te
duci la culcare, [i-n fine, o secretar` personal` care
\i aduce la nas ziarul \n care [i-a comandat de ieri o
cronic` pozitiv` la propria statuie, ridicat` \n satul de
ba[tin`. Milionarul `sta e \ns` plicticos, \ntruc\t face
prea multe eforturi, \ns` nu vrea s` spun` dec\t un
singur lucru «Iote, neamule, m-am ajuns!!»
Exist` \ns` [i milionarul excentric care e a[a tocmai
pentru c` nu face ce te a[tep]i de la el. Milionarul `sta
([i eu cunosc c\]iva!) nu vrea s` dea nim`nui lec]ii de
ag`]at \n club, nici de guvernat ]ara. El st` lini[tit la
locul lui, face bani, poate \i \nva]` [i pe al]ii, [i cam at\t.
E excentric tocmai pentru c` `ilal]i s\nt at\t de artificiali \n tentativele lor de
a p`rea deosebi]i!
Eu a[ avea toate [ansele s` devin milionar excentric, mai pu]in banii. Dar lucrez
la un proiect de
tiparni]`! (r\de)
Dac` mi-ar reu[i, a[ vrea s` nu mor niciodat`, s`
m` pot bucura de bani ve[nic! A, [i, dac` a[ avea
bani mul]i, a[ vrea s` fie valabili [i pe alte planete.
C` pe asta am cam v`zut-o, nu e cine [tie ce!
Primul lucru pe care l-a[ face cu banii, \n calitate de
milionar excentric, ar fi s` cump`r Romånia. Toat`,
pe buc`]i, cum se vinde ea, cum ne \n]elegem…
Dup` care m-a[ uita cu aten]ie la expresia aia
«]ar` frumoas`, p`cat c`-i locuit`» [i le-a[ cump`ra
case \n alt` ]ar` `lora care nu-mi plac aici. Dup`
care i-a[ trimite care \ncotro, s` r`m\nem doar
noi, `[tia care ne sim]im bine aici [i nu vrem s` fim
nici mitocani, nici maneli[ti, nici curve [i nici min-

cino[i. A[ avea acela[i stil de via]`, dar probabil c`

a[ pl`ti ratele la timp! Bine, s\nt [i c\teva modific`ri:
a[ munci mai mult probabil (c` acum nu m` las`
stresul de a c\[tiga bani!) [i a[ merge \n vacan]e mai
pu]ine. Asta pentru c`, atunci c\nd ai bani, probabil
c` trebuie chiar s` te apuci s` faci un lucru cu
sens. |n cazul meu, a[ scrie [i a[ citi.
Ce anume din stilul meu de via]` actual nu ar
cadra sub nici o form` cu ideea de milionar excentric? |mi place salata de vinete.
Presupun c` asta
nu mai merge dec\t dac` s\nt vinete africane
aduse cu avionul la clasa I [i tocate pe spinarea
pilotului, pe drum. Apoi, nu se potrive[te bicicle-

ta mea din Carrefour… Dar poate g`sesc pe cineva s-o poleiasc` cu aur. |n fine, nu
s-ar potrivi nicicum cu felul meu de a fi timid. Cum naiba s` fii
excentric, c\nd tu vrei s` fii neobservat?! C\te
femei a[ avea?
So]ia mea, \ntr-o mie de rochii!
De la 100 de milioane de dolari, m-a[ retrage din
activitate [i m-a[ stabili \n Washington DC [i pe o
insul` din Caraibe. S` zicem Bitter End, pentru
cunosc`tori. |ntre ele, a[ face naveta. Zice]i c` e
mult, poate... Dar mi-am f`cut socoteala: 90 de milioane m` cost` doar \ntre]inerea
avionului! {i, de
restul, pescuiesc!” B
IULIE 2010 c 79
l
u
l
a
b
t
o
f
d
C\n
i brune]i
[
i
z
n
lo
b
i,
]
a
g
S`raci [i bo
la toate vicit
a
]
n
u
n
e
r
m
a
, \n voia
deopotriv`,
e
r
a
it
z
e
`
r
f`
,
ile [i ne l`s`m singurul miraj care
lui. E
febrei fotbalu omic` s` par` distant`
face criza econ C\nd e meci la tv, nici
[i neglijabil`. e ce-a fost odat`…
sexul nu mai
Lorena Lupu
Text de

Foto: Guliver

]ine
loc de

SEX
Dragostea-i un telefon
“Alo? S\nt Lorena Lupu, redactor PLAYBOY.” “Ce
pl`cere! Dar ce vrea PLAYBOY de la noi?” |l alesesem la \nt\mplare, din cartea de
telefoane. Am
nimerit un tip \ntre dou` v\rste, cu o voce mucalit`,
u[or nazal`. “O \ntrebare: v` uita]i la fotbal?” “Normaaaal. {i acas`, [i la munc`,
pe [antier. Vine un
tovar`[ cu lectopu’, are net de la Orange, sau de la
Vodafone, nu mai [tiu exact; mai facem o pauz`, \i
mai vedem pe b`ie]i. Noi ]inem cu Spania, nu avem
cum s` rat`m a[a ceva!” |l \n]eleg. |i urez vizionare
pl`cut` [i \nchid. Mai selectez un num`r aleatoriu de
prin cartea de telefoane. “Alo, da?” E o voce masculin` cu o not` mai \nalt`; un
tip t\n`r, cu o u[oar`
nervozitate \n voce. “S\nt Lorena Lupu, redactor
PLAYBOY.” “Citesc revista dvs., dar nu a]i nimerit
bine. Am o discu]ie nepl`cut` cu angaja]ii.”
“Despre?” “Firma de vizavi are \n geam un televizor,
care transmite meciuri de fotbal de la Campionat. Iar
ai mei stau toat` ziua cu ochii pe el. Cred c` o s` dau
ni[te sanc]iuni!” Se pare c` fotbalul d`uneaz` grav
productivit`]ii muncii.
Mai \ncerc un num`r, de data asta \mi r`spunde o
femeie. “Ur`sc fotbalul!” strig` ea. “I-a[ da foc `luia
care l-a inventat. A[ trimite to]i fotbali[tii la munc`,
iar din banii b`ga]i \n fotbal a[ da de m\ncare tutuIULIE 2010 c 81
ror orfanilor lumii!” De ce s\nte]i at\t de sup`rat`,
doamn`? “S\nt foarte calm`!” {i \mi \nchide.
Fotbalul, ca orice dependen]`, pare s` aib` efecte
secundare.

…sau poate o minge de

fotbal

La noi \n redac]ie, colegii mei au redevenit b`ie]ei;

stau pe ni[te scaune \n form` de mingi, sau pe
ni[te mingi \n form` de scaune, nu mi-e foarte clar,
[i vizioneaz` cu o pasiune surprinz`toare meciul
Honduras-Chile. Cineva stinge televizorul din joac`;
restul lumii protesteaz` vehement, iar telecomanda e ac]ionat` prompt. O pereche de
picioare
bronzate, musculoase, alearg` dup` o minge.
Nu pot pretinde c` m` distan]ez de toat` aceast`
nebunie, pentru c` [i pe mine m` fur` un atac
impetuos la poart`, pierd [irul [i r`m\n cu ochii
]int` la televizor. Faza se termin` cu un fault violent.
|mi [i imaginez exclama]iile pline de n`duf ale
galeriei. Nici nu e de mirare c` fotbalul e regele
sporturilor, are o putere incredibil` de a-]i capta
aten]ia.
Avem [i noi o minge de fotbal, chiar dac` nu ne
sluje[te dec\t de decor.
82 c IULIE 2010

La ceas de sear`
Am terminat treaba pe ziua de azi. M` invit` un
amic s` m\nc`m ceva. Alegem terasa “M`rul de
Aur”, pentru c` am aflat c` m\ncarea e delicioas` [i
atmosfera este u[or vintage, extrem de pl`cut`.
Bine\n]eles, [i acolo d`m de ni[te ecrane imense,
unde al]i \mp`timi]i ai fotbalului urm`resc cu inima
– [i halba sau paharul de vin – la gur` un alt meci. Mie
mi-e foame, urmez recomandarea osp`tarului,
s`rm`lu]e \n foi de vi]`. Delicioase! La masa de
al`turi, ni[te b`ie]i cu fe]e de exper]i \n IT stau cu un
alt laptop \n fa]` [i urm`resc meciul cu privirea de vultur a pariorului
profesionist. Unul dintre ei poart` un
tricou pe care recunosc mascota oficial` a Campionatului Mondial de Fotbal 2010,
leopardul Zakumi
(ZA – abrevierea interna]ional` a Africii de Sud,
“kumi” – “zece” \n majoritatea limbilor africane.”) De
unde ai tricoul? \l \ntreb, invidioas`. “M-am dus cu tricoul [i mascota la un
centru de personalizare a
obiectelor, [i mi-au imprimat-o. Dac` nu \mi pot
permite o excursie p\n` \n Africa de Sud, pot m`car
s` visez, nu?” z\mbe[te. “De ce nu te duci?” “Nu \mi
pot lua concediu de la munc`; dar e ok, v`d meciurile
acas`, sau aici. Pariem online.” Pe cine? “Pe Brazilia!”
“Ba nu, pe Anglia”, protesteaz` un comesean.
“S\nte]i penibili cu Anglia voastr`”, \l repede interlocutorul meu pe prietenul
s`u, “nu [ti]i c` nu are cum
s` c\[tige o echip` din Europa dac` edi]ia curent` nu
e \n Europa? Mai \nv`]a]i [i voi din istorie.” “Astea s\nt
supersti]ii de bab`!” “Tu nu-mi spui mie bab`,
mo[ule!”
|i las pe b`ie]i s` se contrazic` [i \mi \ntorc privirea spre
ecran. Mai cerem o caraf` din vinul casei. Apoi m`
\ntorc spre pariori, ignor\nd disperarea mut` din
privirea amicului meu.
Se c\[tig` bine din pariuri online? “Foarte bine”, d`
din cap unul dintre b`ie]i. “A[a [i a[a,” r`spunde cel`lalt, mereu gata de riposte.
“{tii vorba aia, balonul e
rotund. Dar Virgil nu recunoa[te niciodat` c\nd
pierde.” “Eu nu pierd! M` rog, poate a[a, rarisim…”

…[i varianta rural`

|l sun pe V., proprietarul unei c\rciumi din comuna

Ilieni, jude]ul Covasna. “Dumnezeule, Campionatul
`sta de fotbal e o man` cereasc`, mai ales acum, pe
criz`. Ajunge s` \]i instalezi un televizor cu cablu, [i nu
mai trebuie s` \]i faci griji \n privin]a clien]ilor. M` rog,
se mai las` cu pahare sparte, pe la meciuri cu miz`
mare. Dar situa]ia e sub control, \n linii mari.” Serios?
{i s`tenii vo[tri s\nt dependen]i de fotbal? “S`tenii
no[tri nu au alte alternative de distrac]ie. Devoreaz`
fotbal pe p\ine.”
Voi face]i pariuri – online sau live? “Da, fac [i ai mei
IULIE 2010 c 83
pariuri. Online nu, c` le lipse[te echipamentul. Dar
fac. Pe un rachiu, pe o palinc`… Auzi, da’ cum s` fac`
Brazilia 2 – 1 cu Coreea de Nord? Ce-i del`sarea
asta?”

