Rezidentiat 2004 1380 PROFIL FARMACIE - I PDF

1380 Rezidentiat 2004 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VII a
Tema nr. 47
Preparate vaginale si uretrale
BIBLIOGRAFIE:
7. Tehnologie farmaceutica industriala – Sorin Leucuta, Ed. Dacia, 2001
10. *** Farmacopeea Romana, editia a X-a, Ed. Medicala, Bucuresti, 1993
INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU
F1247001. Caracteristici fizice ale supozitoarelor vaginale, conform prevederilor oficinale; alegeti
varianta corecta
A. forma cilindro-conica
B. forma de torpila
C. foma sferica sau ovoidala
D. forma de cilindri ascutiti la un capat
E. forma de cilindri rotunjiti la un capat
(pag. 889, [FR X])
F1247002. Comportamentul la dizolvare, conform prevederilor farmacopeei, a supozitoarelor vaginale

cu masa gelatinoasa:alegeti varianta corecta
A. sa se dizolve in cel mult 1 ora
B. sa se dizolve in cel mult 30 minute
C. sa se dizolve in cel mult 2 ore
D. sa se disperseze sub forma de mici particule in 30 minute
E. sa–si reduca volumul la jumatate in cel mult 1 ora
(pag. 890, [FR X])
F1247003. Cum sunt incluse in farmacopee supozitoarele vaginale:

A. in monografie separata
B. in monografia medicamentelor care se administreaza pe cale vaginala si uterina
C. in grupul medicamentelor semisolide
D. alaturi de monografia de supozitoare uretrale, in monografie separata
E. in monografia Supozitoare
(pag. 889, [FR X])
F1247004. In unele formulari de supozitoare vaginale se introduc glucide (lactoza, glucoza) cu unul din
urmatoarele roluri
A. micsoreaza densitatea supozitoarelor
B. cresc densitatea supozitoarelor
C. au un efect regenerator al mucoasei
D. au un efect de scadere a pH-ului mucoasei dupa descompunere la acid lactic de flora microbiana
(B.Doderlein), cu rol protector
E. au un efect de scadere a pH-ului mucoasei la valoarea de 4-4,5 prin capacitate tampon si cu efecte
benefice in apararea antimicrobiana
(pag. 551, [7])
F1247005. Supozitoarele cu glicerol oficinale suntdestinate tratamentului local:alegeti varianta corecta

A. vaginal, cu rol emolient
B. rectal, cu rol emolient
C. uretral, cu rol emolient
D. rectal, cu rol evacuator
E. vaginal, cu rol hidratant
1380 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
(pag. 891, [FR X]; 544, [7])
F1447006. Conform FR.X, formula de preparare a masei gelatinoase, folosita ca baza de supozitoare
pentru ovule, este:
A. gelatina 4 g, glicerina 10 g, apa distilata 2 g
B. gelatina 5 g, glicerina 8 g, apa distilata 3 g
C. gelatina 2 g, glicerina 10 g, apa distilata 4 g
D. gelatina 10 g, glicerina 4 g, apa distilata 2 g
E. gelatina 8 g, glicerina 5 g, apa distilata 3 g
(pag. 890, [9])
F1447007. Conform FR.X, masa supozitoarelor vaginale preparate cu masa gelatinoasa este cuprinsa
intre:
A. 1 - 2 g
B. 2 - 3 g
C. 2 - 4 g
D. 5 - 12 g
E. 12 - 14 g
(pag. 889, [9])
F1447008. Excipientii grasi folositi la prepararea supozitoarelor vaginale sunt:

A. unt de cacao, gliceride semisintetice, polietilenglicoli
B. unt de cacao, polietilenglicoli, masa gelatinoasa
C. unt de cacao, masa gelatinoasa
D. gliceride semisintetice, polietilenglicoli
E. unt de cacao, gliceride semisintetice
(pag. 551, [7])
F1547009. Masa gelatinoasă:

A. este o bază liposolubilă
B. este prevăzută de FR X
C. nu este prevăzută de FR X
D. se pretează la prepararea ovulelor prin modelare manuală
E. nu se pretează la prepararea supozitoarelor prin topire şi turnare în forme
(pag. 890, [10])
F1547010. Ovulele nu se folosesc pentru:

A. acţiune antiinflamatoare
B. acţiune anticoncepţională
C. tratament local
D. efecte sistemice
E. acţiune antifungică
(pag. 551, [7])
F1547011. Supozitoarele uretrale au formă:

A. cilindro-conică
B. cilindrică, fiind subţiri şi ascuţiţi la un capăt
C. torpilă
D. sferică
E. ovoidală
(pag. 551, [7])
F1547012. Supozitoarele uretrale au lungimea:
A. 5-10 mm
B. 5-10 cm
C. 1-2 cm
D. 2-4 cm
E. 15-25 cm
(pag. 889, [10])
F1547013. Supozitoarele vaginale preparate prin modelare manuală au formă:

A. cilindro-conică
B. cilindrică
C. torpilă
D. sferică
E. ovoidală
(pag. 890, [10])
F1547014. Untul de cacao:

A. nu este prevăzută de FR X
B. este un excipient hidrofil
C. se obţine prin presarea la rece a seminţelor de Theobroma cacao
D. are tendinţă de râncezire
E. se păstrează mărunţit prin răzuire
(pag. 542, [7])
F1647015. Care dintre urmatoarele substante ajutatoare folosite la prepararea supozitoarelor vaginale
au rolul de conservanti antimicrobieni ?
A. Arlacelul 186
B. Alcoolul cetilic 5 %
C. Tocoferolul, BHA, BHT, galatul de propil
D. Tween-ul 80
E. Acidul sorbic, nipaesterii
(pag. 544-545, [7])
F1647016. Care dintre urmatoarele substante ajutatoare folosite la prepararea supozitoarelor vaginale
au rolul de sechestranti ?
A. Propilenglicolul
B. Acidul ascorbic, EDTA
C. Tweenurile si spanurile
D. Polietilenglicolii
E. Sarurile acizilor biliari
(pag. 544-545, [7])
F1647017. Care dintre urmatoarele substante ajutatoare folosite la prepararea supozitoarelor vaginale,
au rolul de antioxidanti ?
A. Miristatul de propilenglicol
B. Acidul sorbic, nipaesterii
C. Tocoferolul, BHA, BHT, galatul de propil
D. Hialuronidaza
E. Uleiul de ricin
(pag. 544-545, [7])
F1647018. Dintre bazele de supozitoare vaginale, sunt hidrosolubile urmatoarele:

A. Massa Wecobee
B. Massa Suppocire
C. Massa Valsup
D. Massa tripla
E. Massa Valmen
(pag. 543-544, [7])
F1647019. Dupa FR X supozitoarele vaginale preparate din baze hidrosolubile trebuie sa se dizolve în
cel mult:
A. 2 ore
B. 45 de minute
C. 1 ora
D. 5 minute
E. 30 de minute
(pag. 890, [9])
F1647020. Dupa FR X supozitoarele vaginale preparate din baze liposolubile trebuie sa se topeasca în
cel mult:
A. 45 de minute
B. 25 de minute
C. 60 de minute
D. 30 de minute
E. 5 minute
(pag. 890, [9])
F1647021. La prepararea supozitoarelor vaginale, masa gelatinoasa folosita ca baza are urmatoarea
formula:
A. gelatina 10 g, glicerina 2 g, apa distilata 6 g
B. gelatina 2 g, glicerina 5 g, apa distilata 10 g
C. gelatina 2 g, glicerina 10 g, apa distilata 4 g
D. gelatina 5 g, glicerina 5 g, apa distilata 10 g
E. gelatina 2 g, glicerina 10 g, apa distilata 5 g
(pag. 890, [9])
F2147022. Globulele care au masa de 2 - 4 g se prepara din:

A. excipienti grasi
B. excipienti glucidici
C. masa gelatinoasa
D. stearat de glicerol
E. uleiuri cu vascozitate redusa
(pag. (7) 551)
F2147023. Un excipient glucidic (de exemplu lactoza) adaugat in formularea supozitoarelor vaginale
are rolul de a:
A. servi ca agent de consistenta
B. favoriza fluidizarea bazei si a usura turnarea in forme
C. fi mediu nutritiv pentru bacilul Doderlein
D. facilita dizolvarea supozitorului
E. facilita topirea supozitorului
(pag. (7) 551)
F2147024. pH-ul vaginal cu rol in apararea antimicrobiana a mucoasei trebuie sa aiba valoarea:
A. 3,5 -, 4,0
B. 4,0 - 4,5
C. 4,5 - 7,5
D. 6,0 - 7,5
E. 7,5 - 8,0
(pag. (7) 551)
F2147025. Conform FR X, următoarele afirmaţii referitoare la prepararea supozitoarelor sunt valabile,

cu excepţia:
A. se pot obţine prin modelare, turnare sau presare
B. substanţele farmaceutice se dizolvă, se emulsionează sau, după o prealabilă pulverizare, se suspendă în
baza de supozitor
C. se pot folosi baze de supozitoare liposolubile sau hidrosolubile
D. se pot folosi substanţe auxiliare (de exemplu: diluanţi, adsorbanţi, agenţi tensioactivi, conservanţi
antimicrobieni potriviţi)
E. dozele terapeutice maxime pentru substanţele toxice şi pentru cele puternic active sunt mai mari decât în
cazul celor folosite pentru prerparatele farmaceutice administrate intern
(pag. 889, [10])
F2147026. Supozitoarele vaginale preparate cu masa gelatinoasă au masa de:

A. 2 – 3 g
B. 1 – 2 g
C. 2 – 4 g
D. 5 – 12 g
E. 6 – 8 g
(pag. 889, [10])
F2147027. Masa gelatinoasă folosită la prepararea supozitoarelor vaginale se obţine din

gelatină:glicerol:apă distilată în proporţiile:
A. 4:10:2
B. 10:4:2
C. 2:10:4
D. 4:2:10
E. 5:10:15
(pag. 890, [10])
F2147028. Conform FR X, supozitoarele vaginale preparate cu unt de cacao sau cu grăsimi

semisintetice neutre au masa de:
A. 1 – 2 g
B. 2 – 4 g
C. 4 – 6 g
D. 5 – 8 g
E. 5 – 12 g
(pag. 889, [10])
F2147029. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare al supozitoarele uretrale sunt valabile, cu
excepţia:
A. au formă de clindri ascuţiţi la unul din capete
B. au lungimea de 5 – 10 cm
C. au diametrul de 2 – 7 mm
D. au masa de 4 – 5 g
E. se mai numesc şi bujiuri
(pag. 889, [10])
F2147030. Conservarea supozitoarelor vaginale se face:

A. în recipiente bine închise, la rece
B. în recipiente închise etanş, la loc răcoros

C. în recipiente bine închise, la cel mult 25 C
D. în recipiente ermetice, la cel mult 25 C
E. în recipiente bine închise, între 8 – 15 C
(pag. 890, [10])
F2247031. Supozitoarele vaginale, sunt incluse in farmacopee in

A. monografie separata
B. monografia medicamentelor care se administreaza pe cale vaginala si uterina
C. in grupul medicamentelor semisolide
D. in monografia preparatelor care se administreaza pe mucoase
E. in monografia Supozitoare
(pag. FRX,889)
F2247032. Caracteristici fizice ale supozitoarelor vaginale, conform prevederilor oficinale

A. forma cilindro-conica
B. forma de torpila
C. foma sferica sau ovoidala
D. forma de cilindri ascutiti la un capat
E. forma de cilindri rotunjiti la un capat
(pag. FRX,889)
F2247033. Supozitoarele cu glicerol oficinale sunt

A. destinate tratamentului local vaginal, cu rol emolient
B. destinate tratamentului local rectal, cu rol emolient
C. destinate tratamentului local uretral, cu rol emolient
D. destinate tratamentului local rectal, cu rol evacuator
E. destinate tratamentului local vaginal, cu rol hidratant
(pag. frx,889)
F2247034. Comportamentul la dizolvare , conform prevederilor farmacopeei, a supozitoarelor vaginale

cu masa gelatinoasa
A. sa se dizolve in cel mult 1 ora
B. sa se dizolve in cel mult 30 minute
C. sa se dizolve in cel mult 2 ore
D. sa se disperseze sub forma de mici particule in 30 minute
E. sa –si reduca volumul la jumatate in cel mult 1 ora
(pag. FRX,889)
F2247035. In unele formulari de supozitoare vaginale se introduc glucide (lactoza, glucoza) cu rol
A. micsoreaza densitatea supozitoarelor
B. cresc densitatea supozitoarelor
C. au un efect regenerator al mucoasei
D. au un efect de scadere a pH-ului mucoasei dupa descompunere la acid lactic de catre flora microbiana
(B.Doderlein), cu rol protector antimicrobian
E. au un efect de scadere a pH-ului mucoasei la valoarea de 4-4,5 prin capacitate tampon si cu efecte
benefice in apararea antimicrobiana
(pag. Leucuta,551)
F2547036. In terapeutica ovulele se folosesc pentru urmatoarele efecte cu exceptia:

A. tratament local
B. actiune anticonceptionala
C. efect antiinflamator
D. efect sistemic
E. actiune antifungica
(pag. 551/7)
F2547037. Forma supozitoarelor uretrale este :

A. ovoidala
B. sferica
C. de torpila
D. cilindrica,fiind subtiri si ascutiti la un capat
E. cilindro-conica
(pag. 551/7)
F2547038. Afirmatiii corecte referitoare la masa gelatinoasa:

A. nu este prevazuta de FR X
B. este o baza liposolubila
C. se foloseste la prepararea ovulelor prin modelare manuala
D. este prevazuta de FR X
E. nu se foloseste la prepararea supozitoarelor prin topire si turnare in forme
(pag. 891/10)
F2547039. Referitor la untul de cacao este adevarat ca:

A. se obtine prin presarea la cald a semintelor de teobroma cacao
B. este un excipient hidrofil
C. nu este prevazut in FR X
D. se pastreaza maruntit prin razuire
E. nu are tendinta de rancezire
(pag. 542/7)
F2547040. Lungimea supozitoarelor uretrale este de:

A. 15-25 cm
B. 2-4 cm
C. 1-2 cm
D. 5-10 cm
E. 5-10 mm
(pag. 889/10)
F2647041. Tratamentul de sterilizare-depirogenare a recipientelor se face cu ajutorul căldurii uscate la:

A. 160-180°C
B. 180-200°C
C. 200-220°C
D. 220-250°C
E. 250-350°C
(pag. 8, pag. 405)
F2647042. Operatia de spalare a dopurilor de cauciuc se incheie cu sterilizarea:

A. prin autoclavare la120 °C timp de 60 minute
B. prin autoclavare la 115-121 °C timp de 15 minute
C. cu ajutorul căldurii uscate, la 140 °C, 30 de minute
D. cu ajutorul căldurii uscate la 160 °C, 30 de minute
E. prin fierbere la 100 °C
(pag. 8, pag. 462)
F2647043. Izotonizarea este obligatorie la:

A. solutii perfuzabile
B. solutii injectabile coloidale
C. solutii injectabile uleioase
D. suspensiile injectabile
E. solutii injectabile cu administrare subcutanată
(pag. 10, pag. 511)
F2647044. Dintre perfuziile pentru restabilirea echilibrului acido-bazic, sunt oficinalizate în FR X:

A. perfuzie cu arginină
B. perfuzia cu trometamol
C. perfuzia de lactat de sodiu
D. perfuzia cu clorură de amoniu
E. perfuzia cu clorură de sodiu
(pag. 10, pag.508)
F2647045. Apa distilată pentru injectabile se păstrează în industrie în tancuri de capacitate mare, la
temperatura de cca:
A. 60 °C
B. 70 °C
C. 80 °C
D. 90 °C
E. 100 °C
(pag. 8. pag.441)
INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU
F1247046. Alegeti gliceridele semisintetice care pot fi folosite ca excipienti pentru prepararea
supozitoarelor vaginale
A. Adeps solidus
B. Suppocire
C. Witepsol
D. Massa estarinum
E. Eudragit
(pag. 543, [7])
F1247047. Aspectul supozitoarelor vaginale, conform prevederilor oficinale la Controlul Aspectului

A. rotund
B. ovoidal
C. omogen
D. sa-si pastreze forma si consistenta la temperatura camerei
E. in sectiune, examinate cu lupa, nu trebuie sa prezinte aglomerari de particule
(pag. 889, [FR X])
F1247048. Care dintre consideratiile de mai jos referitoare la calea de administrare vaginala a
substantelor medicamentoase folosind supozitoare, sunt corecte
A. este destinata tratamentului local
B. este destinata in mod curent tratamentului general
C. se evalueaza posibilitatea utilizarii ei ca o cale alternativa
D. absorbtia in circulatia generala a substantelor medicamentoase administrate pe cale vaginala este posibila
E. absorbtia in circulatia generala a substantelor medicamentoase administrate pe cale vaginala nu este
posibila
(pag. 551, [7])
F1247049. La prepararea prin topire-turnare a supozitoarelor vaginale pentru a evita pierderile de

material si un dozaj necorespunzator este nevoie de cunoasterea urmatoarelor:
A. capacitatea formei goale
B. cantitatea de excipient care o umple
C. cantitatea de excipient dislocuita de cantitatea de substanta medicamentoasa
D. factorii de dislocuire ai excipientului de catre 1 g substanta medicamentoasa
E. in cazul in care nu dispunem de factori de dislocuire ai excipientului folosit, metoda topirii-turnarii nu este
aplicabila
(pag. 546-7,551, [7])
F1247050. Particularitati ale supozitoarelor vaginale in functie de excipientul folosit la preparare,

conform farmacopeei
A. masa de 2-4 g daca sunt preparate cu unt de cacao
B. masa de 5-12 g daca sunt preparate cu gliceride semisintetice neutre
C. masa de 2-4 g daca sunt preparate cu masa gelatinoasa
D. masa de 5-12 g daca sunt preparate cu masa gelatinoasa
E. masa de 2-3 g daca sunt preparate cu gliceride semisintetice neutre
(pag. 889, [FR X])
F1247051. Prepararea supozitoarelor uretrale, se face prin urmatoarele metode; alegetoi variantele
corecte
A. prin metoda topirii-turnarii
B. prin modelare manuala
C. incorporarea substantelor in excipient se face doar prin suspendare
D. incorporarea substantelor in excipient se face doar prin dizolvare
E. pentru calcularea cantitatii de excipient lipofil turnat in matrite metalice se face tinind seama de raza
sectiunii circulare a bujiului, lungimea acestuia si densitatea excipientului
(pag. 551, [7])
F1247052. Procedeul topirii si turnarii pentru obtinerea supozitoarelor vaginale:precizati variantele

corecte
A. se preteaza la unt de cacao, gliceride semisintetice sau polietilenglicoli
B. se poate folosi in productia la scara mica sau in productia la scara industriala
C. procedeul de incorporare a substantei medicamentoase in excipient este numai cel de dizolvare
D. procedeul de incorporare a substantei medicamentoase in excipient este numai cel de suspendare
E. matritele de turnare a excipientului topit sunt confectionate doar din metal
(pag. 546,551, [7])
F1247053. Supozitoarele uretrale se pot prepara

A. cu unt de cacao
B. cu masa gelatinoasa
C. cu Adeps solidus
D. prin topire-turnare in forme cind excipientii sunt liposolubili
E. prin modelare manuala cind excipientii sunt liposolubili
(pag. 551, [7])
F1247054. Supozitoarele uretrale sunt destinate tratamentului unor afectiuni ale uretrei, putind avea rol:
A. antiseptic
B. antiinflamator
C. astringent
D. antihemoragic
E. analgezic
(pag. 551, [7])
F1347055. Comprimatele vaginale se caracterizeaza prin:

A. forma adaptata spre a favoriza retinerea in vagin
B. dezagregare prin efervescenta
C. dezagregare intirziata
D. dezagregare prin formare de spuma
E. rezistenta mecanica mare
(pag. 577)
F1347056. Determinarile pentru controlul supozitoarelor cu masa gelatinoasa sunt:

A. aspect, forma, dimensiuni
B. omogenitate in sectiune
C. rezistenta mecanica
D. comportament la dizolvare
E. testul pentru intervalul de topire
(pag. 889)
F1347057. Excipientii utilizati pentru prepararea supozitoarelor vaginale sunt:

A. unt de cacao
B. gliceride semisintetice
C. glicerina-stearat de sodiu
D. masa gelatinoasa
E. polietilenglicoli
(pag. 551)
F1347058. Masa gelatinoasa se prepara cu:

A. gelatina A (cationica)
B. gelatina B (anionica)
C. gelatina cu forta de gelificare 230-250 Bloom
D. gelatina cu viscozitate dinamica cel putin 10 mPa.s
E. gelatina cu 1500 microorganisme aerobe/gram
(pag. 544,435)
F1447059. Cantitatea de excipient necesara pentru prepararea supozitoarelor uretrale prin topire-
turnare in matrite metalice se calculeaza in functie de:
A. densitatea excipientului
B. lungimea supozitorului
C. diametrul supozitorului
D. capacitatea formei
E. forma supozitorului
(pag. 551, [7])
F1447060. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la supozitoarele uretrale sunt adevarate:
A. se mai numesc si pesarii
B. se mai numesc si bujiuri
C. au forma de torpila
D. au forma cilindrica
E. sunt rigide
(pag. 551, [7])
F1447061. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la supozitoarele vaginale nu este adevarata:
A. se mai numesc si ovule sau globule
B. se folosesc pentru tratamentul local al unor afectiuni vaginale
C. se folosesc frecvent pentru actiune sistemica
D. contin substante medicamentoase cu actiune antiseptica, antiinflamatoare, antifungica
E. se prepara numai prin modelare manuala
(pag. 551, [7])
F1447062. Excipientii folositi pentru prepararea supozitoarelor uretrale sunt:

A. untul de cacao
B. amestecuri de polietilenglicoli
C. gliceride semisintetice
D. masa gelatinoasa
E. intotdeauna grasimi semisintetice
(pag. 551, [7])
F1447063. Formele farmaceutice utilizate pentru tratamentul local al afectiunilor vaginale sunt:
A. globule
B. pilule
C. comprimate
D. creioane
E. pulberi
(pag. 551, [7])
F1447064. Supozitoarele vaginale au forma:

A. cilindro-conica
B. sferica
C. ovoidala
D. cilindrica
E. de torpila
(pag. 889, [9])
F1547065. Conform FR X controlul calităţii supozitoarelor prevede determinarea:

A. aspectului
B. comportamentului la topire sau dizolvare
C. uniformitatea volumului
D. uniformitatea masei
E. dozarea substanţelor active
(pag. 889, [10])
F1547066. Lactoza folosită la obţinerea ovulelor:

A. are rol conspergant
B. are numai rol diluant
C. are rol aglutinant
D. este baza de supozitor cea mai folosită
E. constituie un mediu nutritiv pentru bacilul Doderlein
(pag. 551, [7])
F1547067. Ovulele preparate în farmacie, prin modelare manuală, cu unt de cacao sau cu grăsimi
semisintetice neutre au:
A. formă sferică
B. 5-12 g
C. 2-4 g
D. 1-3 g
E. 1-2 g
(pag. 889, [10])
F1547068. Ovulele preparate ovulele preparate în farmacie, prin topire şi turnare în forme folosind ca
excipient masa gelatinoasă au:
A. 5-12 g
B. 1-8 g
C. 5-6 g
D. 5-10 g
E. formă ovoidală
(pag. 889, [10])
F1547069. pH-ul normal al secreţiei vaginale este:

A. acid
B. alcalin
C. neutru
D. uşor acid
E. 4-4,5
(pag. 551, [7])
F1547070. Referitor la ovule:

A. FR X prevede o monografie de generalităţi numai pentru acestea
B. FR X prevede o monografie ce cuprinde preparatele vaginale, rectale şi uretrale
C. FR X prevede şi monografii individuale
D. FR X prevede monografia individuală a ovulelor cu nistatin
E. FR X nu prevede monografii individuale
(pag. 889, [10])
F1547071. Substanţele auxiliare folosite la prepararea supozitoarelor, conform FR X, sunt:

A. diluanţi
B. adsorbanţi
C. agenţi tensioactivi
D. conservanţi antimicrobieni
E. coloranţi
(pag. 889, [10])
F1547072. Tratamentul local al infecţiilor vaginale se efectuează cu:

A. unguente
B. aerosoli
C. comprimate
D. drajeuri
E. granule
(pag. 551, [7])
F1547073. Untul de cacao:

A. este prevăzut de FR X
B. este un excipient natural
C. se obţine prin presarea la cald a seminţelor de Theobroma cacao
D. nu are mai multe forme polimorfe
E. nu se păstrează la cald
(pag. 543, [7])
F1647074. Conform FR X; metodele de preparare a supozitoarelor uretrale sunt:

A. metoda König
B. metoda Münzel
C. modelare cu mâna
D. prin presare si divizare
E. topire si turnare în forme
(pag. 889, [9])
F1647075. Dupa FR X supozitoarele vaginale au urmatoarele forme si dimensiuni:

A. cilindro-conica
B. sferica sau ovoidala, cu masa de 2-4 g pentru ovulele preparate cu unt de cacao
C. forma cilindrica, ascutite la ambele capete, diametrul de 2 centimetri si masa de 6-10 g
D. sferica sau ovoidala, cu masa de 5-12 g pentru ovulele preparate cu masa gelatinoasa
E. elipsoidala, plate, cu lungimea de 4-5 centimetri, grosimea de 1,5-2,5 centimetri si masa de 5-10 g
(pag. 889, [9])
F1647076. Dupa FR X supozitoarele vaginale si uretrale mai au urmatoarele denumiri (sinonime):

A. vagitoria
B. ovule
C. cilindri vaginali
D. cereoli
E. bujiuri
(pag. 889, [9])
F1647077. Dupa FR X, supozitoarele uretrale au urmatoarele forme si dimensiuni:

A. au forma de cilindru ascutit la un capat
B. au forma de cilindru ascutit la ambele capete
C. lungimea de 5-20 cm, diametrul de 2-7 mm si masa de 2-3 g
D. lungimea de 10 cm si diametrul de 2 mm pentru barbati
E. lungimea de 5 cm si diametrul de 5-7 mm pentru femei
(pag. 889, [9])
F1647078. În FR X sunt oficinalizate urmatoarele procedee de preparare a supozitoarelor vaginale:

A. procedeul König
B. procedeul Münzel
C. procedeul prin aspiratie
D. modelare manuala
E. topire si turnare în forme
(pag. 547-548, [7])
F1647079. Ovulele pot contine medicamente cu urmatoarele actiuni terapeutice, urmarindu-se efecte:
A. sistemice
B. locale
C. medicamente antiseptice, antiinflamatoare
D. medicamente trofice
E. anticonceptionale
(pag. 551, [7])
F1647080. Supozitoarele uretrale pot contine medicamente cu urmatoarele actiuni, urmarindu-se

efecte:
A. sistemice
B. locale
C. medicamente antiseptice, antiinflamatoare
D. medicamente astringente
E. medicamente anestezice
(pag. 551, [7])
F1647081. Tratamentul local al afectiunilor vaginale se realizeaza cu urmatoarele forme farmaceutice:

A. preparate injectabile
B. aerosoli
C. comprimate
D. ovule
E. granule efervescente
(pag. 551, [7])
F1647082. Valoarea normala a pH-ului în transudatul seros al mucoasei vaginale este asigurata de
urmatorul bacil si este:
A. Lactobacillus bulgaricus
B. Streptococcus lactus
C. Bacilul Döderlein
D. pH 4,0 - 4,5
E. pH 5,0 -6,0
(pag. 551, [7])
F2147083. Tratamentul local al afectiunilor vaginale se efectueaza cu:

A. solutii
B. unguente
C. geluri
D. comprimate
E. microclisme
(pag. (7) 551)
F2147084. Care dintre urmatorii polimeri hidrofili se folosesc pentru prepararea supozitoaelor vaginale
?
A. ceruri autoemulgatoare
B. mase Estarinum
C. polietilenglicoli
D. carbopoli
E. gelatina
(pag. (7) 551)
F2147085. Supozitoarele uretrale:

A. au o forma cilindrica
B. au o forma ovala
C. sunt subtiri si flexibile
D. sunt subtiri si rigide
E. sunt denumite si bujiuri
(pag. (7) 551)
F2147086. Controlul calitatii supozitoarelor vaginale consta in determinarea:

A. formei si dimensiunilor
B. identificarea substantei medicamentoase
C. determinarii cantitative a excipientului
D. comportamentului la topire
E. toate testele mentionate mai sus
(pag. (7) 551 - 552)
F2147087. Calculul cantitatii de excipient necesar prepararii supozitoarelor uretrale se face tinand
seama de:
A. compozitia excipientului
B. raza sectiunii circulare a bujiului
C. lungimea bujiului
D. densitatea excipientului
E. densitatea substantei medicamentoase
(pag. (7) 551)
F2147088. Care dintre urmatorii excipienti folositi la prepararea supozitoarelor vaginale reprezinta
medii nutritive pentru bacilul Doderlein ?
A. amidon
B. glicerolat de gelatina
C. lactoza
D. glucoza
E. polietilenglicoli
(pag. (7) 551)
F2147089. Comportamentul la topire sau dizolvare al supozitoarelor se determina:

A. la temperatura de 32 ° C+/- 5 ° C
B. la temperatura de 37 ° C+/- 2 ° C
C. in 500 ml apa distilata
D. in 50 ml apa distilata
E. timp de 60 de minute
(pag. (10) 889)
F2147090. Masa gelatinoasă:

A. este un amestec în proporţii variabile de gelatină, apă şi glicerol
B. se foloseşte pentru prepararea supozitoarelor uretrale
C. se pretează îndeosebi la prepararea ovulelor
D. este insensibilă la umiditate
E. nu poate fi contaminată cu microorganisme
(pag. 544, [7])
F2147091. Inconvenientele masei gelatinoase ca excipient la prepararea supozitoarelor vaginale se

referă la:
A. sensibilitatea la umiditate
B. contaminarea cu microorganisme
C. dizolvarea la temperatura corpului
D. cedarea rapidă a substanţei active, după administrare
E. caracterul onctuos
(pag. 544, [7])
F2147092. Prezenţa unui excipient glucidic (lactoză, glucoză) în formularea supozitoarelor vaginale are
rol în:
A. creşterea vitezei de absorbţie rectală a substanţei medicamentoase
B. evitarea sedimentării substanţei medicamentoase suspendate în excipient
C. crearea unui mediu nutritiv pentru bacilul Döderlein
D. realizarea unui pH cuprins între 4 – 4,5
E. apărarea antimicrobiană a mucoasei

(pag. 551, [7])
F2147093. Ovulele sau globulele pot conţine substanţe:

A. antihelmintice
B. antiinflamatoare
C. trofice
D. astringente
E. anticoncepţionale
(pag. 551, [7])
F2147094. Excipienţii folosiţi la prepararea supozitoarelor uretrale sunt:

A. untul de cacao
B. grăsimile semisintetice
C. macrogoli
D. masa de gealtină şi stearină
E. gel de tragacanta
(pag. 755, [7])
F2147095. Conform FR X, controlul calităţii supozitoarelor se referă la:

A. aspect
B. uniformitatea masei
C. comportamentul la topire şi dizolvare
D. timpul de deformare
E. testul de dizolvare
(pag. 889-890, [10])
F2147096. Globulele care au masa de 2-4 g se prepară din:

A. unt de cacao
C. masa gelatinoasă
D. masa de gelatină şi stearină
E. plastibaza
(pag. 551, [7])
F2147097. Pentru determinarea comportamentului la topire:

A. se introduce un supozitor în 50 ml apă menţinută la temperatura de 37 +/- 2 C
B. se introduce un supozitor în 100 ml apă menţinută la temperatura de 37+/- 2 C
C. se introduc 6 supozitoare în 300 ml menţinută la temperatura de 37+/- 2 C
D. agitarea flaconului prin uşoară rotire se face o dată la 5 minute
E. agitarea flaconului prin uşoară rotire se face o dată la 15 minute
(pag. 889, [10])
F2147098. Conform FR X, supozitoarele vaginale au forma:

A. conică
B. cilindro-conică
C. ovoidală
D. de torpilă
E. sferică
(pag. 889, [10])
F2247099. Particularitati ale supozitoaelor vaginale in functie de excipientul folosit la preparare,
conform farmacopeei
A. masa de 2-4 g daca sunt preparate cu unt de cacao
B. masa de 5-12 g daca sunt preparate cu gliceride semisintetice neutre
C. masa de 2-4 g daca sunt preparate cu masa gelatinoasa
D. masa de 5-12 g daca sunt preparate cu masa gelatinoasa
E. masa de 2-3 g daca sunt preparate cu gliceride semisintetice neutre
(pag. FRX,889)
F2247100. Aspectul supozitoarelor vaginale, conform prevederilor oficinale la controlul aspectului

A. rotund
B. ovoidal
C. omogen
D. sa-si pastreze forma si consistenta la temperatura camerei
E. in sectiune, examinate cu lupa, nu trebuie sa prezinte aglomerari de particule
(pag. frx,889)
F2247101. Masa gelatinoasa poate avea incompatibilitati in formulare

A. acidifierea mediului in prezenta boraxului, datorita prezentei glicerolului
B. datorita prezentei gelatinei poate precipita cu taninul si cu saruri de metale grele
C. datorita prezentei gelatinei poate precipita cu taninul si cu saruri de metale grele
D. glicerolul poate fi usor iritant al mucoasei
E. fiind sensibila la umiditate poate fi contaminata cu microorganisme
(pag. Leucuta,544)
F2247102. Gliceride semisintetice care pot fi folosite ca excipienti pentru prepararea supozitoarelor
vaginale
A. Adeps solidus
B. Suppocire
C. Witepsol
D. Massa estarinum
E. Eudragit
(pag. Leucuta,543)
F2247103. Supozitoarele uretrale sunt destinate tratamentului unor afectiuni ale uretrei, putind avea rol
A. antiseptic
B. antiinflamator
C. astringenst
D. antihemoragic
E. antitermic
(pag. Leucuta,551)
F2247104. Supozitoarele uretrale se pot prepara

A. cu unt de cacao
B. cu masa gelatinoasa
C. cu Adeps solidus
D. prin topire-turnare in forme cind excipientii sunt liposolubili
E. prin modelare manuala cind excipientii sunt liposolubili
(pag. Leucuta,551)
F2247105. Procedeul topirii si turnarii pentru obtinerea supozitoarelor vaginale

A. se preteaza la unt de cacao, gliceride semisintetice sau polietilenglicoli
B. se poate folosi in productia la scara mica sau in productia la scara industriala
C. procedeul de incorporare a substantei medicamentoase in excipient este numai cel de dizolvare

D. procedeul de incorporare a substantei medicamentoase in excipient este numai cel de suspendare
E. Matritele de turnare a excipientului topit sunt confectionate doar din metal
(pag. Leucuta,545)
F2247106. La prepararea prin topire-turnare a supozitoarelor vaginale pentru a evita pierderile de

material si un dozaj necorespunzator este nevoie de cunoasterea
A. capacitatii formei goale
B. cantitatea de excipient care o umple
C. cantitatea de excipient dislocuita de cantitatea de substanta medicamentoasa
D. factorii de dislocuire ai excipientului de catre 1 g substanta medicamentoasa
E. in cazul in care nu dispunem de factori de dislocuire ai excipientului folosit, metoda topirii-turnarii nu este
aplicabila
(pag. Leucuta,546)
F2247107. Care dintre consideratiile de mai jos referitoare la calea de administrare vaginala a
substantelor medicamentoase folosind supozitoare, sunt corecte
A. este destinata tratamentului local
B. este destinata tratamentului local
C. se evalueaza posibilitatea utilizarii ei ca o cale alternativa pentru administrare sistemica
D. absorbtia in circulatia generala a substantelor medicamentoase administrate pe cale vaginala este posibila
E. absorbtia in circulatia generala a substantelor medicamentoase administrate pe cale vaginala nu este
posibila
(pag. Leucuta,551)
F2247108. Prepararea supozitoarelor uretrale

A. prin metoda topirii-turnarii
B. prin modelare manuala
C. incorporarea substantelor in excipient se face doar prin suspendare
D. incorporarea substantelor in excipient se face doar prin dizolvare
E. calcularea cantitatii de excipient lipofil turnat in matrite metalice se face tinind seama de raza sectiunii
circulare a bujiului, lungimea acestuia si densitatea excipientului
(pag. Leucuta,551)
F2247109. Tratamentul local al afectiunilor vaginale se poate efectua cu:

A. solutii
B. emulsii
C. unguente
D. comprimate
E. ovule
(pag. Leucuta, 551)
F2247110. Excipienti pentru prepararea supozitoarelor vaginale:

A. unt de cacao pentru globule
B. gliceride semisintetice pentru ovule
C. masa gelatinoasa pentru globule
D. masa gelatinoasa pentru ovule
E. gliceride semisintetice pentru globule
(pag. Leucuta, 551)
F2247111. Conform FR X, supozitoarele vaginale din masa gelatinoasa:

A. au masa mai mare decat cele din unt de cacao
B. au masa mai mica decat cele din gliceride semisintetice
C. se dizolva la locul de aplicare

D. se prepara prin turnare in forme
E. pot sa contina conservanti antimicrobieni
(pag. FR X 889)
F2247112. Timpul de dizolvare al masei gelatinoase depinde de:

A. procentul de gelatin
B. procentul de glicerina
C. procentul de apa
D. natura substantelor medicamentoase incorporate
E. natura gelatinei
(pag. Leucuta, 544)
F2247113. Supozitoare uretrale:

A. bujiuri
B. forma cilindrica
C. masa gelatinoasa
D. unt de cacao
E. preparare prin modelare
(pag. Leucuta, 551)
F2347114. Excipientii utilizati pentru prepararea supozitoarelor vaginale sunt:

A. unt de cacao
C. glicerina-stearat de sodiu
D. masa gelatinoasa
E. polietileglicoli
(pag. 551)
F2347115. Masa gelatinoasa se prepara cu:

A. gelatina A (cationica)
B. gelatina B (anionica)
C. gelatine cu forta de gelificare 230-250 Bloom
D. gelatina cu viscozitate dinamica cel putin 10 mPa.s
E. gelatina cu 1500 microorganisme aerobe pe gram
(pag. 544)
F2347116. Determinarile pentru controlul supozitoarelor cu masa gelatinoasa sunt:

A. aspect, forma, dimensiune
B. omogenitatea sectiunii
C. rezistenta mecanica
D. comportamentul la dizolvare
E. testul pentru intervalul de topire
(pag. 551-552,889-890)
F2347117. Comprimatele vaginale se caracterizeaza prin:

A. forma adaptata pentru a favoriza retinerea in vagin
B. dezagregare prin efervescenta
C. dezagregare intarziata
D. dezagregare prin formare de spuma
E. rezistenta macanica mare
(pag. 577)
F2547118. Masa gelatinoasa, conform FR X :

A. se foloseste la prepararea supozitoarelor vaginale
B. contine gelatina:glicerol: apa distilata in raport 2:4:10
C. este o baza grasa
D. contine gelatina:glicerol: apa distilata in raport 2:10:4
E. se foloseste la prepararea ovulelor prin modelare manuala
(pag. 890/10)
F2547119. Pentru afectiunile vaginale se face tratament local cu:

A. drajeuri
B. granule
C. comprimate aerosoli
D. unguente
E. aerosoli
(pag. 551/7)
F2547120. Conform FR X la prepararea supozitoarelor se pot folosi urmatoarele substante auxiliare:

A. conservanti antimicrobieni
B. coloranti
C. agenti tensioactivi
D. adsorbanti
E. diluanti
(pag. 889/10)
F2547121. Controlul calitatii supozitoarelor, conform FR X prevede determinarea:

A. uniformitatii masei
B. dozarea substantelor active
C. uniformitatea volumului
D. aspectul
E. comportamentul la topire si dizolvare
(pag. 889/10)
F2547122. pH-ul fiziologic al secretiei vaginale este :

A. alcalin
B. acid
C. neutru
D. usor acid
E. 4-4,5
(pag. 551/7)
F2547123. Greutatea ovulelor preparate in farmacie prin modelare manuala, cu unt de cacao sau cu
grasimi semisintetice neutre este:
A. 1-2 g
B. 1-3 g
C. 2-4 g
D. forma sferica
E. 5-12 g
(pag. 889/10)
F2547124. Alegeti afirmatiile corecte referitoare la ovule:

A. FR X prevede o monografie de generalitati numai pentru acestea
B. FR X prevede o monografie ce cuprinde preparate vaginale, rectale si uretrale
C. FR X prevede o monografie individuala pentru ovulele cu nistatin

D. FR X nu prevede monografii individuale
E. FR X prevede si monografii individuale
(pag. 889/10)
F2547125. Greutatea ovulelor preparate in farmacie prin topire si turnare in forme folosind ca excipient
masa gelatinoasa este:
A. 1-8 g
B. 5-6 g
C. 5-10 g
D. 5-12 g
E. forma ovoidala
(pag. 889/10)
F2547126. La prepararea ovulelor, lactoza are urmatoarela roluri:

A. numai rol diluant
B. conspergant
C. aglutinant
D. este baza de supozitor cea mai folosita
E. constiuie mediu nutritiv pentru bacilul Doderlain
(pag. 551/7)
F2547127. Alegeti afirmatiile corecte despre untul de cacao:

A. nu are mai multe forme polimorfe
B. se pastreaza la temperatura camerei
C. se obtine prin presarea la cald a semintelor de teobroma cacao
D. este prevazut de FR X
E. este un excipient de semisinteza
(pag. 543/7)
F2547128. Excipientii folositi la prepararea supozitoarelor uretrale sunt:

A. masa gelatinoasa prin topire si turnare in forme
B. polimeri hidrofili
C. untul de cacao
D. polietilenglicoli
E. gliceride semisintetice prin topire si turnare in forme
(pag. 551/7)
F2547129. Calculul cantitatii de excipient necesar prepararii supozitoarelor se face tinand seama de
urmatorii factori:
A. masa de excipient hidrofil
B. densitatea excipientului
C. masa moleculara a substantei active incorporate
D. lungimea bujiului
E. masa de excipient gras
(pag. 551/7)
F2547130. Alegeti afirmatiile corecte despre supozitoarele vaginale:

A. se prepara folosind excipienti grasi
B. la preparare se poate intalni frecvent un excipient glucidic: lactoza, glucoza
C. se prepara doar prin modelare manuala
D. se prepara numai prin topire si turnare in forme
E. se prepara folosind excipienti hidrosolubili

(pag. 551/7)
F2547131. La prepararea supozitoarelor vaginale prin procedeul de topire si turnare in forme trebuie
tinut cont de urmatorii factori:
A. cantitate de substanta activa incorporata
B. capacitatea formei goale
C. cantitatea de excipient care o umple
D. raza sectiunii circulare a formei de supozitor
E. cantitatea de excipient dislocuita de cantitatea de substanta medicamentoasa
(pag. 546/7)
F2547132. Modificatori ai hidrofiliei supozitoarelor:

A. alcooli grasi: cetilic 5%
B. tensioactivi anionici:lauril sulfat de sodiu
C. ceara de albine 4-6%
D. galat de propil
E. monostearat de gliceril
(pag. 544/7)
F2547133. Viteza de difuzie asubstantei medicamentoase din supozitoare catre membrana absorbanta
depinde de:
A. gradul de ionizare al substantei medicamentoase
B. vascularizatia redusa a regiunii respective
C. prezenta unor tensioactivi
D. viteza de dizolvare in excipient
E. marimea particulelor supendate
(pag. 540/7)
F2547134. Tehnologiile industriale de preparare a supozitoarelor prin metoda topirii-turnarii sunt:

A. procedeu efectuat manual in doua etape
B. procedeu automatizat in trei etape
C. procedeu automatizat intr-o singura etapa, cu turnarea materialului topit direct in ambalaj
D. procedeu automatizat in doua etape, cu turnarea materialului topit direct in ambalaj
E. procedeu automatizat in doua etape
(pag. 548/7)
F2547135. Procedee de preparare a supozitoarelor:

A. modelare manuala
B. metoda cantaririi masei
C. metoda presarii masei
D. procedeul Munzel
E. procedeul Konig
(pag. 546/7)
F2547136. Pentru prepararea supozitoarelor vaginale se folosesc urmatorii excipienti:

A. Masa Estarinum
B. gelatina sub forma masei gelatinoase
C. polietilenglicoli
D. se folosesc numai excipienti hidrofili
E. excipienti glucidici: lactoza, glucoza
(pag. 551/7)
F2547137. Gliceridele semisintetice folosite ca excipienti la prepararea ovulelor prezinta urmatoarele

caracteristici:
A. indice de hidroxil ridicat care favorizeaza hidrofilia
B. punct de topire32-34 °C
C. indice de iod crescut (>7), deci cu stabilitate mare
D. indice de hidroxil redus care favorizeaza hidrofilia
E. lipsa hidrofiliei, neputand incorpora apa
(pag. 543/7)
F2547138. Bazele de supozitor dispersabile in apa :

A. sunt de obicei gliceride semisintetice
B. sunt substante tensioactive singure sau in amestec
C. sunt substante pe baza de polimeri solubili in apa
D. se pot folosi metilceluloza, carboximetilceluloza sodica
E. sunt un amestec in proportii variabile de gelatina, apa si glicerol
(pag. 544/7)
F2547139. Incorporarea substantei medicamentoase in baza de supozitor de face prin :

A. prin agitare cu baza de supozitor topita
B. prin precipitare
C. dizolvare
D. suspendare
E. emulsionare
(pag. 545/7)
F2547140. Cedarea substantei medicamentoase din excipientii hidrosolubili ai supozitoarelor:

A. substanta medicamentoasa este cedata pe masura ce excipientii se dizolva
B. se face usor pentru clorhidratul de efedrina, sulfatul de chinina(solubile in apa) in locul bazelor lor
C. se face usor pentru substantele medicamentoase care nu au afinitate fata de excipient(ex. Acidul
acetilsalicilic)
D. se face greu pentru clorhidratul de efedrina, sulfatul de chinina in locul bazelor lor
E. se face usor pentru fenobarbitalul sodic sau salicilat sodic in locul acizilor lor
(pag. 540/7)
F2547141. Indicele de iod:

A. este o caracteristica fizico-chimica a bazelor de supozitor grase
B. este numarul de miligrame de iod care care reactioneaza cu 100 mg grasime
C. valori mici(<7) arata posibilitatea descompunerii de catre umiditate,acizi, oxigen
D. gliceridele semisintetice au indice de iod scazut(<7), deci stabilitate mare
E. gliceridele semisintetice au indice de iod scazut(<7), deci tendinta la rancezire
(pag. 542/7)
F2547142. Inconvenientele masei gelatinoase folosite ca baza hidrosolubila pentru supozitoare:

A. permite absorbtia mai rapida a substantelor medicamentoase lipofile
B. usor iritanta a mucoasei
C. putere de dispersare mai mare decat a excipientilor grasi
D. sensibilitate la lumina
E. nu are o consistenta suficienta ca baza de supozitor
(pag. 544/7)
F2647143. Sterilizarea prin căldură uscată se poate realiza la:

A. 180 °C, cel putin 30 de minute
B. 170 °c, cel putin 3 ore

C. 160 °c, cel putin 2 ore
D. 140 °C, cel putin 2 ore
E. 140 °C, cel putin 1 oră
(pag. 10 pag. 1072)
F2647144. Căldura uscată la etuvă serveste pentru a steriliza:

A. vase de sticlă
B. solutii apoase
C. aparatură de portelan
D. pulberi
E. solutii uleioase
(pag. 8, pag. 406)
F2647145. Căldura umedă (autoclavarea) serveste pentru a steriliza:

A. pansamente chirurgicale
B. solutii apoase
C. solutii uleioase
D. articole din sticlă
E. articole din metal
(pag. 10, pag. 1072)
F2647146. Într-o încăpere sterilă fluxul de aer se poate deplasa:

A. într-o curgere tubulentă
B. laminar orizontal
C. vertical
D. multidirectional
E. tangential
(pag. 8, pag. 452)
F2647147. Ca izotonizanti la prepararea solutiilor injectabile se folosesc:

A. clorura de sodiu
B. sulfat de magneziu
C. salicilat de sodiu
D. glucoza
E. sulfat de sodiu
(pag. 8, pag 433)
F2647148. Sterilizarea recipientelor de sticlă utilizate la conditionarea solutiilor paranterale se poate

face cu:
A. vapori de apă sub presiune
B. căldură uscată
C. gaze
D. radiatie ionizantă
E. radiatii UV
(pag. 8, pag. 417)
F2647149. Sterilizarea dopurilor de cauciuc pentru închiderea flacoanelor se face:

A. cu vapori de apă sub presiune
B. cu oxid de etilen
C. prin iradiere
D. cu căldură uscată
E. prin fierbere
(pag. 8, pag.417)
F2647150. Izotonizarea emulsiilor parenterale se realizează cu:

A. glucoza
B. xilitol
C. sorbitol
D. glicerol
E. clorură de sodiu
(pag. 8, pag. 478)
F2647151. Prepararea pulberilor uscate care servesc la obtinerea ex-tempore a solutiilor sau
suspensiilor injectabile, se face prin:
A. cristalizare în conditii de sterilitate
B. liofilizare
C. aerosolizare si uscare
D. granulare
E. evaporare a solventului prin încălzire
(pag. 8, pag. 474)
F2647152. Izotonizarea emulsiilor parenterale se realizează cu:

A. clorură de sodiu
B. clorură de potasiu
C. clorură de calciu
D. sorbitol
E. xilitol
(pag. 8, pag. 478)
Tema nr. 48
Pulberi farmaceutice
BIBLIOGRAFIE:
F1248001. Care dintre cele mentionate in enunturile de mai jos se gasesc in formularea pulberii Dover
A. saruri alcaline
B. un amestec efervescent
C. substante de uz topic
D. substante antiemetice
E. opiu
(pag. 810, [FR X])
F1248002. Prepararea pulberilor ca forma farmaceutica: alegeti varianta corecta

A. uscarea substantelor medicamentoase si aducerea la gradul de maruntire prevazut, prin pulverizare si
cernere, apoi amestecare pentru omogenizare
B. maruntire in concasoare si pulverizare in mori
C. pulberile divizate se repartizeaza in doze unitare prin cintarire individuala
D. substantele foarte active se prepara sub forma de solutii titrate 1:10 sau 1:100 din care se adauga peste
pulbere cantitatea corespunzatoare
E. pulberile se pulverizeaza cu un reziduu de maximum 1%
(pag. 805, [FR X])
F1248003. Pulverizarea substantelor medicamentoase se efectueaza cu ajutorul carui dispozitiv:

A. morilor
B. concasoarelor
C. omogenizatoarelor
D. amestecatoarelor
E. atomizoarelor (nebulizatoarelor)
(pag. 211-221, [7])
F1348004. Avantajele liofilizarii sunt:

A. higroscopicitatea produsului uscat
B. rapiditatea procedeului
C. evitarea actiunii enzimelor din unele produse sau a hidrolizei
D. este usor de adaptat la solventi neaposi
E. conditii speciale de umplere si ambalare a produsului uscat
(pag. 204)
F1448005. Conform FR.X, pulberile titrate cu substante puternic active contin ca diluant:
A. zahar
B. amidon
C. caolin
D. lactoza uscata
E. dextrina
(pag. 804, [9])
F1448006. La prepararea pulberilor compuse, substantele se amesteca:
A. in ordinea descrescanda a maselor, cu exceptia substantelor cu densitate mica, ce se adauga la inceput

B. in ordinea crescanda a maselor, cu exceptia substantelor cu densitate mare, ce se adauga la inceput
C. in ordinea crescanda a maselor, cu exceptia substantelor cu densitate mare, ce se adauga la sfarsit
D. in ordinea descrescanda a maselor, indiferent de densitatea substantelor
E. in ordinea crescanda a maselor, indiferent de densitatea substantelor
(pag. 804, [9])
F1448007. Ordinea desfasurarii etapelor procedeului de uscare prin congelare este:

A. aplicarea vidului; inghetarea; uscarea primara; indepartarea vaporilor; uscarea secundara
B. inghetarea;aplicarea vidului; uscarea primara; indepartarea vaporilor; uscarea secundara
C. inghetarea;aplicarea vidului; indepartarea vaporilor;uscarea primara; uscarea secundara
D. uscarea primara;aplicarea vidului; inghetarea; indepartarea vaporilor; uscarea secundara
E. uscarea primara;aplicarea vidului; indepartarea vaporilor;inghetarea; uscarea secundara
(pag. 201 - 202, [7])
F1548008. Conform FR X este obligatorie cernerea pentru pulberile a căror masă depăşeşte:
A. 5 g
B. 10 g
C. 15 g
D. 25 g
E. 20 g
(pag. 804, [10])
F1548009. Numerele sitelor farmaceutice se stabileşte în funcţie de:

A. volumul interior
B. aria suprafeţei interioare
C. numărul de ochiuri/cm2
D. culoarea ramei
E. natura firului ce formează textura
(pag. 805, [10])
F1548010. Pentru acţiunea coleretic-colagogă se foloseşte:

A. oxidul de magneziu
B. lactoza
C. pulberea pentru soluţia Burget
D. acidul boric
E. pulberea cu extract de Belladona
(pag. 807, [10])
F1548011. Reziduul de la cernerea pentru determinarea uniformităţii fineţei pulberilor nu trebuie să fie
mai mare de:
A. 1 %
B. 5%
C. 10%
D. 15%
E. 20 %
(pag. 805, [10])
F1548012. Umiditatea substanţelor folosite la prepararea pulberilor efervescente trebuie să fie de cel
mult:
A. 0,1%
B. 0,5%
C. 1%
D. 2%
E. 3%
(pag. 804, [10])
F1548013. Uniformitatea fineţii pulberilor se determină pe o masă de pulbere de:

A. 1 g
B. 2 g
C. 3 g
D. 10 g
E. 20 g
(pag. 805, [10])
F1648014. Concasorul cu cilindri sau valturi este alcatuit din:

A. trei cilindri care se rotesc în acelasi sens
B. trei cilindri care se rotesc în sens diferit
C. doi cilindri care se rotesc în sens opus
D. doi cilindri care se rotesc în acelasi sens
E. trei - patru cilindri echidistanti unii de altii
(pag. 212, [7])
F1648015. Concasorul cu falci pentru pulverizare, are doua placi masive din otel, canelate, dispuse în
forma:
A. literei T
B. literei X
C. literei L
D. literei V
E. literei W
(pag. 211, [7])
F1648016. Concasorul cu nuca provoaca maruntirea particulelor prin zdrobirea materialului în felul
urmator:
A. între mai multe piese metalice canelate
B. între 5 piese metalice canelate
C. între doua piese mobile
D. între o piesa fixa stator si una mobila rotor
E. între nenumarate valturi
(pag. 212, [7])
F1648017. Gradul de finete al pulberii Dover oficinalizata în FR X, corespunde urmatoarei site:

A. sita V
B. sita VIII
C. sita VI
D. sita IX
E. sita VII
(pag. 810, [9])
F1648018. Moara cu cutie reduce marimea particulelor dupa cum urmeaza:

A. de la cca 10 cm la 2 cm
B. de la cca 3cm la 0,5 cm
C. de la 1 mm la 0,1 mm
D. de la cca 1 cm la cca 1 m
E. sub 0,1 mm
(pag. 212-213, [7])
F1648019. Pentru pulberea Dover oficinala în FR X se prevede urmatorul continut de prindipii active:
A. 0,5 % morfina hidroclorica
B. 1,5 % morfina baza
C. cel mult 1 % morfina anhidra
D. cel putin 0,95 % si cel mult 1,05 % morfina anhidra
E. cel putin 1 % morfina andidra
(pag. 810, [9])
F2148020. La analiza pulberilor, numaratorul Coulter serveste la determinarea:

A. marimii particulelor
B. suprafatei specifice a pulberilor
C. coeziunii particulelor patului de pulbere
D. adeziunii particulelor
E. volumului aparent al pulberii
(pag. (7) 237)
F2148021. Substantele folosite la prepararea pulberilor efervescente se usuca in prealabil astfel incat,
umiditatea lor sa fie de cel mult:
A. 10 % (procente)
B. 7,5 % (procente)
C. 5,0 % (procente)
D. 2,5 % (procente)
E. 1 % (procente)
(pag. (7) 804)
F2148022. Hidrogen fosfatul de sodiu, component al Pulberii alcaline pentru solutia Bourget:
A. este cristalizat cu 12 molecule de apa
B. se obtine din Na2HPO4 . 12H2O prin uscare la 130 ° C
C. se obtine prin uscarea la 50 ° C pana la pondere constanta a hidrogenfosfatului disodic cu 12 molecule de
apa
D. la aer pierde complet apa de cristalizare
E. se obtine prin uscare la 105 ° C
(pag. (10) 372)
F2148023. Pulberea de opiu şi ipeca se foloseşte pentru acţiunea sa:

A. antiacidă
B. laxativă
C. antiemetică
D. antitusivă şi expectorantă
E. coleretică şi colagogă
(pag. 811, [10])
F2148024. Pulberea alcalină pentru soluţia Bourget conţine:

A. 2:4:6
B. 2:6:4
C. 4:2:6
D. 4:6:2
E. 6:4:2
(pag. 807, [10])
F2148025. Pulberea laxativă efervescentă conţine drept componentă acidă:

A. acid citric
B. acid tartric
C. acid fumaric
D. acid succinic
E. acid ascorbic
(pag. 809, [10])
F2148026. Conform FR X, pulberile foarte fine corespund, ca grad de fineţe, sitei:

A. IX
B. VIII
C. VII
D. VI
E. V
(pag. 805, [10])
F2148027. Conform FR X, cernerea finală a unei pulberi este obligatorie când:

A. pulberea se administrează intern
B. masa pulberii depăşeşte 10 g
C. masa pulberii depăşeşte 15 g
D. masa pulberii depăşeşte 20 g
E. diametrul particulelor pulberii depăşeşte 100 microni
(pag. 804, [10])
F2148028. Conform FR X, pulberile titrate 1:10 sau 1:100 se prepară din:

A. substanţe anodine, prin diluare cu lactoză uscată
B. substanţe puternic acitve, prin diluare cu amidon
C. substanţe toxice, prin diluare cu amidon
D. substanţe toxice, prin diluare cu lactoză uscată
E. substanţe foarte active, prin diluare cu aerosil
(pag. 804, [10])
F2248029. Ce procedeu de pulverizare se intilneste la moara cu discuri verticale

A. impact
B. comprimare
C. impact si frecare
D. micronizare
E. taierea
(pag. Leucuta,214)
F2248030. La fragmentarea unui solid sub actiunea unei forte, obiectiv al pulverizarii, ce fel de
deformatie sufera solidul
A. elastica
B. plastica
C. tixotropa
D. reversibila
E. proportionala cu forta aplicata
(pag. Leucuta,206)
F2248031. Care dintre cele mentionate in enunturile de mai jos se gasesc in formularea pulberii Dover
A. saruri alcaline
B. un amestec efervescent
C. substante de uz topic
D. substante antiemetice
E. opiu
(pag. FRX,810)
F2248032. Pulverizarea substantelor medicamentoase se efectueaza cu ajutorul

A. morilor
B. concasoarelor
C. omogenizatoarelor
D. amestecatoarelor
E. atomizoarelor (nebulizatoarelor)
(pag. Leucuta,211)
F2248033. Prepararea pulberilor ca forma farmaceutica

A. uscarea substantelor medicamentoase si aducerea la gradul de maruntire prevazut , prin pulverizare si
cernere, apoi amestecare pentru omogenizare
B. maruntire in concasoare si pulverizare in mori
C. pulberile divizate se repartizeaza in doze unitare prin cintarire individuala
D. substantele foarte active se prepara sub forma de solutii titrate 1:10 sau 1:100 din care se adauga peste
pulbere cantitatea corespunzatoare
E. pulberile se pulverizeaza cu un reziduu de maximum 1%
(pag. FRX,805)
F2248034. Ce prevedere are FRX cu privire la pastrarea pulberilor

A. in capsule gelatinoase tari
B. in capsule amilacee (casete)
C. in capsule amilacee (casete)
D. in recipiente bine inchise
E. nu se mai folosesc in practica farmaceutica
(pag. FRX,807)
F2348035. Avantajele liofilizarii sunt:

A. higroscopicitatea produsului uscat
B. rapiditatea procedeului
C. evita actiunea enzimelor din unele produse sau hidroliza
D. este usor de adaptat la solventi neaposi
E. conditii speciale de umplere si ambalare a produsului uscat
(pag. 204)
F2548036. Conform F.R. X cernerea finala a pulberilor este obligatorie atunci cand masa pulberii
depaseste:
A. 10g
B. 20g
C. 50g
D. 100g
E. 200g
(pag. 804 (10))
F2548037. Substantele foarte active se prepara sub forma de pulberi titrate (1:10 sau 1:100) prin diluare
cu:
A. Glucoza
B. Fructoza uscata
C. Lactoza uscata
D. Manoza
E. Galactoza uscata
(pag. 804 (10))
F2548038. Pulberea lazativa efervescenta contine ca si componenta acida:

A. Acid citric
B. Acid tartric
C. Acid carbonic
D. Acid fosforic
E. Acid malic
(pag. 807 (10))
F2548039. Pentru acţiunea coleretic-colagogă se foloseşte:

A. pulberea cu extract de Belladona
B. acidul boric
C. pulberea pentru soluţia Burget
D. lactoza
E. oxidul de magneziu
(pag. 807/10)
F2548040. Conform FR X este obligatorie cernerea pentru pulberile a căror masă depăşeşte:
A. 5 g
B. 25 g
C. 20 g
D. 15 g
E. 10 g
(pag. 804/10)
F2548041. Umiditatea substanţelor folosite la prepararea pulberilor efervescente trebuie să fie de cel
mult:
A. 0,1%
B. 1%
C. 3%
D. 0,5%
E. 2%
(pag. 804/10)
F2548042. Uniformitatea fineţii pulberilor se determină pe o masă de pulbere de:

A. 20 g
B. 10 g
C. 3 g
D. 2 g
E. 1 g
(pag. 805/10)
F2548043. Reziduul de la cernerea pentru determinarea uniformităţii fineţei pulberilor nu trebuie să fie
mai mare de:
A. 20 %
B. 15%
C. 10%
D. 5%
E. 1 %
(pag. 805/10)
F2548044. Avantajele liofilizării sunt urmatoerle,cu exceptia:

A. porozitatea obţinută
B. uscarea la temperaturi foarte joase
C. echipamente de lucru scumpe
D. oxidare redusă
E. nu denaturează proteinele
(pag. 204/7)
F2648045. Valorile de pH tolerate de ochi sunt cuprinse între:

A. 2 - 7,3
B. 4 - 7,5
C. 3 - 6,9
D. 6,4 - 7,8
E. 7,5 - 9,5
(pag. 8, pag.570)
F2648046. Oculoguttae atropini sulfatis FR X:

A. are concentratia 0,1 %
B. se păstrează la Separanda
C. prezintă pH cupris între 6,5 - 7,5
D. are efect miotic
E. se conservă cu diacetat de hexidină
(pag. 9, pag. 711)
F2648047. În cazul picăturilor de ochi suspensie, mărimea a 90 % din particulele suspendate trebuie să
fie de cel mult:
A. 10 micrometri
B. 25 micrometri
C. 50 micrometri
D. 100 micrometri
E. 150 micrometri
(pag. 9, pag. 710)
F2648048. Unguentele oflalmice se conservă:

A. în recipiente sterile de cel mult 20 g
B. în recipiente bine închise
C. la cel mult 25 °C
D. ferit de lumină
E. la loc răcoros
(pag. 9, pag. 953)
F2648049. Conservarea picăturilor pentru ochi se face:

A. în recipiente cu capacitate de cel mult 10 ml cu picurător
B. la loc răcoros
C. în flacoane bine închise
D. ferit de lumină
E. ferit de umiditate
(pag. 9, pag. 711)
F1248050. Care dintre prevederile de mai jos sunt incluse in monografia de generalitati Pulveres din
FRX
A. la prepararea pulberilor compuse substantele se amesteca in ordinea crescinda a maselor
B. la prepararea pulberilor compuse substantele se amesteca in ordinea crescinda a densitatilor
C. gradul de finete se determina cu ajutorul microscopului prevazut cu micrometru ocular etalonat
D. pulberile efervescente se pastreaza in recipiente inchise etans
E. pulberile efervescente se prepara doar ca produse industriale
(pag. 804, [FR X])
F1248051. Care este tipul de preparat de care apartin pulberile farmaceutice incluse ca monografii in
FR X:
A. pulberi destinate prepararii comprimatelor
B. pulberi destinate conditionarii in capsule
C. pulberi nedivizate de uz intern
D. pulberi nedivizate de uz extern
E. pulberi divizate
(pag. 804, [FR X])
F1248052. Determinarea granulometriei pulberilor se efectueaza cu

A. cu ajutorul sitelor standardizate in privinta marimii ochiurilor
B. microscopic
C. prin centrifugare
D. cu numaratorul Coulter
E. prin dispersia luminii laserului
(pag. 231-244, [7])
F1248053. Dupa destinatia privind administrarea lor, pulberile pot fi, conform monografiei de
generalitati a farmacopeei:
A. pentru cale orala
B. pentru a se aplica pe piele sau pe mucoase
C. pentru prepararea comprimatelor
D. pentru prepararea capsulelor
E. pentru incorporare in forme farmaceutice semisolide (unguente)
(pag. 805, [FR X])
F1248054. Farmacopeea prevede ca uniformitatea finetii pulberilor sa se determine astfel; alegeti

variantele corecte
A. o cantitate de pulbere plasata pe sita prevazuta in farmacopee, se agita 20 minute, reziduul la cernere sa
nu fie mai mare de 5% cu sita specificata si sa nu fie mai mic de 60% cu sita superioara
B. pulberea trebuie sa treaca in intregime prin sita specificata
C. reziduul de la cernere prin sita specificata sa nu fie mai mare de 1%
D. reziduul de la cernere prin sita specificata se pulverizeaza din nou si se aduce in amestec
E. daca particulele pulberii sint mai mici decit dimensiunea sitei IX se pot folosi si alte metode prevazute in
monografia respectiva
(pag. 805, [FR X])
F1248055. Gradul de finete al pulberii se determina, conform farmacopeei

A. cu ajutorul sitelor standardizate
B. dimensiunea particulelor se apreciaza dupa latura interioara a ochiului sitelor (mm)
C. microscopic
D. cu ajutorul numaratorului Coulter

E. folosind metode de adsorbtie a unui gaz, determinarea suprafetei specifice si apoi a dimensiunii
particulelor
(pag. 805, [FR X])
F1248056. Modalitati de reprezentare a distributiei marimii particulelor unei pulberi polidisperse

A. histograma
B. curba de frecventa
C. curba de frecventa cumulativa
D. curba distributiei de tip Gauss
E. planimetrie
(pag. 225-231, [7])
F1248057. Mori care actioneaza in principal prin impact:alegeti-le

A. cu discuri
B. cu ciocane
C. cu dinti
D. cu cilindri
E. cu bile
(pag. 211-211, [7])
F1248058. Mori folosite la pulverizare: alegeti variantele corecte

A. concasorul cu falci
B. mori cu bile
C. mori coloidale
D. mori cu jet de aer
E. dezintegratoare
(pag. 211-221, [7])
F1248059. Pulberile ca forma farmaceutica divizata in doze unitare se pot conditiona in moduri
dioferie; alegeti variantele corecte
A. in capsule gelatinoase tari
B. in capsule amilacee (casete)
C. in capsule gelatinoase moi
D. in saculete
E. nu se mai folosesc
(pag. 561, [7])
F1248060. Pulverizarea substanelor medicamentoase si a excipientilor in industria farmaceutica se

efectueaza cu:
A. moara cu cilindri
B. moara cu discuri verticale
C. moara cu ciocane
D. moara cu bile
E. mori de agat
(pag. 211-221, [7])
F1248061. Sterilitatea pulberilor este ceruta de farmacopee in cazul pulberilor

A. cu antibiotice
B. care se aplica pe plagi
C. care se aplica pe arsuri
D. care se aplica pe pielea sugarilor
E. cu substante termolabile
(pag. 805, [FR X])
F1348062. Comportamentul la pulverizare este determinat de:

A. forta aplicata
B. natura materialului
C. duritatea materialului
D. umiditatea produsului
E. polimorfism
(pag. 208)
F1348063. Determinarea marimii particulelor prin metoda microscopica se realizeaza cu:

A. microscop electronic cu transmisie
B. microscop electronic cu baleiaj
C. ultramicroscop
D. lupa cu convergenta mare
E. microscop optic
(pag. 231)
F1348064. Determinarea marimii particulelor prin sedimentare se efectueaza prin:

A. fotodensitometrie
B. variatia curentului electric in zona de masurare
C. separarea in camp de gravitatie normal
D. separarea prin centrifugare
E. separarea particulelor in mediu lichid
(pag. 234-236)
F1348065. F.R.X. caracterizeaza sitele prin:

A. modul
B. latura interioara a ochiului (in mm.)
C. numarul de ochiuri pe cm. Patrat
D. diametrul sarmei (in mm.)
E. mesh
(pag. 805)
F1348066. Imbunatatirea curgerii pulberilor se face prin:

A. modificarea marimii particulelor si a distributiei marimii lor
B. modificarea unghiului de udare
C. modificarea formei particulelor
D. modificarea formularii
E. modificarea tehnologiei
(pag. 259-260)
F1348067. In operatiile tehnologice cu pulberi reducerea marimii particulelor contribuie la:

A. amestecarea mai usoara in vederea omogenizarii
B. evitarea separarii
C. favorizarea curgerii
D. scaderea energiei superficiale
E. cresterea vitezei de dizolvare
(pag. 206)
F1348068. Masurarea suprafetei specifice a pulberilor se realizeaza prin:

A. permeametrie
B. adsorbtie de gaz
C. sedimentare
D. spectroscopie de corelatie fotonica
E. dispersia luminii laserului
(pag. 241-242)
F1348069. Micronizarea pulberilor se realizeaza cu:

B. moara cu energie fluida
C. micronizator cu ciocane
D. moara cu dinti sau cu ace
E. moara coloidala
(pag. 217-219)
F1348070. Procedeul dinamic de uscare prin convectie se realizeaza in:

A. tunel uscator
B. uscator rotativ
C. pat fluidizat
D. uscator cu tavi
E. etuva
(pag. 190-191)
F1448071. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la amestecarea pulberilor este adevarata:
A. conduce la obtinerea unui amestec intamplator
B. este neutra
C. conduce la obtinerea unui amestec ordonat
D. se realizeaza numai prin convectie si difuzie
E. este influentata de marimea particulelor
(pag. 145, 153, 157, 158, [7])
F1448072. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la pulberi sunt prevazute in FR.X:
A. sunt constituite din particule mai mult sau mai putin uniforme ale uneia sau mai multor substante active
B. sunt folosite ca atare sau divizate in doze unitare
C. cernerea finala este obligatorie cand masa pulberii depaseste 25 g
D. gradul de finete al pulberii se determina cu ajutorul sitelor standard
E. se conserva in recipiente bine inchise, la cel mult 25 °C
(pag. 804 - 805, [9])
F1448073. Factorii care influenteaza pulverizarea solidelor sunt:

A. forta aplicata
B. duritatea materialului
C. umiditatea produsului
D. tipul morii
E. polimorfismul produsului
(pag. 208, [7])
F1448074. Pulberea alcalina oficinala:

A. este denumita si pulbere Seidlitz
B. este denumita si pulbere pentru solutie Bourget
C. contine sulfat de sodiu, fosfat disodic si bicarbonat de sodiu
D. contine substante anhidre
E. actioneaza ca si coleretic - colagog
(pag. 807, [9])
F1448075. Pulverizarea solidelor prin metoda comprimarii se realizeaza cu:

B. concasorul cu nuca
C. moara cu ciocane
D. moara cu valturi
E. mojarul mecanic
(pag. 213 - 214, [7])
F1448076. Sitele standard prevazute in FR.X sunt numerotate conventional in functie de:
A. latura interioara a ochiurilor (in mm)
B. forma ochiurilor
C. numarul de ochiuri corespunzator pe cm2
D. diametrul sarmei (in mm)
E. suprafata utila de cernere
(pag. 805, [9])
F1448077. Uscarea pulberilor prin convectie se realizeaza cu:

A. uscator in pat fluidizat
B. uscator cu vid
C. atomizor
D. microunde
E. uscator cu tavi
(pag. 190 - 193, [7])
F1548078. Amestecătoarele agitatoare sunt:

A. amestecătoare în infinit
B. amestecătorul planetar
C. amestecătorul cu spire
D. amestecătorul cu spiră verticală planetară
E. amestecătorul de mare viteză cu agitare mecanică
(pag. 163, [7])
F1548079. Aplicaţiile liofilizării sunt:

A. păstrarea produselor de origine biologică
B. păstrarea ţesuturilor sau organelor de diferite origini pentru grefe
C. păstrarea materiei vii
D. păstrarea produselor instabile în soluţii
E. denaturarea proteinelor
(pag. 204, [7])
F1548080. Avantajele liofilizării sunt:

A. uscarea la temperaturi foarte joase
B. porozitatea obţinută
C. nu denaturează proteinele
D. oxidare redusă
E. echipamente de lucru scumpe
(pag. 204, [7])
F1548081. Etapele procedeului de uscare prin congelare sunt:

A. îngheţarea
B. aplicarea vidului
C. uscarea primară
D. îndepărtarea vaporilor
E. încălzirea
(pag. 203, [7])
F1548082. Mecanismele amestecării pulberilor sunt:

A. amestecarea prin convecţie
B. amestecarea prin alunecare sau forfecare
C. amestecarea prin difuziune
D. agitare în mojar
E. cernere
(pag. 158, [7])
F1548083. Pentru pulverizarea produselor solide se foloseşte:

A. concasorul cu nucă
B. concasorul cu cilindrii
C. moara cu cuţite
D. concasorul cu fălci
E. nici o variantă nu e corectă
(pag. 212, [7])
F1548084. Tobele de amestecare pentru pulberi sunt:

A. site
B. amestecătoare în infinit
C. amestecătoare cilindrice
D. amestecătoare biconice
E. amestecătoare cubice
(pag. 162, [7])
F1548085. Uscarea soluţiilor diluate şi a suspensiilor se realizează:

A. în tobe de uscare
B. în uscător prin aerosolizare
C. în uscător prin liofilizare
D. prin criodesicare
E. doar a, c şi d sunt corecte
(pag. 198, [7])
F1548086. Uscătoarele folosite în industrie, pentru pulberi, sunt:

A. uscătorul cu tăvi
B. tunelul uscător
C. uscătorul rotativ
D. uscătorul în pat fluidizat
E. uscarea la temperatura camerei
(pag. 190, [7])
F1648087. Ce forma au paletele, cum sunt dispuse si cum functioneaza "Amestecatorul de pulberi
Lödige" ?
A. Palete lamelare simple
B. Palete cu forma de sapa dispuse în jurul unui ax orizontal
C. Palete cu forma de sapa dispuse în jurul unui ax vertical
D. Departeaza mereu materialul din centru
E. Aduce mereu materialul spre centru

(pag. 163-164, [7])
F1648088. Din ce este constituit si cum functioneaza "Amestecatorul de pulberi cu spira verticala
planetara" ?
A. Este constituit dintr-un vas cilindric
B. Este constituit dintr-un vas paralelipipedic
C. Este constituit dintr-un vas conic
D. Transporta pulberea de la baza spre vârf cu ajutorul unei spire interioare rotative
E. Transporta pulberea de la vârf spre baza în jurul unui ax fix
(pag. 163, [7])
F1648089. Dupa FR X finetea pulberilor se determina astfel:

A. pe 20 g pulbere prin agitare în sita prevazuta cu capac, 20 de minute
B. pe 25 g pulbere prin agitare în sita prevazuta cu capac, 30 de minute
C. reziduul obtinut cu sita specificata nu trebuie sa fie mai mare de 5 % si mai mic de 60 % cu sita superioara
daca nu se prevede altfel
D. reziduul obtinut cu sita specificata sa nu fie mai mare de 2 %
E. reziduul obtinut sa nu fie mai mic de 75 % cu sita superioara
(pag. 804-805, [9])
F1648090. Dupa FR X, compozitia, gradul de finete al componentelor si sinonimul preparatului oficinal

"Pulvis alcalinum" sunt urmatoarele:
A. Natrii sulfas (VI) 2,5 g; Natrii hydrogenophosphas (VI) 3,5 g; Natrii hydrogenocarbonas (VI) 5,5 g
B. Natrii sulfas anhydricus (V) 2 g; Dinatrii hydrogeniphosphas (V) 4 g; Natrii hydrogenocarbonas (V) 6 g
C. Pulvis aerophorus laxans
D. Pulbere Seidlitz
E. Pulbere alcalina pentru solutia Bourget
(pag. 807-808, [9])
F1648091. Dupa FR X, compozitia, gradul de finete al componentelor si sinonimul preparatului oficinal

"Pulvis efervescens laxans" sunt urmatoarele:
A. Natrii sulfas (VI) 2,5 g; Natrii hydrogenocarbonas (VI) 6 g; Acidum citricum (VI) 6,5 g
B. Magnesii sulfas (V) 2 g; Natrii hydrogenocarbonas (V) 6,5 g; Acidum tartaricum (V) 5 g
C. I: Natrii sulfas anhydricus (R) (V) 2 g; Natrii hydrogenocarbonas (V) 6,5 g; II: Acidum tartaricum (V) 6 g
D. Sare de Vichy
E. Pulvis aerophorus laxans
(pag. 809, [9])
F1648092. Dupa FR X, compozitia, sinonimul si actiunea farmacologica a preparatului oficinal "Pulvis

Opii et Ipecacuanhae" sunt urmatoarele:
A. Extractum opii siccum (VI) 20 g; Ipecacuanhae radix (VI) 5 g; Saccharum lactis 75 g
B. Opium pulveratum (VII) 10 g; Ipecacuanhae radix (VII) 10 g; Saccharum lactis 80 g
C. actiune antitusiva, expectoranta
D. Laudanum
E. Pulbere Dover
(pag. 810, [9])
F1648093. La ce grad de finete corespund urmatoarele site, dupa FR X ?

A. Sita II pentru fragmente mici
B. Sita V pentru pulbere semifina
C. Sita IV pentru pulbere groscioara
D. Sita I pentru fragmente mijlocii
E. Sita VII pentru pulbere fina

(pag. 805, [9])
F1648094. Pentru determinarea gradului de finete al pulberilor, FR X prevede site standard, numerotate
conventional în modul urmator:
A. cu cifre arabe în ordinea 1-8 în functie de forma ochiurilor
B. cu cifre romane în ordinea I-IX în functie de dimensiunea laturilor interioare ale ochiurilor, de numarul de
ochiuri corespunzator pe centimetru patrat si de diametrul sârmei
C. gradul de finete al pulberii cernute creste în functie de cresterea ordinului de numerotare al sitei
D. gradul de finete al pulberii cernute descreste în functie de descresterea ordinului de numerotare al sitei
E. gradul de finete al site IV corespunde pentru pulbere semifina
(pag. 805, [9])
F1648095. Prin ce se caracterizeaza amestecatorul de pulberi "Moritz Turbo" ?

A. Are turbina într-un vas simplu conic
B. Are discuri verticale de amestecare
C. Are turbina într-un vas dublu conic
D. Are discuri orizontale de amestecare
E. Viteza de amestecare este superioara fata de amestecatorul Roto-P. Zauchetta
(pag. 164, [7])
F2148096. Micronizatoarele cu energie fluida:

A. realizeaza pulverizarea materialului solid prin frecare
B. realizeaza pulverizarea materialului solid prin impact
C. realizeaza pulverizarea prin impact si frecare
D. produc o reducere a dimensiunii particulelor in domeniul 1 cm - 1 micron
E. produc o reducere a particulelor la dimensiuni milimetrice
(pag. (7) 217 - 218)
F2148097. Caracterizarea curgerii pulberilor se poate face prin determinarea:

A. ariei suprafetei specifice
B. unghiului de repaus
C. densitatii patului de pulbere
D. gradului de dispersie
E. diametrului median al particulelor
(pag. (7) 255 - 257)
F2148098. Care dintre indicii urmatori caracterizeaza curgerea pulberilor:

A. Kozeny
B. Carr
C. Young
D. Haussner
E. Stokes
(pag. (7) 257 - 258)
F2148099. Factorii dependenti de particule care influenteaza amestecarea pulberilor sunt:

A. marimea
B. densitatea
C. proportia diferitilor componenti
D. umiditatea
E. sarcina electrostatica
(pag. (7) 158 - 160)
F2148100. La alegerea unui amestecator folosit pentru obtinerea unui amestec omogen de pulberi se
va tine seama de:
A. marimea particulelor
B. tendinta de separare a pulberilor
C. distributia granulometrica a particulelor
D. coeziunea particulelor
E. umiditate
(pag. (7) 165)
F2148101. Precizati pulberile, conform FR, pentru care determinarea gradului de finete se poate face
prin metode prevazute in monografiile respective:
A. pulberi la care dimensiunea particulelor este mai mica decat diametrul ochiurilor sitei VII
B. pulberi la care dimensiunea particulelor este mai mica decat dimetrul ochiurilor sitei IX
C. pulberi la care se prevede o anumita forma cristalina
D. pulberi amorfe
E. pulberi higroscopice
(pag. (7) 805)
F2148102. La prepararea Pulberii de opiu si ipeca:

A. se foloseste opiul pulbere, corespunzand ca grad de finete sitei V
B. se foloseste opiul pulbere, corespunzand ca grad de finete sitei VII
C. se foloseste radacina de ipeca, corespunzand ca grad de finete sitei VII
D. diluantul este lactoza
E. diluantul este dextrina
(pag. (10) 810)
F2148103. Care din afirmaţiile referitoare la Pulberea alcalină din FR X sunt adevărate:
A. conţine în formulare substanţe higroscopice care trebuie uscate înainte de amestecare
B. se mai numeşte Pulbere alcalină pentru soluţia Bourget
C. o doză cântăreşte 12 g
D. este o pulbere foarte fină
E. soluţiea are pH-ul 7 - 7,5
(pag. 807, [10])
F2148104. FR X face următoarele referiri la pulberile farmaceutice:

A. sunt preparate farmaceutice solide constituite din particulele uniforme ale uneia sau mai multor substanţe
active
B. substanţele active pot fi asociate cu substanţe auxiliare
C. se folosesc ca atare sau divizate în doze unitare
D. se administrează exclusiv pe cale parenterală
E. se păstrează ferit şi de lumină, la loc răcoros, în recipiente închise etanş
(pag. 804-808, [10])
F2148105. FR X prevede ca probe de control pentru pulberile farmaceutice:

A. omogenitatea
B. gradul de fineţe
C. densitatea
D. capacitatea de curgere
E. dozarea substanţelor active
(pag. 805, [10]; 807, [9])
F2148106. Care din regulile impuse de FR X la prepararea pulberilor sunt adevărate:
A. fiecare substanţă solidă se usucă în prealabil, se cerne şi se aduce la gradul de diviziune prevăzut
B. în general pulverizarea substanţelor se face fără reziduu
C. amestecarea substanţelor se face în ordinea descrescătoare a maselor, cu excepţia substanţelor cu
densitate mare care se adaugă la sfârşit
D. amestecarea substanţelor se face în ordinea crescătoare a maselor, cu excepţia substanţelor cu densitate
mare care se adaugă la început
E. amestecarea se face în ordinea descrescătoare a maselor, cu excepţia substanţelor cu densitate mare
care se adaugă la început
(pag. 804, [10])
F2148107. Conform FR X, pulberile efervescente se păstrează în recipiente:

A. bine închise
B. închise etanş
C. bine închise şi în prezenţa unei substanţe deshidratante
D. colorate
E. metalice
(pag. 807, [10])
F2148108. Pulberea alcalină din FR X se foloseşte pentru acţiunea sa:

A. antiacidă
B. purgativă
C. coleretică
D. colagogă
E. sedativă
(pag. 808, [10])
F2148109. Conform FR X, se prepară prin metode care le asigură sterilitatea şi care permit evitarea
unei contaminări ulterioare cu microorganisme, pulberile:
A. care se aplică pe plăgi
B. care se aplică pe arsuri
C. antisudorifice
D. care se aplică pe pielea sugarilor
E. care se aplică pe mucoase
(pag. 805, [10])
F2148110. Conform FR X, clasificarea sitelor se face după:

A. latura interioară a ochiului (în mm)
B. modul
C. numărul de ochiuri pe cm2
D. diametrul sârmei (în mm)
E. suprafaţa utilă de cernere a sitei
(pag. 805, [10])
F2148111. Referitor la determinarea uniformităţii fineţii pulberilor FR X prevede următoarele:

A. se iau în lucru 20 g de pulbere
B. reziduul de la cernere obţinut cu sita specificată trebuie să fie mai mare de 5%
C. reziduul de la cernere obţinut cu sita specificată nu trebuie să fie mai mare de 5%
D. reziduul de la cernere obţinut cu sita superioară nu trebuie să fie mai mic de 60%, dacă nu se prevede
altfel
E. reziduul de la cernere obţinut cu sita superioară trebuie să fie mai mic de 60%, dacă nu se prevede altfel
(pag. 805, [10])
F2248112. Pulverizarea substanelor medicamentoase si a excipientilor in industria farmaceutica se
efectueaza cu
A. moara cu cilindri
B. moara cu discuri verticale
C. moara cu ciocane
D. moara cu bile
E. mori de agat
(pag. Leucuta,211)
F2248113. Determinarea granulometriei pulberilor se efectueaza cu

A. cu ajutorul sitelor standardizate in privinta marimii ochiurilor
B. microscopic
C. centrifugare
D. numaratorul Coulter
(pag. Leucuta,222)
F2248114. Modalitati de reprezentare a distributiei marimii particulelor unei pulberi polidisperse

A. histograma
B. curba de frecventa
C. curba de frecventa cumulativa
D. curba distributiei de tip Gauss
E. planimetrie
(pag. Leucuta,222)
F2248115. Sterilitatea pulberilor este ceruta de farmacopee in cazul pulberilor

A. cu antibiotice
B. care se aplica pe arsuri
C. care se aplica pe plagi
D. care se aplica pe pielea sugarilor
E. cu substante termolabile
(pag. FRX,805)
F2248116. Dupa destinatia privind administrarea lor, pulberile pot fi, conform monografiei de
generalitati a farmacopeei
A. pentru cale orala
B. pentru a se aplica pe piele sau pe mucoase
C. pentru prepararea comprimatelor
D. pentru prepararea capsulelor
E. pentru incorporare in forme farmaceutice semisolide (unguente)
(pag. FRX,805)
F2248117. Ce particularitati se intilnesc la micronizatorul cu jet de aer pentru pulverizare

