49130

Anul I No. 1 J o i 9 D e c e m b r i e 1937

SFERO
C I N E M A
S ă p t ă m â n a l p e n t r u filmul românesc
Director . G H . ATHANASIU

> - -

„ C u p a V o l p i " cea mai mare Anul trecut Cupa Valpi a fost

distincţie cinematografică din câştigată de Paul Muni.
lume a fost decernată anul acesta De observat că ambele vedete
vedetei [americane Bette Davis, sunt ale studiourilor Warner
pentru creaţia din filmul „ F e m e i Bros.
de noapte".
 491307^

O lămurire
La începutul acestui an un numeros m a r e a m a ş s ă a publicului; un
mănunchiu de tineri intelectuali ieşeni, curent favorabil filmului româ­
au 'început o acţiune „pentru filmul
nesc şi s ă f a c e m a t m o s f e r a nece­
românesc".
Ei au lansat, atunci, următorul ma- s a r ă creerei unui mănuncţiiu
nifest-lămvrire: de specialişti, deasemenea s ă
Societatea pentru filmul ro­ g r u p ă m o falangă de elemente
m â n e s c „Sfero" e s t e p r i m a a s o ­ artistice, capabile, care s ă fie
c i a ţ i e d e a c e s t g e n în R o m â n i a . chezăşia succesului de mâine,
Condiţiile speciale — atât de c a r e s ă p o a t ă fi p u s e în orice
n e p r i e l n i c e în c a r e a c t u a l m e n t e moment la dispoziţia producă­
se a f l ă cinematografia r o m â n ă torilor noştri.
— impun ca singura salvare K atât d e Unanim recunos­
crearea unei puternice asocia- cută puterea cinematografului,
ţiuni, c a r e p r i n prestigiul şi cinematograful ca artă, ci­
f o r ţ a ei, s ă i m p u n ă t u t u r o r p o s ­ nematograful ca factor cultu­
tulatul filmului naţional, s ă ral, cinematograful ç a mijloc de
s p r i j i n e o r i c e i n i ţ i a t i v ă , s ă în­ propagandă, cinematograful ca
c u r a j e z e o r i c e î n c e p u t în a c e a s t ă factor economic, cinematograful
direcţie, s ă f a c ă o a c t i v ă contra- c a ştiinţă şi industrie, încât e c l a r
p r o p a g a n d ă împotriva agitaţiei p e n t r u oficine c ă t r e b u e s ă în­
acelora c a r e din nepricepere ceteze s t a r e a de r u ş i n o a s ă infe­
s a u interes, susţin ordicâteori r i o r i t a t e în c a r e n e g ă s i m f a ţ ă
este v o r b a de filmul românesc, c ă de toate statele din jurul nos­
suntem incapabili, noi R o m â n i i , tru chiar, f ă r ă a aminti de a-
d e a c r e a c e v a în a c e s t d o ­ c e l e a în c a r e c e a d e a ş a p t e a
meniu. a r t ă a t r e c u t d e un s f e r t d e
Prin toate mijloacele care secol de existenţă glorioasă, de
ne stau l a dispoziţie, prin pri­ măreaţă afirmare, ^ ^ n e c o n t e ­
ceperea, experienţa, idealismul, nit p r o g r è s , d e str^Wcite biru-
m u n c a şi e n t u z i a s m u l nostru, inţi, d e d e s ă v â r ş i t s u c c e s .
v o m reuşi s ă determinăm în S u n t e m neliniştiţi d e inferio-
ritatea noastră p e acest teren ;
suntem chinuiţi de n e p ă s a r e a ,
neîncrederea şi b a t j o c u r a tutu­
ror acelora care caută, prin
orice căi, s ă discrediteze, s ă
paralizeze o acţiune românească
în a c e s t d o m e n i u .
C â n d în t o a t ă ţ a r a n o a s t r ă
p l o u ă cu asociaţii cu cele m a i
diverse scopuri, când raportân-
du-ne n u m a i l a sport g ă s i m un
număr atât de mare, ar însemna
într'adevăr să merităm actuala
situaţie, d a c ă o asemenea aso­
c i a ţ i e , unică în genul ei, n u ş i - a r
putea afirma puternic toată
forţa morală de care trebue s ă
dispună pentru a cere dreptul
la v i a ţ ă pentru filmul româ­
nesc.
V r e m ca vorba românească
să cucerească toate ecranele
noastre, vrem ca frumuseţea,
talentul, inteligenţa, spiritul şi
minunea peisagiului românesc
să lumineze întunericul tuturor
a c e s t o r t e m p l e în c a r e z i l n i c s e
oficiază cultul frumosului v r e m
să c ă p ă t ă m încredere, tărie,
s p e r a n ţ e în p r o p r i i l e n o a s t r e
f o r ţ e — în f o r ţ a s u f l e t u l u i r o ­
mânesc.
De azi înainte, filmul româ­
nesc intră pe o n o u ă cale, pe
calea victoriei lui. S . F . E . R . O .
p r i n c o n d u c ă t o r i i şi m e m b r i i
ei, c o m p l e c t d e s i n t e r e s a ţ i , î ş i i a
angajamentul de a imprima un
nou impuls care s ă dea v i a ţ ă
filmului românesc, artei româ­
neşti, s ă r ă s c o l e a s c ă toate ener­
giile, s ă e v i d e n ţ i e z e t o a t e frumu­
seţile naturei româneşti, s ă f a c ă
p o s i b i l ă a d u c e r e a în l u m i n a e-
c r a n u l u i a sufletului şi inteli­
genţei româneşti.
Ş i v o m sprijini f ă r ă limită
p e acei care, a l ă t u r i de noi,
vor munci pentru crearea, pro­
g r e s u l , a f i r m a r e a ş i biruinţa fil­
mului românesc.
Iubiţi cinefili, l u p t a ţ i a l ă t u r i
d e „Sîero".
 O concluzie şi o ipoteză
de Av. GH, CHIPER
Film r o m â n e s c ! E i d a , film r o m â n e s c . E drept cam curios s u n ă frântura
a s t a d e - g r ă i r e , d a r , insfârşit, film r o m â n e s c .
Chiar d a c ă r i s c ă m s ă ne întâlnim z â m b e t e mai puţin vrednice d e film
si chiar d a c ă a m şti c ă d e t e r m i n m o m a i atentă înrămare a „stelelor"
m a d e în A m e r i c a d e către sclavii s a u sclavele idolilor d e p e ecran, a v e m
tăria s ă afirmăm s a u mai e x a c t s ă voim film românesc.
P o a t e trezi nedumerire la unii şi s c e p t i c i s m quasi-legitim Ia alţii,
n a r e nici o importanţă, ' ' '
F i i n d c ă n e d u m e r i r e a celor ce s e vor întreba : „ c e cusur, are filmul ?
american, d e p i l d ă ? " ca şi scepticismul celor ce dintr 'o neîncredere cu ei
înşişi vor quasi-legitima rezerva, vor d i s p a r e d e o p o t r i v ă de nestinghexit,
în clipa în cari işi vor revizui, puţintel personalitatea.
Noi n'o s ă afirmăm că c e e a ce li s'a p u s la î n d e m â n ă p â n ă a c u m R o m â ­
nilor n'a fost d e natura s ă formeze şi s ă determine o anumită atitudine,-nu.
Vom fi de a c o r d c ă a v e m de a face cu filme c a r i , d e ş i stăruind în
a d e s e r v i interesele n o a s t r e ca popor, g ă s e s c a d m i r a t o r i şi susţinători în ţ a r a
noastră, evident.
S u n t e m cei dintâi cari ne a l ă t u r ă m celor ce, p e d r e p t cuvânt, în urina
filmelor româneşti — a ş a zise — c o n s i d e r ă imposibilă r e a l i z a r e a unui bun
film r o m â n e s c .
Dar, nu-i m a i puţin a d e v ă r a t , că vom desfide p e oricine v a veni
sâ ne afirme c ă în cercurile de a s e face un fiim r o m â n e s c s'au ascuns
îndărătul lor — un interes d e meschinărie, d e bani s a u de falsificare a
posibilităţilor n a ţ i o n a l e .
Ultima afirmaţiune a n o a s t r ă o verifică recenta filmare a unei idhîoţii
„ D o a m n a d e l a etajul doi" film a n u m e turnat s ă c o m p r o m i t ă posibilităţile
româneşti, film în dosul căruia nişte vagabonzi, a u găsit prilej s ă s e r v e a s c ă
t i p s i a pustei ungureşti, lăturile propriei lor incapacităţii, C'au găsit naivi
cărora s ă le s u r â d ă m a s c a r a d a ? E drept. Vor trebui s ă d i s p a r ă : şi naivii
şi turnătorii d e m a s c a r a d e .
S u n t state cari prin a ş e z a r e a lor, prin firea poporului, prin specificul
regional''se pot servi d e film c a prim instrument d « a ş i a r a t a comorile
In alte părţi a c e s t lucru e o concluzie, la noi e o ipoteză, o vom
demonstra.