“We love Messi”

A[a zice tricoul unei adolescente din metrou. Stela

R. are 16 ani, e elev` [i, sigur v` va surprinde faptul,
are o \n`l]ime de peste 1,75 metri. “De ce s` iube[ti
tu, o fat` \nalt`, un tip mignon?” intru eu \n vorb`. “P`i
nu e ca [i cum l-a[ lua acas`, \l iubesc de la distan]`,
ca pe un fotbalist.” P`i, tocmai, fotbali[tii trebuie
iubi]i cu pasiune [i la vedere – asta \]i asigur` un
statut de iubit` de fotbalist, care e ultimul r`cnet \n
materie de trend. “Cam greu din Romånia p\n` \n
Argentina”, r\de Stela R. “Oricum, am avut prieteni
scunzi, iar Messi pare un tip finu].” Ce p`rere ai,
s`rut` bine? “Haha, n-a[ putea s`-]i spun”, r\de
Stela R. [i coboar` la prima sta]ie.
“Numa’ dup` fotbali[ti v` uita]i, voi, astea”, bomb`ne
un tip posomor\t, \n col].
84 c IULIE 2010
semneaz`, simplu,
Lovemessi. “Messi e a
opta minune a lumii”,
admite Daniela \ntr-o spaniol`
suav`, iar MessiFreak o repede: “Auzi, da’ tu nu [tii
englez`?”. Nu e de mirare c` to]i b`ie]eii din vecini
vor s` devin` fotbali[ti.

|n drum spre cas`

Cobor [i eu din metrou [i observ c` ecranele Zoom

din sta]ie proiecteaz` rezultatele ultimelor meciuri.
Un grup de gur`-casc` le urm`resc cu ner`bdare:
“Vezi, m`i! }i-am zis eu c` Germania…”
Prietena mea Andreea este avocat`, merge numai
cu ma[ina personal` sau cu taxiul, dar are ceva \n
comun cu Stela R. Messi, Messi, Messi! “Dac` l-a[
cunoa[te personal pe Messi, a[ scrie o carte”, spune
ea. “Messing with Messi.” Ce v`d toate femeile la
tipul `sta mic [i ur\]el? m` minunez eu, care s\nt tot
femeie, desigur, dar mi se scurg mai degrab` ochii
dup` Ronaldinho, poate pentru c` s\nt o fan` a loviturilor libere. “Are a[a, un
farmec delicat, de b`iat vulnerabil. Nu ai avea inima s` \l cer]i dac`, s` zicem,
ar
\nt\rzia la \nt\lnire”, m`rturise[te ea.
Fanii din toat` lumea, care comenteaz` pe forumul
lionel-messi.net, se apropie de sentimentul românesc al messi-anismului: “De c\nd
l-am v`zut prima
oar` pe Messi, m-am \ndr`gostit din nou de fotbal”, afirm` Amir. “Pare a fi un tip
at\t de bun. E cel
mai sexy b`rbat din lume”, m`rturise[te cineva care

Traversez unul dintre cele mai mari bulevarde

bucure[tene, \n plin centru. Privirea \mi este atras` de
urm`torul spectacol: cinci b`rba]i, de v\rste destul de
\naintate, au adus un televizor [i o canapea \n mijlocul
trotuarului. |[i dau unul altuia o sticl` de bere de 2,5
litri. Nivelul lichidului scade ame]itor; dar nu e o
problem`, un copil le aduce deja urm`toarea sticl`.
O femeie scund` [i slab` se apropie de ei: “Unchiule, cine cu cine joac`?” “Vezi-]i
tu de crati]ele tale, asta
e treab` de b`rba]i”, riposteaz` o matahal` de mo[
chel [i buh`it, apoi r\nje[te [tirb spre ceilal]i cu expresia “I-am zis-o, nu?”
“B`, bag` golu’ `la, fraiere!”
\ncepe s` strige un alt b`tr\n, iar primul mo[ \l prive[te
nemul]umit. “Haide, b`i, Mircic`, te ui]i [i tu la fotbal
ca m\]a-n calendar!”

La c`min

Nici studen]ii nu s\nt imuni la febra fotbalului. |l

urm`resc pe ecranele televizoarelor [i ale computerelor personale, de \ndat` ce
ajung acas` de la
joburile temporare pe care [i le-au luat de \ndat` ce
au ie[it din sesiune. |l \ntreb pe Andrei, student la
Politehnic`: E demodat conceptul de vacan]`? “Nu,
nu e demodat, e doar ineficient. Am nevoie de bani,
nu pot sta degeaba.” {i fotbalul e o consolare?
“Fotbalul e o pl`cere. Fie c` \l joc cu b`ie]ii, fie c` \l
v`d \n camer`, la o beric`, fie c` m` uit la o plasm`

pe o teras`, undeva.” Dar ]i-ai duce prietena

la fotbal? \l \ntreb. “Dac` ea ar vrea asta, de ce
nu?” z\mbe[te. “Nu, nu are ce s` caute o fat` la
fotbal”, protesteaz` colegul s`u de camer`, Laszlo,
un ungur aprig la m\nie, care tr`ie[te intens meciurile.
“Au [i b`ie]ii pl`cerile lor, iar femeile nu au ce c`uta
acolo!” Supun subiectul unui vot rapid, la care particip` vreo doisprezece studen]i
din camere \nvecinate, [i rezultatul m` deprim`: [apte dintre ei
recunosc c` prefer` s` se uite la fotbal f`r` femei prin
preajm`. “Bine, uite, m-a[ uita la fotbal cu femei pe
gazon”, o \ndulce[te Mirel, student la …teologie.

Ben Voss, vinovat

de lezmajestate

Un comic britanic a g`sit de cuviin]` s` parodieze

preg`tirile Africii de Sud pentru g`zduirea adecvat` a sportului rege. Ben Voss
\ntrupeaz` o parvenit` corupt` [i vorb`rea]`, botezat` Beauty
Ramapelepele, a c`rei fabric` de textile livreaz` costumele pentru ceremonia de
deschidere a Campionatului Mondial. Prilej pentru o satir` acid` a
sfor`riilor financiare [i a erup]iei de snobism delirant
pe care le genereaz` orice eveniment de mari propor]ii. Oriunde \n lume, ad`ug`m
noi.

Votul redac]iei

|ntre timp, \n redac]ia comun` PLAYBOY – Men’s

Health, spiritele microbiste s-au \ncins suficient de
mult, \nc\t s` se pun` de un vot: cine o s` c\[tige?
Degeaba strig eu din r`sputeri “Brazilia! Brazilia!”,
nimeni nu m` crede. Oamenii investesc voturi \n
Argentina, Spania, Anglia. Deja m` g\ndesc c\t de
mult m` voi distra pe seama lor, atunci c\nd Brazilia mea va ie[i c\[tig`toare.
Cine r\de la urm`… B
IULIE 2010 c 85
Ashley Dupré

Fata rea a Americii

Leg`tura ei hipermediatizat` cu Eliot Spitzer l-a costat
pe acesta postul de guvernator al statului New York.
Credem c` a meritat!
Foto: PLAYBOY USA

©2010 PLAYBOY, as to material published in the May, 2010 U.S. Edition of PLAYBOY.

86 c IULIE 2010
IULIE 2010 c 87
88 c IULIE 2010
IULIE 2010 c 89
90 c IULIE 2010
IULIE 2010 c 91
party

POOL
PARTY

, brandul care a cucerit lumea

cu flip-flop[ii colora]i, \n sute de variante,
[i-a lansat colec]ia de var` la piscina
Bamboo din Bucure[ti. Seara ar putea fi
definit` ca un cocktail de tobe, fructe,
flip-flops colora]i, dansatoare exotice [i
b`uturi r`coritoare, deci tot ce [i-ar putea
dori un muritor \ntr-o zi canicular`. Evenimentul a fost realizat \n colaborare cu
revista InStyle [i, de[i Paris Hilton, Heidi
Klum, Jennifer Aniston Brad Pitt [i alte
celebrit`]i care au adoptat celebrii flipflop[i nu au petrecut al`turi de noi, Dana
S`vuic`, Ela Voineag, Sånziana Negru,
Cosmin Cernat [i mul]i al]ii au salutat
venirea brandului \n Romånia [i s-au distrat pån` aproape de miezul nop]ii.