A. mecanismul de pulverizare este comprimarea
B. mecanismul de pulverizare este impactul si frecarea
C. marimea particulelor care se obtin este de ordinul milimetrilor
D. marimea particulelor care se obtin este de ordinul micrometrilor
E. pentru separarea pulberii fine se foloseste ciclonul de separare
(pag. Leucuta,217)
F2248118. Ce dimensiuni ale particulelor se folosesc pentru a determina marimea lor

A. diametrul observat ( microscop)
B. diametrul perimetrului proiectat
C. diametrul suprafetei proiectate

D. diametrul Feret
E. diametrul Martin
(pag. Leucuta,222)
F2248119. Ce diferente sunt intre o histograma si o curba de frecventa in reprezentarea distributiei

granulometrice a unei pulberi
A. histograma reda frecventa procentuala a particulelor din diferitele clase granulometrice ale pulberii
polidisperse
B. curba de frecventa reda frecventa procentuala in functie de diametrul mediu al clasei granulometrice
C. curba de frecventa reprezinta procentul de particule inferior unei marimi date
D. curba de frecventa reprezinta procentul de particule superior unei marimi date
E. curba de freventa reprezinta procentajul cumulativ in functie de logaritmul diametrului
(pag. Leucuta,225)
F2248120. In procedeul de sortare a particulelor cu ajutorul sitelor, care este criteriul de alcatuire a
seriei de site , in ordinea descrescatoare a marimii ochiurilor, folosite la separarea pe clase
granulometrice a unei pulberi
A. unic in toata lumea
B. difera intre tari, conform criteriului organismului de standardizare
C. exista dificultati in trecerea de la o normare la alta
D. este necesar ca o sortare sa fie insotita de criteriul care a servit in procesare
E. pentru separare se foloseste agitarea sau un curent de aer
(pag. Leucuta,232)
F2248121. Ce este pipeta Andreasen si care este modul de lucru

A. este un instrument de masurare a volumului picaturilor
B. este un dispozitiv pentru evaluarea marimii particulelor unei suspensii
C. procedeul de determinare se bazeaza pe ecuatia lui Stokes a vitezei de sedimentare a particulelor
D. prelevarea probelor se face la timpii calculati in care sedimenteaza particule de o anumita marime
E. procentul particulelor de o anumita marime se determina gravimetric, dupa evaporarea solventului din
proba prelevata
(pag. Leucuta,235)
F2248122. Care este modul de lucru al numaratorului Coulter pentru determinarea marimii particulelor
A. se bazeaza pe diferenta de volum intre particule
B. se bazeaza pe marimea suprafetei particulelor masurate
C. masoara particule mai mari de 0,1 micrometri
D. principiul determinarii consta in schimbarea rezistentei electrice intre doi electrozi situati de o parte si alta a
unui orificiu al tubului plasat in suspensia cu particulele de masurat, la trecerea unei particule prin orificiu
E. inregistrarea marimii particulelor se face electronic
(pag. Leucuta,237)
F2248123. Ce metoda se foloseste pentru determinarea marimii particulelor submicronice

A. sortarea cu site
B. metoda microscopica, folosind microscopul optic
C. metoda de dispersie a luminii laserului
D. spectroscopia de corelatie fotonica
E. determinarea suprafetei particulelor
(pag. Leucuta,238)
F2248124. Cum se pot folosi metodele bazate pe determinarea suprafetei particulelor, la evaluarea
dimensiunii acestora
A. suprafata specifica a unei particule depinde de diametrul sau

B. se poate masura suprafata particulelor prin metode care se bazeaza pe adsorbtia unui gaz
C. masurarea suprafetei unei pulberi se poate face microscopic
D. o metoda permeametrica foloseste trecerea gazului cu o anumita presiune prin patul pulberii
E. o alta metoda permeametrica realizeaza o presiune scazuta la iesirea gazului din patul unei pulberi
(pag. Leucuta,240)
F2248125. Care este tipul de preparat de care apartin pulberile farmaceutice incluse ca monografii in
FR X
A. pulberi destinate prepararii comprimatelor
B. pulberi destinate conditionarii in capsule
C. pulberi nedivizate de uz intern
D. pulberi nedivizate de uz extern
E. pulberi divizate de uz intern
(pag. FRX,804)
F2248126. Mori care actioneaza in principal prin impact

A. cu discuri
B. cu ciocane
C. cu dinti
D. cu cilindri
E. cu bile
(pag. Leucuta,215)
F2248127. Care dintre prevederile de mai jos sunt incluse in monografia de generalitati Pulveres din
FRX
A. la prepararea pulberilor compuse substantele se amesteca in ordinea crescinda a maselor
B. la prepararea pulberilor compuse substantele se amesteca in ordinea crescinda a densitatilor
C. gradul de finete se determina cu ajutorul microscopului prevazut cu micrometru ocular etalonat
D. pulberile efervescente se pastreaza in recipiente inchise etans
E. pulberile efervescente se prepara doar ca produse industriale
(pag. FRX,805)
F2248128. Gradul de finete al pulberii se determina, conform farmacopeei

A. cu ajutorul sitelor standardizate
B. dimensiunea particulelor se apreciaza dupa latura interioara a ochiului sitelor (mm)
C. microscopic
D. cu ajutorul numaratorului Coulter
E. folosind metode de adsorbtie a unui gaz , determinarea suprafetei specifice si apoi a dimensiunii
particulelor
(pag. FRX,805)
F2248129. Farmacopeea prevede ca uniformitatea finetii pulberilor sa se determine astfel

A. folosind 2 tipuri de site, reziduul de la cernere sa nu fie mai mare de 5% cu sita specificata si sa nu fie mai
mic de 60% cu sita superioara
B. pulberea trebuie sa treaca in intregime prin sita specificata
C. reziduul de la cernere prin sita specificata sa nu fie mai mare de 1%;
D. reziduul de la cernere prin sita specificata se pulverizeaza din nou si se aduce in amestec
E. daca particulele pulberii sint mai mici decit dimensiunea sitei IX se pot folosi si alte metode prevazute in
monografia respectiva
(pag. FRX,805)
F2248130. Mori folosite la pulverizare
B. mori cu bile
C. mori coloidale
D. mori cu jet de aer
E. dezintegratoare
(pag. Leucuta,211)
F2348131. Procedeul dinamic de uscare prin convectie se realizeaza in:

A. tunel uscator
B. uscator rotativ
C. pat fluidizat
D. uscator cu tavi
E. etuva
(pag. 190-192)
F2348132. In operatiile tehnologice cu pulberi reducerea marimii particulelor contribuie la:

A. amestecarea mai usoara in vederea omogenizarii
B. evitarea separarii
C. favorizarea curgerii
D. scaderea energiei superficiale
E. cresterea vitezei de dizolvare
(pag. 206)
F2348133. Comportamentul la pulverizare este determinat de:

A. forta aplicata
B. natura materialului
C. duritatea materialului
D. umiditatea produsului
E. polimorfism
(pag. 208)
F2348134. Micronizarea pulberilor se realizeaza cu:

B. moara cu energie fluida
C. micronizator cu ciocane
D. moara cu dinti sau cu ace
E. moara coloidala
(pag. 217-220)
F2348135. Determinarea marimii particulelor prin metoda microscopica se realizeaza cu:

A. microscop electronic cu transmisie
B. microscop electronic cu baleiaj
C. ultramicroscop
D. lupa cu convergenta mare
E. microscop optic
(pag. 231)
F2348136. F.R.X. caracterizeaza sitele prin:

A. modul
B. latura interioara a ochiului (in mm)
C. numarul de ochiuri pe cm patrat
D. diametrul sarmei (in mm)
E. mesh
(pag. 805)
F2348137. Determinarea marimii particulelor prin sedimentare se efectueaza prin:

A. fotodensitometrie
B. variatia curentului electric in zona de masurare
C. separarea in camp de gravitatie normal
D. separarea prin centrifugare
E. separarea particulelor in mediu lichid
(pag. 234-237)
F2348138. Masurarea suprafetei specifice a pulberilor se realizeaza prin:

A. permeatie
B. adsorbtie de gaz
C. sedimentare
D. spectroscopie de corelatie fotonica
(pag. 241-244)
F2348139. Imbunatatirea curgerii pulberilor se face prin:

A. modificarea marimii particulelor si a distributiei marimii lor
B. modificarea unghiului de udare
C. modificarea formei particulelor
D. modificarea formularii
E. modificarea tehnologiei
(pag. 249-250)
F2548140. Conform F.R. X substantele folosite la prepararea pulberilor efervescente se usuca in

prealabil conform prevederilor din monografia respectiva astfel incat umiditatea lor sa fi de cel mult:
A. 0,01%
B. 0,1%
C. 1%
D. 10%
E. 10 ‰
(pag. 804 (10))
F2548141. Conform F.R. X gradul de finete a pulberilor:

A. Se determina cu ajutorul sitelor standardizate
B. Sita nr V corespunde pulberii groscioare
C. Site nr VIII corespunde pulberii fine
D. Pentru pulberea semifina corespunde sita VI
E. Pentru pulberea mijlocie corespunde sita IV
(pag. 805 (10))
F2548142. Conform F.R. X pulberea alcalina contine:

A. Sulfat de sodiu anhidru 2g
B. Sulfat de potasiu 2g
C. Dihidrogenofosfat monosodic 4g
D. Hidrogenofosfat disodic 4g
E. Bicarbonat de sodiu 6g
(pag. 807 (10))
F2548143. Sunt oficinale in F.R. X urmatoarele pulberi:

A. Pulberea alcalina pentru solutie Bourget
B. Pulberea alcalina
C. Pulberea laxativa efervescenta
D. Pulberea Dover
E. Nici o pulbere nu este oficinala in F.R. X
(pag. 807 (10))
F2548144. Gasiti corespondenta corecta:

A. Pulberea alcalina-coleretic-colagoga
B. Pulberea Dover-coleretic-colagoga
C. Pulbere de opiu si ipeca-coleretic-colagoga
D. Pulbere de opiu si ipeca-antitusiva-expectoranta
E. Pulberea Dover-antitusiva-expectoranta
(pag. 807-811(10))
F2548145. Urmatoarele mori se folosesc la micsorarea marimii particulelor pulberilor:

A. Moara cu pierte
B. Moara cu discuri verticale
C. Moara cu ciocane
D. Moara cu energie fluida
E. Moara cu bile cu cilindru rotativ
(pag. 212-215 (7))
F2548146. Principiul masurarii marinii particulelor pulberilor se bazeaza pe:

A. Trecerea pulberilor prin ochiurile unei site
B. Pe separarea fractiunilor de particul cuprinse intre doua site supraouse in ordinea descrescatoare o
marimii ochiurilor
C. Pe separarea fractiunilor de particul cuprinse intre doua site supraouse in ordinea crescatoare o marimii
ochiurilor
D. Pe fenomenul de cernere
E. Pe procesul de sortare
(pag. 232 (7))
F2548147. Metode de sedimentare folosite la determinare marimii particulelor pulberilor:

A. Separarea in camp de gravitatie normal
B. Separarea in camp de gravitatie inferior celui normal
C. Separarea in camp de gravitatie superior celui normal
D. Metoda variatiei curentului electric in zona de masurare
E. Metoda de dispersie a luminii laserului
(pag. 231-235 (7))
F2548148. Factori care influenteaza viteza de curgere prin orificii

A. Diametrul orificiului
B. Unghiul peretelui cosului
C. Grosimea cosului
D. Curgerea in masa si gurgerea in palnie
E. Masa de pulbere
(pag. 253 (7))
F2548149. Imbunatatirea curgerii pulberilor se poate face prin:

A. Modificarea formei particulelor
B. Marirea incarcarii cu sarcini electrostatice

C. Modificarea marimii marticulelor
D. Micsorarea incarcarii cu sarcini electrostatice
E. Modificarea tehnologiei
(pag. 259 (7))
F2548150. Obiectivele granularii pulberilor

A. Prevenirea separarii componentilor unui amestec de pulberi
B. Imbunatatirea proprietatilor de curgere a amestecului
C. Imbunatatirea proprietatilor de comprimare a amestecului
D. Granulele fiind mai putin dense decat amestecul de pulberi va ocupa un volum mai mic pe unitatea de
greutate
E. Granularea materialelor toxice reduce riscul raspandirii pulberii toxice in mediul inconjurator
(pag. 261 (7))
F2548151. Mecanisme ale aglomerarii pentru formarea granulelor:

A. Aparitia de forte de atractie intre particulele solide
B. Formarea nucleelor
C. Coalescenta aglomerarilor
D. Aparitia puntilor solide
E. Stratificarea si cresterea granulelor
(pag. 267 (7))
F2548152. Numerele sitelor farmaceutice se stabileşte în funcţie de urmatorii factor, cu exceptia:

A. numărul de ochiuri/cm2
B. volumul interior
C. culoarea ramei
D. aria suprafeţei interioare
E. natura firului ce formează textura
(pag. 805/10)
F2548153. Mecanismele amestecării pulberilor sunt:

A. amestecarea prin convecţie
B. cernere
C. agitare în mojar
D. amestecarea prin difuziune
E. amestecarea prin alunecare sau forfecare
(pag. 158/7)
F2548154. Tobele de amestecare pentru pulberi sunt:

A. amestecătoare în infinit
B. amestecătoare cilindrice
C. site
D. amestecătoare biconice
E. amestecătoare cubice
(pag. 162/7)
F2548155. Amestecătoarele agitatoare sunt:

A. amestecătorul planetar
B. amestecătoare în infinit
C. amestecătorul cu spire
D. amestecătorul de mare viteză cu agitare mecanică
E. amestecătorul cu spiră verticală planetară

(pag. 163/7)
F2548156. Uscătoarele folosite în industrie, pentru pulberi, sunt:

A. uscătorul în pat fluidizat
B. uscătorul cu tăvi
C. uscătorul rotativ
D. tunelul uscător
E. uscarea la temperatura camerei
(pag. 190/7)
F2548157. Uscarea soluţiilor diluate şi a suspensiilor se realizează:

A. în uscător prin aerosolizare
B. în tobe de uscare
C. prin criodesicare
D. în uscător prin liofilizare
E. doar a, c şi d sunt corecte
(pag. 198/7)
F2548158. Etapele procedeului de uscare prin congelare sunt:

A. aplicarea vidului
B. îngheţarea
C. uscarea primară
D. încălzirea
E. îndepărtarea vaporilor
(pag. 203/7)
F2548159. Aplicaţiile liofilizării sunt:

A. păstrarea materiei vii
B. păstrarea produselor de origine biologică
C. păstrarea ţesuturilor sau organelor de diferite origini pentru grefe
D. denaturarea proteinelor
E. păstrarea produselor instabile în soluţii
(pag. 204/7)
F2548160. Pentru pulverizarea produselor solide se foloseşte:

A. concasorul cu cilindrii
B. concasorul cu nucă
C. concasorul cu fălci
D. moara cu cuţite
E. nici o variantă nu e corectă
(pag. 212/7)
F2648161. În legătură cu preparatele oftalmice este adevărat că:

A. solutiile hipotone sunt mai bine tolerate decât cele hipertone
B. tonicitatea influentează biodisponibilitatea
C. agentii tensioactivi umectanti pot avea efecte favorabile asupra absorbtiei substantelor active
D. agentii de crestere a vâscozitătii influentează favorabil absorbtia substantelor active
E. pH-ul nu influentează toleranta
(pag. 8, pag. 572)
F2648162. Solutiile oftalmice oficinale în FR X sunt:
A. Oculoguttae chloramfenicoli
B. Oculoguttae atropini sulfatis
C. Oculoguttae resorcinoli
D. Oculoguttae zinci sulfatis
E. Oculoguttae oxacilini
(pag. 9, pag. 711)
F2648163. Oculoguttae pilocarpini nitratis FR X:

A. are concentratia 1 %
B. se păstrează la Venena
C. trebuie să prezinte un pH cuprins între 4 - 5,5
D. are efect miotic
E. se prepară cu tampon fosfat
(pag. 9, pag. 712)
F2648164. Agentii de crestere a vâscozitătii preparatelor oftalmice se folosesc:

A. pentru scăderea toxicitătii medicamentului
B. pentru prelungirea contactului preparatului cu corneea
C. pentru usurarea manipulării
D. pentru cresterea tolerantei lentilelor de contact
E. la băile oculare
(pag. 8, pag. 588)
F2648165. Ca izotonizanti pentru colirele hipotonice se utilizează:

A. clorura de sodiu
B. clorura de calciu
C. acidul boric
D. azotat de sodiu
E. sulfatul de sodiu
(pag. 8, pag. 567)
F2648166. Inocuitatea preparatelor oftalmice se asigură prin:

A. izotonizarea solutiilor hipotone
B. asigurarea pH-ului de stabilitate chimică a substantelor active
C. cresterea vâscozitătii
D. îndepărtarea particulelor străine
E. aplicare limitată
(pag. 8, pag. 567)
F2648167. Prelungirea contactului medicamentului oftalmic cu cornea, pentru a prelungi durata de

absorbtie, se realizează prin utilizarea:
A. vehiculelor mai vâscoase
B. latexurilor oftalmice
C. solutiilor uleioase
D. oculare
E. agentilor tensioactivi
(pag. 8, pag. 588)
F2648168. Conservantii antimicrobieni admisi de FR X la prepararea colirelor multidoză sunt:

A. nipaesterii
B. acetatul de clorhexidină
C. fenoseptul
D. clorura de benzalconiu
E. fenolul
(pag. 9, pag. 710)
F2648169. Băile oculare:

A. se prescriu în cantităti de cel putin 50 g
B. trebuie să fie izohidrice
C. se prezintă sub formă de solutii sau suspensii
D. se utilizează în termen de 7 zile de la deschiderea flaconului
E. trebuie să fie sterile
(pag. 9, pag. 711)
F2648170. Picăturile de ochi se vor izotoniza în cazul în care:

A. substanta activă este peste 1 %
B. contin substante coloidale
C. sunt indicate pentru tratamentul de lungă durată
D. sunt hipertone
E. sunt uleioase
(pag. 8, pag. 567)
Tema nr. 49
Comprimate, capsule
BIBLIOGRAFIE:
F1249001. Care dintre substantele medicamentoase de mai jos sunt conditionate in capsule
gelatinoase moi oficinale
A. tetraciclina
B. ampicilina
C. rifampicina
D. vitamina E
E. vitamina C
(pag. 202, [FR X])
F1249002. In ce procedeu de obtinere a comprimatelor excipientul cel mai important pentru calitatea
comprimatului este celuloza microcristalina (Avicel):
A. comprimare dupa granulare uscata
B. comprimlare dupa granulare umeda
C. comprimare directa
D. comprimate filmate
E. comprimate cu invelis in principal de zahar
(pag. 565, [7])
F1249003. Procedeu de obtinere a capsulelor gelatinoase moi concomitent cu incorporarea

continutului medicamentos lichid:
A. Eli Lilly
B. Farmatic
C. Scherer
D. Hofliger
E. Parke Davis
(pag. 333, [7])
F1449004. Conform FR.X, comprimatele acoperite trebuie sa se dezagrege:

A. in apa, in cel mult 15 minute, daca nu se prevede altfel
B. in solutie acida de pepsina, in cel mult 1 ora, daca nu se prevede altfel
C. in solutie acida de pepsina, in cel mult 30 minute, daca nu se prevede altfel
D. in solutie alcalina de pancreatina, in cel mult 1 ora, daca nu se prevede altfel
E. in solutie alcalina de pancreatina, in cel mult 90 minute, daca nu se prevede altfel
(pag. 285, [9])
F1449005. In scopul prepararii unui comprimat de marime convenabila, se utilizeaza ca excipient un:
A. diluant
B. liant
C. dezagregant
D. lubrifiant
E. edulcorant
(pag. 565, [7])
F1449006. Lubrifiantii care micsoreaza lipirea materialului de comprimat de ponsoane si matrita sunt
denumiti:
A. lubrifianti propriu-zisi
B. glisanti
C. lianti
D. antiaderenti
E. agenti antifrictionali
(pag. 567, [7])
F1449007. Urmatoarele afirmatii referitoare la capsulele gelatinoase moi sunt adevarate cu exceptia:
A. se mai numesc si perle
B. sunt constituite dintr-un invelis de gelatina moale
C. au forma sferica sau ovala
D. contin substante lichide
E. se inchid prin imbucare
(pag. 589, [7])
F1549008. Conform FR X, comprimatele acoperite trebuie să se dezagrege în pepsină-soluţie acidă în

cel mult:
A. o oră
B. 30 minute
C. 15 minute
D. 40 minute
E. 25 minute
(pag. 284, [10])
F1549009. Conform FR X, comprimatele efervescente trebuie să se dizolve sau să se disperseze în apă

cu efervescenţă în cel mult:
A. 5 minute
B. 15 minute
C. 10 minute
D. 25 minute
E. 20 minute
(pag. 284, [7])
F1549010. Conform FR X, dacă nu se prevede altfel, în formula de preparare a comprimatelor acidul

stearic trebuie să fie de cel mult:
A. 3 %
B. 10%
C. 1%
D. 15%
E. 5%
(pag. 284, [10])
F1549011. Conform FR X, dacă nu se prevede altfel, în formula de preparare a comprimatelor aerosilul

trebuie să fie de cel mult:
A. 10 %
B. 1%
C. 2%
D. 3%
E. 4%
(pag. 284, [10])
F1549012. Conform FR X, dacă nu se prevede altfel, în formula de preparare a comprimatelor talcul

A. 2 %
B. 3%
C. 1%
D. 10%
E. 5%
(pag. 284, [10])
F1549013. Uniformitatea masei comprimatelor se determină, conform FR X, pe:

A. 5 comprimate neacoperite
B. 10 comprimate neacoperite
C. 15 comprimate neacoperite
D. 20 comprimate neacoperite
E. 25 comprimate neacoperite
(pag. 284, [10])
F1649014. Compresibilitatea este capacitatea unei pulberi de a-si micsora volumul sub actiunea fortei
de comprimare si în realitate fenomenul este complex si se împarte în mai multe etape:
A. doua etape
B. 6 etape
C. 3 etape
D. 4 etape
E. 5 etape
(pag. 297, [7])
F1649015. Compresibilitatea este capacitatea unei pulberi de a-si micsora volumul sub actiunea fortei
de comprimare si teoretic fenomenul necesita mai multe etape:
A. 4 etape
B. 3 etape
C. 2 etape
D. 6 etape
E. 5 etape
(pag. 297, [7])
F1649016. La masina de comprimat excentrica cu un singur ponson comprimarea are loc în mai multe
etape:
A. 5 etape
B. 2 etape
C. 4 etape
D. 8 etape
E. 6 etape
(pag. 290, [7])
F1649017. La masinile de comprimat cu presa rotativa umplerea matritei se realizeaza în:

A. doi timpi
B. 4 timpi
C. 6 timpi
D. 8 timpi
E. într-un singur timp
(pag. 291, [7])
F1649018. Masina de comprimat cu excentric cu un singur ponson are urmatorul randament de lucru:
A. 10.000-15.000 comprimate pe ora

B. cca. 50.000 comprimate pe ora
C. 500-600 comprimate pe ora
D. 1.500-6.000 comprimate pe ora
E. peste 100.000 comprimate pe ora
(pag. 291, [7])
F1649019. Masinile de comprimat cu presa rotativa au un randament care depinde de numarul de

posturi de lucru si de viteza de rotatie si ajunge la:
A. 5.000-6.000 comprimate pe ora
B. pâna la 1.000 comprimate pe ora
C. un numar nedefinit de comprimate pe ora
D. pâna la 50.000 comprimate pe ora
E. 10.000-1.000.000 comprimate pe ora
(pag. 291, [7])
F2149020. Conform FR X, comprimatele acoperite trebuie să se dezagrege în soluţie acidă de pepsină

în cel mult:
A. 15 min, dacă nu se prevede altfel
B. 30 min, dacă nu se prevede altfel
C. 60 min, dacă nu se prevede altfel
D. 90 min, dacă nu se prevede altfel
E. 120 min, dacă nu se prevede altfel
(pag. 285, [10])
F2149021. Conform FR X, capsulele gelatinoase gastrosolubile trebuie să se dezagrege în apă:

A. în cel mult 5 minute, dacă nu se prevede altfel
B. în cel mult 15 minute, dacă nu se prevede altfel
C. în cel mult 30 minute, dacă nu se prevede altfel
D. între 30 şi 60 minute, dacă nu se prevede altfel
E. în cel mult 60 minute, dacă nu se prevede altfel
(pag. 193, [10])
F2149022. Conform FR X, comprimatele efervescente trebuie să se dizolve sau să disperseze în apă,

cu efervescenţă, în cel mult:
A. 5 minute
B. 10 minute
C. 15 minute
D. 20 minute
E. 30 minute
(pag. 285, [10])
F2149023. Conform FR X comprimatele neacoperite trebuie să se dezagrege în apă în cel mult:

A. 15 minute, dacă nu se prevede altfel
B. 30 minute, dacă nu se prevede altfel
C. 60 minute, dacă nu se prevede altfel
D. 90 minute, dacă nu se prevede altfel
E. 120 minute, dacă nu se prevede altfel
(pag. 285, [10])
F2249024. In ce procedeu de obtinere a comprimatelor excipientul cel mai important pentru calitatea
comprimatului este celuloza microcristalina (Avicel)
A. comprimare dupa granulare uscata
B. comprimlare dupa granulare umeda

C. comprimare directa
D. comprimate filmate
E. comprimate cu invelis in principal de zahar
(pag. Leucuta,568)
F2249025. Care dintre substantele medicamentoase de mai jos sunt conditionate in capsule
gelatinoase moi oficinale
A. tetraciclina
B. ampicilina
C. rifampicina
D. vitamina E
E. vitamina C
(pag. FRX,202)
F2249026. Procedeu de obtinere a capsulelor gelatinoase moi concomitent cu incorporarea

continutului medicamentos lichid
A. Eli Lilly
B. Farmatic
C. Scherer
D. Hofliger
E. Parke Davis
(pag. Leucuta,332)
F2249027. Care dintre excipientii enumerati are rol lubrifiant in formularea comprimatelor
A. amidonul
B. stearatul de magneziu
C. gelatina
D. metilceluloza
E. polivinilpirolidona
(pag. Leucuta,567)
F2249028. Care dintre excipientii enumerati au rol glisant in formularea comprimatelor

A. bentonita
B. dioxid de siliciu coloidal (Aerosil)
C. lactoza
D. ulei de vaselina
E. manitol
(pag. Leucuta,567)
F2249029. Care dintre polimerii mentionati mai jos este insolubil dar permeabil, folosindu-se in
acoperirea comprimatelor sau peletelor in vederea cedarii prelungite
A. metilceluloza
B. hidroxipropilmetilceluloza
C. acetoftalatul de celuloza
D. etilceluloza
E. hidroxietilceluloza
(pag. Leucuta,573)
F2249030. Ce fel de substante medicamentoase se prelucreaza in comprimate cu cedare prelungita

A. cu indice terapeutic mic
B. cu domeniu terapeutic ingust
C. cu timp de injumatatire biologica scurt
D. cu timp de injumatatire biologica lung

E. care au dozele terapeutice foarte mari
(pag. Leucuta,577)
F2249031. Ce conditie farmacocinetica este necesar sa fie indeplinita pentru a putea formula o
substanta medicamentoasa in produse cu cedare prelungita de uz oral
A. timp de injumatatire biologica lung
B. viteza de absorbtie mai mare decit cea de cedare din preparatul farmaceutic
C. clearance mare
D. volum de distributie mare
E. metabilizare hepatica mare
(pag. Leucuta,576)
F2249032. Care dintre excipientii enumerati au rol plastifiant in invelisul capsulelor gelatinoase moi
A. zahar
B. dioxid de titan
C. vanilina
D. nipagin
E. glicerol
(pag. Leucuta,589)
F2249033. Care este natura vehiculului folosit la medicamentele care se conditioneaza in capsule
gelatinoase moi
A. apa
B. emulsii ulei/apa
C. emulsii apa/ulei
D. solutii acide
E. ulei vegetal
(pag. Leucuta,590)
F2249034. Care este produsul operatiilor de extrudare-sferonizare

A. comprimate
B. pulberi
C. granule neuniforme
D. cilindri e material compactat
E. pelete
(pag. Leucuta,270)
F2249035. Ce sistem de acoperire in pat fluidizat are sistemul de aerosolizare la baza dispozitivului, iar
antrenarea particulelor se face prin cilindrul interior
A. Stokes
B. Higuchi
C. Pellegrini
D. Wurster
E. Scherer
(pag. Leucuta,317)
F2349036. Prepararea capsulelor gelatinoase tari goale se face:

A. automatizat prin imersie
B. procedeu continuu al matritei rotative
C. din foi de gelatina care se aplica pe suprafata unui disc prevazut cu alveole
D. prin picurare
E. prin criodesicare
(pag. 325)
F2549037. Se numesc capsule operculate:

A. Capsulele amilacee
B. Capsulele gelatinoase moi
C. Capsulele gelatinoase tari
D. Perlele
E. Casetele
(pag. 193 (10))
F2549038. Conform F.R. X capsulele sunt pentru administrare:

A. Orala
B. Rectala
C. Vaginala
D. Auriculara
E. Oculara
(pag. 192 (10))
F2549039. Conform FR X, dacă nu se prevede altfel, în formula de preparare a comprimatelor talcul

A. 1%
B. 2 %
C. 3%
D. 10%
E. 5%
(pag. 284/10)
F2549040. Conform FR X, dacă nu se prevede altfel, în formula de preparare a comprimatelor acidul

stearic trebuie să fie de cel mult:
A. 10%
B. 1%
C. 3 %
D. 15%
E. 5%
(pag. 284/10)
F2549041. Conform FR X, dacă nu se prevede altfel, în formula de preparare a comprimatelor aerosilul

A. 1%
B. 10 %
C. 3%
D. 2%
E. 4%
(pag. 284/10)
F2549042. Conform FR X, comprimatele efervescente trebuie să se dizolve sau să se disperseze în apă

cu efervescenţă în cel mult:
A. 20 minute
B. 25 minute
C. 10 minute
D. 15 minute
E. 5 minute
(pag. 284/7)
F2549043. Conform FR X, comprimatele acoperite trebuie să se dezagrege în pepsină-soluţie acidă în

cel mult:
A. 25 minute
B. 40 minute
C. 15 minute
D. 30 minute
E. o oră
(pag. 284/10)
F2549044. Uniformitatea masei comprimatelor se determină, conform FR X, pe:

A. 10 comprimate neacoperite
B. 5 comprimate neacoperite
C. 20 comprimate neacoperite
D. 25 comprimate neacoperite
E. 15 comprimate neacoperite
(pag. 248/10)
F1249045. Care dintre enunturile de mai jos referitoare la acoperirea cu film polimeric conduce la
realizarea cedarii prelungite:
A. acoperirea unui comprimat cu film gastrosolubil
B. acoperirea unor grupe de unitati medicamentoase ( granule, pelete) cu filme polimerice solubile in apa, dar
de grosimi diferite
C. acoperirea unor pelete cu filme polimerice insolubile dar permeabile ( acetoftalat de celuloza)
D. acoperirea se face in tobe de acoperire, in pat de aer fluidizat, sau amestecatoare de mare viteza
E. cedarea se face in toate cazurile de mai sus, prin dizolvarea filmului
(pag. 571-4, [7])
F1249046. Care dintre enunturile de mai jos corespund caracteristicilor unor comprimate cu cedare
prelungita:
A. cedarea substantei medicamentoase se face pe o perioada prelungita de timp, in comparatie cu
preparatele cu cedare imediata, de cca 12-24 ore
B. prelungirea duratei de cedare se datoreaza unei micsorari a vitezei de cedare din preparatul farmaceutic;
C. prelungirea duratei de cedare se datoreaza caracteristicilor moleculare ale substantei medicamentoase;
D. formularea unor comprimate cu cedare prelungita se preteaza la substante cu timp de injumatatire
biologica scurt si cu indice terapeutic mare
E. prelungirea cedarii din comprimat se poate face prin formularea unei matrite( polimer hidrosolubil,
termoplastic, sau corpuri grase) sau prin acoperirea cu film polimeric, insolubil dar permeabil (sistem
rezervor)
(pag. 577, [7])
F1249047. Care dintre enunturile de mai jos referitoare la comprimate efervescente, sunt corecte:
A. contin un amestec generator de dioxid de carbon ( acid citric plus bicarbonat de sodiu);
B. la preparare se evita umiditatea excesiva si granularea impreuna a componenetei acide si alcaline;
C. toti componentii sint solubili, cu exceptia lubrifiantului;
D. la preparare nu este necesara evitarea umiditatii deoarece se conditioneaza in prezenta de silicagel cu rol
absorbant al acesteia;
E. se administreaza oral, spre a grabi dezagregarea in stomac
(pag. 576, [7])
F1249048. Care dintre enunturile de mai jos referitoare la comprimate, sunt corecte:
A. contin doze unitare din una sau mai multe substante medicamentoase, si se obtin prin comprimarea unui
volum constant de pulbere sau granule, la masini de comprimat;
B. comprimarea depinde de compresibilitatea si compactibilitatea materialului
C. in formulare se asociaza excipienti care sa usureze comprimarea si sa confere caracteristicile dorite
comprimatelor
D. comprimatele reprezinta o forma farmaceutica in declin datorita unor probleme biofarmaceutice care sint
implicate in formulare
E. datorita facilitatii fabricarii, nu se cer fabricilor sa realizeze regulile de buna practica a fabricatiei ca in cazul
altor medicamente
(pag. 290,564,FR,284, [7])
F1249049. Care dintre excipientii de mai jos sunt componenti ai invelisului capsulelor gelatinoase tari:
A. gelatina
B. colagen
C. plastifianti
D. apa
E. antioxidanti
(pag. 584, [7])
F1249050. Care dintre lubrifiantii mentionati se folosesc la prepararea comprimatelor efervescente

A. stearatul de magneziu
B. talcul
C. acidul stearic
D. polietilenglicolii cu masa moleculara de 4000 sau mai mare
E. benzoatul de sodiu
(pag. 568, [7])
F1249051. Care dintre urmatorii excipienti sunt limitati procentual de FRX in masa continutului
capsulelor
A. talc
B. acid stearic
C. stearatul de magneziu sau stearatul de calciu
D. Aerosilul
E. lacoza
(pag. 193, [FR X])
F1249052. Care dintre variabilele de formulare si tehnologice influenteaza cel mai mult cresterea
rezistentei mecanice a comprimatelor
A. lubrifiantul
B. forta de comprimare
C. liantul
D. dezagregantul
E. diluantul
(pag. 296,562,566, [7])
F1249053. Care teste prevazute de FR X pot evalua capacitatea de eliberare a substantei

medicamentoase din comprimate
A. uniformitatea masei
B. dezagregarea
C. dozarea
D. conservarea
E. dizolvarea
(pag. 284, [FR X])
F1249054. In care dintre conditiile mentionate mai jos are loc umplerea capsulelor gelatinoase tari cu
un continut medicamentos
A. umplerea cu pulbere sau granule se face la volum, de aceea are o mare importanta modul de curgere a
particulelor
B. aprecierea curgerii se poate face din evaluarea indicelui de compresibilitate (Carr)
C. o curgere mai buna se realizeaza in cazul unei impachetari mari a particulelor, care determina o porozitate
mica si coeziune mare
D. prezenta lubrifiantilor este nedorita, deoarece desi usureaza curgerea, intirzie umectarea si dizolvarea
particulelor medicamentoase
E. curgerea nu este influentata de marimea particulelor care influenteaza doar viteza de dizolvare
(pag. 585-6, [7])
F1249055. Prevederi in monografia de generalitati Compressi din farmacopee referitoare la tipurile de

comprimate; alegeti ennturile corecte
A. comprimate neacoperite
B. comprimate acoperite
C. comprimate cu cedare prelungita
D. comprimate cu cedare controlata
E. comprimate pentru uz parenteral
(pag. 284, [FR X])
F1249056. Tipuri de capsule prevazute in FR X

A. gelatinoase tari (operculate)
B. amilacee (casete)
C. de hirtie
D. gelatinoase moi (perle)
E. gelatinoase pentru uz rectal si vaginal
(pag. 192, [FR X])
F1349057. Adaugarea corectorilor de gust si miros este admisa numai pentru:

A. comprimatele care se mentin in gura
B. comprimatele vaginale
C. comprimatele pentru implante
D. comprimatele pentru inhalatii
E. comprimatele care se administreaza dupa o prealabila dizolvare
(pag. 284)
F1349058. Avantajele acoperirii comprimatelor:

A. protejarea continutului medicamentos fata de factorii de mediu
B. mascarea gustului sau mirosului neplacut al unor componente
C. usurarea ingerarii
D. tehnologia de fabricare complicata fata de comprimatele neacoperite
E. prelungirea actiunii
(pag. 569)
F1349059. Care dintre metodele de control al comprimatelor sunt oficializate:

A. dezagregare
B. duritate
C. uniformitatea masei
D. dizolvare
E. uniformitatea continutului
(pag. 284)
F1349060. Conditiile de calitate ale capsulelor prevazute de F.R.X. sunt:

A. descriere
B. dezagregare
D. masa totala pe recipient
E. dozare
(pag. 193)
F1349061. Continutul capsulelor gelatinoase moi poate fi:

A. solutie apoasa
B. solutie uleioasa
C. suspensie apoasa
D. suspensie uleioasa
E. emulsie U/A
(pag. 590)
F1349062. F.R.X. oficializeaza:

A. capsule gelatinoase tari
B. capsule gelatinoase moi
C. microcapsule
D. nanocapsule
E. capsule amilacee
(pag. 193)
F1349063. F.R.X. prevede prepararea invelisului capsulelor din:

A. amidon
B. hidroxipropil metilceluloza
C. gelatina
D. gelatina formolizata
E. metilceluloza
(pag. 192)
F1349064. In formula de preparare a continutului capsulelor F.R.X. admite cel mult:

A. 3 % talc
B. 5 % caolin
C. 1 % acid stearic
D. 1 % stearat de magneziu sau de calciu
E. 10 % aerosil
(pag. 193)
F1349065. Matritele din material plastic elibereaza substanta activa din comprimat:
A. independent de pH
B. prin eroziune
C. prin solubilizare
D. prin dizolvare
E. independent de prezenta enzimelor
(pag. 583)
F1349066. Mijloacele farmaceutice prin care se obtine actiunea de lunga durata sunt:
A. acoperirea
B. retinerea intr-o matrita inerta

C. formarea unor complecsi intre substantele active si substantele auxiliare
D. pulverizarea
E. cernerea
(pag. 582)
F1349067. Preparatele obtinute dupa principiul invelirii sau incorporarii in masa sunt:
A. comprimate cu actiune prelungita
B. drajeuri
C. Spansule
D. comprimate vaginale
E. comprimate pentru inhalatii
(pag. 582)
F1349068. Substantele inerte care se comprima fara dificultati utilizate la comprimarea directa sunt:
A. amidon de cartofi
B. lactoza uscata prin spray
C. bentonita
D. celuloza microcristalina
E. fosfat de calciu
(pag. 568)
F1349069. Sursele de acizi pentru comprimatele efervescente sunt:

A. acid citric
B. acid tartric
C. acid clorhidric
D. acid fosforic
E. acid acetic
(pag. 576)
F1349070. Talcul poate indeplini rol de:

A. aglutinant
B. diluant
C. glisant
D. dezagregant
E. antiaderent
(pag. 567)
F1349071. Tipurile de matrite ale comprimatelor cu actiune prelungita sunt:

A. matrite hidrofobe
B. matrite din material plastic
C. matrite hidrofile
D. matrite solubile
E. matrite insolubile
(pag. 583)
F1449072. Capsulele gelatinoase tari:

A. se mai numesc capsule operculate
B. se mai numesc perle
C. sunt constituite din doua parti cilindrice
D. au forma sferica
E. protejeaza substantele higroscopice fata de vaporii de apa din atmosfera
(pag. 584 - 585, [7])
F1449073. Care dintre afirmatiile referitoare la dezagreganti nu este falsa:

A. se folosesc pentru a invinge forta de coeziune a materialului conferita prin comprimare si prin prezenta
liantilor
B. se folosesc pentru a creste coeziunea granulelor in timpul comprimarii
C. se adauga amestecului de pulberi inainte de granulare
D. se adauga intergranular
E. se folosesc sub forma de mucilagii
(pag. 566, [7])
F1449074. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la comprimate sunt prevazute de FR.X:
A. sunt preparate farmaceutice solide care contin doze unitare din una sau mai multe substante active
B. sunt destinate administrarii pe cale orala si vaginala
C. se obtin prin comprimare directa sau dupa o prealabila granulare
D. pot fi neacoperite si acoperite
E. se conserva in recipiente bine inchise
(pag. 284, [9])
F1449075. Conform FR.X, este admisa adaugarea corectorilor de gust si de miros numai pentru
comprimatele:
A. care se mentin in gura
B. cu cedare rapida
C. care se administreaza dupa o prealabila dizolvare
D. cu cedare prelungita
E. acoperite
(pag. 284, [9])
F1449076. Diluantii folositi la formularea comprimatelor sunt:

A. talcul
B. lactoza - forma alfa
C. fosfatul tricalcic
D. manitolul
E. amidonuri
(pag. 565, [7])
F1449077. Gelatina folosita la formularea capsulelor gelatinoase tari:

A. se obtine prin hidroliza colagenului animal
B. se obtine din piele de porc prin hidroliza alcalina - tipul A
C. se obtine din piele de porc prin hidroliza acida - tipul A
D. se obtine din oase si piele de animale prin hidroliza acida - tipul A
E. se obtine din oase si piele de animale prin hidroliza alcalina - tipul B
(pag. 585, [7])
F1549078. Ca diluant pentru obţinerea comprimatelor se foloseşte:

A. papaverina clorhidrică
B. lactoza
C. amidonul
D. manitolul
E. zahărul
(pag. 565, [7])
F1549079. Clasificarea lubrifianţilor se face în:
A. propriu-zişi
B. solubili în benzen
C. antiaderenţi
D. coloranţi
E. glisanţi
(pag. 567, [7])
F1549080. Excipienţii utilizaţi la comprimarea directă sunt:

A. fosfat dicalcic hidratat
B. avicel
C. lactoza hidratată spray-dried
D. zahărul compresibil
E. paracetamolul
(pag. 568, [7])
F1549081. FR X menţionează păstrarea la Venena a comprimatelor:

A. nitroglicerină
B. colchicină
C. digoxină
D. tamoxifen
E. aspirină
(pag. 290, [10])
F1549082. FR X prevede:
A. capsule cu fenazonă
B. capsule cu ampicilină
C. capsule cu acetat de retinol
D. capsule cu tetraciclină
E. capsule cu aminofenazonă
(pag. 200, [10])
F1549083. La prepararea capsulelor gelatinoase moi se folosesc:

A. conservanţi
B. aromatizanţi
C. agenţi de acoperire gastrorezistenţi
D. agenţi de acoperire enterosolubili
E. sisteme tip matriţă
(pag. 589, [7])
F1549084. Lianţii cei mai folosiţi pentru obţinerea comprimatelor sunt:

A. talcul
B. guma arabică
C. coca de amidon
D. zahărul
E. gelatina
(pag. 566, [7])
F1549085. Pentru realizarea cedării prelungite se folosesc:

A. sisteme tip rezervor
B. forme convenţionale
C. sisteme tip matriţă
D. soluţii
E. răşini schimbătoare de ioni sau complecşi greu solubili

(pag. 582, [7])
F1549086. Polimerii enteroslubili folosiţi pentru acoperirea comprimatelor sunt:

A. PVP
B. şelac
C. acetoftalat de celuloză
D. polivinilacetoftalat
E. PEG
(pag. 571, [7])
F1649087. Dupa FR X capsulele sunt învelusuri care contin doze unitare de substante active si în
functie de consistenta învelisului difera forma capsulelor precum si natura substantelor active pe care
le învelesc:
A. capsulele gelatinoase tari (perle) sunt preprate din gelatina, au învelis continuu, forma de cilindrii alungiti,
rotunjiti la capete, se închid prin îmbucare, contin substante active lichide sau paste, solutii de substante
active
B. capsulele gelatinoase moi (perle) sunt constituite dintr-un învelis continuu si moale de gelatina, au forma
sferica sau ovala, contin substante active lichide sau sub forma de pasta sau substante solide în solutie
C. capsulele gelatinose moi (capsule operculate) sunt preparate din gelatina, au forma sferica sau ovala,
contin amestecuri de substante sub forma de pulberi sau granule
D. capsulele gelatinoase tari (capsule operculate) sunt preparate din gelatina, au forma de cilindrii alungiti,
rotunjiti la capete, care se închid prin îmbucare si contin de obicei amestecuri de substante sub forma de
pulberi sau granulate,
E. capsulele amilacee (casete) sunt preparate din amidon, au forma de cilindrii plati a caror diametre ca
marime difera putin, premitând inchiderea lor prin suprapunere sau apasare, contin amestecuri de
substante solide
(pag. 192-193, [9])
F1649088. Dupa FR X capsulele trebuie sa se dezagrege astfel:

A. capsulele gelatinoase gastrosolubile trebuie sa se dezagrege în ser fiziologic în 15 minute
B. capsulele gelatinoase gastrosolubile trebuie sa se dezagrege în apa, în cel mult 30 minute, daca nu se
prevede altfel
C. capsulele gelatinoase enterosolubile nu trebuie sa se dezagrege în pepsina solutie (R) în 60 minute, ci
trebuie sa se dezagrege în cel mult 30 minute în solutia alcalina de pancreatina (R)
D. capsulele gelatinoase enterosolubile nu trebuie sa se dezagrege în pepsina solutie (R) în 120 minute, daca
nu se prevede altfel, ci trebuie sa se dezagrege în pancreatina solutie alcalina (R) în cel mult 60 minute
E. capsulele amilacee trebuie sa se transforme în apa într-o masa moale dupa 60 secunde
(pag. 193, [9])
F1649089. Dupa FR X comprimatele sunt:

A. forme farmaceutice solide care contin multidoze din una sau mai multe substante active
B. forme farmaceutice solide care contin doze unitare din una sau mai multe substante active
C. se obtin prin comprimarea unui volum constant de substante active cu sau fara ajutorul substantelor
auxiliare
D. prin rularea masei într-un magdaleon cilindric care se divide în parti egale
E. sunt destinate administrarii pe cale orala
(pag. 284, [9])
F1649090. Dupa FR X comprimatele trebuie sa se dezagrege astfel:

A. comprimatele neacoperite trebuie sa se dezagrege în ser fiziologic în cel mult 30 minute
B. comprimatele neacoperite trebuie sa se dezagrege în apa în cel mult 15 minute, daca nu se prevede altfel
C. comprimatele acoperite trebuie sa se dezagrege în pepsina solutie acida (R) în 2 ore si cel mult în 1 ora în
solutia alcalina de pancreatina (R)
D. comprimatele acoperite entrosolubile nu trebuie sa se dezagrege în pepsina solutie acida (R) în 2 ore,
daca nu se prevede altfel, ci trebuie sa se dezagrege în pancreatina-solutie alcalina (R) în cel mult o ora,
daca nu se prevede altfel
E. comprimatele efervescente trebuie sa se dizolve sau sa se disperseze în apa în cel mult 5 minute
(pag. 284-285, [9])
F1649091. FR X prevede la prepararea capsulelor urmatoarele substante auxiliare si concentratiile lor

limita în masa continutului capsulei:
A. talcul trebuie sa fie de cel mult 2%
B. talcul trebuie sa fie de cel mult 3%
C. acidul stearic de cel putin 0,5%, si cel mult 2%
D. stearatul de calciu si magneziu de cel mult 1%
E. aerosilul de cel mult 5%
(pag. 192-193, [9])
F1649092. Referitor la preparatul radiofarmaceutic ""Capsulae natrii iodidi" oficinalizat în FR X, ce

izotop radioactiv de iod contine, care este perioada da valabilitate a preparatului si în ce scop
diagnostic sau terapeutic se foloseste ?
A. Iod [I-125] perioada de valabilitate 1 luna
B. Iod [I-125] perioada de valabilitate 14 zile
C. Iod [I-131] perioada de valabilitate 14zile
D. folosita în tratamentul tireotoxicozei, a cancerului tiroidian si a gusei
E. folosita în scop diagnostic în afectiunile glandei tiroide
(pag. 192-193, [9])
F1649093. Sistemul "Pellegrini" de acoperire a comprimatelor are urmatoarele caracteristici:

A. are o toba cu sicane si un distribuitor de aer cald pe toata suprafata comprimatelor
B. toba este deschisa, usureaza uscarea si controlul automat
C. toba este închisa, ceea ca îngreuneaza uscarea si controlul automat
D. toba este închisa, ceea ca usureaza uscarea si controlul automat
E. are o toba perforata cu un distribuitor discontinuu de aer cald
(pag. 315, [7])
F1649094. Sistemul de acoperire a comprimatelor cu sistemul "Sabia de imersie" are urmatoarele

caracteristici:
A. distribuie aerul de uscare printr-un tub terminal divizat la capat în forma de evantai
B. distribuie aerul de uscare printr-un tub terminal în forma de sabie
C. tubul este perforat, plasat în interiorul patului de comprimate care se roteste
D. aerul de uscare strabate patul de comprimate de sus în jos
E. aerul de uscare strabate patul de comprimate ridicându-se în sus
(pag. 315, [7])
F2149095. In capsule gelatinoase tari se conditioneaza:

A. solutii apoase
B. pulberi
C. granule
D. solutii uleioase
E. toate cele de mai sus
(pag. (7) 584)
F2149096. O conservare buna a capsulelor gelatinoase tari (invelisuri) se poate face prin pastrare la:
A. umiditate relativa mai mica de 10 % (procente)
B. umiditate mai mica de 20 % (procente)
C. umiditate relativa cuprinsa intre 35 - 45 % (procente)
D. temperaturi in jur de 10 - 25 ° C
E. temperaturi mai mici de 40 ° C
(pag. (10) 585)
F2149097. In formularea continutului capsulelor gelatinoase tari se pot folosi urmatorii diluanti
A. lactoza anhidra
B. amidon
C. carbonat de calciu
D. aerosil
E. acid stearic
(pag. (7) 585)
F2149098. Formularea continutului capsulelor gelatinoase tari presupune parcurgerea urmatoarelor

etape:
A. stabilirea caracteristicilor amestecului de pulbere ce constituie doza unitara
B. alegerea marimii capsulelor in functie de cantitatea de pulbere ce constituie doza unitara
C. umplerea capsulelor
D. asamblarea capsulelor
E. lustruirea si desprafuirea
(pag. (7) 587)
F2149099. Realizarea de capsule gelatinoase enterosolubile se face prin:

A. expunerea capsulelor gelatinoase la vapori de formaldehida
B. acoperirea cu acetoftalat de celuloza
C. acoperirea cu selac
D. acoperirea cu hidroxipropiletilceluloza
E. toate procedeele mentionate
(pag. (7) 588)
F2149100. In capsulele gelatinoase moi se pot introduce:

A. orice substanta sau vehicul care poate traversa peretele de gelatina al capsulei
B. emulsii ulei - apa
C. emulsii apa - ulei
D. vehicule sau substante care nu dizolva peretele capsulei
E. vitamine liposolubile
(pag. (7) 590)
F2149101. In formularea continutului capsulelor gelatinoase moi se pot folosi ca vehicule:

A. uleiuri vegetale
B. uleiuri aromate nemiscibile cu apa
C. lichide nevolatile miscibile ca apa (de exemplu polietilenglicoli, polisorbati)
D. solutii hidroalcoolice
E. apa
(pag. (7) 590)
F2149102. Cifra Bloom:

A. reflecta caracteristicile de coeziune intre moleculele de gelatina
B. nu influenteaza comportamentul vascos al dispersiilor apoase de gelatina
C. se determina pe un gel de gelatina de 6,75 % (procente) mentinut anterior 17 ore la 10 ° C
D. are valori cuprinse intre 300 - 500 g, in cazul gelatinei utilizate la obtinerea capsulelor gelatinoase moi
E. are valori cuprinse intre 150 - 250 g, in cazul gelatinei utilizate la obtinerea capsulelor gelatinoase moi
(pag. (7) 589)
F2149103. Evitarea incompatibilitatilor dintre componentele materialului de introdus in capsule

gelatinoase tari se poate face prin:
A. adaugarea unei pulberi absorbante
B. introducerea in capsula a unui component granulat si a celuilalt sub forma de minicomprimat
C. asocierea unui granulat cu o capsula operculata mai mica
D. asocierea unui granulat cu o capsula moale
E. separarea componentelor printr-o rondela de hostia
(pag. (7) 588)
F2149104. In cazul comprimarii cu ajutorul masinilor de comprimat cu excentric:

A. are loc o distributie neuniforma a fortei in comprimat
B. se produce o distributie mai omogena a fortelor in masa granulatului
C. rezulta comprimate ce prezinta zone cu rezistenta mecanica mai mare
D. presiunea se exercita concomitent de catre ambele ponsoane
E. nu se intalnesc fenomenele mentionate
(pag. (7) 563)
F2149105. Zaharul, ca excipient pentru comprimate:

A. se foloseste ca diluant, in cantitati moderate
B. este usor higroscopic
C. are avantajul ca adera de matrita si ponsoane
D. prelungeste dezagregarea comprimatelor
E. poate fi folosit in comprimarea directa
(pag. (7) 565)
F2149106. Celuloza microcristalina:

A. se foloseste ca diluant in comprimarea dupa granularea uscata
B. se foloseste in comprimarea directa
C. are bune proprietati liante
D. nu poseda proprietati dezagregante
E. este cunoscuta sub nmele de Avicel
(pag. (7) 565)
F2149107. Manitolul:
A. se foloseste ca diluant in formularile de comprimate bucale
B. este calorigen
C. are o caldura de dizolvare negativa
D. este higroscopic
E. lasa, la administrare, o enzatie de racorire
(pag. (7) 565)
F2149108. Care dintre urmatoarele produse actioneaza ca superdezagreganti ?

A. Emcompress
B. Primojel
C. Explotab
D. Crosspovidone
E. Nu Tab
(pag. (7) 567)
F2149109. Precizati mecanismele prin care actioneaza dezagregantii:

A. favorizarea legaturilro dintre particule
B. umflare in contact cu apa
C. consolidarea materialului de comprimat

D. eliberarea de gaze
E. toate mecanismele mentionate
(pag. (7) 566 - 567)
F2149110. Precizati care dintre urmatorii excipienti se folosesc in comprimarea directa ?

