ALIMENTAREA PRIN GASTROSTOMA

OBIECTIVELE PROCEDURII
-Punerea in repaus a esofagului obstruat sau lezat de ingestia accidentala sau voluntara de
substante caustice.
-Asigurarea aportului hidric si nutritional inaintea interventiei pentru esofagoplastie

PREGATIREA MATERIALELOR
-O palnie din plastic
-Recipientul cu lichid alimentar (supa, ceai)
-Regimul de stenoza esofagiana: alimente solide tocate marunt si pasate
-Bagheta pentru propulsarea alimentelor pe sonda

PREGATIREA PACIENTULUI
a) PSIHICA:
-Oferiti pacientului informatii clare, accesibile despre modul de alimentare pe stoma pentru a-
i reduce teama si a obtine colaborarea sa
Incurajati pacientul sa se alimenteze singur pentru a-si recapata autonomia
b) FIZICA:
-Asezati pacientul în pozitie sezand, pe marginea patului sau pe un scaun cu spatar, astfel
incat sonda sa fie mentinuta in pozitie verticala, paralela cu toracele

EFECTUAREA PROCEDURII:
Explicati pacientului care se alimenteaza singur:
-sa-si spele mâinile
-sa indeparteze dopul de la sonda
-sa adapteze pâlnia la capatul sondei mentinand-o in pozitie verticala
-sa introduca pe rand felurile de mancare din regimul de stenoza, astfel:
-lichidul sa-l toarne incet pe palnie, nu mai mult de 100 ml o data pentru a nu destinde brusc
stomacul
-alimentul solid pasat sa-l verse in palnie si sa-l impinga pe sonda cu ajutorul baghetei de
plastic sau lemn
-sa adauge din când in când lichid alimentar, pentru a usura inaintarea alimentului pasat
-sa nu introduca la o "masa" mai mult de 400 g de alimente pasate datorita tulburarilor de
digestie si de absorbtie existente
-sa termine totdeauna "masa" cu lichid pentru a spala lumenul sondei
-sa astupe capatul sondei cu dopul de plastic sau cauciuc
-sa fixeze sonda in pozitie verticala, paralela cu toracele
-sa evite pozitia de decubit dorsal dupa masa intrucat favorizeaza "regurgitarea" continutului
pe sonda
-sa-si spele mainile dupa masa

INGRIJIREA PACIENTULUI
-Observati tegumentul din jurul stomei
-Protejati pielea cu un unguent cu zinc si refaceti pansamentul din jurul stomei in cazul
regurgitarii sucului gastric.

EVALUAREA EFICACITATII PROCEDURII

Rezultate asteptate/dorite:
-Pacientul este compliant si respecta indicatiile oferite.
-Toleranta digestiva este buna.
-Cantitatea de alimente este adaptata posibilitatilor de digestie si de absorbtie ale stomacului.
Rezultate nedorite / Ce faceti
-Pacientul nu este compliant.
-Pacientul manifest atitudini de respingere a imaginii corporale a modificate.
-Incurajti pacientul sa-si accepte imaginea
-Toleranta digestiva este scazuta.
-Capacitatea de digestie si de absorbtie a stomacului este redusa iar pacientul prezinta semne
de denutritie.
-Informati medicul pentru a stabili conduita terapeutica

 Asistentul va urmari

a)Clinic:
-Distensia abdominala;
-Zgomotele intestinale;
-Frecventa, consistenta, culoarea si volumul scaunului.
-Manifestarile pacientului: balonare, greata, varsaturi, dureri abdominale.
b)Paraclinic:
-Uree;
-Glicemie;
-Transaminaze;
-Proteinele;
-Lipidele;
-Colesterolul;
-Glicozuria.

Complicatiile nutritiei enterale:

-Sonde prea groase: pot aparea senzatia de disconfort, esofagita, eroziuni esofagiene si
gastrice;
-Malpozitia sondei ( in caile aeriene, în cavitate peritoneala);
-Obstructia sondei (se previne prin spalarea sondei cu 10-20 ml apa la 6-8 ore sau ori de câte
ori se impune)
-Perforatia gastrica sau intestinala;
-Refluxul gastroesofagian si bronhopneumonia de aspiratie:

 Apare mai frecvent în cazul sondelor nasogastrice;

 Se poate preveni prin:

-Pozitie semisezânda 35-45 grade;

-Verificarea pozitiei sondei si aspirarea reziduului gastric , înainte de fiecare
administrare (reziduu peste 150 ml amana administrarea alimentelor cu 2 ore).

Sindromul diareic poate aparea datorita unei formule inadecvate (osmolaritate mai mare
de 600mOsm) sau unei rate de administare prea mare.

 Prevenirea colonizarii bacteriene se face utilizând tehnici aseptice si administrarea

profilactica de antibiotice.
 -Complicatii metabolice ( hiperglicemie, dezechilibre ionice).

Eficacitatea nutritiei enterale este influentata de:

-Precocitatea instituirii acesteia;
-Folosirea unei tehnici corecte;
-Folosirea unei diete corespunzatoare;
-Monitorizare adecvata;
-Masuri de îngrijiri specifice.

Un suport nutritional adecvat îmbunatateste prognosticul pacientului sporind sansele

de supravietuire si recuperare a acestuia, asistentul medical având un rol important, bine
delimitat si esential în instituirea nutritiei enterale.

Nutritia parenterala se impune mai mult ca o solutie adjuvanta, atunci când calea enterala
nu permite administrarea suportului nutritional.