F r a ţ i i B i l l y şi B o b b y Mauch,
c a r e j o a c ă în f i l m u l „ P r i n ţ ş i cer^
şetor"., E i s'au n ă s c u t la 6 Iulie
1924. A s e m ă n a r e a şi t a l e n t u l lor i-a
făcut celebri.
B i l l i a m a i j u c a t în „Antonio
Adverso". MAUCH TWINS
BILLY & BOBBY ,
 AVERTISMENT de GH, ATHANASIU
Se ştie că nu există alt articol, care să se vândă cu mai multă re­
clamă, decât cinematograful.
1
„Reclama e sufletul comerţului' nimic de zis, dar atunci când această
reclamă induce în eroare un public destul de numeros şi de bună credinţă,
credem că gestul face parte din cele necinstite.
Noi scoatem această revistă cu alte intenţii. Luptăm pentru filmul
românesc.
O indiferenţă specifică neamului nostru ne a făcut să nu-l avem încă
şi ca atare trebuieşte să fim sclavii străinătăţii. De această situaţie pro­
fită îndeajuns cinematografele noastre, obligându-ne adesea să suportăm o
mzrfă care nu merită decât dispreţ- Şi pentrucă nu avem nici o armă de
apărare ne lăsăm întotdeauna învinşi.
Dar şi răbdarea îşi are limilile ei. Dacă primim ceva dela străini, şi
mai ales când plătim destul de bine, avem tot dreptul să pretindem şi
marfă bună.
Sperăm că cinematografele din Iaşi vor înţelege şi- nu ne vor da o-
cazia — destul de justificată — atunci, când cu toată reclama pe care o
vom face unui film menit peirii, să ne manifestăm toată revolta noastră.
De aceia, revista aceasta, a fost atât de ostil primită de cei ce ex­
ploatează cinematografele, incăt au refuzat să ne anunţe programele cu o
săptămână înainte, oentru a putea cere corespondenţilor noştrii dela Bu­
cureşti să ne trimită cronicile filmelor, şi astfel să putem scoate revista în
fiecare Luni, dimineaţă.
Am amânat atunci pe fiecare Miercuri, pentruca astfel toate filmele
săptămânii să fie văzute şi judecate de noi, ca atare.
Propun, şi cu timpul credem că s'ar putea realiza, ca fiecare spec
taior ce vizionează filmul Luni sau Marţi la cinematograie, să aibă posi­
bilitatea de aşi spune cuvântul său în aprecierea unui film. Astfel s'ar
asigura deplin obiectivitatea şi orice îndoială de cinstea cronicilor noastre
să fie îndepărtată.

