Sunteți pe pagina 1din 9

SUGESTII PENTRU REZOLVAREA PROBLEMELOR DE CHIMIE

ANORGANICĂ DE LA CONCURSUL NAȚIONAL PENTRU OCUPAREA


POSTURILOR
ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR,
17 IULIE 2019 CHIMIE
SUBIECTUL I CHIMIE ANORGANICĂ

Autor:
Maria Elena Udrea, profesor
Liceul Tehnologic Ocna Mureș

Cuvânt înainte
Acest material prezintă celor interesați, variante de rezolvare ale unor probleme de la subiectul I.
Este, doar o părere personală și nu contrazic alte variante de rezolvare.

Subiectul I/ Problema 1.
Peste 30 mL soluție de azotat de calciu 0,001M se adaugă 10 mL soluție de carbonat de amoniu.
Constanta de solubilitate a carbonatului de calciu, la 250C este Ks CaCO3=4,9.10-9.
a) Determinați dacă se formează precipitat la 250C.
b) Calculați solubilitatea molară a carbonatului de calciu, la 250C. 6 puncte

Rezolvarea propusă
Ce trebuie să se cunoască?
▪ Ce sunt :precipitarea, precipitatul ?
▪ Ce sunt: soluția suprasaturată și suprasaturată?
▪ Fenomenele ce apar la dizolvarea precipitatului în apă, urmate de disocierea electrolitică a
cantității dizolvate și de stabilirea unui echilibru chimic, între cantitatea de precipitat dizolvat
(prin ionii rezultați la disociere) și cantitatea de precipitat nedizolvat, (precipitatul este în
contact cu soluția saturată în ionii săi); produsul de solubilitate (Ks) sau constanta echilibrului
chimic, ce se stabilește la disocierea electrolitică a precipitatului dizolvat. Produsul de
solubilitate este utilizat pentru deducerea condițiilor optime necesare formării și dizolvării
precipitatului; solubilitatea molară a precipitatului în soluția sa apoasă.
▪ Condiția precipitării ionilor reactanți din soluția lor apoasă.
▪ La acest gen de probleme, nu vom calcula stoechiometric, masa de precipitat formată, fiindcă
nu se cere și nu se confundă cu răspunsul, la întrebarea:* dacă se formează sau nu precipitat?*
▪ În Chimia analitică pentru dozare și pentru identificarea cationilor, respectiv a anionilor prin
reacții de precipitare se preferă acele reacții ce conduc la formare unor precipitate cu
solubilitate foarte mică, iar echilibrul chimic este vizibil deplasat spre dreapta.

Știm:
▪ Reacția chimică dintre Ca(NO3) și (NH4)2CO3 în soluție apoasă are loc cu formarea
precipitatului CaCO3 și stabilirea unui echilibru chimic, la un moment dat (este unul dinamic,
fiind deplasat mai mult în una din cele două direcții) :
1
Ca(NO3)2 aq + (NH4)2CO3 aq↔ 2 NH4NO3aq + CaCO3 ↓ pp alb

Ecuația chimică redusă este:


Ca2+ aq + CO3 2- aq ↔ CaCO3 ↓ pp alb
Stoechiometria este:
1mol ion Ca(II).....reacționează cu 1 mol ion CO3(II)....și formează 1 mol CaCO3
În soluția rezultată avem: apa-solvent, disociată în ionii H+ aq și OH-aq (K apă =10-14),
NH4NO3 care este disociat în ioni, fiindcă este foarte solubil; ioni de Ca2+ și de CO32- din
disocierea precipitatului și care se află în echilibru eterogen cu precipitatul nedizolvat, depus
pe fundul paharului.
▪ Reacția de dizolvare a precipitatului CaCO3 în soluție apoasă este:
CaCO3 ↓ pp alb ↔Ca2+ aq + CO3 2- aq
Are loc cu stabilirea unui echilibru chimic
Constanta de echilibru Ks (sau produs de solubilitate) pentru această reacție de
precipitare este:
Ks= CM Ca2+. CM CO32-=4,9.10-9.
Unde:
CM=concentrații molare ale ionilor în soluție (mol/L)
Concentrația molară a CaCO3 nu apare în expresia lui Ks, fiindcă este o constantă la
temperatura dată.
▪ Solubilitatea molară a precipitatului S (mol/L), CaCO3 exprimă numărul de moli de CaCO3
dizolvați într-un litru de soluție. Se calculează din Ks, prin înlocuirea concentrațiilor molare
ale ionilor de Ca2+, respectiv CO32- din expresia lui Ks prin litera S, adică prin solubilitatea
lui. Rezultă:
S= √𝐾𝑠 𝐶𝑎𝐶𝑂3 (mol/L)
▪ Condiția formării unui precipitat este:
Un precipitat se formează, când produsul concentrațiilor molare ale ionilor săi
din soluțiile reactanților, ridicate la o puterea egală cu coeficientul de disociere
este mai mare decât produsul de solubilitate Ks. Dacă este egal cu produsul de
solubilitate Ks, soluția este saturată și nu se formează precipitat.