Fotografii de Cristi Duminecioiu

7

10
1. Tatiana Ernu]eanu, Dalia Octavia Pu[c`, Cristina
Soare, Iulia Preda (TVR) [i Ioana Capanu (InStyle)
2. Dana S`vuic` [i Norina {andra 3. Trupa Drum
Cafe 4. Dansatoarele care au men]inut ritmul
5. Ela Voineag [i Liviu Stanciu 6. Catinca Roman [i
Maria P`una 7. Echipa InStyle 8. Sanziana Negru
(Music Channel) 9. Logoul Havaianas in piscina
Bamboo 10. Cosmin Cernat 11. Flip flops Havaianas

11
92 c IULIE 2010

12

12. Laura V`rg`lui

Toys for Boys Shopping Consilier

IULIE 2010 c 95
ego

going out

Foie gras & Co.

la Delicateria Traiteur

Amatorii de rafinamente culinare au

la dispozi]ie un nou bistro-boutique.
Text de Dan-Silviu Boerescu
L(‘)amour, toujours! M` rog, Adrien
Romain Damour, care a deschis –
\ntr-o cas` veche interbelic`, excelent
renovat` (l’air du temps!) – un nou
magazin bistro Delicateria Traiteur,
pe Bd. Dacia, nr. 119. Prin intermediul

96 c IULIE 2010

colegei mele de breasl` Ana Maria

Florea (va reaminti]i Secrete de chef?),
Monsieur Damour m-a invitat la un
mic dejun mai pu]in conven]ional,
care s` exploreze latura de bistro sau,
dac` vre]i, de restaurant-boutique a

loca]iei. Asta [i fiindc`, avizat de

preferin]ele mele, amfitrionul m`
a[tepta cu o ditamai por]ie de foie
gras, l\ng` un morman de feliu]e de
p\ine de cas` [i ro[ii uscate la soare.
Dar ce foie gras fabulos, cu o dung`
consistent` de gr`sime de g\sc`! Un
foie gras preparat, \n f`bricu]a sa din
Bucure[ti, de \nsu[i Adrien Damour!
Cum tot artizanal/manual/non-industrial este [i somonul fumé, esen]a de
lemn folosit` fiind cea de fag. Cum tot
delicios artizanale s\nt [i bomboanele
de ciocolat`, cu 0% aditivi, emulsifian]i
[i alte alea. Selec]ia de bomboane
era fascinant`, \ns` eu am r`mas cu
impresia puternic` a unui ganache cu
stafide. Et, pour la bonne bouche, o
pr`jitur`, tot de cas`, cu blat artizanal
[i straturi suprapuse de crème: unt,
ciocolat`, caramel. Voi reveni, cu riscul
de a-mi pierde orice urm` de respect
fa]` de propria-mi siluet`…
Ceea ce impresioneaz` la Delicateria
de pe Dacia (cel mai mare magazinbistro al firmei) este, \n primul r\nd,
grija pentru detalii. Fiecare produs – fie
c` este servit \n local sau ambalat pentru acas` – este dichisit ca un mic bibelou.
Apoi, este impresionant efortul de a inova. Adrien Damour propune variante creative
pentru o mul]ime

de produse a[a-zic\nd clasice, de pild`

zacusca de hribi. Folosind resursele
fabricii sale, el \ncearc` s` aduc`
\mbun`t`]iri fiec`rei re]ete, provoc\nd
literalmente gurmanzii. El face inclusiv
delicatese ca prosciuto, jambon sau
terin` de c`prioar`! S` nu uit de baghete, croissante, pain’ choc [i celelalte
produse de patiserie. Incitant`
este [i selec]ia de br\nzeturi artizanale,
dup` cum raionul de vinuri [i b`uturi,
bazat \n special pe roadele podgoriilor din Fran]a, reprezint` un nou prilej
de medita]ie… B
ego

toys

Chestiuni de imagine

Var`, fotbal, femei – suficiente motive pentru a face din imagine

personajul principal al sezonului.
Texte de Dan-Silviu Boerescu
LIVE HD |N REDAC}IE
14.30, 17.00, 21.30 – orele la care mansarda noastr` se umple de imagini HD redate
de un LCD cu diagonala de 107
cm. Bonus: zgomotul de fond al vuvuzelelor! E turneul final al CM Fotbal din Africa
de Sud, iar noi am primit \n teste,
timp de o lun`, supertelevizorul de la LG, cu contrast dinamic de …60.000 : 1. Dac`
pui la socoteal` [i efectul de
grada]ie a culorilor, experien]a este similar` celei dintr-o sal` de cinema, iar
Soccer City din Johannesburg
devine o realitate aproape palpabil`, gra]ie unui LCD Full HD – LD420.
Pre]: 2.799 lei; www.lg.com/ro

CAMERA WEB PENTRU FACEBOOK

Cel mai u[or mod de apelare video HD este cel realizat, cu un singur click, cu
ajutorul camerei Web
Logitech C910 HD Pro, \ncorpor\nd tehnologia
Fluid Crystal, care face ca fiecare apel sau înregistrare video s` aib` un con]inut
imagistic cursiv,
sus]inut de culori bogate [i vii, similare realit`]ii.
Cu o grosime de doar 25 de milimetri, camera
extrem de sub]ire ofer` o not` de design minimalist laptopului sau desktopului.
Pre]uri: 29,99 – 99,99 euro;
www.logitech.com/webcams.

5 ORE DE AUTONOMIE PORTABIL~

Noul DVD player portabil PD9005 de la Philips are receptor tv digital
\ncorporat, a[a c`, pe l\ng` DVD-urile favorite, ai la dispozi]ie, oric\nd,
programele de televiziune favorite pe un ecran LCD rotativ (pivoteaz`
la 180 grade) cu diagonala de 23 cm. (Are ghid electronic de
programe [i func]ie de c`utare automat` a posturilor.) |n plus, po]i
asculta muzica de pe orice suport, aparatul bucur\ndu-se de o
lung` list` de compatibilit`]i. Cu ajutorul sistemului de navigare,
se partajeaz` instantaneu muzica, fotografiile [i clipurile video. Pentru un plus
de confort, dispune de un slot integrat pentru carduri de
memorie SD/SDHC. Bateria re\nc`rcabil` are o autonomie de 5 ore.
Pre]: 1.049 lei; www.philips.ro
98 c IULIE 2010
toys

ego

|ntre corp
[i obiectiv

|n pr`pastia dintre
camerele de buzunar [i
cele DSLR s-a n`scut o
categorie intermediar` : aparate de dimensiuni mici, cu obiective
interschimbabile [i performan]e care frizeaz`
profesionalul.
Texte de C`t`lin Mih`il`

AM TESTAT NOUL NEX-5 DE LA SONY

fotografiind li[i]ele, pelicanii [i egretele din Delta
Dun`rii. Cu greu se poate g`si un loc mai bun pentru a verifica capabilit`]ile noii
scule (poate Delta Nilului?). L`s\nd la o parte textele de marketing \n care
se dueleaz` marii produc`tori, pe acest segment cu
totul nou, NEX-5 este cel mai mic [i cel mai de[tept
din toate. Are o gr`mad` de utilit`]i noi pe care
le-am testat \n timp ce digeram o bucat` de somn
uria[. Le iau pe r\nd pe cele mai interesante. Cu Auto
HDR, aparatul trage trei imagini la expuneri diferite
apoi le combin` electronic superrapid \ntr-una
extrem de bun`. Sweep Panorama face imagini
panoramice f`r` ca utilizatorul s`-[i mai bat` capul

s` potriveasc` urm`toarea
poz` unde s-a terminat precedenta. Pur [i simplu se mi[c`
aparatul circular [i – hop! – panorama colorata (m\ine-i gata!). Func]ia de
portret func]ioneaz` f`r` cusur, aici japonezii inov\nd
[i oferind utilizatorului posibilitatea de a blura fundalul pentru un rezultat mai
spectaculos. Camera are
un ecran LCD generos, de 7.5 cm, care se poate \nclina dup` nevoi. Pentru amatorii
de filmule]e (porno
sau nu), aparatul poate filma mintena[ \n 1080p,
lucru din ce \n ce mai comun totu[i. Sunetul e captat stereo, ceea ce nu e r`u
deloc pentru o camer`
de dimensiunile lui NEX-5. Aparatul vine cu un

obiec tiv
fix de 16
mm [i cu un
clasic 18-55
mm cu stabilizator
de imagine. Pentru \mp`timi]i, exist`, separat, [i
un 18-200 mm, iar b`ie]ii cu virus pot cump`ra un
adaptor de montur` care face ca aparatul s` devin`
compatibil cu foooarte multe obiective din gama
SONY. Senzorul de 14.2 MP este suficient de mare
c\t s` v` umple hardul de poze mi[to la rezolu]ie
mare \ntr-o singur` s`pt`m\n` de vacan]`. Ceea
ce v` urez [i vou`!
Pre] kit: de la 2.800 lei

SAMSUNG NX10
Am f`cut \ntr-o sear` ni[te poze senza]ionale cu
NX10 . L-am ata[at la un telescop care apropia de
vreo 120 de ori (optic) [i am fotografiat Luna.
Singurul lucru mai mi[to dec\t la SONY e ecranul
OLED, luminos oric\t de lumin` ar fi afar`.
Pre] kit: de la 2.800 lei

PANASONIC LUMIX G2
Pe segmentul intermediare cu obiectiv schimbabil,
G2 e un competitor onest care ofer` un lucru
\nc\nt`tor
: ecran LCD tactil. Exemplu: c\nd vrei s`
fotografiezi pe plaj` o tip` care face topless, trebuie
s` pui m\na pe ea. Pe ecran.
Pre] kit: de la 3.000 lei

OLYMPUS E-P1
Lucrul care trage \n jos acest aparat, altminteri
bun, e designul b`tr\nicios, aproape vintage.
P`rerea mea e c` e f`cut pentru fanii seriei Pen
de la Olympus, care a f`cut furori \n anii ’60, ’70
[i ’80.
Pre] kit: de la 3.000 lei

IULIE 2010 c 99
ego

event

Iepura[ii PLAYBOY
au \ncins atmosfera la

Game World!
„Da]i Cezarului ce-i al Cezarului !”... {i juc`torului
ceea ce merit`! ad`ug`m noi. Adic` un loc unde s`
se simt` (chiar mai bine) ca acas`! C`ci asta \ncerc`m
s` facem, de 10 ani, noi, cei de la Game World!
Am încheiat o promo]ie [i acum avem un pretext
pentru a începe alta, [i nu oricum, ci cu o megapetrecere care s` încing` atmosfera
[i mai tare dec\t
o face vremea cea at\t de capricioas`. A[a c` am
adus din nou cei mai cunoscu]i [i dori]i Iepura[i s`
se zbenguie în voie la Game World. Adic`
Iepura[ii PLAYBOY, c`rora li s-au al`turat apetisantele Gina Pistol, Roxana Papas
[i Adelina
Pestri]u (ex-Vårciu)!
{i, pentru ca petrecea s` fie [i mai fierbinte, am invitat [i superbele membre ale
trupelor Rallsa [i
Flamingo Girls. La finele celor [ase luni de
promo]ie, aceast` petrecere a fost „bomboana de
pe tort”, una extrem de dulce [i senzual`.
Urm`toarea campanie Game World („Înc` 6 pentru mai multe [anse!”) a început deja [i
v` invit`m
s` petrece]i al`turi de noi !