S c e n ă din filmul „ C h e m a r e a cea M a r e "

 PENTRU FILMUL ROMANESC
N e - a m obişnuit s ă privim
mai mult' peste graniţă decât
la n o i a c a s ă , ş i n u c a s ă v e d e m
r e f l e c t a t e — î n ochii şi m e n t a l i ­
tatea altora—străduinţele noas­
tre, ci c a s ă p e r p e t u ă m a c e i a ş i
prejudecată, care aduce atâta
n e î n c r e d e r e în c e a c e p o a t e p r o ­
duce geniul poporului român.
Nu este p r o b l e m ă p e care
să nu o a t a c ă m cu oarecare
t i m i d i t a t e , d u p ă c u m o r i c e 1-
novaţie — de a cărei însemnă­
tate ne d ă m s e a m ă — este lă­
sată să stagneze pe culmea
indiferenţii şi a neîncrederii.
Am f o s t c u t o ţ i i m a r t o r i — în
anii trecuţi — cum oficialităţile
c o n d u s e d e o i n e x p l i c a b i l ă i-
nerţie, a u înţeles cu multă
greutate importanţa formidabilă
a radiofoniei. Ş i astăzi chiar —
la n o i n u s ' a a j u n s l a c o n v i n ­
gerea c ă amatorismul „pe unde
s c u r t e " a a v u t u n r o l u n i c în
cucerirea imensului domeniu al
undelor.
Chestiunea cinematografului
este şi m a i t r i s t ă .
A v e m c u toţii c o n v i n g e r e a
că p a t r i a filmului este d o a r
America — ţara iniţiativelor
î n d r ă z n e ţ e şi a h o t ă r â r i l o r g r ă ­
bite, — s a u G e r m a n i a — ţ a r a
s c r u p u l o z i t ă ţ i i şi a muncii s e ­
rioase. Cele câteva ţări pe
c a r e le c o n s i d e r ă m s u p e r i o a r e
nouă când vorbim de cinema­
tograf, nu f a c m a i mult —
a f a r ă de o p e r a efectiv r e a l i z a t ă
de N. AL. FLORESCU
—decât doar caută s ă păstrez^
o î n t â i e t a t e r e m a r c a b i l ă în c e a ­
ce p r i v e ş t e b o g ă ţ i a d o c u m e n t ă ­
rii şi a p u b l i c i t ă ţ i i .
Nu sunt deci fapte s u p r a ­
naturale care ne-ar pune pe
gânduri.
K s t e timpul s ă a s i m i l ă m şi
noi a c e l e a ş i p r o c e d e e c a r e în­
t o t d e a u n a c ă l ă u z e s c i s b â n d a în
f a v o a r e a omului de acţiune.
S u n t e m tributari de decenii p o ­
poarelor cu multă prevedere
şi a m b i ţ i e . S e c e r e s ă r u p e m
cu t r a d i ţ i a - c a r e n e p r i l e j u e ş t e
a v â n t u r i l e . C e i m a i în v r â s t ă
ca n o i , s a u c e i c a r e n u î n ţ e l e g
să p o a r t e p e u m e r i i l o r v r e - u n
destin, a u mintea întunecată
de c r e d i n ţ ă Că s c h i m b ă r i l e s ă
fie făcute cu inevitabila rezis­
t e n ţ ă a unei inerţii.
O s ă n ă t o a s ă filozofie a vieţii
spune că, nu trebuie s ă se ac­
cepte vre'un fapt, fără a se
d i s c u t a t o a t e sugestiile şi t o a t e
ipotezele, chiar, c â n d ele sunt
clasice s a u sunt a f i r m a t e de
oameni consacraţi :
T r e b u e s ă înţelegem şi noi
că a v e n i t m o m e r r t u l s ă u t i l i ­
zăm toate resursele cu care
este dotat p o p o r u l nostru : m a ­
nifestaţii artistice, geniu creator
m u n c ă , p e r s e v e r e n ţ ă , etc...
A c e s t e a sunt gândurile cu
care se porneşte la luptă.
V a l u l negru care acoperea
î n c r e d e r e a în s i n e ş i e n t u z i a s ­
mul a fost d a t l a o p a r t e d e
 TEATRU
Destinul teatrului contemporan
Extensiunea Cinematografului se face
cu toată certitudinea în dauna Teatrului,
iehnica împreună cu posibilităţile de
realizare caracteristice — celui dintîiu
suprimă fixitatea şi rudimentul celui de
al doilea.
Astfel, Teatrul nevoit în valul unei
decadente verfinigioase, să şi croiască
alte planuri de realizare, a trecut în ul
timile decenii printr o serie întreagă de
probleme. Nenumăraţi regisori ca R e i n -
hardf, Stanislawski, Copeau, Gemier,
Reinhold, Craig, etc. au căutat s ă 1 revo­
luţioneze şi să-1 canalizeze spre marile
succese. S i totuşi obţinerea lor în ma­
joritate nu se făcuseră decât tot într'o
regie ca a lui M a x Reinhardt, mai r ă ­
mânând în afară de asta şi experienţa
financiară a fiecărui public şi Teatru
regional.
E x e m p l u unui „ H a m ' e t " , jucat la Iaşi
într o regie cinematografică — gen
Reinhardt — şi anul acesta în altă pre
mieră cu altă regie, oarecum antiteatrală,
practicată de Stanisl wski, i s'a văzut
imediat rezultatul. Căci oricît ar fi de
mare Shakespeare regia veche nu-1 mai
prinde. Actualitatea respinge totalmente
simplismul din montarea veche în care
tinereţea fără astâmpăr. T i ­
nereţea oricât a r fi d e a b s o r ­
bită de necazurile inerente vieţei
a c t u a l e , t r e b u e s ă ştie şi s ă
înţeleagă că ea rămâne totdea­
u n a promotorul oricărei ino­
vaţii.
V. J. Cataramă
singur actorul căuta să domine scena.
Altceva o interesează acum. Altceva
care-i tocmai problema cinematografi­
cului — absent în vechea realizare
teatrală.
Deaceia s'a şi făcut revolujionarea a-
cestei regii şi s'a mi]locit introducerea
ei în vederea succeselor teatrale, apli­
cată şi la Teatrul National din Iaşi de
către d. S a v a . D s a , în afară de-o „Seri
soare pierdută" premiera stagiunii 1937
1938 şi „Bătălia" cu montare obişnuită
şi interpretarea rolurilor femenine de
prost gust (cum a fost cel al d nei T . b .
Munteanu), venia să câştige succesul
prin „ E a , E l şi Celălalt" tocmai prin
realizarea cinematografică (în oarecare
măsură şi artiştii).
Deci zodia în care trăim reclamă Teat-
trului implicit dinamismul şi tehnica
cinematografică. Ş i cu regret trebue s'o
spun : statismul şi actoricismul teatral
nu poate rezista unor cuvinte ca a lui
Reinhardt, care oricît de exagerate s'ar
părea conţin mult adevăr : că el poate
obţine un sueces (as'ăzi mai mult cine­
matografic) şi cu piese proaste şi cu ar­
tişti slabî, numai Jinindu se seamă de
propria sa regie
P. S. Deaici toată atenţia care ar
trebui să se dea propagandei filmului
naţional, pentru a nu deschide ochii
într'o zi in complectamentă criză tea
trală, in urma celei de creaţie drama­
tică, produsă de mult şi din care pa-
re-se că nu vom ieşi niciodată.
V. J . C.
 In loc d e cronica dramatica
Cozonacul de C r ă c i u n a l G h e o r g h i u şi C . V e r n e s c u - V â l ­
T e a t r u l u i N a ţ i o n a l l o c a l v a fi c e a — u l t i m u l f i i n d a s u l c o m e ­
desigur „ B ă r b i e r u l din S e v i l l a " diei româneşti.
alături de „ V e s t e a bună". A c o r d u r i l e lui R o s s i n i subt
P r i m a l u c r a r e a şi fost tre­ b a g h e t a D - l u i N o s e k , m o n t a r e a
c u t ă p e a f i ş u r m â n d c a a d o u a n o u ă şi c o s t u m e l e a u meritat
să intre imediat după. pe deplin aplauzele publicului
R e l u a r e a lui B e a u m a r c h a i s , spectator de a s e a r ă .
m a t e r i a l i z a t ă a s e a r ă în p r e ­ N e reţinem dela orice alt
m i e r ă , a fost o fericită i d e i e c o m e n t a r i u în s e m n d e o m a g i u
aducând la lumina rampei o pentru nemuritoarea operă a
p a r t e din elita a n s a m b l u l u i lui B e a u m a r c h a i s .
nostru teatral: A n y Braeschi, A ş t e p t ă m pe s ă p t ă m â n a vii­
A u r e 1 Munteanu, M i l u ţ ă toare „ V e s t e bună". \. O