A. celuloza microcristalina
B. lactoza
C. alfa - lactoza monohidratata
D. amidonul pregelatinizat
E. zaharul
(pag. (7) 568)
F2149111. Conform FR X, ca substanţe auxiliare la prepararea comprimatelor, se pot folosi:

A. diluanţi
B. lubrifianţi
C. izotonizanţi
D. aglutinanţi
E. dezagreganţi
(pag. 284, [10])
F2149112. Conform FR X, mediile folosite pentru controlul dezagregării capsulelor gelatinoase

enterosolubile este:
A. apă distilată
B. apă purificată
C. pepsină-soluţie acidă
D. pancreatină-soluţie alcalină
E. soluţie de acid lactic - lactat de calciu
(pag. 193, [10])
F2149113. Conform FR X, la prepararea învelişului capsulelor se pot folosi ca substanţe auxiliare:

A. lubrifianţi
B. tensioactivi
C. conservanţi antimicrobieni
D. coloranţi admişi de M.Sănătăţii
E. agenţi de opacifiere
(pag. 193, [10])
F2149114. Pentru capsulele amilacee FR X indică următoarele:

A. sunt preparate din amidon
B. au formă de cilindrii plaţi
C. conţin substanţe solide sau moi
D. trebuie să se dezagrege în apă în maxim 30 minute
E. trebuie să se transforme în apă într-o masă moale în maxim 30 secunde
(pag. 193, [10])
F2149115. Conform FR X, controlul calităţii capsulelor constă în determinarea următoarelor

caracteristici:
A. dezagregare
B. timp de deformare
C. masa totală pe recipient
D. uniformitatea masei
E. conţinutul în substanţă activă

(pag. 192, [10])
F2149116. Obiectivele granulării pulberilor sunt:

A. prevenirea separării componentelor amestecului de pulberi
B. îmbunătăţirea proprietăţilor de curgere ale materialului
C. micşorarea volumului materialului
D. micşorarea densităţii materialului
E. îmbunătăţirea proprietăţilor de comprimare
(pag. 262, [10])
F2149117. Granularea pe cale uscată:

A. se pretează la granularea materialelor termolabile
B. necesită o presiune mare de compactare
C. se realizează prin brichetare
D. se realizează prin compactare cu role
E. necesită excipienţi diferiţi de cei utilizaţi în granularea umedă sau la comprimare directă
(pag. 263, [10])
F2149118. Acoperirea comprimatelor se face pentru:

A. mascarea gustului şi/sau mirosului neplăcut al substanţelor medicamentoase
B. mărirea stabilităţii fizice şi chimice
C. îmbunătăţirea aspectului preparatului
D. micşorarea degradării substanţelor medicamentoase care suferă efectul primului pasaj hepatic
E. dirijarea eliberării substanţelor medicamentoase în intestin prin acoperire enterică
(pag. 312, [10])
F2149119. Pentru acoperirea neenterică a comprimatelor se folosesc:

A. hidroxipropilmetilceluloză
B. polivinilpirolidonă
C. polivinilacetoftalat
D. polietilenglicoli
E. şelac
(pag. 571, [7])
F2149120. Pentru acoperirea enterică a comprimatelor se folosesc:

A. acetoftalat de celuloză
B. carbowaxuri
C. polimeri ai acidului metacrilic şi esterii acestuia
D. hidroxietilceluloză
E. polisiloxani
(pag. 571, [7])
F2149121. Fazele preparării învelişului capsululor gelatinoase tari sunt:

A. imersarea (înmuierea) tiparelor
B. uscarea
C. desprinderea de pe forme
D. tăierea şi asamblarea
E. sigilarea
(pag. 325, [7])
F2249122. Care dintre lubrifiantii mentionati se folosesc la prepararea comprimatelor efervescente
A. stearatul de magneziu
B. talc
C. acid stearic
D. polietilenglicolii cu masa moleculara de 4000 sau mai mare
E. benzoat de sodiu
(pag. Leucuta,567)
F2249123. Care dintre variabilele de formulare si tehnologice influenteaza cel mai mult cresterea
rezistentei mecanice a comprimatelor
A. lubrifiantul
B. forta de comprimare
C. liantul
D. dezagregantul
E. diluantul
(pag. Leucuta,564)
F2249124. Care teste prevazute de FR X pot evalua capacitatea de eliberare a substantei

medicamentoase din comprimate
A. uniformitatea masei
B. dezagregarea
C. dozarea
D. conservarea
E. dizolvarea
(pag. Leucuta,558)
F2249125. Prevederi in monografia de generalitati Compressi din farmacopee referitoare la tipurile de

comprimate
A. comprimate neacoperite
B. comprimate acoperite
C. comprimate cu cedare prelungita
D. comprimate cu cedare controlata
E. comprimate pentru uz parenteral
(pag. FRX,284)
F2249126. Tipuri de capsule prevazute in FR X

A. gelatinoase tari (operculate)
B. casete
C. de hirtie
D. gelatinoase moi (perle)
E. gelatinoase pentru uz rectal si vaginal
(pag. FRX,192)
F2249127. Care dintre urmatorii excipienti sunt limitati procentual de FRX in masa continutului
capsulelor
A. talc
B. acid stearic
C. stearatul de magneziu sau stearatul de calciu
D. celuloza microcristalina (Aerosil)
E. lactoza
(pag. FRX,193)
F2249128. Care dintre excipientii de mai jos sunt componenti ai invelisului capsulelor gelatinoase tari
A. gelatina
B. colagen
C. plastifianti
D. apa
E. antioxidanti
(pag. Leucuta,584)
F2249129. Care dintre enunturile de mai jos referitoare la comprimate, sunt corecte
A. contin doze unitare din una sau mai multe substante medicamentoase, si se obtin prin comprimarea unui
volum constant de pulbere sau granule, la masini de comprimat
B. comprimarea depinde de compresibilitatea si compactibilitatea materialului
C. in formulare se asociaza excipienti care sa usureze comprimarea si sa confere caracteristicile dorite
comprimatelor
D. comprimatele reprezinta o forma farmaceutica in declin datorita unor probleme biofarmaceutice care sint
implicate in formulare
E. datorita facilitatii fabricarii, nu se cer fabricilor sa realizeze regulile de buna practica a fabricatiei ca in cazul
altor medicamente
(pag. Leucuta,290)
F2249130. Care dintre enunturile de mai jos referitoare la comprimate efervescente, sunt corecte
A. contin un amestec generator de dioxid de carbon ( acid citric plus bicarbonat de sodiu);
B. la preparare se evita umiditatea excesiva si granularea impreuna a componenetei acide si alcaline
C. toti componentii sint solubili, cu exceptia lubrifiantului
D. la preparare nu este necesara evitarea umiditatii deoarece se conditioneaza in prezenta de silicagel cu rol
absorbant al acesteia
E. se administreaza oral, spre a grabi dezagregarea in stomac
(pag. Leucuta,576)
F2249131. In care dintre conditiile mentionate mai jos are loc umplerea capsulelor gelatinoase tari cu
un continut medicamentos
A. umplerea cu pulbere sau granule se face la volum, de aceea are o mare importanta modul de curgere a
particulelor
B. aprecierea curgerii se poate face din evaluarea indicelui de compresibilitate Carr
C. o curgere mai buna se realizeaza in cazul unei impachetari mari a particulelor, care determina o porozitate
mica si coeziune m
D. prezenta lubrifiantilor este nedorita, deoarece desi usureaza curgerea, intirzie umectarea si dizolvarea
particulelor medicamentoase
E. curgerea nu este influentata de marimea particulelor care influenteaza doar viteza de dizolvare
(pag. Leucuta,585)
F2249132. Care dintre enunturile de mai jos referitoare la acoperirea cu film polimeric conduce la
realizarea cedarii prelungite
A. acoperirea unui comprimat cu film gastrosolubil
B. acoperirea unor grupe de unitati medicamentoase ( granule, pelete) cu filme polimerice solubile in apa, dar
de grosimi diferite
C. acoperirea unor pelete cu filme polimerice insolubile dar permeabile ( acetoftalat de celuloza)
D. acoperirea se face in tobe de acoperire, in pat de aer fluidizat, sau amestecatoare de mare viteza
E. cedarea se face in toate cazurile de mai sus, prin dizolvarea filmului
(pag. Leucuta,312)
F2249133. Care dintre enunturile de mai jos corespund caracteristicilor unor comprimate cu cedare
prelungita
A. cedarea substantei medicamentoase se face pe o perioada prelungita de timp, in comparatie cu
preparatele cu cedare imediata, de cca 12-24 ore
B. prelungirea duratei de cedare se datoreaza unei micsorari a vitezei de cedare din preparatul farmaceutic
C. prelungirea duratei de cedare se datoreaza caracteristicilor moleculare ale substantei medicamentoase
D. formularea unor comprimate cu cedare prelungita se preteaza la substante cu timp de injumatatire

biologica scurt si cu indice terapeutic mare
E. prelungirea cedarii din comprimat se poate face prin formularea unei matrite (polimer hidrosolubil,
termoplastic, sau corpuri grase) sau prin acoperirea cu film polimeric, insolubil dar prelungirea cedarii se
face prin formularea unei matrite (polimer hidrodispersabil, polimer termoplastic) sau prin acoperirea
comprimatelor sau peletelor cu filme polimerice permeabile (sistem rezervor)
(pag. Leucuta,577)
F2249134. Care dintre excipientii enumerati au rol preponderent diluant in formularea comprimatelor
A. manitol
B. lactoza
C. sorbitol
D. fosfat dicalcic
E. gelatina
(pag. Leucuyta,565)
F2249135. Ce excipienti diluanti sunt necariogeni si necalorigeni sau cu valoare energetica redusa
A. zaharoza
B. lactoza
C. manitolul
D. sorbitolul
E. propilenglicolul
(pag. Leucuta,564)
F2249136. Care excipienti dintre cei enumerati au rol dezagregant in formularea comprimatelor
A. lactoza
B. amidonurile
C. amestecuri generatoare de gaz
D. enzime care pot hidroliza liantii din comprimate
E. carboximetilceluloza sodica, in cantitati mici
(pag. Leucuta,566)
F2249137. Care dintre excipientii enumerati se folosesc in formularea comprimatelor cu rol de

superdezagreganti
A. amidonurile
B. amidonglicolatul de sodiu (Primojel)
C. carboximetil amidonul (Explotab)
D. polivinilpirolidona reticulata (Crosspovidone)
E. gume naturale
(pag. Leucuta,567)
F2249138. Categoria lubrifiantilor utilizati la comprimate contine reprezentanti cu roluri particulare;

care sunt acestea
A. accelerarea dezagregarii
B. glisant
C. antiaderent
D. antifrictional
E. emolient
(pag. Leucuta,567)
F2249139. Care dintre excipientii enumerati au rol liant in formularea comprimatelor

A. amidonul
B. stearatul de magneziu
C. gelatina
D. polivinilpirolidona
E. hidroxipropilmetilceluloza
(pag. Leucuta,566)
F2249140. Ce polimeri formatori de film se folosesc pentru acoperirea enterosolubila a comprimatelor

sau peletelor
A. gelatina
B. metilceluloza
C. Eudragitul S
D. Eudragitul L
E. acetoftalatul de celuloza
(pag. Leucuta,569)
F2249141. Care dintre polimetacrilatii comercializati cu numele Eudragit au rol in formarea unor filme
insolubile dar permeabile, in scopul cedarii prelungite
A. Eudragit L
B. Eudragit S
C. Eudragit LS
D. Eudragit RS
E. latexuri ale fiecaruia din cei exemplificati mai sus
(pag. Leucuta,573)
F2249142. Ce particularitati se intilnesc la formularea si prepararea comprimatelor efervescente

A. toti componentii sunt solubili
B. substantele medicamentoase trebuie sa fie solubile, dar excipientii pot fi insolubili
C. dizolvarea este grabita de amestecul efervescent
D. prepararea comprimatelor se face in camere climatizate cu umiditate relativa 60%
E. prepararea comprimatelor se face in camere climatizate cu umiditate relativa 20%
(pag. Leucuta,576)
F2249143. Ce componente acide se pot folosi pentru amestecurile efervescente din comprimate
A. citrat monosodic
B. acid citric
C. bicarbonat de sodiu
D. carbonat de potasiu
E. fosfat diacid de sodiu
(pag. Leucuta,576)
F2249144. Ce lubrifianti solubili se folosesc la prepararea comprimatelor efervescente

A. stearat de magneziu
B. talc
C. benzoat de sodiu
D. polietilenglicol 4000
E. salicilat de sodiu
(pag. Leucuta,576)
F2249145. Ce particularitati au comprimatele vaginale

A. sunt destinate in principal actiunii sistemice
B. sunt destinate in principal actiunii locale
C. contin substante medicamentoase din grupa antiinfectioaselor, antifungicelor, antiinflamatoarelor,etc
D. se pot formula sub forma comprimatelor efervescente, eventual spumogene
E. se folosesc frecvent comprimatele acoperite cu zahar, drajeurile

(pag. Leucuta,577)
F2249146. Ce exemple de excipienti se folosesc la prepararea comprimatelor de mestecat (masticabile)

A. zahar
B. manitol
C. glucoza
D. glicina
E. metiletilcetona
(pag. Leucuta,575)
F2249147. Comprimatele sublinguale si bucale prezinta anumite caracteristici, printre cele enumerate
mai jos
A. actioneaza local
B. sunt administrate pentru actiune sistemica
C. ca substante medicamentoase rapid absorbite se foloseste nitroglicerina
D. comprimatele sublinguale cu nitroglicerina trebuie sa se dezagrege in maximum 5 minute
E. comprimatele sublinguale cu nitroglicerina trebuie sa se dezagrege in maximum 15 minute
(pag. Leucuta,575)
F2249148. Ce procedee tehnologice se folosesc pentru a asigura cedarea prelungita din comprimate
de uz oral
A. matrite hidrofile
B. matrite lipofile
C. matrite din polimeri termoplastici
D. acoperirea cu filme polimerice enterosolubile
E. acoperirea cu filme polimerice insolubile dar permeabile
(pag. Leucuta,583)
F2249149. Care dintre excipientii de formulare ai comprimatelor cu cedare prelungita este un polimer
termoplastic
A. metilceluloza
B. bachelita
C. polimetacrilatul de metil
D. etilceluloza
E. clorura de polivinil
(pag. Leucuta,583)
F2249150. Ce avantaje au comprimatele cu cedare prelungita

A. prelungesc durata cedarii , absorbtiei si mentinerii nivelurilor medicamentoase plastatice terapeutice
B. flexibilitate mare in medicatie
C. evita fluctuatiile mari in starea de echilibru stationar
D. imbunatatesc cooperarea bolnavilor cu regimul de administrare al dozelor, prescis de medic
E. se reduc reactiile adverse
(pag. Leucuta,578)
F2249151. Care este continutul care se conditioneaza in capsulele gelatinoase tari

A. pulberi
B. granule
C. brichete
D. drajeuri
E. solutii sau suspensii in mase lipofile, topite, care se intaresc la temperatura obisnuita
(pag. Leucuta,584)
F2249152. In vederea curgerii usoare a materialului in corpul capsulelor tari, se foloseste, printre altele
ca ghid al curgerii, indicele de compresibilitate, care are unele particularitati
A. cantitatea de granule mari este mai mare decit a celor mici
B. diferenta dintre densitatea dupa tasare si cea initiala, raportata la densitatea dupa tasare , se exprima
procentual
C. o compresibilitate (%) mica indica o curgere excelenta
D. o compresibilitate mare arata o coeziune foarte mare a particulelor
E. determinarea lui necesita masurarea volumului unei pulberi inainte si dupa tasare, intr--un cilindru gradat
(pag. Leucuta,586)
F2249153. Ce particularitati ale amestecului de pulberi cu care se umplu capsulele gelatinoase tari
trebuie asigurate, spre a permite o curgere usoara si umplerea la volum, cu mase egale de material
A. granulometria mica
B. omogenitatea
C. curgere libera
D. coeziune si adeziune mare
E. evitarea separarii
(pag. Leucuta, 585)
F2249154. Ce componenti se folosesc, printre altii, la fabricarea invelisului capsulelor gelatinoase moi
A. gelatina
B. plastifianti
C. lubrifianti
D. opacifianti
E. coloranti
(pag. 585)
F2249155. Ce tipuri de granulare se folosesc in vederea prepararii comprimatelor

A. pe cale uscata
B. extrudere si sferonizare
C. sinterizarea
D. uscarea unui aerosol de masa lipofila topita
E. granulare meda
(pag. Leucuta,262)
F2249156. Ce particularitati se intilnesc in granularea uscata

A. legarea particulelor prin legaturi slabe, in urma aplicarii unei presiuni asupra materialului
B. brichetarea
C. posibilitatea asocierii de lianti pulbere pentru a creste rezistenta mecanica
D. evitarea liantilor
E. comprimarea pulberii intre doi cilindri care se rotesc in sens invers
(pag. Leucuta,263)
F2249157. Ce mecanisme ale cresterii granulelor se intilnesc in procedeul granularii umede

A. coalescenta
B. abraziunea
C. transfer dupa abraziune
D. unire dupa ruperea granulelor mari
E. stratificarea
(pag. Leucuta,269)
F2249158. Ce tipuri de granulatoare se folosesc in industria farmaceutica pentru granularea umeda

A. amestecator planetar
B. granulator oscilant
C. granulator de mare viteza (rotogranulator)
D. amestecatoare pentru umezirea patului de pulbere cuplate cu granulator cu site
E. site, prin care se trece masa umeda apulberii
(pag. Leucuta,276)
F2249159. Ce utilizare are dispozitivul de fluidizare a patului unor particule (exemplu, Aeromatic, Glatt)
A. amestecarea pulberilor
B. granularea umeda
C. uscarea unui granulat
D. acoperirea unor comprimate sau pelete cu un film polimeric
E. extrudare
(pag. Leucuta,282,180,312)
F2249160. Ce etape se intilnesc in comprimarea unui granulat

A. rearanjarea particulelor
B. deformarea in punctele de contact
C. fragmentarea
D. legarea si deformarea corpului solid
E. dezagregarea
(pag. Leucuta,295)
F2249161. Cum se defineste usurinta de comprimare a unui material

A. rezistenta mecanica
B. friabilitate
C. compresibilitate
D. compactibilitate
E. percolare
(pag. Leucuta,297)
F2249162. Care este evolutia densitatii aparente in cazul comprimarii

A. scade
B. creste continuu
C. creste pina la limita densitatii adevarate
D. evolutia sa explica duritatea comprimatelor
E. cresterea fortei de comprimare si a densitatii aparente vor determina rezistenta mecanica a comprimatelor
(pag. Leucuta,296)
F2249163. Cum evolueaza suprafata specifica a particulelor supuse comprimarii

A. tinde asimptotic spre infinit
B. la forte mici, creste ca urmare a fragmentarilor
C. la forte mai mari scade ca urmare a sudarii particulelor
D. la forte mai mari fragmentarea continua
E. modificarea suprafetei specifice va influenta viteza de dizolvare a particuleor substantei medicamentoase
(pag. Leucuta,297)
F2249164. Ce fenomene nedorite pot apare in timpul comprimarii la materiale care nu se preteaza
comprimarii
A. umectarea
B. decalotajul
C. clivajul
D. colorarea
E. decolorarea
(pag. Leucuta,303)
F2249165. Ce consecinte are transmiterea fortelor in granulatul din matrita, in cazul lipsei lubrifiantului
A. frecare intre particule si peretele matritei
B. densitate mare in toata masa compactului
C. densitate mica in toata masa compactului
D. zone cu densitate mare si cu densitate mica
E. raport de lubrifiere mare
(pag. Leucuta,304)
F2349166. Etapele care se intalnesc in comprimare sunt:

A. rearanjarea particulelor
B. deformarea in punctele de contact
C. friabilitatea
D. legarea
E. dezagregarea
(pag. 295)
F2349167. Forta de comprimare este direct proportionala cu greutatea comprimatului daca:

A. granulatele sunt sferice
B. in formulare sunt inclusi superdezagreganti
C. formularea este omogena
D. functia forta de comprimare-greutatea comprimatului este constanta
E. volumul cavitatii matritei in momentul compresiei maxime este constant
(pag. 294)
F2349168. La formarea unui comprimat intra in joc urmatoarele tipuri de forte:

A. forte de adeziune
B. forte de frecare
C. forte de legatura primare
D. forte de atractie intermoleculare
E. forte de respingere
(pag. 300)
F2349169. Variabilele tehnologice ale procesului de acoperire a comprimatelor sunt:

A. capacitatea aerului
B. compozitia solutiei de acoperire
C. marimea suprafetei comprimatelor
D. eficienta aparaturii
E. evacuarea comprimatelor acoperite
(pag. 320)
F2349170. Dispersarea solutiei sau suspensiei de acoperire sub forma de particule fine deasupra
comprimatelor se face:
A. cu ajutorul presiunii, fara aer
B. la joasa presiune, cu ajutorul aerului
C. prin imersie
D. prin insuflare
E. cu ajutorul tensioactivilor
(pag. 318)
F2349171. Umplerea capsulelor operculate se realizeaza:

A. manual pentru fiecare capsula in parte
B. automatizat in industrie
C. cu gelular in farmacie
D. cu pipeta
E. prin cantarire
(pag. 326-331)
F2349172. Care dintre metodele de control al comprimatelor sunt oficializate:

A. dezagregare
B. duritate
D. dizolvare
E. uniformitatea continutului
(pag. 285)
F2349173. Talcul poate indeplini rol de:

A. aglutinant
B. diluant
C. glisant
D. dezagregant
E. lubrifiant
(pag. 567)
F2349174. Substantele inerte care se comprima fara dificultati utilizate la comprimarea directa sunt:
A. amidon
B. lactoza uscata prin spray
C. bentonita
D. celuloza microcristalina
E. fosfat de calciu
(pag. 568)
F2349175. Adaugarea corectorilor de gust si miros este admisa numai pentru:

A. comprimatele care se mentin in gura
B. comprimatele vaginale
C. comprimatele pentru implante
D. comprimatele pentru inhalatii
E. comprimatele care se administreaza dupa o prealabila dizolvare
(pag. 284)
F2349176. Sursele de acizi pentru comprimatele efervescente sunt:

A. acid citric
B. acid tartric
C. acid clorhidric
D. acid fosforic
E. acid acetic
(pag. 576)
F2349177. F.R.X. prevede prepararea invelisului capsulelor din:

A. amidon
B. hidroxipropil metilceluloza
C. gelatina
D. gelatina formolizata
E. metilceluloza
(pag. 193)
F2349178. In formula de preparare a continutului capsulelor F.R.X. admite cel mult:

A. 3 % talc
B. 5 % caolin
C. 1 % acid stearic
D. 1 % stearat de magneziu sau de calciu
E. 10 % aerosil
(pag. 192)
F2349179. F.R.X. oficializeaza:

A. capsule gelatinoase tari
B. capsule gelatinoase moi
C. microcapsule
D. nanocapsule
E. capsule amilacee
(pag. 193)
F2349180. Conditiile de calitate ale capsulelor prevazute de F.R.X. sunt:

A. descriere
B. dezagregare
D. masa totala pe recipient
E. dozare
(pag. 193-194)
F2349181. Continutul capsulelor gelatinoase moi poate fi:

A. solutie apoasa
B. solutie uleioasa
C. suspensie apoasa
D. suspensie uleioasa
E. emulsie U/A
(pag. 590)
F2349182. Tipurile de matrite ale comprimatelor cu actiune prelungita sunt:

A. matrite hidrofobe
B. matrite din material plastic
C. matrite hidrofile
D. matrite solubile
E. matrite insolubile
(pag. 583)
F2549183. Conform F.R. X in formula de preparare a capsulelor:

A. Talcul trebuie sa fie de cel mult 1%
B. Talcul trebuie sa fie de cel mult 3%
C. Acidul stearic trebuie sa fie de cel mult 1%
D. Acidul stearic trebuie sa fie de cel mult 3%
E. Aerosilul trebuie sa fie de cel mult 5%
(pag. 192 (10))
F2549184. Sunt corecte afirmatiile:

A. Capsulele gelatinoase gastrosolubile trebuie sa se dezagrege in apa in cel mult 30min daca nu se prevede
altfel
B. Capsulele amilacee trebuie sa se transforme in apa intr-o masa moale dupa 30sec
C. Capsulele gelatinoase enterosolubile nu trebuie sa se dezagrege in pepsina-solutie in 120min daca nu se
prevede altfel si trebuie sa se dezagrege in pancreatina-solutie alcalina in cel mult 60min
D. Capsulele gelatinoase gastrosolubile nu trebuie sa se dezagrege in pepsina-solutie in 120min daca nu se
E. Capsulele gelatinoase enterosolubile nu trebuie sa se dezagrege in pepsina-solutie in 60min daca nu se
(pag. 193 (10))
F2549185. Sunt oficinale urmatoarele capsule:

A. Capsule cu ampicilina
B. Capsule cu bromura de calciu
C. Capsule cu ciclofosfamida
D. Capsule cu acetat de retinol
E. Capsule cu rifampicina
(pag. 193-200 (10))
F2549186. Precizati afirmatiile incorecte conform F.R. X:

A. Comprimatele sunt preparate farmaceutice solide ce contin doze unitare din una sau mai multe substante
active
B. Comprimatele sunt preparate farmaceutice solide ce contin doze multiple sau unitare din una sau mai
multe substante active
C. Nu se pot folosi coloranti admisi de M.S.
D. Se pot folosi coloranti admisi de M.S.
E. Se pastreaza in recipiente inchise etans
(pag. 284-286 (10))
F2549187. Din punct de vedere al dezagregarii comprimatelor F.R. X prevede ca:

A. Comprimatele acoperite trebuie sa se dezagrege in apa in cel mult 15min daca nu se prevede altfel
B. Comprimatele acoperite enterosolubile nu trebuie sa se dezagrege in pepsina-solutie acida in 2 ore, daca
nu se prevede altfel si trebuie sa se dezagrege in pancreatina-solutie alcalina in cel mult 1 ora daca nu se
prevede altfel
C. Comprimatele neacoperite trebuie sa se dezagrege in apa in cel mult 15min daca nu se prevede altfel
D. Comprimatele efervescente trebuie sa se dezagrege in pepsina-solutie acida in cel mult 1 ora daca nu se
prevede altfel
E. Comprimatele efervescente trebuie sa se dizolve sau sa se disperseze in apa cu efervescenta in cel mult
5 min
(pag. 285 (10))
F2549188. La prepararea comprimatelor F.R. X prevede folosirea urmatoarelor substante auxiliare:

A. Agenti de curgere
B. Dezagraganti
C. Agenti de crestere a vascozitatii
D. Aglutinanti
E. Diluanti
(pag. 284 (10))
F2549189. Indicati afirmatiile corecte, conform F.R. X

A. La prepararea comprimatelor talcul nu trebuie sa depaseasca 1%
B. La prepararea comprimatelor acidul stearic nu trebuie sa depaseasca 3%
C. Adaugarea corectorilor de gust si miros la prepararea comprimatelor este admisa pentru comprimatele ce
se mentin in gura
D. Adaugarea corectorilor de gust si miros la prepararea comprimatelor este admisa pentru comprimatele
administrate dupa o prealabila dizolvare
E. Aurosilul nu trebuie sa depaseasca 3%
(pag. 284 (10))
F2549190. Corespund termenului de "compressi obducti" conform F.R. X:

A. Comprimatele neacoperite
B. Drajeurile
C. Comprimatele filmate
D. Comprimatele efervescente
E. Nu exista acest termen in F.R. X
(pag. 284 (10))
F2549191. La prepararea comprimatelor se folosesc ca dezagreganti urmatoarele substante:

A. Alginati
B. Stearat de magneziu
C. Bentonita
D. Polietilenglicol 4000
E. Carboximetilceluloza sodica
(pag. 563 (7))
F2549192. Se folosesc ca diluanti la prepararea comprimatelor:

A. Amidon
B. Lactoza
C. Manitol
D. Zahar
E. Laurilsulfat de sodiu
(pag. 565 (7))
F2549193. Se folosesc drept lubrifianti pentru prepararea comprimatelor:

A. Ulei de vaselina
B. Uleiuri minerale
C. Stearat de magneziu
D. Ciclamati
E. Dioxid de siliciu coloidal
(pag. 567 (7))
F2549194. Se folosesc pentru acoperirea cu film a comprimatelor urmatorii polimeri enterosolubili:

A. Acetoftalat de celuloza
B. Etil celuloza
C. Polivinilacetoftalat
D. Polivinilpiroidona
E. Polimeri ai acidului metacrilic si esterii sai
(pag. 571 (7))
F2549195. La prepararea capsulelor se folosesc urmatoarele matrite hidrofile:

A. Metilceluloza
B. Acidpoliacrilic
C. Carbopoli
D. Gliceride
E. Polivinilpirolidona
(pag. 583 (7))
F2549196. Ca diluant pentru obţinerea comprimatelor se foloseşte:

A. lactoza
B. papaverina clorhidrică
C. manitolul
D. amidonul
E. zahărul
(pag. 565/7)
F2549197. Lianţii cei mai folosiţi pentru obţinerea comprimatelor sunt:

A. coca de amidon
B. talcul
C. guma arabică
D. gelatina
E. zahărul
(pag. 566/7)
F2549198. Clasificarea lubrifianţilor se face în:

A. solubili în benzen
B. antiaderenţi
C. propriu-zişi
D. glisanţi
E. coloranţi
(pag. 567/7)
F2549199. Excipienţii utilizaţi la comprimarea directă sunt:

A. lactoza hidratată spray-dried
B. fosfat dicalcic hidratat
C. avicel
D. zahărul compresibil
E. paracetamolul
(pag. 568/7)
F2549200. Polimerii enteroslubili folosiţi pentru acoperirea comprimatelor sunt:

A. acetoftalat de celuloză
B. PVP
C. şelac
D. PEG
E. polivinilacetoftalat
(pag. 571/7)
F2549201. Pentru realizarea cedării prelungite se folosesc urmatoerele, cu exceptia:

A. sisteme tip matriţă
B. sisteme tip rezervor
C. forme convenţionale
D. răşini schimbătoare de ioni sau complecşi greu solubili
E. soluţii
(pag. 582/7)
F2549202. La prepararea capsulelor gelatinoase moi se folosesc:
A. aromatizanţi
B. conservanţi
C. sisteme tip matriţă
D. agenţi de acoperire enterosolubili
E. agenţi de acoperire gastrorezistenţi
(pag. 589/7)
F2549203. FR X prevede:
A. capsule cu ampicilină
B. capsule cu fenazonă
C. capsule cu tetraciclină
D. capsule cu aminofenazonă
E. capsule cu acetat de retinol
(pag. 200/10)
F2549204. FR X menţionează păstrarea la Venena a comprimatelor urmatoare, cu exceptia:

A. digoxină
B. nitroglicerină
C. tamoxifen
D. aspirină
E. colchicină
(pag. 290/10)
Tema nr. 50
Calcule farmaceutice
BIBLIOGRAFIE:
F1250001. Cati mEq Ca2+ se gasesc intr-o solutie perfuzabila ce contine 0.50 g/l CaCl2 (masa
moleculara a clorurii de calciu este 219.1) ?
A. 2,28
B. 4,56
C. 9,12
D. 1,14
E. 6,84
(pag. 504)
F1250002. Ce cantitate de perhidrol este necesara la prepararea a 50 g apa oxigenata 3 %?