Echipa Game World

www.gameworld.ro
100 c IULIE 2010
IULIE 2010 c 101
ego

grooming

`
r
u
t
n
e
v
de a

\n
eate -]i s`
r
C
.
[te
jire
\ngri . Aminte de
e
d
usele l de m\n` a cucerit` ort \n
d
o
r
p
s
u
p
iei [i \n bagaj ie s-ar l` parfum s
i
]
u
`
`
d
e
r
s
i
o
n
a
igh
ia Br
u uit recuta u[ nicio fem eni cu u
n
Felic u
,
e
d
d
`
m
n
sc
te
t
aliza Anghele
eeke se vor s [tii bine c po]i ade
ni re
w
Pagi : R`zvan
e
a
d
o
;
Foto
dele e, aceste te-ai afla ar sigur noapte.
a
p
a
c
D
iz
p de
are.
unde
ru es
vel s
Pent siuni tra soare ori lari de so te pe tim
n
n
dime tejezi de ` de oche e elega
m
o
te pr ul \n form ul cu aro
n
z
bron l zilei [i u
u
timp

a
t
a
G

Lo]iune de noapte Night Recovery, de la Lab Series, 162

Crem` modelatoare pentru p`r Studio Mineral FX, de la L’Oréal Paris, 18,37 lei
Lo]iune de soare Anti-Sunburn Dry Touch SPD 30, de la Lancaster, xx lei
Ulei de ras Cooling Original, de la Somersets, 18 lei
Parfum travelsize Gucci by Gucci Sport, EDT 30 ml, xx lei
Parfum travelsize Ferrari Red, EDT 30 ml, 124 lei
Crem` revitalizant` antirid Liftactiv, de la Vichy Homme, xx lei
Lo]iune protectoare UV Essentiel Précision, de la Chanel, 202 lei
Gel de ras, de la L’Occitan, 35 lei
Serum pentru ochi Rénergy 3D, de la Lancôme, xx lei
Balsam aftershave revitalizant Double Action, de la Nivea, 28,65 lei
Stick pentru buze, nas [i urechi Targeted Protection SPF 35, de la Clinique, 103
lei
Deodorant Mineral Extreme, de la Garnier, 11,99 lei
Gel matifiant Shine Free, de la Clarins, xx lei

102 c IULIE 2010

IULIE 2010 c 103
De c\nd m` [tiu s\nt filoamerican. Mi-am dorit de copil s` ajung
la New York, iar visul meu cel mai arz`tor este s` conduc
o ma[in` american` decapotabil` pe celebra Route 66, ascult\nd
muzic` country.
Text [i foto de Marius Gheorghiu

VIZ~ PENTRU STATE & PODURILE SPRE AMERICA. Vara trecut`, m-am hot`r\t s` aplic
pentru viz`
[i s` plec pentru c\teva s`pt`m\ni \n State.
Mi-am \ntocmit dosarul pentru Ambasada SUA [i
m-am prezentat la interviu cu mari emo]ii. Speram
ca visul meu s` nu se n`ruie.
Cel mai enervant lucru a fost c\t am a[teptat s` m`
cheme la ghi[eu pentru interviu [i pe plasmele din
interiorul ambasadei se derulau imagini din New
York, Las Vegas, San Francisco, Grand Canyon, iar
104 c IULIE 2010

familii fericite spuneau: “We are Americans!”. M`

am`geau [i poate nu luam viza. |n fine, am ajuns la
ghi[eu gata amprentat, iar interviul propriu-zis a
durat doar cinci minute. A at\rnat greu \n balan]` [i
faptul c` i-am spus ofi]erului de interviu c` lucrez la
PLAYBOY, un brand care se dovede[te foarte
respectat la el acas`.
Primul contact cu America a fost pe aeroportul
Logan (da, ca celebra ma[in` romåneasc`) din
Boston. Spectacolul furnicarului de oameni era

absolut impresionant: mii de persoane agitate care

\[i c`utau bagajele [i alergau spre ie[ire. Aveam
impresia c` to]i erau pentru prima dat` \n America
[i vroiau s` plece c\t mai repede din aeroport [i s`
ajung` in Downtown.
Am plecat cu ma[ina na[ului meu, care ne a[teptase
la aeroport, direct \n cartierul italian (de[i eram rup]i
de oboseal` [i trebuia s` ajungem “acas`” la Haverhill – un ora[el cochet cu
aproximativ 60.000 de
locuitori – la 40 de mile nord de Boston). Centrul
ora[ului era plin de tineri g`l`gio[i [i fete in rochi]e
flu-flu, iar limuzinele albe pline de absolven]i f`ceau
\nconjurul str`zilor – era seara balului de absolvire
a elevilor de colegiu.
De[i era aproape 21.30, ne-am \ndreptat c`tre o
cafenea italian`, desigur ca s` bem o cafea
“adev`rat`”. |n drumul nostru, la recomandarea
lui Sorin, am vrut s` m\nc`m o pr`jitur` la o celebr`
cofet`rie – Mike's Pastry care este situat` pe 298
Hanover Street. Am r`mas uimit s` v`d c`, la acea
or`, coada de oameni la cofet`rie era de aproximativ 50 de persoane. Am zis s-o
l`s`m pe alt`dat` c\nd
va fi mai liber. Ne-am \ntors, \ns`, dup` c\teva zile \n
jurul pr\nzului [i era la fel!
|n fine, am plecat spre Haverhill pe la ora 24.00 [i
ora[ul era la fel de animat ca ziua. Am mers pe
Leonard P. Zakim Bunker Hill Memorial Bridge (ei,
da, nu doar spitalele, ci [i marile poduri pot fi sponsorizate aici de funda]ii
private!), o capodoper`
inginereasc` ce traverseaz` Charles River. P\n` la
Zakim Bridge, am trecut prin The Big Dig, care este
numele neoficial al Central Artery/Tunnel Project
(CA/T), un megaproiect care traverseaz` inima
ora[ului pe o distan]` de 3,5 mile (5,6
km). The Big
Dig a fost cel mai costisitor proiect de autostrad` din
istorie, estimat \nc` \n 1982 la 2,8 miliarde de dolari.
DIMINEA}A, PE R~COARE. Din cauza fusului
orar, \n prima zi m-am trezit la ora 4. Nemaiav\nd
somn, am deschis televizorul [i, dup` c\teva minute
de zapat, trec\nd peste posturi care difuzau fotbal
american, baseball sau poker, m-am fixat pe un
program care difuza o emisiune (\n reluare) So you
think you can dance, oarecum ca emisiunea de la noi
(“Dansez pentru tine”), numai c` participan]ii dansau
ca s` ajung` \ntr-un spectacol \n Las Vegas. La ora
7 diminea]a, am purces la o plimbare prin Haverhill,
ora[ul patriarhal unde ne stabilisem “cartierul general”. Merg\nd pe strad` (nu
existau trotuare dec\t
\n foarte rare locuri), prin fa]a caselor cochete f`r`
garduri, cu gazon [i flori ,majoritatea oamenii m`
salutau: “Hi, how are you?”. Nu [tiam ce s` le
r`spund. S` le spun c` fac bine, s` le zic c`-s turist?
M` sim]eam ca \ntr-un s`tuc de munte de la noi din
Romånia, unde toat` lumea te salut`, indiferent c`
te cunoa[te sau nu.
Fiind ultima zi de luni din luna mai, americanii
s`rb`toreau Memorial Day. Am vrut s` cump`r o
sticl` de vin de la Market Basket dar aici nu se vinde
nici un fel de b`uturi alcoolice. Am mers la un alt
magazin [i cei de acolo mi-au zis c` nu v\nd b`uturi
alcoolice deoarece \n aceast` zi ei \[i cinstesc eroii.
C~L~TORII INI}IATICE. Cele mai multe zile din
aceast` vacan]` le-am petrecut la Boston, unde
am fost inclusiv \ntr-o croazier` s` observ`m balenele
pe cale de dispari]ie. Un bilet pentru o croazier` de
trei ore dus-\ntors cu un cataraman de 100 de locuri,
la 35 de mile \n ocean, cost` 39 de dolari, o sum`
modic` dac` ne g\ndim la ce-]i poate oferi o astfel
de c`l`torie.
Totu[i, cei care [tiu c` au r`u de mare (sau de ocean)