Celebrul regisor M a x ^ R e i n - roluri vor a p a r e B e t t e t D a v i s

h a r d t v a r e a l i z a un film d u p ă
cunoscutul roman al scriitoru­
lui rus, D o s t o i e w s k y „ J u c ă t o r u l
de cărţi".
R o l u l p r i n c i p a l în a c e a s t ă
i m p o r t a n t ă p r o d u c ţ i e îl v a d a -
ţine — probabil — cunoscutul
artist, C h a r l e s B o y e r . In alte
şi E d u a r d C . R o b i n s o n .
A c e s t al doilea film a l lui
M a x Reinhardt va construi,
credem, un eveniment cinema­
t o g r a f i c — tot a ş a d e m a r e c a
şi p r e c e d e n t u l -— V i s u l u n e i
nopţi de v a r ă .
Erroll Flynn
I n 1 9 2 8 f ă c e a p a r t e d i n e-
chipa engleză de box, dela jo­
curile olimpice din A m s t e r d a m .
In 1931 v i n d e m i n a d e a u r f
p e c a r e n u d e m u l t o a v e a în
N o u a G u i n e e cu 50.000 dolari,
p e c a r e nu-i a r e î n s ă multă
v r e m e . I ' a p e r d u t în A u s t r a l i a .
II r e g ă s i m a p o i în Noua
G u i n e e ca ghid al expediţiilor
c i n e m a t o g r a f i c e , veniţi . s ă fil­
m e z e în m ă r i l e d i n s u d . E p r i ­
mul s ă u contact c u filmul. A
lucrat c a figurant unde a fost
remarcat.
Primul r o l îl a r e î n : The
Case of the Carious Bride.
„ C ă p i t a n u l B l o o d " i-a a d u s
consacrarea definitivă, ridicân-
du-1 l a r a n g u l d e v e d e t ă .
S u c c e s u l s ă u m a r e 1-a o b ţ i n u t
î n s ă în „ . M i s i u n e a B r i g ă z i i 41 "•
Prinţ şi... cerşetor

