PALATUL MOGOŞOAIA

Ne oprim astăzi la Mogoşoaia care se află la 14 km de Bucureşti în mijlocul unui parc. Prima
atestare a Mogoşoaiei datează din 24 aprilie 1598. Din 1681 Sfântul Constantin Brâncoveanu a
cumpărat aici mari suprafeţe de pământ şi locuinţe iar mai târziu a dispus construirea unei clădiri
mari şi frumoase având ca bază fosta locuinţă de pe malul lacului. Era destinată fiului său Ştefan şi
copia stilul unui alt palat valah construit de el la Potlogi.

Complexul muzeal conţine clădirea propriu-zisă, curtea cu turnuri de veghe, bucătăria, casa
de oaspeţi, gheţăria şi cavoul familiei Bibescu precum şi biserica Sfântul Gheorghe. Palatul
Mogoşoaia a fost în posesia familiei Brâncoveanu timp de aproximativ 120 de ani apoi a intrat în
proprietatea familiei Bibescu. Este un monument arhitectonic ce combină caracteristicile decorative
valahe şi bizantine cu trăsături caracteristice renaşterii italiene. La subsol se află o pivniţă care are
tavanul format din 4 domuri semisferice dispuse în jurul unui stâlp central. La parter sunt câteva
camere cu aspect modest şi alte spaţii de locuit destinate odinioară servitorilor. Apartamentele
familiei princiare şi holurile de recepţie pentru oaspeţii de seamă se aflau la primul etaj. Palatul
poartă numele văduvei boierului Mogoş care deţinea pământul pe care a fost construită clădirea. A
fost renovat în 1920 de Marta Bibescu – aceasta l-a primit cadou de la soţul său George Bibescu.
Pentru renovarea lui Marta Bibescu a cheltuit mare parte din averea adunată din cărţile pe care le-a
scris. Mai târziu palatul a devenit un loc de întâlnire pentru politicieni în anii 1930.

Scările exterioare conduc din curtea principală într-un balcon aparte plasat în mijlocul
faţadei principale. Atât balconul cât şi camerele de la primul etaj au fost iniţial împodobite cu
ornamente în relief cu specific oriental şi picturi murale reprezentând atât membrii familiei princiare
cât şi scene istorice. Pe faţada care dă înspre lac se află o logie de inspiraţie veneţiană cu trei arcade.
Ornamentele bogate reunesc elemente stilistice caracteristice atât renaşterii cât şi barocului care
conferă întregului ansamblu o eleganţă şi un rafinament neegalate în arhitectura rezidenţială
românească. Profilul său armonios se oglindeşte în apele lacului Mogoşoaia spre care coboară printr-
un şir de terase succesive. Parcul în care se află palatul este împodobit cu coloane, statui, garduri vii,
arbuşti care sporesc pitorescul locului. La subsolul palatului se află lapidarium spaţiu expoziţional
ce adăposteşte colecţia de relicve arhitectonice.
 Amintim şi de biserica Sfîntul Gheorghe care a fost ctitorită de Sfântul Constantin
Brâncoveanu şi terminată în 1688 cu puţin timp înainte ca ctitorul să devină domnitor.

Din 1957 palatul Mogoşoaia a devenit muzeu brâncovenesc cu valoroase expoziţii de

pictură, sculpturi în lemn şi piatră, cărţi rare şi manuscrise foarte vechi pe care le puteţi vedea şi
dumneavoastră dacă veţi ajunge acolo şi în realitate.

Este un palat frumos din România, este unic în felul său, are multe de oferit şi de aceea puteţi
să treceţi palatul Mogoşoaia pe lista obiectivelor dumneavoastră de vizitat în vacanţă sau în
concediu.