▪ Știm volumele de soluții reactante și concentrațiile lor molare:


Volum de soluție (NH4)2 CO3= Vs=10 mL
Concentrație molară soluție=0,003 M de (NH4)2 CO3 (mol/L)
Volum de soluție de Ca(NO3)2 = 30 mL
Concentrație molară soluție=0,001M de Ca(NO3)2 (mol/L)
▪ Știm expresia matematică a concentrației molare:
CM = md/M.Vs (mol/L)=n dizolvat(mol)/ Vs (L)

Ce vom calcula? Ordinea calculelor!


► Calculăm numărul de moli((n, sau ℽ) ) de Ca(NO3)2 și de (NH4)2CO3 aduși de fiecare soluție,
cu volumul dat, respectiv concentrația sa molară. Folosim relația matematică:
n=CM.V;
n moli de Ca(NO3)2 =0,003 mol/L.10.10-3 L=0,03 .10-3 moli
n moli (NH4)2CO3 = 0,001 mol/L. 30.10-3 L= 0,03.10-3 moli☺
♣ Observație: numărul de moli ale substanțelor este egal.

2
Figura 1. Schema cu datele problemei și calcule.

►Calculăm numărul de numărul de moli(n, sau ℽ) de ioni Ca(II) și de ioni CO3 (II) din 0,03 moli
Ca(NO3)2, respectiv din 0,03 moli (NH4)2CO3 cu regula de trei simplă, plecând de la compoziția
substanței respective:
♣ Număr moli de ioni Ca(II):
Dacă 1 mol de Ca(NO3)2..............are 1mol ion Ca(II).......și 2 moli ioni NO3(I)
Atunci 0,03 moli de Ca(NO3)2.....au X moli.......................și Y moli
X moli de ioni Ca(II)=0,03 moli.1ml/1mol
Y moli de ioni NO3(I)=0,03 moli.2moli/1 mol=0,06 moli ioni NO3(I)
♣Numărul de moli de ioni CO3(II) și de ioni NH4(I) se calculează, după modelul de mai sus. Obținem:
0,03 moli de ioni CO3(II) și 0,06 moli de ioni de NH4(I)
►Calculăm volumul total de soluție (Vs t), din vasul de reacție, care este suma dintre:
Vs de Ca(NO3)2 + Vs de (NH4)2NO3 =30mL+10 mL=40 mL=40.10-3L
►Calculăm concentrația molară a ionilor de Ca(II) și de CO3(II) din volumul total de soluție, cu
ajutorul relației matematice cunoscute:
CM = nd moli/Vs (mol/L)
Unde:
nd=număr de moli de substanță dizolvată, adică de ioni de Ca(II) și de CO3(II)
Vs=volumul soluției în care se află dizolvat numărul de moli din ionii de mai sus; în cazul de față
este volumul total de soluție, 40.10-3 L.
♣ CM de ioni Ca(II)=0,03 mol.10-3 /40.10-3 L= 0,03/40 (sau 7,5.10-4)M
♣ CM de ioni CO3(II)=0,03 mol.10-3 /40.10-3 L=0,03/40
►Stabilim condiția de formare a precipitatului: produsul concentrațiilor molare ale ionilor de Ca(II)
și de CO3 (II), trebuie să fie mai mare decât constanta de solubilitate Ks CaCO3:
CM de Ca2+. CM de CO32- = 0.03./40 . 0.03.40=0,0009/1600=0,0000005625
♣Rezultă 5,625.10-7 M2 care este mai mare decât 4,9.10-9 M2
SE VA FORMA PRECIPITATUL DE CaCO3!
►Calculăm solubilitatea precipitatului format, S din Ks. S= √𝐾𝑠 𝐶𝑎𝐶𝑂3 (mol/L)