Scenariul e lucrat d u p ă ro­

m a n u l c e l e b r u l u i s c r i i t o r Mark
Twain.
Distribuţia : E r r o l F l y n n , fraţii
gemeni B i l l y şi B o b b y , M a u c l i ,
C l a u d e R a i n s , B a r t o n JVlac
Lane, H e n r y Stephenson.
Regia e s e m n a t ă d e W i l l i a m
Keighley.
Musica a f o s t s c r i s ă d e m a ­
rele compositor E r i c W^olfgang
Korugold.
 Problema filmului românesc
Din încercările, p r e a puţine şi p r e a
modeste făcule in ţara noastră ; p e
tărâmul cinematografiei, p â n ă în p r e ­
zent, nu se p o a t e întrezări încă lămurit,
nici o î n d r u m a r e s p r e c e e a ce ar putea
întruchipa, în mod hotărât şi bine
definit, filmul românesc ; cum ar putea
şi cum ar trebui s ă fie, ce c a r a c t e r
ar p u t e a şi ar t r e b u i s ă aibă,
î n c ă nu putem cunoaşte complect
posibilităţile p e c a r e mediul ţării şi
poporul nostru le oferă unui film cu
totul caracteristic şi nici nota oficială
p e c a r e poate să o p o s e d e .
E x p l o a t a r e a acestei întinderi de ne­
cunoscut, chiar pentru mulţi din noi,
este încă anevoioasă, şi abia începe,
c u n o a ş t e m î a c ă puţin bogăţiile s p i r i ­
tuale, a s c u n s e în marele rezervor a-
nonim aV, poporului, şi cele fizice în
multe regiuni cercetate p r e a superficial
şi atunci r ă u înţelese şi puţin preţuite.
înainte de a discuta, însă, cum
trebuesă. fie lilmul românesc, e n e c e s a r
d e cercetat d e o c a m d a t ă c e e a ce s e
poate face la început,
încercările s p o r a d i c e de p â n ă a c u m
improvizaţii pripite, dibuiri în necu­
noscut, fără experienţă şi fără studii
temeinica pregătitoare, nefiind rezul­
tatul unor eforturi continui şi siste­
matice, nu pot fi considerate ca un
început.
Ele a u avut ca i m e d i a t rezultat
compromiterea unei frumoase intenţii,
prin c r e a r e a unei atmosfere de p r e ­
judecăţi nenorocite, a unei greşite con­
vingeri că nu putem a v e a un film al
nostru, cu însuşiri proprii şi cu reală
valoare
Problema filmului românesc pune
p e planuri diferite multiple probleme.
Ţ i n â n d s e a m ă că fiecare popor a r e
însuşirile şi aptitudinile lui, mai mult
sau mai puţin proprii pentru anumite
manifestări în domeniul artistic, se pot
face o a r e c a r e deducţii a s u p r a rezulta-
de Prof. P. TROTEANU
tului p r o b a b i l al experien elor lor şi
prin a n a l o g i e se p o a t e p r e s u p u n e ca­
racterul rezultatului experienţei altui
popor înrudit ori c a r e prezintă afini­
tăţi şi predispoziţii similare.
Configuraţia sufletească a poporului
nostru, situaţia geografică, condiţiile
fizice şi istorice, i-au determinat unele
însuşiri i aptitudini c a r e în rezumat
un sânt d e c â t un fericit aliaj a cărui
calitate, p â n ă în prezent, s-a putut
vedea valorificate în câte va incon­
testabile individualităţi şi opere c a ­
racteristice literare, plastice, muzicale,
teatrale etc.
A m putea defini în scurt, a c e a s t ă
c a r a c t e r i s t i c ă prin o preţioasă şi r a r ă
armonie a celor două note sufleteşti,
p r e s u p u s e diametral o p u s e , un punct
d e fuziune a celor două mentalităţi
a celor d o u ă l u m i : Occidentul şi O-
rientul.
D a c ă pentru înţelegerea unora, in
terpenetraţia acestor două influenţe
p o a t e fi o calamitate, din unele puncte
de v e d e r e ; din punct d e v e d e r e ar­
tistic, a c e s t aliaj pune la dispoziţie un
material prim inedit, din c a r e un c r e a
tor poate d e s c o p e r i elemente de preţ,
pentru constituirea anei o p e r e d e v a ­
loare.
înainte d e a cerceta mai amănunţit
posibilităţile materiale s e pune între­
b a r e a d a c ă se simte n e v o e d e un film
românesc.
Ţ i n â n d s e a m ă de eforturile consi­
d e r a b i l e p e c a r e unele p o p o a e, vecine
nouă, le fac pentru a se servi de film
ca de un puternic instrument de p r o ­
p a g a n d ă în m a s e l e lumii civilizate, a
neglija o a r m ă de a p ă r a r e , atât d e
eficace, când şi poporul nostru dispune
de p o s i b i l i t ă ţ i , c a r e nu a ş t e a p t ă d e c â t
să fie puse în v a l o a r e , e o enormă
greşală.
N u p o a t e fi vorba de a c o n c u r a cu
filmele americane, engleze franceze
 FILMUL ITALIAN
Vitorio Mussolini, al doilea
fiu a l D u c e l u i , v a p u n e , la
R o m a bazele unei m a r i indus­
trii cinematografice. In acest
s c o p el a f ă c u t o c ă l ă t o r i e în
A m e r i c a , unde a studiat nece­
sităţile amenajării unui Studio
de proporţii uimitoare.
D a r a c e a s t a s e f a c e în I t a l i a ,
nu l a noi.