A. 10 g
B. 5 g
C. 25 g
D. 15 g
E. 7,5 g
(pag. 864)
F1250003. Intr-o solutie extractiva apoasa in cantitate de 120 g trebuie asociat un conservant, amestec
nipagin-nipasol 3:1, in concentratie de 0.1 %. Ce cantitate dintr-o solutie alcoolica de nipagin-nipasol
3: 1 10 % este necesara ?
A. 0.12 g
B. 1.20 g
C. 0.10 g
D. 0.012 g
E. 1 g
(pag. 872-873)
F1250004. La prepararea infuziei din radacina de ipeca, apa utilizata la extractie se aciduleaza cu acid
clorhidric. Ce cantitate de acid clorhidric diluat este necesara in cazul extractiei a 0.20 g radacina de
ipeca, stiind ca radacina de ipeca contine cel putin 2 % alcaloizi totali exprimati in emetina ?
A. 4 g
B. 0.4 g
C. 0.04 g
D. 0.02 g
E. 0.01 g
(pag. 873)
F1250005. La prepararea unei suspensii se asigura stabilitatea fizica a sistemului prin folosirea unui
agent de crestere a vascozitatii, un compus macromolecular hidrofil, metilceluloza, in concentratie de
0.50 %. Ce cantitate de mucilag de metilceluloza oficinal este necesara pentru 50 g suspensie ?
A. 25 g
B. 12.50 g
C. 10 g
D. 15 g
E. 5.50 g
(pag. 658)
F1250006. La prepararea unei tincturi cu alcool diluat prin percolare se porneste de la 10 kg produs
vegetal. Sa se calculeze debitul de percolare, in picaturi pe minut (alcoolul diluat = 57 picaturi/gram).
A. 453.25 picaturi/min
B. 511.36 picaturi/min
C. 658.15 picaturi/min
D. 384.12 picaturi/min
E. 593.75 picaturi/min
(pag. 922)
F1250007. La prepararea unor supozitoare cu morfina, medicul a prescris o cantitate de 0.03 g

morfina/supozitor si un mod de administrare de 3 supozitoare pe zi. Care este numarul maxim de
supozitoare ce pot fi eliberate din farmacie, stiind ca dozele maxime ale clorhidratului de morfina sunt
0.02 g pentru o data si 0.06 g pentru 24 ore?
A. 6
B. 3
C. 9
D. 12
E. 15
(pag. 1276)
F1250008. La prepararea unui decoct din radacina de ciubotica cucului apa de extractie se
alcalinizeaza cu bicarbonat de sodiu, pentru cresterea randamentului de extractiea saponinelor. Ce
cantitate de bicarbonat de sodiu este necesara in cazul utilizarii a 2 g produs vegetal ?
A. 2 g
B. 1 g
C. 0,50 g
D. 0,20 g
E. 1,50 g
(pag. 873)
F1250009. Pentru prepararea a 150 g acid clorhidric diluat, este necesara urmatoarea cantitate de acid
clorhidric concentrat, 36.5 %:
A. 108.91 g
B. 41.09 g
C. 15 g
D. 25 g
E. 38.46 g
(pag. 76-77)
F1250010. Care este perioada în care se poate ridica de la o farmacie o prescripţie magistrală cu
stupefiante, lăsată pentru preparare ?
A. maxim 1 lună;
B. maxim 2 săptămâni;
C. maxim 7 zile;
D. maxim 5 zile;
E. maxim 3 zile.
(pag. Instructiuni art.61)
F1250011. Ce valabilitate are autorizaţia specială, eliberată de Direcţia Sanitară Judeţeană, pentru
eliberarea stupefiantelor în cantităţi mai mari decât doza maximă pentru 3 zile ?
A. maxim 1 an;
B. maxim 6 luni;
C. maxim 3 luni;
D. maxim 2 luni;
E. maxim 1 lună.
(pag. Instructiuni art. 62)
F1250012. În ce cazuri medicul poate specifica "sic volo” pe o prescripţie medicală conţinând
stupefiante, iar farmacistul este obligat să elibereze doza prescrisă ?
A. doar pentru stupefiantele prescrise în scop veterinar;
B. doar pentru bolnavii aflaţi în cură de dezintoxicare la domiciliu;
C. doar pentru bolnavii care au aprobarea directorului Direcţiei de Sănătate Publică;
D. doar în cazul depăşirii dozei maxime pentru bolnavii spitalizaţi;
E. nu se admite menţionarea acestei specificaţii pe nici o prescripţie cu stupefiante.
F1250013. La care din următoarele produse şi substanţe toxice se ţine evidenţa cantitativă ?
A. Atropină sulfat, substanţă;
B. Atropină, fiole;
C. Stricnină, fiole;
D. Pilocarpină nitrat, substanţă;
E. Scopolamină bromhidrat, substanţă.
(pag. Decret anexa 1 art.3)
F1250014. Registrele de evidenţă a mişcării produselor şi substanţelor stupefiante în farmacii se

vizează:
A. anual, la Direcţia Generală Farmaceutică din Ministerul Sănătăţii şi Familiei;
B. anual, la Direcţia Sanitară Judeţeană;
C. anual, la Inspectoratul Judeţean pentru Protecţia Muncii;
D. anual, la Inspectoratul Judeţean de Poliţie;
E. nu trebuie vizate.
F1350015. Care este doza maxima admisa de F.R.X. pentru clorhidratul de codeina din urmatoarea
formula: Rp/Codeini hydrochloridi 1,50 g; Aquae destillatae q.s.ad. 50 g. M.f. sol. D.S.intern cate o
lingurita de 2 ori pe zi.(d=0,1 g D=0,3 g)
A. 2 g
B. 0,75 g
C. 1 g
D. 0,8 g
E. 0,95 g
(pag. 1262)
F1350016. Care este doza maxima admisa de F.R.X. pentru fenobarbitalul sodic din urmatoarea
formula prescrisa pentru un copil de 3 luni: Rp/ Phenobarbitali natrici 1,00 g; Sirupi simplicis 30 g;
Aquae destillatae q.s.ad 100 g. M.f. solutio. D.S. intern 1 lingurita de 3 ori/zi.(d = 0,3; D = 0,6 g)
A. 0.03 g
B. 0,04 g
C. 0,06 g
D. 0,05 g
E. 0,10 g
(pag. 1262-1263)
F1350017. Care este masa de excipient - unt de cacao - in grame necesara pentru a prepara 10
supozitoare a 2 g cu fenobarbital 0,2 g / sup. (f = 0,81)
A. 20 g
B. 18,38 g
C. 24 g
D. 19 g
E. 21 g
(pag. 547)
F1350018. Care este numarul de picaturi pentru 1 g solutie apoasa, masurate cu picatorul normal?
A. 19
B. 20
C. 36
D. 56
E. 25
(pag. 1261)
F1350019. Ce cantitate de acid acetic 96% este necesara pentru a obtine 100 g acid diluat?
A. 30 g
B. 31,2 g
C. 25 g
D. 40 g
E. 60 g
(pag. 1260)
F1350020. Ce cantitate de alcool concentrat de 96% este necesara pentru a obtine 100 g. alcool diluat,
stiind ca este necesar sa se utilizeze 32,5 g. apa?
A. 66,5 g
B. 67,5 g
C. 70 g
D. 36 g
E. 55 g
(pag. 1255)
F1350021. Ce cantitate de clorura de sodiu este necesara pentru a izotoniza un colir cu clorhidrat de
dionina 1 % (M dionina clorhidrat = 385,9; MNaCl = 58,44)
A. 0,72 g%
B. 0,8 g%
C. 0,9 g%
D. 1,2 g%
E. 1,5 g%
(pag. 433)
F1350022. Ce cantitate de clorura de sodiu este necesara pentru a prepara o solutie injectabila
izotonica de clorhidrat de cocaina 0,2%? (M NaCl = 58,44; M cocaina clorhidrat = 339,8).
A. 0,75 g%
B. 0,86 g%
C. 1 g%
D. 1,5 g%
E. 1,3 g%
(pag. 433)
F1350023. Ce cantitate de clorura de sodiu este necesara pentru a prepara oftadoze izotonice de sulfat
de atropina? (M NaCl =58,44; M atropina sulfat = 694,8 )

A. 0,85 g%
B. 0,9 g%
C. 1,2 g%
D. 1,5 g%
E. 0,6 g%
(pag. 433)
F1350024. Ce cantitate de glucoza este necesara teoretic pentru a prepara o solutie injectabila
izotonica (Mr glucoza =180)?
A. 41,45 g ‰
B. 30 g ‰
C. 40 g ‰
D. 33 g ‰
E. 25 g ‰
(pag. 433)
F1350025. Ionograma serului sanguin indica un deficit de 50 mEq Na+. Sa se calculeze cantitatea de
clorura de sodiu care contine 50 mEq Na+ (Mr Na Cl = 58,44).
A. 1,5 g
B. 2,923 g
C. 0,9 g
D. 2 g
E. 0,5 g
(pag. 514)
F1350026. Sa se calculeze cantitatea de hidrogencarbonat de sodiu necesara pentru a prepara o

perfuzie izotonica (M NaHCO3 = 84,01)
A. 14 g‰
B. 12,8 g‰
C. 10 g‰
D. 25 g‰
E. 30 g‰
(pag. 433)
F1550027. Câte grame de unguent oficinal cu fenilbutazonă sunt necesare pentru a obţine 50 g
unguent cu fenilbutazonă 0,5%, ştiind că aceasta este singura sursă de fenilbutazonă:
A. 10 g
B. 15 g
C. 6,25 g
D. 8,5g
E. 20 g
(pag. 960, [10])
F1550028. Câţi mmoli conţine o soluţie de carbonat acid de sodiu de concentraţie 13%0 ştiind că masa
moleculară relativă este 84,02:
A. 154,725
B. 75,55
C. 309,45
D. 618,9
E. 113,21
(pag. 492, [10])
F1550029. Câţi mosmoli conţine o soluţie de clorură de sodiu care are 3 mmoli?
A. 1
B. 2
C. 3
D. 1,5
E. 6
(pag. 492, [10])
F1550030. Dacă peste 20g sirop de codeină (0,2%) oficinal se adaugă 150 g sirop simplu, precizaţi
concentraţia în codeină a siropului obţinut:
A. 0,10%
B. 0,3%
C. 0,5%
D. 0,023%
E. 0,22%
(pag. 846, [10])
F1550031. Folosind formula DE VRIES precizaţi concentraţia soluţiei izotonice de sulfat de magneziu
ştiind că are masa moleculară relativă 246,5:
A. 37,94 g ‰
B. 3,6 g‰
C. 45,14 g‰
D. 52,33 g‰
E. 77,28 g‰
(pag. 511, [10])
F1550032. O reţetă magistrală conţine 1,2 fenobarbital acid la 100 g de suspensie de uz intern. Ştiind
că preparatul se administrează unui adult şi că dozele terapeutice maxime pentru fenobarbitalul acid
sunt conform FR X de 0,3g respectiv 0,6 g, precizaţi cantitatea de fenobarbitalul acid cu care se va
prepara suspensia:
A. 1,2 g
B. 2 g
C. 1,33 g
D. 0,6 g
E. 1,1 g
(pag. 894, [10])
F1550033. Presiunea osmotică a unei soluţii 2M de clorură de potasiu este faţă de cea a unei soluţii 2M
de clorură de sodiu:
A. dublă
B. triplă
C. egală
D. la jumătate
E. de 10 ori mai mare
(pag. 493, [10])
F2150034. Cate grame de iodura de potasiu sunt necesaare pentru a prepara 100 g solutie alcoolica de
iod iodurat ?
A. 0,5
B. 1,0
C. 3
D. 5
E. 10
(pag. (10) 866)
F2150035. Cate grame de CaCl2 . 6H2O contin 100 g solutie stoc de CaCl2 (1:1) ?
A. 0,1
B. 10
C. 25
D. 50
E. 99
(pag. (10) 853)
F2150036. Cate grame de HCl concentrat sunt necesare pentru a prepara 1 kg de HCl diluat (HCl
concentrat = 36,5 % g/g, iar HCl diluat = 10 % g/g) ?
A. 74
B. 32
C. 274
D. 300
E. 750
(pag. (10) 77)
F2150037. Ce cantitate de fenilbutazona (g) se gaseste in 120 g unguent cu fenilbutazona 4 % ?

A. 1,6
B. 3,2
C. 4,1
D. 6,4
E. 8,6
(pag. (10) 959)
F2150038. Ce cantitate de rezorcina (g) contin 20 g colir oficinal cu rezorcina ?

A. 0,1
B. 0,2
C. 0,25
D. 0,5
E. 1,00
(pag. (10) 713)
F2150039. Ce cantitate de fenobarbital poate contine o suspensie orala ?

A. 0,10
B. 0,20
C. 0,30
D. 0,50
E. 0,60
(pag. (10) 894)
F2150040. Cate grame de camfor sunt necesare pentru a obtine 150 g spirt camforat ?
A. 5
B. 10
C. 15
D. 20
E. 25
(pag. (10) 854)
F2150041. 20 g colir oficinal cu nitrat de pilocarpina contin:

A. 0,1 g substanta activa
B. 0,2 g substanta activa

C. 0,25 g substanta activa
D. 0,5 g substanta activa
E. 1,0 g substanta activa
(pag. (10) 712)
F2150042. O solutie de borat de fenilmercur 0,002 % este o solutie ?

A. 1:1 000
B. 1:10 000
C. 1:20 000
D. 1:50 000
E. 1:100 000
(pag. (10) 871)
F2150043. Pentru a prepara 150 g soluţie diluată de peroxid de hidrogen se foloseşte soluţia
concentrată de peroxid de hidrogen în cantitate de:
A. 5 g
B. 10 g
C. 15 g
D. 20 g
E. 25 g
(pag. 1292, [10])
F2150044. Pentru prepararea a 250 ml soluţie perfuzabilă de clorură de sodiu cu un conţinut de 154
mmoli Na+/l se vor folosi:
A. 1 g clorură de sodiu
B. 2 g clorură de sodiu
C. 2,25 g clorură de sodiu
D. 4,50 g clorură de sodiu
E. 9 g clorură de sodiu
(pag. 504, [10])
F2150045. Glicerina are o densitate specifică de cca 1,25; 100 ml cântăresc:

A. 75 g
B. 100 g
C. 125 g
D. 150 g
E. 200 g
(pag. 504, [10])
F2150046. Pentru a obţine alcool de 70 grade prin amestecarea de alcool de 95 grade şi apă (la 20 C) se
folosesc:
A. 226 g alcool + 734 g apă
B. 361 g alcool + 639 g apă
C. 459 g alcool + 541 g apă
D. 564 g alcool + 436 g apă
E. 675 g alcool + 325 g apă
(pag. 1255, [10])
F2150047. Dozele pentru antibiotice prevăzute în FR X sunt exprimate în:

A. grame
B. miligrame
C. micrograme
D. unităţi internaţionale
E. miliechivalenţi
(pag. 1282, [10])
F2150048. Câte doze unitare se află în 125 g soluţie medicamentoasă apoasă administrată cu linguriţa:
A. 10
B. 15
C. 20
D. 25
E. 30
(pag. 37, [10])
F2150049. Din 120 g soluţie apoasă care conţine 6 g clorură de calciu se administrează intern câte 2
linguri pe zi. Doza de clorură de calciu administrată în 24 de ore este de:
A. 0,5 g
B. 0,75 g
C. 1,00 g
D. 1,50 g
E. 1,75 g
(pag. 511, [10])
F2150050. Câte grame de soluţie stoc de clorură de calciu (50 %) sunt necesare pentru a prepara 200
g soluţie de clorură de calciu 20 %:
A. 50 g
B. 60 g
C. 70 g
D. 80 g
E. 100 g
(pag. 852, [10])
F2150051. Ce reprezintă termenii c, c1, c2 ...... din formula de izotonizare prevăzută de FR X la

monografia "Iniectabilia":
A. masele moleculare relative ale substanţelor izotonizante
B. coeficienţii de disociere ai substanţelor din soluţia de izotonizat
C. raportul dintre concentraţiile la mie şi masele moleculare ale substanţelor din soluţia de izotonizat
D. coeficienţii de disociere ai substanţelor izotonizante
E. masele moleculare relative ale substanţelor din soluţia de izotonizat
(pag. 511, [10])
F2250052. Care este osmolaritatea unei solutii perfuzabile care contine 50 mEq Na+ sub forma de
clorura de sodiu ?
A. 58,5
B. 100
C. 1000
D. 111
E. 310
(pag. FRX,1177)
F2250053. In vederea prepararii uneoi solutii perfuzabile care trebuie sa contina 50 mEq Na+ precizati
cantitatea in grame de clorura de sodiu necesara ( Masa moleculara a clorurii de sodiu este 58,5).
A. 9
B. 1
C. 2925
D. 2,925
E. 58,5
(pag. FRX,1177)
F2250054. Ce cantitate de clorura de sodiu mai trebuie adaugata la 10 g solutie medicamentoasa

pentru uz oftalmic, hipotonica, avind o substanta medicamentoasa cu un echivalent in clorura de
sodiu de 0,5 g pentru, a o izotoniza?
A. 0,06
B. 0,05
C. 0,04
D. 0,03
E. 0,02
(pag. FRX,504)
F2250055. Intr-o prescriptie magistrala doza la sulfat de atropina prescrisa in 10 g solutie de uz intern
este depasita. Ce cantitate de sulfat de atropina se poate prelucra, daca medicamentul de
administreaza intern, de trei ori pe zi cite 10 picaturi, iar dozele maxime terapeutice din FR X sunt de 2
mg pentru odata si 4 mg pentru 24 ore ?
A. 0,002
B. 0,026
C. 0,26
D. 0,004
E. 0,001
(pag. FRX, 1266)
F2250056. Cati mq Ca2+ se gasesc intr-o solutie perfuzabila ce contine 0,50 g/l clorura de calciu (masa
moleculara a clorurii de calciu este 219,1) ?
A. 2,28
B. 4,56
C. 9,12
D. 1,14
E. 6,84
(pag. FR X, 504)
F2250057. Ce cantitate de perhidrol este necesara pentru prepararea a 50 g apa oxigenata 3% ?

A. 10
B. 5
C. 25
D. 15
E. 7.5
(pag. FR X, 864)
F2250058. Intr-o solutie extractiva apoasa in cantitate de 120 g trebuie asociat un conservant, amestec
nipagin-nipasol 3:1, in concentratie de 0,1 %. Ce cantitate dintr-o solutie alcoolica de nipagin-nipasol
3:1 10 % este necasara?
A. 0,12 g
B. 1.20 g
C. 0.10 g
D. 0.012 g
E. 1 g
(pag. FR X, 872-873)
F2250059. La prepararea infuziei din radacina de ipeca, apa utilizata la extractie trebuie acidulata cu
acid clorhidric. Ce cantitate de acid clorhidric diluat este necesara in cazul extractiei a 0,20 g radacina
de ipeca, stiind ca radacina de ipeca contine cel putin 2 % alcaloizi totali exprimati in emetina ?
A. 4g
B. 0.4 g
C. 0.04 g
D. 0.02 g
E. 0.01 g
(pag. FR X, 873)
F2250060. La prepararea unei suspensii stabilitatea fizica a sistemului se realizeaza prin folosirea unui
agent de crestere a vascozitatii, un compus macromolecular hidrofil, metilceluloza, in concentratie de
0,50 %. Ce cantitate de mucilag de metilceluloza oficinal este necesara pentru 50 g suspensie ?
A. 25 g
B. 12.50 g
C. 10 g
D. 15 g
E. 5.50 g
(pag. FR X, 658)
F2250061. La prepararea unei tincturi cu alcool diluat prin percolare se folosesc 10 kg produs vegetal.
Care va fi debitul de percolare, in picaturi pe minut (alcoolul diluat are 57 de picaturi pe gram) ?
A. 453,25 picaturi/minut
B. 511,36 picaturi/minut
C. 658,15 picaturi/minut
D. 384,12 picaturi/minut
E. 593,75 picaturi/minut
(pag. FR X, 922)
F2250062. Pentru un supozitor cu clorhidrat de morfina, medicul a prescris o cantitate de 0,03 g

clorhidrat de morfina pe supozitor si un mod de administrare de 3 supozitoare pe zi. Care este numarul
maxim de supozitoare ce pot fi eliberate din farmacie, stiind ca dozele maxime ale clorhidratului de
morfina sunt 0,02 g pentru o data si 0,06 g pentru 24 de ore ?
A. 6
B. 3
C. 9
D. 12
E. 15
(pag. FR X, 1276)
F2250063. La prepararea unui decoct din radacina de ciubotica cucului, apa de extractie trebuie
alcalinizata cu bicarbonat de sodiu, pentru a creste randamentul de extractie a saponinelor. Ce
cantitate de bicarbonat de sodiu este necesara in cazul utilizarii a 2 g produs vegetal ?
A. 2 g
B. 1 g
C. 0.50 g
D. 0.20 g
E. 1.50 g
(pag. FR X, 873)
F2250064. In compozitia unei pulberi compuse divizate este prevazut si fenobarbital (0,30 g doza
maxima pentru o data si 0,60 g doza maxima pentru 24 de ore). Care este cantitatea maxima de
fenobarbital / doza ce se poate folosi, stiind ca modul de administrare este de 3 doze pe zi ?
A. 0.10 g
B. 0.15 g
C. 0.20 g
D. 0.25 g
E. 0.30 g
(pag. FR X, 1278)
F2250065. Pentru prepararea a 150 g acid clorhidric diluat este necesara urmatoarea cantitate de acid
clorhidric concentrat, 36,5 %:
A. 108,91 g
B. 41,09 g
C. 15 g
D. 25 g
E. 38,46 g
(pag. FR X, 76-77)
F2250066. Se prepara 50 g emulsie de uz intern, 10 % faza uleioasa, prin metoda gumei uscate. Care
este cantitatea de guma arabica necesara ?
A. 10 g
B. 5 g
C. 2.5 g
D. 1 g
E. 0.5 g
(pag. FR X, 388)
F2250067. Se prepara 100 g suspensie de uz intern cu fenobarbital (0,30 g doza maxima pentru o data
si 0,60 g doza maxima pentru 24 de ore). Modul de administrare este de 3 ori cate o lingurita pe zi. Care
este cantitatea maxima de fenobarbital ce se poate suspenda in acest preparat ?
A. 4 g
B. 2 g
C. 0.60 g
D. 0.90 g
E. 0.30 g
(pag. FR X, 894)
F2250068. Intr-o solutie de uz intern fenobarbitalul (masa moleculara 232,2) se inlocuieste cu

fenobarbital sodic (masa moleculara 254,2). Stiind ca initial au fost prevazute 0,50 g fenobarbital, care
va fi cantitatea de fenobarbital sodic folosita ?
A. 0.50 g
B. 0.547 g
C. 0.65 g
D. 0.453 g
E. 0.75 g
(pag. FR X, 745, 747)
F2350069. Ce cantitate de clorura de sodiu este necesara pentru a prepara oftadoze izotonice de sulfat
de atropina? (M NaCl = 58,44; M atropina sulfat = 694,8)
A. 0,85 g%
B. 0,9 g%
C. 1,2 g%
D. 1,5 g%
E. 0,6 g%
(pag. 511, 710)
F2350070. Ce cantitate de clorura de sodiu este necesara pentru a prepara o solutie injectabila
izotonica de clorhidrat de cocaina 0,2%? (M NaCl=58,44; M cocaina clorhidrat=339,8).
A. 0,75 g%
B. 0,86 g%
C. 1 g%
D. 1,5 g%
E. 1,3 g%
(pag. 511)
F2350071. Ce cantitate de clorura de sodiu este necesara pentru a izotoniza un colir cu clorhidrat de
dionina 1%? (M dionina clorhidrat=385,9; M NaCl= 58,44).
A. 0,72 g%
B. 0,8 g%
C. 0,9 g%
D. 1,2 g%
E. 1,5 g%
(pag. 511, 710)
F2350072. Sa se calculeze cantitatea de hidrogencarbonat de sodiu necesara pentru a prepara o

perfuzie izotonica. (M NaHCO3 = 84,01).
A. 14 g ‰
B. 12,8 g ‰
C. 10 g ‰
D. 25 g ‰
E. 30 g ‰
(pag. 511)
F2350073. Ce procent din doza maxima prevazuta de F.R.X. pentru substantele puternic active se
prescrie la o persoana de 78 de ani?
A. 50%
B. 75%
C. 70%
D. 80%
E. 60%
(pag. 1262-1263)
F2350074. Ce procent din doza maxima prevazuta de F.R.X. pentru substantele puternic active se
prescrie la o persoana de 82 de ani?
A. 50%
B. 75%
C. 70%
D. 80%
E. 60%
(pag. 1262-1263)
F2350075. Care este numarul de picaturi pentru 1 g solutie apoasa, masurate cu picatorul normal?
A. 19
B. 20
C. 36
D. 56
E. 25
(pag. 1261)
F2350076. Ce cantitate de acid acetic 96% este necesara pentru a obtine 100 g acid diluat?
A. 30 g
B. 31,2 g
C. 25 g
D. 40 g
E. 60 g
(pag. 60)
F2350077. Ce cantitate de alcool concentrat de 96% este necesara pentru a obtine 100 g alcool diluat,
stiind ca este necesar sa se utilizeze 32,5 g apa?
A. 66,5 g
B. 67,5 g
C. 70 g
D. 36 g
E. 55 g
(pag. 1255)
F2350078. Care este doza maxima admisa de F.R.X. pentru clorhidratul de codeina din urmatoarea
formula: Rp/Codeini hydrochloridi 1,50 g; Aquae destillatae q.s.ad.50 g. M.f. sol. D.s. intern, cate 1
lingurita de 2 ori/zi.(d=0,1 g; D= 0,3 g)
A. 2 g
B. 0,75 g
C. 1 g
D. 0,8 g
E. 0,95 g
(pag. 1262)
F2350079. Ce cantitate de glucoza este necesara teoretic pentru a prepara o solutie injectabila
izotonica (Mr glucoza =180)?
A. 41,45 g ‰
B. 30 g ‰
C. 40 g ‰
D. 33 g ‰
E. 25 g ‰
(pag. 511)
F2350080. Care este doza maxima admisa de F.R.X. pentru fenobarbitalul sodic din urmatoarea
formula, prescrisa pentru un copil de 10 kg: Rp/ Phenobarbitali natrici 1,00 g; Sirupi simplicis 10 g;
Aquae destillatae q.s. ad. 100 g.M.f. sol. D.s. intern, 1 lingurita de trei ori/zi. (d= 0,3 g; D= 0,6 g).
A. 1 g.
B. 1,14 g.
C. 0,3 g.
D. 0,5 g
E. 0,05 g.
(pag. 37, 1262-1263)
F2350081. Care este masa de excipient- unt de cacao- in grame necesara pentru a prepara prin
modelare 10 supozitoare pentru adulti cu fenobarbital 0,2 g/supozitor?
A. 10-20
B. 18-28
C. 20-30
D. 30-40
E. 15-20
(pag. 889)
F2550082. Precizati care este cantitatea de fenobarbitalul acid care se adauga la preparea suspensiei
urmatoare: Rp./ Fenobarbital acid 1,2 g / Apa distilata ad. 100 g/ M.f. suspensio/ D.s. int. 3 linguri pe zi/.
Dozele terapeutice maxime pentru fenobarbitalul acid sunt conform FR X de 0,3g respectiv 0,6 g.
A. 2,0 g,
B. 0,6 g,
C. 0,3 g,
D. 1,5 g,
E. 2,5g.
(pag. 894)
F2550083. Care este concentratia pe care o are solutia obtinuta prin adaugarea a 100 g apa distilata
peste 50 g solutie oficinala de acetat de amoniu:
A. 10%,
B. 5%,
C. 15%,
D. 7,5%,
E. 11%.
(pag. 852)
F2550084. Precizati concentratia soluţiei izotonice de carbonat acid de sodiu, folosind formula DE
VRIES, stiind că are masa moleculara relativa 84,02:
A. 10‰,
B. 9‰,
C. 12,92‰,
D. 14,5‰,
E. 8,45‰.
(pag. 511)
F2550085. O soluţie 2M de clorura de calciu are presiunea osmotica fata de cea a unei solutii 2M de
clorura de magneziu:
A. egala,
B. dubla,
C. tripla,
D. la jumatate,
E. de cinci ori mai mare.
(pag. 493)
F2550086. Care este cantitatea maxima de fosfat de codeina care se poate gasi in 150 g solutie de uz
intern destinata a fi administrata cu lingura de trei ori pe zi unui copil de 6 ani, stiind ca dozele
terapeutice maxime pentru fosfatul de codeina sunt, conform FR X, 0,1 g pentru o data, respectiv 0,3 g
pentru 24 de ore.
A. 0,3 g,
B. 0,1 g
C. 0,2 g
D. 0,4 g
E. 0,5 g
(pag. 1262)
F2550087. Care este cantitatea maxima de papaverina clorhidrica care se poate gasi in 150 g solutie de
uz intern destinata a fi administrata cu lingura de trei ori pe zi unui copil de 6 ani, stiind ca dozele
terapeutice maxime pentru aceasta sunt, conform FR X, 0,2 g pentru o data, respectiv 0,6 g pentru 24
de ore.
A. 0,2 g,
B. 0,3 g,
C. 0,4 g,
D. 0,5 g,
E. 0,6 g.
(pag. 1262)
F2550088. Care este cantitatea de solutie de uz intern folosita de un pacient in trei zile, daca modul de
administrare este "D.s.intern 3 linguri pe zi"?
A. 5 g,
B. 15 g,
C. 45 g,
D. 150 g,
E. 135 g.
(pag. 37)
F2550089. Conform FR X raportul componentele necesare prepararii emulsiei primare, ulei de floarea-
soarelui:guma arabica: apa distilata, este
A. 1:1:1,
B. 2:1:1,
C. 10:5:7,5,
D. 15:10:17,
E. 10:50:20.
(pag. 387)
F2550090. Cantitatea de extract uscat de beladonă (1,5% alcaloizi totali exprimaţi în hiosciaină) care
poate substitui 10 g tinctură de beladona (0,030% alcaloizi totali exprimaţi în hiosciaină) este:
A. 10 g,
B. 1,5 g,
C. 1 g,
D. 0,5 g
E. 0,2 g.
(pag. 421-927)
F2550091. Conform FR X 0,1 mg nistatin au o activitate microbiologică de cel puţin:

A. 440 UI,
B. 4400 UI,
C. 44 UI,
D. 440000UI
E. 10 UI.
(pag. 708)
F2550092. Pentru a prepara 300 g soluţie extractiva apoasa din frunze de digitala:
A. se folosesc 9 g produs vegetal,
B. produsul vegetal se umectează cu o cantitate egală de acid clorhidric,
C. produsul vegetal se mărunţeşte corespunzător sitei I,
D. produsul vegetal se umectează cu 4,5 g apă timp de 5 minute,
E. se folosesc 1,5 g produs vegetal.
(pag. 872)
F2550093. Medicul prescrie unui adult de 30 de ani urmatoarea reteta magistrala: Rp. Fenobarbital 10 g
/ Sirop simplu 5 g / Apa distilata ad. 100 g / M. f. sol. / D. s. int. 2 linguri pe zi. Stiind ca dozele maxime
pentru fenobarbital sunt 0,3 si 0,6 g, precizati care formulă de mai jos o preparati:
A. Fenobarbital 2,2 g / Sirop simplu 5 g / Apă distilata ad. 100 g,
B. Fenobarbital 10 g / Sirop simplu 2 g / Apă distilată ad. 100 g,
C. Fenobarbital 10 g / Sirop simplu 6 g / Apă distilată ad. 100 g,
D. Fenobarbital sodic 2,2 g / Sirop simplu 5 g / Apă distilată ad. 100 g,
E. Fenobarbital sodic 2,2 g / Sirop simplu 6,6 g / Apă distilată ad. 100 g.
(pag. 745-747)
F2550094. Mentionand ca dozele terapeutice maxime, conform FR X sunt 0,01 g respectiv 0,03 g pentru
24 de ore, si modul de administrare este de 3 linguri pe zi, cantitatea maxima de nitrazepam care se
poate adauga in 100 g suspensie destinata administrarii unui adult este:
A. 0,06 g
B. 0,03 g
C. 0,001 g
D. 0,01 g
E. 0,003 g
(pag. 893)
F2650095. Câte grame de clorură de sodiu sunt necesare pentru izotonizarea a 80 ml de solutie de
glucoză 2% (M glucoză = 180):
A. 0,37
B. 0,17
C. 0,25
D. 0,90
E. 10,00
(pag. 511)
F2650096. Câte grame de azotat de potasiu se utilizează pentru izotonizarea a 5 grame de solutie de
nitrat de argint 1% (M AgNO3 = 169,9; M KNO3 = 101,1) ?
A. 9,6000
B. 0,0480
C. 0,0996
D. 0,0360
E. Este o solutie hipertonică si nu trebuie izotonizată
(pag. 511,709,710)
F2650097. Căti mmol/l contine o solutie de glucoză 10% (M glucoză = 180) ?