3
CaCO3 dizolvat în apă= Ca2+aq + CO32-
S(mol/L)........................S(mol/L)....S(mol/L)
1mol...............................1mol............1mol
♣ S= √Ks=√4,9.10-9 =0,7.10-4 M=7.10-5 M

R: a) da; b) 7.10-5 M

Subiectul I/ problema 2
Se amestecă 5,4 g pulbere de aluminiu cu 6,4 g de sulf. Amestecul se încălzește și se obține un
nou amestec solid. După răcire, amestecul solid rezultat este tratat cu o soluție de acid clorhidric
de concentrație 2M.
a) Calculați cantitatea de substanță în exces din amestecul inițial, exprimat în moli.
b)Determinați volumul soluției de acid clorhidric, exprimat în litri, de concentrație 2M, care
reacționează cu amestecul rezultat din reacție. 9 puncte

Ce trebuie să știm?
• Aluminiu, Al, metal din grupa a III-a A reacționează la cald, cu sulful, S, nemetal din grupa a
VII-a A și formează sulfură de aluminiu,Al2S3, o sare. Sunt substanțe pure, în enunțul
problemei. Ecuația chimică este:
Reactanți Produs de reacție
2Al(solid) + 3S(solid) → Al2S3 (solid) la temperatură mare
Raportul molar de combinare Al cu S și de formare Al2S3 este:
2moli de atomi Al se combină cu 3 moli de atomi de S și formează 1 mol de Al2S3, vezi
coeficienții stoechiometrici din ecuația chimică.

• Ce este un calcul stoechiometric, pe baza ecuației chimice, prin care se determină cantitatea
de reactant și de produs de reacție ( de aici aflăm dacă este reactant în exces și în ce cantitate,
g, mol)?
Intră în reacție 5,4 g de Al, adică 0,2 moli de atomi Al și 6,4 g de S, adică 0,2 moli de S. Din
raportul molar de combinare vom afla, că Al este în exces.
• Rezultă un amestec, ce conține Al nereacționat și Al2S3, care mai departe este tratat cu soluție
de HCl 2M și au loc reacțiile chimice de mai jos. Volumul total de soluție de HCl este suma
volumelor de HCl consumate în cele două reacții chimice.
• Reacția dintre HCl soluție 2M cu Al2S3, care este o reacție de deplasare a acidului sulfhidric,
H2S(hidrogen sulfurat) din sarea sa. Explicația: H2S este un acid slab, volatil, ce poate fi
deplasat din sarea sa, de către un acid tare, neoxidant.
6HCl aq+ Al2S3 → 3H2S↑ + 2AlCl3
Raportul molar de combinare/formare este:
6moli HCl..... 1mol de Al2S3.... 3mol de H2S.......2 moli AlCl3
• Reacția dintre HCl soluție 2M cu Al, care este o reacție de substituție a H(vezi seria activității
metalelor):
6HCl aq+ 2Al → 2AlCl3 + 3H2↑
Raportul molar de combinare/formare este:
6moli HCl....3moli de atomi Al....2moli AlCl3...3moli de H2
• Ce exprimă concentrația molară? Calcule stoechiometrice cu masa dizolvată de substanță în
soluția molară. Calcule cu numărul de moli. Cum se calculează volumul de soluție molară,
când știm masa dizolvată și concentrația molară.
4
Ce vom calcula? Ordinea calculelor!

Figura 2. Schema cu date și calcule

Punctul a. Masa de Al în exces (moli).