CAMILLO PILOTTO
protagonistul filmului „ C h e m a r e a
cea mare"

Ronald Colman e s t e vedeta

filmului „Orizontul pierdut",
transpus pe ecran de F r a n k
C o p r a , d u p ă un roman de J a ­
mes Hilston. E s t e u n a din cele
ori ruseşti, ci d e o contribuţie şi d e o mai importante scrieri ale a-
luptă frumoasă, şi mult m a i onorabilă cestui romancier celebru peste
de. cât altele, c a r e consistă în siste­ o c e a n , în c a r e s e d e s v ă l u e în­
m a t i z a r e a şi a r m o n i z a r e a tuturor mij­
tregii omeniri, cum a r distruge
loacelor d e realizare, pentru a impune
respect pentru averile spirituale ţi lumea civilizată un viitor r â s r

şi frumuseţile naturale a l e ţării ş j p o ­ boiu.

porului nostru *
C u ajutorul unor eercetări a s i d u e , * *
cu străduinţă, p r i c e p e r e şi sisiemati- „ A stârnit senzaţii în toată lumea
zare, posibilităţile d e afirmare s e vor cuplul gemenilor Billy ş i Bobby
descoperi r â n d p e rând, şi s e vor d o Mauch.
vedi a fi suficient d e impunătoare. Asemănarea perfectă a celor doi
Literatura, plastica, muzica, teatrul, gemeni a determinat pe conducă­
coreografia şi folclorul românesc s a u torii casei Warner Bros s ă tran-
afirmat cu valori individuale şi o p e r e spue pe ecran celebru) roman a lui
incontestabile. Cinematograful e o r ă s ­ Mark Twain „Prinţ şi cerşetor" în
pântie unde toate a c e s t e tărâmuri d e care rolul principal coleţinut de
creaţie artistică, s e întâlnesc şt-şi d a u Errol Flynn Micul B l l y ne este
contribuţia lor. deja cunoscut din Antonio Adverso,
 Snea/izări în domeniu/
fi'/mufui românesc
D u p ă încercări — deşi e e x a g e r a t
a numi î n c e r c a r e ceva c a r e e p r o b a b i l
c ă nu a p r e s u p u s nici cel mai mic e-
fort, p r o b l e m a filmului românesc se con­
stata a fi mai a c t u a l ă ca totdeauna şi
nu v a fi rezolvată decât atunci când
o o r g a n i z a r e de producţiuni conti­
n u e şi s a t i s f ă c ă t o a r e ,— calitativ şi
cantitativ — va fi îuat, în mod real,
fiinţă, în sensul de a se fi impus a -
tenţiunii întregului public cinefil.
F a ţ ă de acum c â ţ i v a ani însă, trebue
s ă recunoaştem că datele problemei fil­
mului r o m â n e s c sunt simţitor schim
bate în bine, mai mult chiar, ultimile
a s p e c t e sub c a r e putem privi situaţia
prezentă — nu numai că ne î n g ă d u e
s ă s p e r ă m , d a r a p r o a p e ne sileşte s ă
a v e m o perfectă încredere în modul
lent, în c a r e e v o l u e a z ă r e z o l v a r e a a-
cestei probleme.
T r e i sunt centrele c a r e g r u p e a z ă —
mai mult s a u mai puţin — p e toţi
acei pentru c a r e p r e o c u p a r e a filmului
r o m â n e s c a r ă s b ă t u t din posibilitatea
unor visuri c o m o d e şi a unor vagi
dorinţi — încercate s a u nu d e a fi
e x p r i m a t e în inima realităţii, în d o m e
nitil acţiunilor pozitive — bine gândite
şi puternic susţinute,
închegarea fiecăruia din a c e s t e trei
a d e v ă r a t e nuclee d e energie consa­
crată biruinţei filmului românesc, a u
fost determinate, fiecare în p a r t e , de,
necesităţi s p e c i a l e , a ş a încât într'o
analiză s u m a r ă a caracteristicilor, a
cadrului actual şi tendinţelor fiecăruia
— putem d e s p r i n d e i m e d i a t o înche-
ere în c e a c e priveşte viitorul, r e s e m a t ă
numai pe c o n s i d e r a r e a realităţilor,
1) Laborator cinegraîic
Avem astfel „Cinegrafia Română"
de C. G. CLOPOŢEL
(CIRO-film); S o c , anonimă, -capital d e
12 mii. lei- Maşinile societăţii te con­
duc din o r a ş la frumoasa clădire d e l a
B ă n e e s a şi simţi o a d e v ă r a t ă plăcere
s ă vizitezi interiorul, cu l a b o r a t o a r e l e
modern utilate, cu sălile d e montaj,
de developat, de copiat, d e imprimare
a titlurilor.
Bine Înţeles, e v o r b a numai d e un
laborator cinematografic bine înzestrat,
cu o c a p a c i t a t e a suficientă pentru a
a c o p e r i cu uşurinţă nevoile ţării noa­
stre ; Ciro însă, nu dispune nici de
a p a r a t e de lua) vederi, nici d e ar
parate de înregistrat sunetul, precum
nici de studio- Şi cum din convorbirile
mele cu Dl. Col. V. Ş o a r e c , directorul
general al acestei întreprinderi, r e ­
zultă că — cel puţin pentru un timp
destul d e lung — , a c e a s t ă s o c i e t a t e
nu va p u t e a s ă - ş i complecteze utilajul
pentru producţia propriu zisă a filme­
lor, nici s ă construiască un studio,
care ar necesita investiţii p r e a mari
— r ă m â n e că — privită în ansamblul
datelor problemei filmului românesc,
Societetea „Ciro" poate fi conside­
rată ca un indispensabil a u x i l i a r al
oricărei industrii de filme româneşti,
neîndeajuns d e desvoltată pentru a şi
p u t e a a s i g u r a singură confecţiunea
tuturor fazelor unui film, fîe c a o
b a z ă s o l i d ă , p e c a r e iniţiativa, pri­
c e p e r e a şi capitalul, ar p u t e a clădi o
industrie complectă şi s e r i o a s ă p e n ­
tru producţia d e filme.
Oricum ar ii însă, „ C i r o " r ă m â n e
fixat ca un element primordial, de
c a r e orice întreprindere pentru p r o ­
ducţia d e filme româneşti, v a trebui
să ţină s e a m a , r e p a r t i z â n d u - i o b u n ă
p a r t e din lucrările prin c a r e trece un.
film d u p ă înregistrare.
Notez că „Ciro" ,e cel mai modern
 şi mai înzestrat laborator cinemato­ P r e a multe inepţii ni s'au servit
grafic din S u d - E s t u l E u r o p e i , p o s e s u b eticheta filmului românesc — şi e
d â n d f p e n t r u d e v e l o p a t un a p a r a t a u ­ v r e m e a s ă s e ştie, că în c e a c e ne pri
tomat „Multiplex" şi a v â n d loc şi veste „Societatea pentru filmul româ­
pentru instalarea unui al doilea. nesc", vom lovi fără cruţare în toţi