Zakim Bridge

nu merit` s` cheltuie at\]ia bani. Trei sferturi din

turi[tii care au fost \n aceast` croazier` cu mine au
pierdut tot “spectacolul”. Din cei aproape 60 de
turi[ti care s-au \mbarcat pe cataraman, 10-15 au ie[it
pe punte atunci c\nd vasul a oprit s` vedem balenele.
Restul erau \n interiorul vasului cu pungi la gur` sau
\ntin[i pe banchete.
O zi \ntreag` am pierdut-o (sau, de fapt, c\[tigat-o!) la acvariu. Pre]ul unui
tichet este de 20 de
dolari. Aici, am v`zut cum ni[te scafandrii hr`neau
rechinii. Focile [i pinguinii f`ceau, \ns`, deliciul copiilor. Am nimerit la
acvariu la ora de mas` a pinguinilor. Fiecare exemplar avea un nume, iar cei
care \i hr`neau notau pe o t`bli]` c\]i pe[ti[ori a
m\ncat fiecare. La acvariu, am asistat la o opera]ie
chirurgical` \n direct. |n “laboratorul-spital” al acvariului (aflat aproape de
intrare [i care era integral din
sticl`), un doctor asistat de studen]i opera un pe[te
la un ochi. Totul putea fi vizionat pe dou` monitoare
aflate \n lateralele laboratorului.
Nu am ratat \n Boston nici urcarea \n observatorul din
cl`direa Prudential Tower – a doua cea mai mare
cl`dire din ora[. La parterul cl`dirii – un mic or`[el
interior cu magazine de lux, ciocolaterii [i, evident,
fast food-uri. Tichetul de intrare a costat 20 de
dolari. Am urcat p\n` la etajul 50. La etajul 52, se afl`
un restaurant de lux … dar noi, deja, ne s`turasem
la parter.
De neratat \n ora[ este Boston Museum of Fine
Arts. Pre]ul unui bilet este de 25 de dolari. Te po]i
\nscrie ca membru [i ai acces un an la toate manifest`rile [i expozi]iile
organizate de muzeu, programul fiind unul extrem de tentant.
IMPERIUL M|NC~RII. Atrac]ia principal` a turi[tilor
este centrul ora[ului cu Pia]a Quincy Market [i
Faneuil Hall. |n cl`direa Quincy Market s\nt dispuse
de o parte [i de alta a culoarului principal, care se
\ntinde pe aproximativ 40-50 de metri, fast food-uri

cu m\ncare din buc`t`riile lumii: indian`, chinezeasc`,

pakistanez`, japonez`, italian` [i, evident, cea
tradi]ional` american`.
Aici am m\ncat clam chowder, celebra sup` din
fructe de mare cu sm\nt\n` [i crutoane cu scoici. Am
\ncercat mai multe sucuri, dar cea mai bun` b`utur`
r`coritoare b`ut` de mine a fost mango lassie de la
indieni – iaurt cu suc de mango (sucul de mango este
mult prea dulce pentru a fi b`ut separat).
|n urm`toarele zile, am fost, pe r\nd, \n c\te un or`[elport pe coasta de nord-est
a Atlanticului. Am vizitat
Rockport , Portsmouth, Salisbury, Newbury. La
Newbury Port, am m\ncat la o cherhana chowder
soup [i homar.
Homarul ]i-l alegeai dintr-un acvariu mare, ]i-l c\nt`rea
[i apoi era preparat la aburi. V\nz`torul ]i-l sp`rgea
[i \l servea \mpreun` cu un sos de l`m\ie [i usturoi.
Totul pentru numai 5 dolari! Numai la Market Basket homarul are pre]ul de 4,99
dolari. Se adaug` 10%
la pre] dac` vrei s` ]i-l prepare pe loc.
Am petrecut o zi \ntreag` la Rockport, un or`[el reziden]ial [i turistic. Ora[ul
este \mp\nzit de case de
pescari (peste tot se vinde homar la pre]ul de 15
dolari livra – 450 de grame) [i mici galerii de art`. |n
Rockport exist` chiar [i o Uniune a Arti[tilor Plastici
Locali.
|n 1856, o band` de 200 de femei conduse de Hannah Jumper au luat cu asalt ora[ul
[i au distrus tot ce
con]inea alcool. Aceast` revolt` s-a numit "Rockport's Revolt against Rum" [i a dus
la interzicerea
alcoolului \n ora[. Except\nd perioada de prohibi]ie
generalizat` a anilor '30, ora[ul a r`mas unul din cele
15 ora[e “uscate” ale Statului Massachusetts. Ora[ul
a r`mas “uscat” mul]i ani, p\n` recent, c\nd s-a votat
c` alcoolul poate fi servit \n restaurante. Dar magazinele de b`uturi \nc` au r`mas
ilegale.
BIG APPLE, BIG SENSATIONS. Multa[teptata
vizit` la New York a avut loc \ntr-o s\mb`t`. Am zbuIULIE 2010 c 105
Pia]a Quincy Market

Boston, Parcul Central

Pe str`zile din Rockport

rat de la Boston la New York cu una dintre marile

companii aeriene americane. C`l`toria a durat 43 de
minute.
Am aterizat pe aeroportul LaGuardia \n jurul pr\nzului. C`ut\nd un mijloc de
transport decent (\n naivitatea noastr`, ne era team` s` mergem cu metroul
deoarece trecea prin cartierul Queens), am fost
\ndruma]i de c`tre un angajat al aeroportului s`
lu`m shuttle-ul care costa 14 dolari. Nu am reu[it
s`-l chem`m (trebuia chemat telefonic din interiorul
aeroportului) [i am mers s` \ntreb`m pe altcineva.
Cele dou` persoane \ntrebate ulterior ne-au recomandat s` lu`m autobuzul [i, apoi,
metroul. P\n` la
urm`, tot la metrou am ajuns! Toat` c`l`toria de la
aeroport p\n` \n Times Square – unde aveam rezervare la hotelul Milford Plaza (un
hotel de 2,5 stele) –
106 c IULIE 2010

ne-a costat 4 dolari de persoan` (2 dolari metroul

[i 2 dolari autobuzul).
Este recomandat s` ave]i bani m`run]i la voi. {i
cel mai important: nu scoate]i bancnote de 100
de dolari pe strad` dac` vre]i s` cump`ra]i
“nimicuri”.
V\nz`torii americani se uit` tare ciudat la astfel
de bancnote, cele mai falsificate din istorie. |n
metrou, e important s` fi]i aten]i la ce sta]ie
cobor\]i deoarece \n interiorul vagoanelor de
metrou nu exist` h`r]i ale sta]iilor. |ntr-adev`r,
se anun]` urm`toarea sta]ie dar, dac` nu e[ti
atent, te po]i trezi la cap`t de linie.
Am ajuns \n Times Square. C\nd am ie[it din
sta]ia de metrou la suprafa]`, mi-a explodat
capul. Mii de oameni pe strad`, zeci de taxiuri,
O zi obi[nuit` \n Times Square

Promenada turi[tilor \n “Ora[ul care nu doarme niciodat`”

ma[ini de poli]ie, de salvare, pakistanezi cu tr`suri

trase de cai, [i peste toate acestea, aveam impresia
c` imensele cl`diri pic` pe noi. La fiecare col] de
strad`, se afla c\te un Starbucks, v\nz`tori ambulan]i
de hot-dogs [i de alune pr`jite. B`rba]i afro-americani foarte simpatici te \mbiau
cu ceasuri “de
firm`” la zece dolari bucata. Existau tarabe unde
fiecare obiect costa un dolar. |]i puteai cump`ra
umbrele, ochelari, magne]i, cravate. La alte tarabe,
unde pre]urile erau “mai ridicate” (5-10 dolari),
v\nz`torii \]i ofereau parfumuri [i gen]i de la case de
mod` celebre cu observa]ia (scris` mare pe un carton) – “All's original”.

Primul lucru pe care-l aveam \n g\nd s`-l fac la New

York era s` m`n\nc un hot-dog de la tarabele ambulante. L\ng` recipientul cu hot-
dogs erau gr`tare pe
care sf\r\iau frig`rui, \n cel mai pur stil oriental...
P\n` la urm` am ales s` m\nc`m la pizzeriile sau
bufeturile italiene. O re]ea de pizzerii foarte apreciat` \n New York este Famous
Famiglia, care este
unul din sponsorii echipei New York Yankees. La
pizzeria unde am decis noi s` intr`m, au m\ncat
pizza [i calzone Hillary Clinton, Rudy Giulianni –
fostul primar al ora[ului, mul]i arti[ti [i politicieni
(pentru mine necunoscu]i) [i multe vedete din fotbalul american.

|n spatele muzeului Metropolitan, se \ntinde Central

Park. Dup` o zi de colindat \n nebunia asta de ora[,
merit` s` te relaxezi sau s` iei masa la unul dintre cele
c\teva restaurante din parc. Pre]ul unui meniu este
\ntre 20-60 dolari. Cam scump, dac` ]inem cont c`
la un bufet italian unde te serve[ti singur po]i m\nca
cu 7,5 dolari o livr` de m\ncare. |ntr-o caserol` mare,
\]i alegi ce vrei s` m`n\nci din zecile de feluri de
salate, pui cu sos, orezuri, miel, fileuri de pe[te,
rulouri, legume [i fructe de mare iar, apoi, mergi la
cas` unde va fi c\nt`rit`. Pare meschin, dar totul
este de cea mai bun` calitate.
De neratat este The Empire State Building. Biletul
cost` 20 de dolari. Dup` ce treci de nenum`rate filtre, ajungi s` iei liftul p\n`
la etajul 82. De acolo, iei
alt lift p\n` la etajul 102. Lifturile care opereaz` p\n`
la etajul 82 urc` zece etaje \n trei secunde.
Merit` f`cut un tur [i pe Wall Street dup` ce ai trecut prin zona unde au fost
“Gemenii” [i acum se afl`
un mare [antier. Pe locul celor doi zg\rie-nori, se va
construi un mare parc [i dou` cascade.
Vizita poate fi \ncheiat` cu o croazier` pe Ellis Island,
unde se afl` celebra Statuie a Libert`]ii, simbolul imigra]iei americane, [i muzeul
imigr`rii. P\n` \n 1954,
aici au fost \nregistra]i peste 12 milioane de imigran]i.
Centrul cl`dirii a fost restaurat dup` 30 de ani de
abandonare [i deschis ca muzeu \n 1990.
FINAL DESCHIS. Dup` dou` s`pt`m\ni de America, tot ce pot spune e c` nu am v`zut
aproape nimic
[i c`, de fapt, am m\ncat chiar foarte pu]in! A[a c`
nu pot dec\t s` a[tept cu maxim interes urm`toarea
perioad` de concedii, c\nd pl`nuim s` ne \ntoarcem
pe P`m\ntul F`g`duin]ei! H
IULIE 2010 c 107
Limb` cu m`sline
|n primul weekend petrecut \n Vam` anul `sta, mia c`zut cu tronc o student` la
medicin` care a fost
fotomodel interna]ional vreme de mul]i ani. Am
ag`]at-o nesperat de u[or – ]in minte c` o s`rutam
pe s\nul plin [i-mi repetam c\t de nemeritat` e victoria mea. Ce s` v` spun – tipa
mi se p`rea tr`snet [i
chiar a[a era. Am petrecut un weekend de vis [i
am r`mas \mpreun`. Eu nu s\nt foarte convins c` o