► Prima dată vom stabili dintre Al și S, care este în exces și cu câți moli? Folosim regula de trei
simplă cu raportul molar de combinare Al: S (2:3).
♣ Numărul de moli(n sau ℽ) se calculează cu relația:
n=m(g)/M g/mol
n moli de Al= 5,4 g/27 g/mol atomi=0,2 moli de atomi Al
n moli de S=6,4 g/32 g/mol=0,2 moli de atomi S
Observăm că Al este în exces, pe baza următoarelor calcule:
Intră: 0,2moli Al: 0,2 moli S/: 0,2
1mol Al : 1 mol S
Stoechiometric trebuie să fie:
2moli Al: 3 moli S/2:
1mol Al: 1,5 moli S, deci S care intră este mai puțin cu 0,5 moli și el se consumă total.
♣ Calculăm masa de Al reacționat(X, moli) și în exces(Y, moli), cu regula de trei simplă, raportul
molar și cantitatea de S:
Dacă 2moli atom Al...............se combină cu 3 moli de atomi S
Atunci X moli Al .....................se combină cu 0,2 moli de S
5
X=2moli.0,2 moli/3 moli =0,4/3 moli =0,133 moli Al reacționat
Y moli Al nereacționat=0,2 moli Al intrat-0,133 moli Al reacționat=0,066 moli
R: 0,066 moli de atomi de Al exces

Pct. b Volumul soluției de HCl 2M(Vs total), care reacționează cu amestecul de Al și Al2S3 este:
Vs total HCl=Vs1(reacția cu Al) + Vs2(reacția cu Al2S3) sau
Vs total HCl= n moli total HCL/CM
n moli total de HCl= n1 moli HCl(cu Al) +n2 moli HCl(cu Al2S3)
►Calculăm numărul de numărul de moli(n, sau ℽ) de HCl din reacția cu 0,066 moli de atomi de Al
nereacționat cu regula de trei simplă, plecând de la raportul molar de combinare:
Dacă 6moli HCl....3moli de atomi Al
Atunci n1moli....reacționează cu 0,066 moli Al
n1 moli HCl= 6 moli.0,066moli/3moli=0,132 moli HCl
♣ Calculăm numărul de moli de Al2S3 (Y) format de 0,2 moli de S, cu regula de trei simplă, din
raportul molar:
Dacă 3 moli de atomi de S.....formează 1 mol de Al2S3
Atunci 0,2 moli de atomi S......formează Y moli de Al2S3
Y=0,2 moli.1mol/3moli=0,066 moli de Al2S3

►Calculăm numărul de numărul de moli(n2, sau ℽ) de HCl din reacția cu 0,066 moli de atomi de
Al2S3 cu regula de trei simplă, plecând de la raportul molar de combinare:
Dacă 6moli HCl.....reacționează cu..... 1mol de Al2S3
Atunci n2 moli HCl.....reacționează cu 0,066 moli de Al2S3
n2=6 moli .0,066 moli/1mol=0,396 moli HCl
►Calculăm volumul soluției de HCl 2M:
Vs total HCl= n moli total HCl/CM
Vs total = (0,132 +0,400)/2=0,266 (0,3L)
Dacă se lucra cu masele substanțelor și apoi se transformau în moli, rezultatul era 0,3 L, fără rotunjire.
R: 0,3 L

Subiectul I.3 Aplicați legea lui Hess pentru a determina entalpia molară de formare standard a
NO(g), utilizând ecuațiile reacțiilor și entalpiile de reacție:
r1)4NH3(g) + 5O2 (g) → 4NO (g) +6H2O (g) ∆rH01
r2)2H2 (g) + O2(g) → 2H2O (g) ∆rH02
r3)N2(g) +3H2(g) → 2NH3(g) ∆rH03

☺ Ce trebuie să știm?
Avem nevoie de următoarele noțiuni din Termochimie:
-efect termic în reacțiile chimice, fenomen endoterm și fenomen exoterm;
-măsurarea efectelor termice ale reacțiilor chimice: căldura de dizolvare, căldura de neutralizare,
căldura de combustie, entalpia de reacție, unități de măsură;
-legea lui Hess (aditivitatea căldurilor de reacție): într-o reacție chimică, valoarea efectului termic
depinde numai de starea inițială a reactanților și de cea finală a produșilor de reacție, nu depinde de
etapele intermediare;
-ecuații termochimice.

☺ Ce trebuie să calculăm?
Problema se referă la aflarea valorii entalpiei molare de formare standard a NO din elemente, conform
reacției chimice de mai jos:
r4) N2 (g) + O2(g) → 2NO2(g) ∆H0f NO din elemente=?