Actualmente, cea mai m a r e p a r t e a c e i c a r e v o r mai îndrăzni s ă com­
a activităţii soc. „Ciro" e consacrată promită în faţa marelui public, o
confecţionării copiilor româneşti a fil­ cauză atât de frumoasă p r i n p r o d u c -
melor "străine şi în mult mai mică ţîuni nechibzuite, i s v o r â t e din impul-
m ă s u r ă developării şi copierii filmelor siuni josnice, din nimic c a r e ar p u t e a
p r o d u s e d e Oficiul N a ţ i o n a l d e T u ­ a v e a ceva cât de puţin comun cu
rism, creaţia artistică. Dealtfel „regisorul"
Ştim c ă lucrările de l a b o r a t o r ale şi — în fine — întreg stat majorul
filmului „ D o a m n a d e l a Etajul II" au producţiei, împreună cu d o a m n a v e ­
fost făcute la „Ciro", c a r e însă nu d e t ă , au avut r ă b d a r e a d r ă c e a s c ă s ă
p o a t e a v e a nici o v i n ă pentru stupi­ s t r i c e nu m a i puţin de 50,000 ^ metri
ditatea a c e a s t a p e c a r e o respingem d e biet n e g a t i v nevinovat, c e a c e con-
cu toată indignarea. stitue un r o c o r d ; şi cum d u p ă mon­
S u n t cazuri când o operă d e a r t ă taj (care dealtfel a fost destul d e
se p o a t e n a ş t e numai dintr'un capri­ prost executat, r ă m â n â n d un d e c a l a j d e
ciu al unui suflet deosebit de m a r e ; câteva imagini între fotografie şi sunet)
dar din capriciu obraznic afişat al u- s'a ajuns c a m la 25000 m, î n s e a m n ă
net a n u m i t e categorii de oameni, fie că c e a c e n o u ă ni s e p a r e atât d e fad
ei chiar bucureşteni s a u bucureştence, acum c â n d ni s e prezintă, e s t e totuşi
—nici o d a t ă nu va putea lua n a ş t e r e c e v a puternic concentrat — tot ce a
ceva c a r e s ă s e ridice— în însemnă­ fost mai esenţial — quintesenţa a c e s ­
t a t e — d e a s u p r a unei nopţi d e chef şi tei prostii imense, (VA U R M A
orgii la S n a g o v .
Filmul
are o naştere grea:
„ D o a m n a d e Ia e t a j u l I I "
F ă r ă b ă n u i a l a d e a ne însuşi c a ­
lităţi specifice unui critic al filmului
d e cinematograf, înregistrăm alături
d e p r e s a obiectivă şi o b u n ă | p a r t e
din o p i n i a p u b l i c ă r o m â n e a s c ă , ni­
velul la c a r e s'a ridicat p r i m a noa­
stră producţie sonoră şi v o r b i t o a r e
„ D o a m n a d e l a Etajul II".
Spectatorul, dornic s ă desprindă din
imaginile filmului o frumuseţe sufle­
t e a s c ă , a fost p u s în situaţia s ă cu­
n o a s c ă r e d ă r i l e unor realităţi r e s p i n ­
g ă t o a r e p â n ă la u n total d e s g u s t .
„Doamna dela Etajul II" înseamnă
pentru filmul românesc, cercetările
medicului legist în d o v e d i r e a faptului
deosebit d e cunoscut rh pruncucidere.
Copilul s'a născut mort s a u a fost o
morât d u p ă c â t e v a clipe de v i a ţ ă ?
Intr'un c a z şi într'altul, p ă s t r ă m a c e
laş regret. F i l m u l r o m â n e s c evoluiază
dela etapa dibuirilor ş o v ă i t o a r e la
faza discreditului total.
Publicul, c a r e potrivit reclamelor, a
ţinut s ă v i z i o n e z e a c e s t film, s'a îm­
părţit în d o u ă t a b e r e : unii compăti­
mind p e d. Don (primar al plajei d e
Ia Eforie, i m p r e s a r d e excursii v a m a ­
le, financiar), soţul c o n d u s d e soţia
s a într'o aventură a r t i s t i c ă şi p e c u ­
niară, ceilalţi", compătimind p e d na
M a r y Don, s i n g u r a în drept s ă ilus­
treze c â t - m a i p l a s t i c insuficienţele
filmului.
„ D o a m n a d e l a Etajui I I " â c o s t a t
p e d. D o n a p r o a p e 5 m i l i o a n e lei,
cu gândul c ă p e lângă o a f a c e r e fi­
n a n c i a r ă a găsit momentul prielnic
s ă l a n s e z e p e ecranul cinematografu­
lui, o nouă n i m f ă — d - n a D o n — c a r e
într'un film r o m â n e s c , î n t r e b u i n ţ e a z ă
u n d a l e c t - „ E u vine d e la tine", tră­
dând o apropiere vădită d e pusta
ungară.
wmănesc
de Av. IONEL MANAFU
D a c ă la a c e s t e a a d ă u g ă m sonoriza­
rea atât d e d e f e c t u o a s ă la î n r e g i s ­
t r a r e a tango-ului „ D o u ă inimi şi p a ­
tru pereţi" într'o c a d e n ţ ă , în timp ce
d - n a Don dm b u z e ş o p t e ş t e alte cu­
vinte, obiectivul primit, c a r e nu s'a
p u t u t mişca d u p ă interpreţi în studio,
ci s'a mulţumit numai s ă filmeze s u c ­
cesiv şi izolat scene c a r e s e p e t r e c
Ia c â ţ i v a metri d i s t a n ţ ă în a c e l a ş i-
mobil f ă r ă d e c o r , figuranţi c a r e sunt
m a i mult arătănii d e c â t oameni, în­
ţelegem motivul s c a n d a l i z ă r i i obrazu­
lui r o m â n e s c .
întrebările p e c a r e ni le-am p u s ,
p e c a r e l e - a m găsit formulate şi d e
alţii, d e m o n s t r e a z ă c u prisosinţă d e s -
gustul simţit. Cu c e a u greşit ceilalţi
actori faţă d e insuficienţele techni-
cienilor a d u ş i d e d. şi d - n a D o n ?
Cum s e p o a t e c a un domn bine.
tentat d e fondurile comercializării fil­
mului r o m â n e s c şi o d o a m n ă d i s t r u s ă
p e e c r a n , cu p e r s p e c t i v a viitorului
înainte, a u m a i putut comite un nou
delict împotriva numelui r o m â n e s c ?
Cu c e a greşit ţara, s ă mai s u p o r ­
te un astfel d e d i s c r e d i t ?
Nu p l e d ă m aici pentru arta filmu
lui r o m â n e s c cu p r o c e d e e l e şi s c o
puri bine precizate, d u p ă cum nu
a t r i b u m artei rolul d e a e s t o m p a li­
niile d u r e a l a realităţii, într'o i m a g i n e
ş t e a r s ă s a u lipsită d e autenticitate.
Suntem, însă în d r e p t d e a c e r e
artei s ă ne înalţe sufletul, a t â t prin
frumuseţile ei conţinute, c â t şi prin
simţămintele d e e x p r e s i v i t a t e ce ne
caracterizează.
 Introducerea începutului
M. Craucluc