s` dureze rela]ia, pentru c` gagica are pe marginea

limbii dou` dungi de depunere albicioas` foarte dizgra]ioase. Ca [i cum n-ar fi
fost de-ajuns, orice glum`
pe care o face o puncteaz` cu scoaterea limbii. E ur\t,
e aproape gre]os. S` v` mai spun c` exact la mijlocul
buzei ei de jos, c`rnoase [i ro[ii, se formeaz`, c\nd
vorbe[te, un punct alb de sput`, care se une[te
printr-un firicel de alt punct de sput`, perfect sime-

SCRISOAREA LUNII
tric [i la fel de alb, de pe buza de sus ? Spune]i [i
dumneavoastr`…
George, Bucure[ti

Eu nu-mi dau seama cum de nu ai v`zut aceste detalii

\nfior`toare din prima sear` [i ai rezistat at\ta timp. E
ca [i cum te-ai s`ruta cu tipa c`reia, din gre[eal`, i-ai
sc`pat periu]a de din]i \n wc [i, f`r` s` [tie, ai cl`tit-o [i
ai pus-o la loc \n pahar. Nu se poate.
IULIE 2010 c 109
consilier

dileme vechi [i noi

Am at\tea fantasme cu fotbali[ti, \nc\t
cred c` mi-ar ajunge pentru mai
multe vie]i. M-am desp`r]it de c\teva
luni de prietenul meu [i prefer s`
am o perioad` de libertate, f`r`
probleme [i necazuri pricinuite de
stirpea masculin`.
M` simt bine singur` [i, \n fiecare
sear`, alc`tuiesc un “dream team”
de 11 fotbali[ti care m` posed`, pe
r\nd, la vestiar. Av\nd \n vedere c`, \n
aceast` perioad`, s\nt meciuri \n
fiecare zi, am material de inspira]ie
din bel[ug. Inclusiv numele mingii
oficiale a Campionatului Mondial de
Fotbal din Africa de Sud, Jabulani, mi
se pare excitant.
Veronica, Oradea

Ai uitat s` ne dai un exemplu de

echip` de fotbali[ti-copulatori, drag`
domni[oar`-selec]ioner. Cu voia
dumneavoastr`, am alc`tuit, sond\nd
preferin]ele playmate-urilor noastre, un 11 de vis (vis erotic, fire[te).
Am a[ezat echipa pe un clasic, corneldinian, 4-4-2. Portar: clasicul
Casilias, juc`tori de c\mp: titratul
Pique, Cristiano Ronaldo (arogant,
dar \l iert`m), Kaka (\ntr-o criz` de
identitate fotbalistic` [i, b`nuiesc,
sexual`), puternicul Podolsky, Fernando Torres (are un nume excelent), John Terry
(e fustangiu, dar pe
merit), b`tr\nul dar fermec`torul
Puyol, elegantul Fabio Cannavaro,
norocosul Higuanin [i playboy-ul
mexican Rafa Marquez. Cred c`
echipa de mai sus ar satisface [i pe
cele mai exigente fane ale sportului
cu balonul rotund. C\t despre Jabulani, e o minge care sun` bine, dar
\ntr-un registru gipsy.
MIRACOL PORNO
Prietena mea este o \nfocat` consumatoare de filme porno. Mai c`
m` \ntrece [i – crede]i-m` – eu s\nt
un obsedat. Am c`utat-o mult, dar
iat` c` am g`sit-o. V-am scris doar ca
s` v` rog s`-i anun]a]i pe ceilal]i
b`rba]i c` exist` miracole.
Gelu, Suceava

Jocul
cu
limba
str`in`
C\nd spui, ca femeie, c` nu s-au lipit de tine limbile
str`ine, \nseamn` c` e[ti virgin`?
Text de C`t`lin Mih`il`; foto: Guliver
110 c IULIE 2010
Dragi cititori. V` anun] pe aceast`
cale c` exist` miracole [i se pot g`si
femei care au colec]ii solide de filme
porno. |n continuare, v` voi prezenta c\teva statistici despre consumul
de pornografie : 30% din obseda]ii
care dau bani pe pornache s\nt
femei. |n fiecare secund`, \n lumea
larg` se cheltuiesc \n jur de 3.000
de euro pe porn. E o industrie \nfloritoare \n care se ruleaz` pe an 5 miliarde de
euro. Spamerii cei harnici
trimit 2,5 miliarde de mailuri pe zi cu
subiect pornografic. Un sfert din
c`ut`rile de pe google s\nt legate de
porn. 13% din femei (versus 20%
b`rba]i) recunosc c` se uit` la filme
porno \n timpul orelor de serviciu.
Ziua \n care lumea consum` porno
pe p\ine este duminica, zi – nu-i a[a?
– de odihn` [i relaxare, inclusiv manual`.
DOU~ MINUTE AM~R|TE
Am observat c` femeile una g\ndesc
[i alta spun. E aproape ca o limb`
str`in` felul lor de a comunica. S\nt
doar la \nceput de drum \n a-l
descifra [i vreau s` \mp`rt`[esc cu
voi c\teva descoperiri. C\nd so]ia
mea spune «nimic» \nseamn` exact

inversul. O \ntreb ce are c\nd e

bosumflat` [i \mi r`spunde “nimic”.
De asemenea, c\nd zice “bine” e de
r`u. Dac` termin`m o disput` [i ea
zice “bine”, e clar. Timpul pentru ea
este o no]iune fluid`. “5 minute”,
nu \nseamn` niciodat` 5 minute ci de
la 50 \n sus, dac` e la baie sau se
\mbrac`/machiaz`. Invers, c\nd \mi
repro[eaz` c` ejaculez prea repede,
\mi evalueaz` de fiecare dat` performan]ele la «dou` minute am`r\te»,
de[i dureaz` mai mult. Pe m`sur` ce
o s` mai dezleg din misterele comunic`rii cu femeile, o s` v` mai trimit
observa]iile.

O BOAB~ DE ENGLEZ~
S\nt o tip` interesant` [i sexy, dar
am o mare problem`. Nu s-au lipit de
mine limbile str`ine niciodat`, chiar
dac` la [coal` nu am fost a[a rea [i
ulterior am absolvit o facultate (particular`). Asta mi-a pricinuit de-a lungul
vremii multe neajunsuri. Nu am
putut \nainta foarte mult \n rela]iile
mele sexuale cu b`rba]i str`ini, de[i
mereu mi-am dorit s` devin so]ie de
expat. S\nt condamnat` la mediocritatea sexual` [i intelectual` a
b`rba]ilor romåni. V` \ntreb: cum pot
ag`]a un str`in c\nd eu nu rup boab`
de englez` sau de altceva
?

Sorin, Arad

Ramona, Bucure[ti

|ntr-un singur caz 5 minute \n seamn` exact 5 minute pentru o

femeie : c\nd ]i le-a acordat ca ultim
termen \nainte s` te trimit` cu
gunoiul.
E foarte simplu: dac` nu le [tii limba,
atunci trebuie s` le mimezi portul.
Dac` te vezi cu un francez, \]i pui un
basc negru [i graseiezi copios, nem]ii
apreciaz` dac` bei bere [i tragi v\nturi
sonore, englezii se \nt\lnesc cu tipe
care poart` haine de tweed [i beau
alcool p\n` cad late. De americani te
lipe[ti dac` por]i tricouri decolorate [i
g`urite de vreme [i [osete la sandale,
iar dac` ai \nt\lnire cu un rus, trebuie
s` te vopse[ti blond` [i s` fii capabil`
s` bei mai mult dec\t o englezoaic`. {i
tot a[a. Nu fi complexat`: limba este
un organ foarte delicat care trebuie
folosit doar la lucrurile importante.
Vorbitul e o activitate futil`. B

C`t`lin Mih`il` este CONSILIER PLAYBOY din

octombrie 2004 , calitate \n care s-a lovit de multe.
Vezi [i www.catalinmihaila.blogspot.com

IULIE 2010 c 111

food guru

consilier

200 g sup` fierbinte de legume,

amestecat` cu renta[ul preparat
dintr-o linguri]` de fain`, pu]in` ap` \n
care a fost pus` syouga (un condiment
asiatic), 1 linguri]` sos de soia, sare [i
piper. Poft` bun` [i... rememor`ri
pl`cute!
De cur\nd, am fost plecat \n interes
de serviciu tocmai \n Mexic. Aici, am
cunoscut o tip` focoas` r`u, care
mi-a fost [i ghid. Seara, m-a dus
\ntr-un restaurant micu], unde am
m\ncat o delicioas` Quesadilla,
m\ncare tradi]ional` mexican`, [i am
b`ut Margherita. Apoi mi-a zis c`
vrea s` vad` camera mea [i, de cum
am intrat pe u[`, ne-am dezl`n]uit de
parc` am fi fost singuri \n tot hotelul.
Pe tip` s\nt convins c` n-o voi mai
revedea, \ns` a[ vrea s` gust m`car
o dat` o Quesadilla adev`rat`. Cum
se prepar`?
Marius, internet