6
☺Rezolvarea se bazează pe operații algebrice (adunare, scădere) ale celor trei ecuații termochimice,
pentru a ajunge la ecuația termochimică cerută, numărul 4, adică trebuie să avem în partea stângă a
ecuației azot și oxigen, iar în partea dreaptă a ecuației să avem numai monoxid de azot( cu respectarea
coeficienților stoechiometrici).
Etape de lucru propuse:
►Observăm că din suma reacțiilor 2 și 3 obținem N2 și O2 la reactanți.
2H2(g) + O2(g)+N2(g) +3H2(g) →2H2O(g)+2NH3(g) Avem: ∆rH02+∆rH03
♣5H2(g) + O2(g)+N2(g) →2H2O(g)+2NH3(g)
►Adunăm suma ecuațiilor 2 și 3 , înmulțită cu 2 cu reacția 1, pentru a elimina 4NH3:
2(suma r2+r3)+r1; Avem: 2(∆rH02+∆rH03) + ∆rH01
2│5H2(g) + O2(g)+N2(g)│+4NH3(g) + 5O2 (g) → 2│2H2O(g)+2NH3(g)│+ 4NO (g) +6H2O(g)
10H2(g)+ 2O2(g)+2N2(g)+4NH3(g)+ 5O2(g) →4H2O(g) +4NH3(g)+ 4NO(g) +6H2O(g)
♣10H2(g)+ 2O2(g)+2N2(g)+ 5O2(g) →10H2O(g)+ 4NO(g)
►Pentru a elimina 10H2, 5O2 și 10H2O vom scădea ecuația termochimică nr.2, înmulțită cu 5 din
suma de mai sus:
│2(suma r2+r3)+r1│-5.r2; Avem: │2(∆rH02+∆rH03)+ ∆rH01│-5∆rH02
10H2(g)+ 2O2(g)+2N2(g)+ 5O2(g)-5(2H2 (g)+ O2(g)) → 10H2O(g)+ 4NO(g)-5.2H2O(g)
10H2(g) + 2O2(g)+2N2(g)+ 5O2(g)-10H2 (g)- 5O2(g)) → 10H2O(g)+ 4NO(g)-10H2O(g)
♣2N2(g)+2O2(g) → 4NO(g)
►Pentru a avea ecuația termochimică de formare a NO, vom împărți la 2 ecuația de mai sus:
2N2(g)+2O2(g) →4NO(g) : 2
Rezultă: N2(g)+O2(g) →2NO(g) (│2(∆rH02+∆rH03)+ ∆rH01│-5∆rH02):2
Răspuns:
Entalpia molară standard de formare este:
½( 2∆rH02+2∆rH03+ ∆rH01 -5∆rH02)=1/2(∆rH01 -3∆rH02+2∆rH03)
Sau:
1/2∆rH01 -3/2∆rH02+∆rH03.

☺Subiectul I.5 Într-un cilindru se introduc 5 mol de HCl(g) și o cantitate necunoscută de


oxigen. În cilindru, la volum constant, are loc reacția:
4HCl(g) + O2(g) ↔ 2Cl2(g)+2H2O(g)
Raportul molar la echilibru, la 500K este:
HCl:O2:Cl2:H2O=1:1:2:2
a)Determinați raportul molar inițial: HCl: O2;
b)Calculați randamentul de transformare al acidului clorhidric.

☺Ce trebuie să știm?


♪ Termenii de reacție chimică ireversibilă și de reacție chimică reversibilă (se mai numește de
echilibru)!
♪Ce reprezintă starea de echilibru chimic, într-o reacție chimică reversibilă?
♪Ce reprezintă raportul molar al substanțelor dintr-o reacție chimică, la momentul stabilirii
echilibrului chimic?
♪Ce este un calcul stoechiometric, pe baza reacției chimice la care participă substanțe pure?
♪Randamentul de reacție și expresia matematică de calcul.