In oraşul nostru s'a petrecut românesc, Sfero - Cinema v a

un eveniment, deşi puţin obser­ pune la dispoziţia publicului
vat, de o mare însemnătate pen­ toate lămuririle necesare.
tru întreaga ţară. A c e a s t ă revistă unică din
D e c e ? Pentruca dintr'o nece­ toate punctele de vedere, nă­
sitate i m p e r i o a s ă a luat fiinţă scută din c h e m a r e a i m p e r i o a s ă
l a I a ş i o s o c i e t a t e p e n t r u crea­ a societăţii româneşti este o
rea filmului românesc. necesitate strigătoare, mai ales
A c e a s t ă societate trebue sus­ p e n t r u R o m â n i i care cred că şi
ţinută d e toţi cinefilii noştrii, ţara noastră î ş i m e r i t ă u n l o c
mai ales de acei care ţin la b i n e d e t e r m i n a t în d o m e n i u l c i ­
demnitatea de Român ~pentru a nematografului.
ne forma o aureolă plăcută în
lumea cinematografului, care la
noi este cosiderată c a inexistent.
Ş i d a c ă a c e a s t ă industrie este
d e p e ndentă de conştiinţa ori­
cărui R o m â n poate, sperăm că
societatea-dispusă l a orice risc,
s f i d â n d orice porniri ostile şi
prin acestea s p ă l â n d o ruşine
a n e a m u l u i , îşi v a a j u n g e ţ i n t a .
Societatea, v a trece l a muncă
asiduă, înfruntând orice eşecuri
din p a r t e a celor i n c a p a b i l s a u
interesaţi.
Ş i - a p r o p u s editarea unei re­
v i s t e c a r e s e g ă s e ş t e în p a l i d a
ei f a ş ă a î n c e p u t u l u i , şi c u
toate greutăţile, a făcut-o.
JOAIN
A c e s t s ă p t ă m â n a l v a fi ş i u n BLGNDEIX
buletin permanent, a l activi­
tăţii respectivei societăţi, cât
şi c u m u l t e p r e c i z ă r i n e c e s a r e
în t e c h n i c a ş i m a i a l e s în a r t a
cinematografică.
Ş i d a c ă cineva se v a gândi
v r e o d a t ă s ă cunoască misterele,
posibilităţile şi condiţiile nece­
sare, optând pentru ecranul
 Sacha Guitvy, c e l e b r u l a u t o r ,
actor şi regisor francez a înce­
put a d a p t a r e a pe ecran a piesei
„ D e ş i r e " s c r i s a d e el. R o l u l
femenin e deţinut de J a c q u e l i n
D e l u b a c , eroina din celelalte
d o u ă filme ale s a l e : „ R o m a n u l
unui trişor" şi „ P e r l e l e C o r o a ­
nei".
Mai apar : Jacques Baumer.
A r l e t t y , P a u l i n e C a r l t o n şi alţii.

Astă seară la Teatral Naţional

trupa de balet vienez

din care dăm două scene