Sweet Surrender

O aventur` de-o noapte cu necunoscutul/necunoscuta care te

fixeaz` din cel`lalt cap`t al barului poate fi [i o nea[teptat` [i
exotic` experien]` culinar`.
Text de Claudia Filip; foto: Guliver
Weekend-ul trecut, am organizat o
ie[ire \ntre fete, \n ora[. L-am cunoscut
pe Mihai, un tip foarte simpatic. Seara
ne-am \nt\lnit, am m\ncat ceva u[or
(Kani tama parc` se numea), apoi
ne-am retras am\ndoi \n camera lui
de hotel unde am avut parte de cea
mai s`lbatic` partid` de sex. A[ vrea
s` [tiu cum se prepar` acea m\ncare
care parc` ne-a dezl`n]uit pe am\ndoi.
Simona, Bucure[ti

Kani tama este o m\ncare tradi]ional`

japonez`, av\nd ca ingrediente principale raci [i ou. |]i trebuie 80 g de
bambus pe care \l tai pai, apoi feliezi 90
g raci [i 2 buc`]i de shitake (ciuperci), tai
rondele sub]iri o jum`tate de ceap`
verde [i c`le[ti totul \n pu]in ulei.
|ntr-un vas ad\nc, bate 6 ou` pentru
omlet` [i amestec`-le cu 2 linguri de
maz`re verde, \mpreun` cu ciupercile,
bambusul [i racii c`li]i. Adaug` apoi

condimentele: 1/2 linguri]` sare, 1 linguri]` osake [i 1 lingur` de zah`r, care

se amestec` bine [i se pun din nou \n
pu]in ulei la pr`jit. Se rumene[te omleta pe ambele p`r]i [i se a[az` pe platou.
Deasupra, se toarn` sosul preparat din

Drag` Marius, se pare c` experien]a ta

exotic` a atins mai multe nivele. Pentru Quesadilla cu pui, \]i trebuie 10
foi de tortilla, un sfert de piept de pui
m`run]it [i c`lit \n ulei [i 200 g ca[caval
r`zuit. Apoi prepar` un sos salsa din 3
ro[ii, 1 leg`tur` de ceap` verde, 1 ardei,
toate tocate m`runt, sare, piper [i boia
[i c`le[te-le toate \ntr-o lingur` de ulei.
\ntr-o tigaie de teflon, pune doar un
strop de ulei [i pr`je[te prima foaia
de tortilla. Dup` ce s-a pr`jit, \ntoarce-o pe partea cealalt` [i pune deasupra
ca[cavalul, carnea [i sosul salsa,
apoi acoper` cu alt` tortilla [i pr`je[te
cu totul pe ambele p`r]i. Scoate Quesadilla pe o farfurie plat` [i toarn` deasupra
sos guacamole. Sosul guacamole
este de asemenea un sos tradi]ional
mexican [i se prepar` din 2 avocado, 2
ro[ii, 4 ardei iu]i Serrano, 1 ceap`, 1
crengu]` de coriandru, 1 c`p`]\n` de
usturoi, sare, piper, amestecate toate
cu pu]in ulei de m`sline. Procedeaz`
la fel [i cu celelalte foi de tortilla. Quesadilla astfel preparat` se taie \n
patru
[i este extrem de s`]ioas`. A[adar, \]i
po]i chema [i prietenii pentru a dep`na
amintiri exotice. Cu siguran]` le vei
trezi pofta de aventuri... culinare de
aceast` dat`. B

Claudia Filip [i-a transformat pasiunea pentru

gastronomie \n business. Dup` ce a lansat companiile de catering Pomelo [i Go!Go!
Diet,
evalueaz` posibilitatea de a deschide un restaurant boutique.
IULIE 2010 c 113
STEJAR Strong

URSUS Breweries readuce pe pia]` berea Stejar Strong, în varianta cu

7% con]inut de alcool, [i lanseaz` Stejar Rugby Club în parteneriat cu
Federa]ia Romån` de Rugby. La finalul IRB Nations Cup, competi]ia care
i-a adus în acela[i loc pe juc`torii echipelor na]ionale de rugby Italia A,
Sco]ia A, Namibia, Argentina Jaguars, Georgia [i Romånia, precum [i
pe suporterii romåni ai acestui sport, Stejar, partenerul de lung` durat`
al Na]ionalei de Rugby a Romåniei, a organizat o petrecere pentru
b`rba]ii de esen]` tare din Romånia, unde ace[tia au b`ut Stejar
Strong, o bere pe m`sura caracterului lor. „Cu
un con]inut de alcool de 7% [i un gust intens,
bine conturat, Stejar Strong este singura bere
care r`spunde exact nevoilor unui b`rbat cu un
caracter puternic” a declarat Grant McKenzie,
Vice-Pre[edinte Marketing URSUS Breweries.
În baza parteneriatului între Stejar [i Federa]ia
Romån` de Rugby a fost lansat [i Stejar Rugby
Club, o comunitate care î[i propune s`
reuneasc` to]i b`rba]ii pasiona]i de rugby.
Primii b`rba]i care au primit statutul de membri ai Clubului s\nt zece juc`tori
care, în urm`
cu cincizeci de ani, au scris istoria în fa]a legendarei na]ionale de rugby a
Fran]ei. Mai
multe informa]ii despre club, criteriile de aderare, precum [i despre activit`]ile
speciale
care se vor derula în cadrul acestuia s\nt
disponibile pe site-ul www.bereastejar.ro,
precum [i pe contul de Facebook “Stejar
Rugby Club”.

Replay Foot Wear

Colec]ia de var` Replay \nseamn` \nc`l]`minte care eman` energie!

Stilul unic [i designul inovator confer`, deopotriv`, confort [i elegan]`. Sezonul
estival presupune vibra]ie [i culoare, care contribuie la
conturarea unui nou look. Dispare tot ceea ce e conven]ional \n favoarea
libert`]ii totale pe care o aduce
modernitatea. Nu mai exist` propriu-zis un trend, ci o varietate de
manifest`ri ale stilului, care se
reflect` \ntr-o bog`]ie de maniere
interpretative ale conceptelor de
baz`. Pa[ii b`rbatului se \ndreapt`
\n ritm pop & funky spre loca]iile
distrac]iei maxime.Folose[te sneakers care transform` atitudinea sportiv` \n ceva
chic, \n timp ce sandalele cosmopolite \i vor aduce aminte de t`r\murile mirifice
ale arhipelagurilor exotice, unde fiecare sear`
de var` se transform` \ntr-un ritual
al seduc]iei. |n schimb, partenera
b`rbatului se va deplasa delicat \n
balerinii ei ca fulgul. Dar va folosi [i
sneakers, \ns` unii care favorizeaz`
ideea de elegan]`. Astfel, personalitatea ei va putea evolua spre un
profil rock str`lucitor, care va fi
sc\nteia ce va aprinde o atmosfer`
deja exploziv`.
consilier

fashion guru

te sim]i ca \n turm` sau s` te plictise[ti

prea repede de ceea ce ai achizi]ionat.Important nu e brandul, ci ce
ofer` el. Un exemplu bun pentru ceea
ce spun este UNIQLO, ap`rut ca
replic` japonez` la GAP [i care [i-au
deschis magazine doar \n c\teva din
capitalele fashion ale lumii, momentan doar NY, Paris, Tokyo [i Londra. Ei
au o mare varietate de tricouri, sacouri, jean[i, modelele fiind oferite
pe multe culori. Pentru jean[i, folosesc
]es`turi japoneze, cunoscute ca fiind
cele mai bune la acest capitol. Au
designeri [i arti[ti cu care colaboreaz`,
ca[mir [i merino la pre]uri mai mult
dec\t corecte [i nu trebuie s` ajungi
\ntr-unul din locurile pe care ]i le-am
enumerat mai sus, pentru c` au [i
online store www.uniqlo.com/us. O
alt` variant` este Acne, un brand
suedez specializat \n jean[i produ[i
dup` re]et` minimalist`, destul de
clasic`. E cunoscut [i pentru tricouri,
pantofi [i alte piese de o calitate foarte
bun`, \ns` la pre]uri destul de mari.
Acne are [i online store cu livrare [i \n
Romånia. www.acnestudios.com/
shop/men.html
Cum trebuie s` fie [i cum trebuie s`
NU fie o pijama elegan]` pentru
b`rba]i?
Octavian, Bucure[ti

Pijama de fi]e

Dac` vrei s` semeni cu Hugh Hefner,

cump`r`-]i un halat cu guler [i renun]` la
pijama.
Text de Irina Marinescu; foto: Guliver
S\nt un tip care a trecut de ceva vreme
de Esprit [i Kenvelo, a poposit o vreme
la Tommy Hilfiger, Diesel [i Ralph
Lauren [i acum se g`se[te \n plin` nebuloas`. Nu m` mai mul]umesc aceste branduri
[i vreau mai mult. A[ vrea
s` m` sf`tui]i spre ce m` pot \ndrepta.

M` intereseaz` branduri la care un tricou polo nu cost` mai mult de 150$.