☺Datele problemei sunt:


♦Avem ecuația reacției chimice, numele reactanților HCl și O2 și numele produșilor de reacție: Cl2 și
H2O.Toți sunt în stare gazoasă, la temperatura de 500 grade K.
♦ Se indică că este o reacție reversibilă.
♦ Se indică: numărul de moli (n, sau ℽ) de HCl intrat în reacție =5 moli

7
♦Se indică raportul molar al substanțelor existente, la momentul stabilirii echilibrului chimic.
La echilibru chimic avem:
1mol de HCl nereacționat, 1mol de O2 nereacționat, 2moli de Cl2 format, 2 moli de H2O formată
♦Considerăm *a*moli de O2 inițial, din care reacționează X.
♦Necunoscutele sunt: a) raportul molar inițial HCl : O2; b) randamentul de reacție al HCl.

☺ Ce vom calcula?; etapele de calcul propuse.(sunt diferite de baremul dat.) Trebuie să


calculăm necunoscutele X și a, apoi cerințele de la punctele a, b.

Figura 3 Schema cu date și calcule

A► Raportul molar inițial HCl: O2 ? Considerăm că intră în reacție *a*(necunoscut) de moli


de O2. Raportul molar inițial este: 5moli HCl: a moli de O2. Se consideră că numai X moli de
O2 reacționează din *a* moli.
Acest număr a, nu se calculează stoechiometric din 5 moli de HCl, fiindcă s-a precizat, că avem la
echilibrul chimic și un număr de moli de HCl, respectiv O2 nereacționat. Numărul de moli inițial de
O2 , a, va rezulta în urma unui calcul stoechiometric pe baza compoziția gazelor reactante la echilibrul
chimic, considerând că numai X moli de O2 reacționează, din a.
♣ Prima dată calculăm numărul de moli de HCl reacționat cu X moli O2, respectiv numărul de moli
Cl2 și H2O formați de X moli O2:

8
?......................X..................?................?
4HCl(g) + O2(g) = 2Cl2(g) + 2H2O (g)
4moli............1mol ........2moli........2moli
De unde:
n moli de HCl reacționat=4X;
n moli de Cl2 format= n moli de H2O format = 2X.

♣ Completăm un tabel cu date despre numărul de moli inițiali, transformați/formați și număr de moli
existenți la echilibru chimic, pentru toate substanțele.

Tabel 1 Numărul de moli inițiali, consumați, formați, existenți la stabilirea echilibrului chimic
Număr moli HCl (g) + O2(g) = 2Cl2(g) + 2H2O (g
Inițial (intrați) 5 a - -
Consumat 4X X --- ----
Format 2X 2X
Existenți la momentul echilibrului 5-4X a-X 2X 2X
chimic

♣ Calculăm a, X din regula de trei simplă, aplicată la suma numărului de moli din raportul molar dat,
respectiv din numărul de moli de gaze existente la echilibrul chimic.
Suma molilor din raportul molar la echilibru HCl:O2:Cl2:H2O=1:1:2:2 este:
1+1+2+2=6 moli amestec gazos
Suma molilor de gaze existenți la echilibru este:
(5-4X)HCl+ (a-X)O2 +(2X)Cl2+(2X)H2O=5-4X+a-X+4X=5+a-X (amestec gazos)
Rezultă următoarele relații din regula de trei simplă:
Dacă în 6 moli amestec.....1mol HCl....1mol O2..2moli Cl2.........2moli H2O
Atunci 5+a-X amestec....5-4X HCl....a-X O2.......2X moli Cl2 ...2moli H2O
∆. Relația dintre a și X:
1mol O2.(5+a-X)moli amestec=6 moli amestec. (a-X);moli O2; 5+a-X=6a-6X; a=1+X
∆. Relația și valoarea lui X , respectiv a:
1mol HCl .(5+a-X)moli amestec= 6moli amestec.(5-4X) moli HCl
(5+1+X-X)=6(5-4X); 6=6(5-4X); 1=5-4X; X=1 mol
a=1+X, rezultă: a=2
♣ Numărul de moli inițiali de HCl și O2 rezultă din tabel, unde avem a=2moli:
Raport molar inițial HCl: O2=5: 2

B ► Randamentul de transformare al HCl.


ὴ =Cp(moli).100%/Ct(moli), unde:
Cp=cantitatea practică de HCl (moli) reacționată practic (în realitate)=4moli
Ct= cantitatea practică de HCl (moli) reacționată teoretic, dacă nu sunt pierderi=5moli (inițial)
ὴ=4moli.100%/ 5moli=80%
R:a)raport molar inițial HCl:O2 =5:2 b)80%