Robert, Bucure[ti
A trecut de mult perioada \n care calitatea se m`sura dup` m`rimea brandului etalat
pe tricou, perioad` care,

de altfel, nu a existat \n ]`rile civilizate dec\t la oamenii mai pu]in

educa]i. Nu e nici m`car nevoie s`
pl`te[ti 150 de euro pe un tricou
pentru a ar`ta altfel dec\t \mbr`cat \n
„uniform`”.
Exist` foarte multe branduri de[tept
inventate care, de[i nu au produse
unicat, \]i dau posibilitatea s` reinventezi o pies` \n zeci de feluri f`r` s`

Pijamalele au devenit un lux. Majoritatea b`rba]ilor dorm \n chilo]i tip

boxeri [i un tricou, nimic nou sau
anormal \n asta. Dac` \]i dore[ti o
pijama clasic` [i elegant`, atunci ar
trebui s` investe[ti o sum` demn`
de ea. Lanvin sau Dior s\nt brandurile
care au asemenea item-uri de lux.
Dar te po]i mul]umi [i cu o pijama
decent` dintr-o ]es`tur` fin` cum ar
fi [ifonul sau m`tasea. Pantalonii trebuie s` fie u[or l`rgu]i, dar drep]i,
bluza poate avea sau nu nasturi [i
buzunare, de[i majoritatea op]iunilor
s\nt cu t`ietur` pe fa]`. Sfatul meu...
Dac` vrei ceva cu adev`rat elegant,
nu schimba nimic la pijamaua de
acum, dar \ncearc` s`-]i achizi]ionezi
un halat cu guler sau matlasat, cu
man[ete dintr-o ]es`tur` foarte bun`
[i fin`, \ntr-o culoare \nchis`. B

Dup` c\teva colec]ii pentru femei, Irina

Marinescu intr` \n sufletele [i [ifonierele
b`rba]ilor cu“2 the 1 I love”[i “Smart Idiots”

IULIE 2010 c 115

Premiul Longines
pentru elegan]`

Premiul Longines pentru Elegan]` i-a fost decernat anul acesta lui
Gustavo Kuerten. Dup` meciul demonstrativ care i-a adunat pe to]i participan]ii la
turneul Longines Future Tennis Aces, Longines a organizat
o cin` pentru a aduna fonduri \n folosul organiza]iilor de caritate conduse de
c`tre cei doi ambasadori ai elegan]ei, Andre Agassi [i Stefanie
Graf. Printre cei prezen]i la seara de
gal` s-au num`rat actri]a indian` Aishwarya Rai Bachchan, al`turi de doi
dintre c\[tig`torii turneului de la
Roland Garros din anul 2000, Mary
Pierce [i Gustavo Kuerten. |n timpul
evenimentului, faimoasa manufactur`
de orologerie elve]ian` i-a decernat
premiul Longines pentru Elegan]` lui
Gustavo Kuerten ca recunoa[tere
pentru munca sa cu copiii f`r` posibilit`]i, prin funda]ia sa, Instituto Guga
Kuerten. |n timp ce se uita la oaspe]ii
invita]i la cin`, pre[edintele Longines,
Walter von Känel, a declarat: „Mottoul Longines «Elegan]a este o atitudine» a fost
pe deplin exemplificat
\n aceast` sear`!”. Ceasurile Longines
s\nt disponibile \n Magazinele Galt
orologerie elve]ian`.

Stihl Timbersports

Romånia are echip` care ne va reprezenta \n septembrie, la Campionatul

Mondial Stihl Timbersport din Austria, St. Johann - Tirol. Campionul na]ional
este Costel Ple[, care a c\[tigat dup` o prob` suplimentar` de t`iere cu
motofer`str`ul, \ncheiat` cu un timp de 16,78 secunde. Echipa care va
reprezenta Romånia la Campionatul Mondial va fi compus` din Costel
Ple[, Dan Petrescu, Nicolae Nyamcsuk, care, la campionatul na]ional, au fost
evalua]i la cinci probe: t`ierea cu joag`rul, t`ierea la \n`l]ime, t`ierea
orizontal`, t`ierea cu motofer`str`ul Stihl MS660 [i t`ierea vertical`. T`ierea cu
super-motofer`str`ul s-a desf`[urat demonstrativ [i a fost sus]inut` de
Nagy Botond. |n acest an, Stihl Romånia [i-a propus s` formeze o echip` autohton`
de t`ietori de lemne care s` concureze la Campionatele Europene [i
Mondiale Stihl Timbersports, dup` ce, \n 2009, Romånia a avut doar un
participant \n finala Campionatului Mondial Stihl Timbersports \n persoana
or`deanului Botond Nagy.

116 c IULIE 2010

Lasere pe cer

S.C Laser Shows SRL s-a remarcat prin prezen]a la multe concerte [i alte
evenimente publice din ]ara noastr`, de la S`rb`toarea Sf. Paraschiva la Ia[i (cu
un public estimat la 90.000 de oameni) la prezentarea
echipei de fotbal Steaua Bucure[ti. Un total de peste 500 de manifest`ri
organizate \n ultimul deceniu, inclusiv proiec]ia spectaculoas` a unor
logouri pe Mun]ii Bucegi [i, la Bra[ov, pe T\mpa. De asemenea, la
Bucure[ti, s-a reu[it proiectarea h`r]ii Romåniei pe cer, deasupra Casei
Poporului!

Noul Saab 9-5 Sedan

Noul Saab 9-5 Sedan marcheaz` startul unei noi ere pentru marca Saab. Fluid,
sofisticat [i inconfundabil Saab, 9-5 combin` o înf`]i[are impecabil` [i
tehnologii avansate [i aduce o alternativ` proasp`t` în segmentul premium
sedan. Forma curat`, sculptat` înglobeaz` puritatea designului scandinav, iar
expresia parbrizului curbat reverbereaz` mo[tenirea aviatic` a Saab. Cu
stilizarea frontal` inspirat` de mult premiatul concept Aero X [i cu o caroserie
masiv`, joas`, noul 9-5 veste[te introducerea unui limbaj de design mai
curajos, mai expresiv. Matricea tr`s`turilor high-tech \nseamn`: un head-up
display inspirat din avia]ie (Pilot HUD); iluminare adaptiv` (Bi-Xenon Smart
Beam); tempomat adaptiv; [asiu adaptiv Saab DriveSense cu control al
amortiz`rii în timp real; deschidere portiere [i pornire a ma[inii f`r` cheie; aer
condi]ionat controlabil pe trei zone; asisten]` dinamic` la parcare [i Saab XWD
cu unitate eLSD, leaderul industriei în sisteme de trac]iune pe toate ro]ile.Toate
motoarele aliniate s\nt turbo.
consumer guru

Avon sau a nu vinde

Aceasta e povestea unui b`rbat care iubea femeile
[i venera c`r]ile. Care dintre cele dou` mari iubiri a învins –
nu-i u[or de ghicit...
Text de Florin Dumirtescu; foto: Guliver
Cartea e un produs delicat [i
n`b`d`ios. De asta s-a l`murit acum
120 de ani americanul David McConnell, iubitor de Shakespeare [i apostol entuziast
al clasicismului englez,
care vindea c`r]i din poart` în poart`,
dup` un sistem care – la ei acolo – a
fost dintotdeauna socotit foarte onorabil. Banii ob]inu]i ar fi trebuit s` îi

asigure studiosului David plata studiilor universitare. Afacerea mergea

îns` greu. (Nici atunci lumea nu se
d`dea în vînt dup` citit!) David
McConnell avea un prieten chimist,
mai pu]in întreprinz`tor, dar mai
norocos. Acesta, dup` mai multe
combin`ri de substan]e, ob]inuse
ni[te pomezi [i ni[te po]iuni care le

tentau tot mai mult pe doamne...

Era vremea în care nici cosmetica nu
se desprinsese de farmacie, nici
femeile din puritana Americ` nu se

consilier

ar`tau prea îndr`zne]e în materie

de make-up.
Librarul comis-voiajor i-a propus
chimistului o combina]ie nou`: cea
a intereselor comerciale ale fiec`ruia. {i iat`-l pe David McConnell
viz\nd clientela de sex feminin din
spatele u[ilor, cu tomurile într-o
mîn` [i flacoanele în cealalt`. „Iat`
c`r]ile, sunt nemaipomenite etc.,
dar... asta nu e tot: dac` le cump`ra]i, ve]i primi cadou o senza]ional` alifie
împotriva negilor...”
Era o form` incipient` a ceea ce se
nume[te azi cross-promotion, o promo]ie încruci[at` între doi produc`tori, între
dou` categorii de produse, între dou` segmente de pia]`.
Pe m`sur` ce business-ul se urnea,
David McConnell s-a v`zut silit s`
admit` realitatea: doamnele erau
atrase mai mult de cosmeticale decît
de c`r]i. O fi avut inima strîns` atunci
cînd a luat în sfîr[it decizia care avea
s`-i contrabalanseze definitiv obiectul de activitate.
Baz\ndu-se pe expertiza amicului
spi]er [i pe propriile aptitudini mercantile, David McConnell avea s`
înfiin]eze o firm` de cosmetice.
Libr`ria ambulant` avea s` dispar`
încet, înghi]it` de parfumerie. Avea
s` p`streze îns` tipul de comer]: din
poart` în poart`, din om în om. {i
pentru c` publicul-]int` era constituit în mare parte din femei, McConnell
avea s` angajeze ca agente de
v\nz`ri tot femei. De atunci, compania lui McConnell avea s` creasc`
spectaculos, p\n` la cucerirea primatului mondial în materie de produse cosmetice
[i de îngrijire personal`. În tot acest timp, regula avea s`
fie p`strat`: vînz`toare în exclusivitate
femei, care merg cu mostre din om
în om; [i mai ales din femeie în
femeie... Ceea ce a pornit sub titulatura de California Perfume Company avea s` se
impun` sub numele de
marc` Avon.
În botezarea brand-ului s`u cosmetic, David [i-a strecurat, sublimînd-o
ca pe un parfum, întreaga sa pasiune
pentru Shakespeare: Avon, de la
Straford-Upon-Avon, locul de ba[tin` al scriitorului s`u preferat... B

Florin Dumitrescu este vechi lucr`tor \n

publicitate, poet [i, nu \n ultimul r\nd,
textier al forma]iei Sarmalele Reci.

IULIE 2010 c 117

True Blood

NATASHA ALAM

N`scut` \n Uzbekistan [i prin]es` iranian` prin

c`s`torie, actri]a a debutat al`turi de Eva Mendes
\n The Women. Acum, joac` \n faimosul serial cu
vampiri!
Photo by Steven Baillie
118 c IULIE 2010

©2010 PLAYBOY, as to material published in the July, 2010 U.S. Edition of PLAYBOY.

next