A. 283
B. 1100
C. 0,55
D. 5,5
E. 555
(pag. 492)
F2650098. Căte grame de glucoză trebuie să cântărim pentru a prepara 25 de litri de solutie perfuzabilă
cu concentratie de 305 mEq/l (M glucoză = 180) ?
A. 1367
B. 54,9
C. 54900
D. 1500
E. 1372,5
(pag. 492,493)
F2650099. Câte grame de clorură de sodiu sunt necesare pentru izotonizarea a 1500 de mililitri de
solutie de sulfat de atropină 0,09% (M atr.sulf. = 694,86) ?
A. 12,3
B. 15,6
C. 13,3
D. 10
E. 17,2
(pag. 511,709)
F2650100. Formula lui Clark poate fi folosită pentru copii peste:

A. 2 ani
B. 4 ani
C. 6 ani
D. 5 ani
E. 3 ani
(pag. 1262,1263)
F2650101. Din formula lui Clark "F" reprezintă:

A. doza terapeutică pentru copil
B. doza terapeutică pentru adult
C. masa corporală a copilului
D. factor de corectie a masei corporale
E. suprafata corporală la copil
(pag. 1262,1263)
F2650102. Cât este densitatea relativă a unui lichid determinând cu picnometrul, dacă masa volumului
de lichid studiat este 25,72 g si masa volumului de apă este de 15,25 g ?
A. 1,6865
B. 392,2326
C. 0,5929
D. 1,3890
E. 25,16
(pag. 988)
F1250103. Care din produsele şi substanţele toxice se exceptează de la obligaţia ţinerii evidenţei
mişcării lor în farmacii:
A. substanţele toxice care se pot elibera pe bază de reţetă simplă, indiferent de forma sub care se prezintă
(prescripţii magistrale, preparate galenice sau specialităţi);
B. atropină şi săruri;
C. atropină fiole;
D. specialităţile farmaceutice care conţin în formulă, pe lângă substanţe toxice în doze terapeutice, şi alte
ingrediente;
E. stricnină fiole.
(pag. Decret anexa 1, art.3)
F1250104. Care dintre următoarele afirmaţii, în legătură cu evidenţa mişcării produselor şi substanţelor
stupefiante în farmacii, sunt valabile:
A. evidenţa mişcării produselor şi substanţelor stupefiante se ţine într-un registru special, numerotat şi sigilat
de Direcţia Sanitară Judeţeană sau a municipiului Bucureşti;
B. evidenţa mişcării produselor şi substanţelor stupefiante se ţine într-un registru special, numerotat şi sigilat
de Direcţia Generală Farmaceutică a Ministerului Sănătăţii;
C. registrul pentru evidenţa mişcării produselor şi substanţelor stupefiante trebuie prezentat anual pentru viză
Inspectoratului Judeţean al Poliţiei;
D. documentele pe baza cărora s-au primit şi s-au eliberat produse stupefiante se păstrează în original,
separat de celelalte acte justificative;
E. numărul documentelor pe baza cărora s-au primit şi s-au eliberat produse stupefiante se înscrie în registrul
pentru evidenţa mişcării produselor şi substanţelor stupefiante.

(pag. Instructiuni art. 82, 85 si anexa 12)
F1250105. Care este atitudinea corectă a farmacistului din farmacie, la eliberarea produselor şi
substanţelor stupefiante pentru bolnavii trataţi ambulatoriu:
A. la prezentarea prescripţiei, farmacistul eliberează specialităţile farmaceutice şi dă prioritate la executarea
preparatelor magistrale cu stupefiante, prescripţiile de produse şi substanţe stupefiante reprezentând o
medicaţie urgentă;
B. famacistul nu eliberează produsele cu stupefiante prescrise, dacă au trecut mai mult de 7 zile de la data
emiterii prescripţiei;
C. farmacistul care prepară produse magistrale sau eliberează produsele condiţionate, specificate în
prescripţie, aplică pe prescripţia medicală ştampila farmaciei, numărul şi data din registrul de copiere a
reţetelor şi semnează de executare;
D. farmacistul nu mai eliberează preparatele magistrale, conţinând substanţe stupefiante, neridicate în
termen de 3 zile;
E. la eliberarea produselor stupefiante, farmacistul solicită semnătura primitorului, notându-se pe prescripţie
seria buletinului de identitate, data eliberării şi organul emitent, domiciliul primitorului, farmacistul semnând
şi el pe prescripţie pentru eliberare.
(pag. Instructiuni art. 61, 80)
F1250106. Ce se întâmplă cu stupefiantele, prescrise unui bolnav internat în spital, care nu s-au folosit
în timpul pentru care au fost prescrise ?
A. Se restituie farmaciei de spital care le-a eliberat.
B. Se reintroduc în evidenţa cantitativă a farmaciei de spital.
C. Se casează.
D. Rămân în trusa de urgenţă a secţiei de spital.
E. Se administrează altor bolnavi, fără a fi returnate farmaciei.
F1250107. Cum procedează farmacistul din farmacia de spital în cazul depăşirii dozelor maxime pentru
o dată sau pentru 24 de ore la produsele stupefiante prescrise pe condici de prescripţii medicale, la
bolnavii spitalizaţi:
A. eliberează produsele în dozele prescrise de medic, bolnavul fiind sub supraveghere;
B. dacă medicul nu a specificat pe prescripţie “sic volo”, farmacistul ia legătura cu medicul în scopul obţinerii
acestei specificaţii;
C. eliberează jumătate din doza maximă admisă de Farmacopeea Română în vigoare;
D. eliberează doza depăşită dacă medicul specifică pe prescripţie “sic volo”;
E. refuză eliberarea.
F1250108. La prescrierea produselor şi substanţelor toxice, medicul este obligat:

A. să scrie cantitatea de produs prescrisă în cifre şi litere;
B. să utilizeze formular special cu timbru sec;
C. să indice amănunţit modul de administrare;
D. să nu depăşească dozele maxime pentru 3 zile;
E. să menţioneze pe prescripţia medicală "sic volo”, dacă doza prescrisă depăşeşte doza maximă admisă.
F1250109. La primirea unei prescripţii recomandând un medicament toxic, dacă doza prescrisă
depăşeşte doza maximă admisă, farmacistul are următoarele obligaţii:
A. să elibereze doza prescrisă, dacă medicul a specificat pe prescripţie “sic volo”;
B. să elibereze doza maximă pentru 3 zile, indiferent dacă medicul a specificat sau nu pe prescripţie “sic
volo”;
C. să ia legătura cu medicul care a prescris medicamentul, dacă acesta nu a specificat pe prescripţie “sic
volo”;
D. atunci când nu se poate realiza legătura cu medicul sau în cazuri urgente, pentru depăşiri care nu au
menţiunea “sic volo”, prescripţia se va executa în limitele dozelor prevăzute de Farmacopeea Română în
vigoare;
E. să reţină prescripţia medicală, dacă aceasta conţine un medicament toxic pentru care este obligatorie
ţinerea evidenţei mişcării, repetarea acesteia nefiind permisă.
(pag. Decret anexa 2 art. 29, 34, 35)
F1250110. Pentru care din următoarele afecţiuni pot fi depăşite dozele maxime pentru 3 zile, la
eliberarea stupefiantelor, pe bază de autorizaţie specială eliberată de Direcţia Sanitară Judeţeană ?
A. artroză generalizată;
B. angină pectorală;
C. cardiopatie ischemică cu bloc de ramură;
D. cardiopatie decompensată cu dispnee nocturnă;
E. arterită avansată în stadiul de gangrenă, cu dureri de decubit.
F1250111. Produsele şi substanţele stupefiante pentru uz veterinar:

A. se eliberează pe prescripţii medicale cu timbru sec;
B. se eliberează pe prescripţii medicale obişnuite;
C. se eliberează în limita dozelor maxime de uz veterinar, pentru 3 zile;
D. se eliberează fără a ţine cont de dozele maxime pentru 3 zile;
E. nu se pot elibera stupefiante pentru uz veterinar.
F1350112. F.R.X. prevede calculul dozelor maxime pentru copii utilizand criteriile:
A. greutate
B. varsta
C. suprafata corporala
D. inaltime
E. afectiune
(pag. 1262-1263)
F1550113. Dacă ionograma unui pacient arată un deficit de 125 mEq K+, stabiliţi formula perfuziei care
administrată acestuia corectează acest dezechilibru. Precizăm că se foloseşte clorură de potasiu care
are masa moleculară 74,55 şi cifra Spowl 84.
A. 9,318 g clorură de potasiu
B. 8,9 g clorură de potasiu
C. 10,4 g clorură de potasiu
D. apă distilată ad. 782,77 ml
E. apă distilată ad. 214,87 ml
(pag. 493, [10])
F1550114. Dacă ionograma unui pacient arată un deficit de 25 mEq Na+, stabiliţi formula perfuziei care
administrată acestuia corectează acest dezechilibru. Precizăm că se foloseşte clorură de sodiu care
are masa moleculară 58,45 şi cifra Spowl 111.
A. 1,4615 g clorură de sodiu
B. 2,9 g clorură de sodiu
E. apă distilată ad. 324,44 ml
(pag. 493, [10])
F1550115. La 25 g soluţie oficinală de acetat de amoniu se adaugă 25 g de apă distilată. Precizaţi

concentraţia pe care o are soluţia finală şi masa acesteia:
A. 25 g
B. 3%
C. 50 g
D. 7,5%
E. 22%
(pag. 852, [10])
F1550116. Peste 100 g perhidrol se adaugă 300 g de apă distilată. Precizaţi concentraţia pe care o are
soluţia finală şi masa acesteia:
A. 400 g
B. 3%
C. 300 g
D. 7,33%
E. 7,5%
(pag. 864, [10])
F1550117. Precizaţi cantităţile de soluţii de amoniac 3% şi 36% ce trebuie amestecate pentru a obţine
100 g soluţie 20%:
A. 48,48 g amoniac 3%
B. 51,51 g amoniac 36%
C. 20 g amoniac 36%
D. 80 g amoniac 3%
E. 50 g amoniac 36% şi 50 g amoniac 6%
(pag. 1177, [10])
F1550118. Ştiind că dozele terapeutice maxime pentru fenobarbitalul sodic sunt conform FR X de 0,3g
respectiv 0,6 g, aceste doze pentru un copil, care are greutatea 36 Kg şi factorul de corecţie al masei
corporale este 1,5, sunt:
A. 0,192 g pentru o dată
B. 0,385 g pentru 24 de ore
C. 0,15 g pentru 24 de ore
D. 0,1 g pentru o dată
E. 0,4 gpentru 24 de ore
(pag. 1262, [10])
F2150119. 500 g solutie alcoolica de iod iodurat contine ?

A. 10 g
B. 20 g
C. 15 g
D. 30 g
E. 475 g
(pag. (10) 1182)
F2150120. 1 mg este egal cu:

A. 10^-4 g
B. 10^-3 g
C. 10^-1 cg
D. 100 microm
E. 1000 microg
(pag. 1289, [10])
F2150121. Masa volumetrică (densitatea) se măsoară în:

A. Kg/m^3
B. g/m^3
C. Kg/ml
D. g/ml sau g/cm^3
E. g/l
(pag. 1290, [10])
F2150122. Multiplii gramului sunt:

A. decigramul
B. centigramul
C. microgramul
D. kilogramul
E. megagramul
(pag. 1292, [10])
F2150123. Submultiplii milimetrului sunt:

A. decimetrul
B. micrometrul
C. nanometrul
D. picometrul
E. centimetrul
(pag. 1292, [10])
F2150124. Formula Clark:

A. se foloseşte pentru calcularea dozelor terapeutice pentru copii de până la 1 an
B. se foloseşte pentru calcularea dozelor terapeutice pentru copii de peste 2 ani
C. ţine seama de vârstă (A)
D. ţine seama de masa corporală a copilului în Kg (G)
E. ţine seama de suprafaţa corporală a copilului (S)
(pag. 1263, [10])
F2150125. Dozele terapeutice uzuale şi maxime înscrise în tabele în FR X:

A. se referă la adulţi
B. se referă la copii
C. privesc substanţele farmaceutice, produsele vegetale şi unele preparate farmaceutice
D. sunt exprimate în general în grame
E. sunt raportate exclusiv la suprafaţa corporală
(pag. 1262, [10])
F2350126. F.R.X. prevede calculul dozelor maxime pentru copii utilizand criteriile:
A. greutate
B. varsta
C. suprafata corporala
D. inaltime
E. afectiune
(pag. 1262-1263)
F2550127. Conform FR X dozele terapeutice maxime pentru fenobarbitalul sodic sunt 0,3 g pentru o
data si 0,6 g pentru o zi. Calculati valoarea acestor doze pentru un copil cu greutatea 35 Kg si factorul
de corectie al masei corporale este 1,5:
A. 0,225 g pentru o data,
B. 0,3 g pentru o data,
C. 0,6 g pentru o zi,
D. 0,45 g pentru o zi,

E. 0,3 g pentru o data si 0,6 g pentru o zi.
(pag. 1262)
F2550128. Sa se calculeze, pentru un copil in varsta de 12 ani, dozele terapeutice maxime pentru o
data si pentru 24 de ore pentru o substanta puternic activa, care are conform FR X urmatoarele doze
0,250g respectiv 0,500 g:
A. 0,125 pentru o data,
B. 0,250 pentru o data,
C. 0,750 pentru 24 de ore,
D. 0,500 pentru 24 de ore.
E. 0,250 pentru 24 de ore.
(pag. 1262)
F2550129. Preparati 50 g unguent cu fenilbutazona 0,5%, stiind ca singura sursa de fenilbutazona este
unguentul cu fenilbutazona oficinal:
A. 6,25 g unguent fenilbutazona oficinal,
B. unguentul cu fenilbutazona oficinal are concentratia 10%,
C. 10,25 g unguent fenilbutazona oficinal,
D. 39,75 unguent simplu.
E. 43,75 unguent simplu.
(pag. 959)
F2550130. Precizati masa si concentratia solutiei obtinute prin diluarea a 100 g perhidrol cu 250 g de
apa distilata:
A. 450 g,
B. 350 g,
C. 8,57%,
D. 150 g,
E. 30%.
(pag. 864)
F2550131. Care este masa solutiei si concentratia in codeina a amestecului obtinut din 100 g sirop de
codeina oficinal si 400 g sirop simplu:
A. 500 ml,
B. 500 g,
C. 0,04%,
D. 0,4%,
E. 4%.
(pag. 846)
F2550132. Stabiliti formula perfuziei care administrata unui pacient corecteaza un deficit de 25 mEq
Na+, folosind clorura de sodiu care are masa moleculara 58,45 şi cifra Spowl 111.
A. 0,15 g clorură de sodiu
B. 1,0 g clorură de sodiu
E. apă distilată ad. 162,22 g
(pag. 493)
F2550133. Stabiliti formula perfuziei, in cazul in care ionograma unui pacient arata un deficit de 125
mEq K+, folosind clorura de potasiu (masa moleculară 74,55 şi cifra Spowl 84).
A. apă distilată ad. 782,77 g,
B. 125 g clorură de potasiu.

C. 74,55 g clorură de potasiu.
D. apă distilată ad. 782,77 ml,
E. 9,318 g clorură de potasiu.
(pag. 493)
F2550134. Care sunt cantitatile de solutii de acid boric 3% si 36% ce trebuie amestecate pentru a
obtine 100 g solutie 20%:
A. 51,51 g acid boric 3%,
B. 48,48 g acid boric 36%,
C. cate 50 g din fiecare solutie,
D. 48,48 g acid boric 3%,
E. 51,51 g acid boric 36%.
(pag. 1177)
F2550135. Care este cantitatea de apa necesara prepararii emulsiei primare si cantitatea de guma
arabica dezenzimata care se foloseste pentru a obtine o emulsie de uz intern cu 100 g ulei de floarea
soarelui ca faza uleioasa:
A. 50 g guma arabica,
B. 75 g apa distilata,
C. 100 g guma arabica,
D. 200 g apa distilata,
E. 100 g apa distilata,
(pag. 388)
F2550136. Stabiliti care este cantitatea de extract de opiu folosita si numarul de supozitoare care se
elibereaza la prepararea urmatoarei retete magistrale: Rp./ Extract de opiu 0,3g / Excipient q.s. / M.f.
supositoria / D.t.d. nr. XXX / D.s. ext 2/zi. (dozele terapeutice maxime pentru extractul de opiu sunt 0,1g
pentru o data, respectiv 0,2 g pentru o zi),
A. 9 g extract opiu,
B. 1,8 g extract opiu,
C. 30 supozitoare.
D. 0,6 g extract opiu,
E. 6 supozitoare.
(pag. 889)
F2550137. Stabiliti care este cantitatea de morfina corhidrica folosita si numarul de supozitoare care se
elibereaza pe o reteta cu timbru sec la prepararea urmatoarei retete magistrale: Rp./ Morfina
clorhidrica 0,05g / Excipient q.s. / M.f. supositoria / D.t.d. nr. XII / D.s. ext 3/zi. (dozele terapeutice
maxime pentru morfina clorhidrica sunt 0,02g pentru o data, respectiv 0,06 g pentru o zi),
A. 6 supozitoare,
B. 12 supozitoare,
C. 0,18 g morfina clorhidrica,
D. 0,70 g morfina clorhidrica,
E. 9 supozitoare.
(pag. 889)
F2550138. Pentru a prepara 16 g masa gelatinoasa se folosesc:

A. gelatina 12 g,
B. glicerina 10 g,
C. apa distilata 4 g,
D. gelatina 2 g,
E. apa distilata 4g.
(pag. 890)
F2550139. La prepararea a 200 g solutie extractiva apoasa din flori de musetel se folosesc:
A. alcool diluat pentru umectare,
B. nipagin,
C. nipagin,
D. carbonat acid de sodiu,
E. acid clorhidric pentru umectare.
(pag. 872)
F2550140. Pentru a prepara 200 g solutie extractiva apoasa dintr-un produs vegetal care contine 1,5%
alcaloizi folosim:
A. 12 g produs vegetal,
B. 1,2 g carbonat acid de sodiu,
C. 200 g apa bidistilata,
D. 200 g apa distilata,
E. 6 g produs vegetal.
(pag. 872)
F2550141. Preparati 500 g solutie extractiva apoasa din radacinile de nalba mare, folosind:
A. 30 g produs vegetal,
B. umectare cu 90 g apa,
C. operatia de macerare,
D. operatia de infuzare,
E. operatia de decoctie.
(pag. 872)
F2550142. Care este cantitatea de fenobarbital sodic cu care se inlocuiesc 10 g fenobarbital acid in
retetele magistrale:
A. cantitatea care se calculeaza stoechiometric in functie de masele moleculare ale celor doua substante,
B. 10 g,
C. 12 g,
D. 11 g,
E. 9 g.
(pag. 745-747)
F2550143. Folosind formula DE VRIES precizaţi concentraţia soluţiei izotonice de clorura desodiu
ştiind că are masa moleculară relativă 58,45:
A. 8,99 ‰,
B. 10%
C. 0,9%,
D. 11 ‰
E. 0,9 ‰
(pag. 511/FR X)
F2650144. Analiza serului sanguin arată un deficit de: 20 mEq/l ioni de calciu si 10 mEq/l ioni de sodiu.
Să se calculeze cantitătile de clorură de calciu si clorură de sodiu necesare corectării deficitului ionic
(M CaCl2 cu 6H2O = 219,09; M NaCl = 58,45):
A. 2,19 g clorură de sodiu si 0,584 g clorură de calciu
B. 2,19 g clorură de calciu
D. 2,19 g clorură de calciu si 0,584 g clorură de sodiu
E. 1,92 g clorură de calciu si 5,845 g clorură de sodiu
(pag. 492,493)
F2650145. Să se calculeze cantitatea de clorură de sodiu necesară izotonizării a 50 ml solutie de

clorhidrat de cocaină stiind că echivalentul de clorură de sodiu (E NaCl) al clorhidratului de cocaină
este 0,16:
A. 0,37 g
B. 0,73 g
C. 370 mg
D. 730 mg
E. 37 cg
(pag. 492,493)
F2650146. Să se calculeze cantitatea de clorură de sodiu necesară pentru izotonizarea a 150 ml solutie
de clorhidrat de papaverină 1%, stiind că echivalentul de clorură de sodiu a clorhidratului de
papaverină (E pap. hidr.) este 0,1.
A. 1200 mg
B. 1,5 g
C. 1,2 g
D. 1500 mg
E. 1 g
(pag. 511)
F2650147. Cât este concentratia izotonică a unei solutii de sulfat de magneziu (M MgSO4 cu 7H20 =
246,5) ?
A. 37,94 ‰
B. 379,4 %
C. 3,794 %
D. 3,794 ‰
E. 0,3794 %
(pag. 511,492)
F2650148. Cât este doza maximă pentru o zi a clorhidratului de papaverină după formula lui Clark,
administrată la un copil de 3 ani si cu masă corporală 14 kg (doza maximă pentru o zi a clorhidratului
de papaverină pentru adulti este 0,6 g) ?
A. 240 mg
B. 0,024 g
C. 0,24 g
D. 24 cg
E. 24 mg
(pag. 262)
F2650149. Ce cantitate de glucoză anhidră se foloseste pentru izotonizarea a 1500 ml solutie de

clorhidrat de morfină 2% (M clorhidr. morf. cu 3H2O = 375,8; M glucoză = 180)?
A. 48,5 g
B. 40,85 g
C. 0,040 kg
D. 0,08 g
E. 4085 g
(pag. 511)
F2650150. Cât este concentratia unei solutii de bicarbonat de sodiu 3 M (M bicarbonat de sodiu = 84) ?
A. 252 ‰
B. 25,2 %
C. 2,52 %
D. 2,52 ‰
E. 252 %
(pag. 34)
Tema nr. 51
Regimul produselor toxice si stupefiante in Romania
BIBLIOGRAFIE:
11. Legea nr. 73/1969 si Instructiunile MS nr. 102/1969 privind regimul produselor si substantelor stupefiante
12. Decretul nr. 466/1979 privind regimul produselor si substantelor toxice.
A. maxim 1 lună;
C. maxim 7 zile;
D. maxim 5 zile;
E. maxim 3 zile.
A. maxim 1 an;
B. maxim 6 luni;
C. maxim 3 luni;
D. maxim 2 luni;
E. maxim 1 lună.
(pag. Instructiuni art. 62)

vizează:
A. anual, la Direcţia Generală Farmaceutică din Ministerul Sănătăţii şi Familiei;
F1251006. Valabilitatea unei prescripţii medicale cu produse şi substanţe toxice este de:
A. maxim 30 de zile;
B. maxim 20 de zile;
C. maxim 7 zile;
D. maxim 5 zile;
E. nu este precizată.
(pag. Decret 466/1979)
F1251007. Care din următoarele afirmaţii se referă la o interdicţie definitivă a exercitării profesiunii de
farmacist:
A. Nu poate exercita profesiunea de farmacist, farmacistul care a fost condamnat definitiv prin hotărâre
judecătorească, chiar dacă a fost reabilitat, pentru săvârşirea cu intenţie a unei infracţiuni contra umanităţii
sau vieţii, în împrejurări legate de exercitarea profesiunii de farmacist.
B. Nu poate exercita profesiunea de farmacist, farmacistul căruia i s-a aplicat pedeapsa interdicţiei de a
exercita profesiunea, pe durata stabilită prin hotărâre judecătorească definitivă sau disciplinară.
C. Exercitarea profesiunii de farmacist este incompatibilă cu difuzarea şi comercializarea altor produse în
afara celor înregistrate şi aprobate de Ministerul Sănătăţii.
D. Exercitarea profesiunii de farmacist este incompatibilă cu oricare profesiune sau ocupaţie de natură a
aduce atingere demnităţii profesiunii de farmacist sau bunelor moravuri.
E. Profesiunea de farmacist nu poate fi exercitată de către o persoană, dacă s-a constatat că starea de
sănătate a acesteia este necorespunzătoare, fiind atestată, ca atare, prin certificat medical eliberat de
Comisia de expertiză medicală şi recuperare a capacităţii de muncă, potrivit legii.
(pag. Legea 81 art. 5, 6)
F1251008. Care din următoarele afirmaţii, referitoare la activitatea farmacistului, nu sunt valabile,
conform Legii nr. 81/1997:
A. Activităţile farmaceutice privind prepararea, eliberarea, controlul şi conservarea produselor şi
susbstanţelor farmaceutice din farmacii şi laboratoare sunt conduse şi supravegheate de farmacişti.
B. În farmaciile de spital, farmacistul eliberează medicamente numai pentru secţiile spitalului.
C. În industria farmaceutică şi în depozitele de medicamente, farmacistul supraveghează procesele specifice
de preparare, control, eliberare şi conservare a produselor şi substanţelor farmaceutice.
D. În farmacii, eliberarea medicamentelor pe bază de prescripţie medicală se face numai sub supravegherea
farmacistului.
E. În drogherii, eliberarea medicamentelor pe bază de prescripţie medicală se face numai sub supravegherea
farmacistului.
(pag. Legea 81 art. 8)
F1251009. Cine adoptă Codul de deontologie farmaceutică:

A. Comitetul Director al Colegiului Farmaciştilor din România;
B. Consiliul Naţional al Colegiului Farmaciştilor din România;
C. Adunarea Generală a Colegiului Farmaciştilor din România;
D. Comisia de Etică şi Deontologie a Colegiului Farmaciştilor din România;
E. Comisia de Etică şi Deontologie a Ministerului Sănătăţii.
F1251010. În ce condiţii poate fi exercitată profesiunea de farmacist în România de către farmacişti

cetăţeni străini:
A. Profesiunea de farmacist poate fi exercitată în România şi de către farmacişti cetăţeni străini, cu condiţia
ca aceştia să aibă domiciliul în România.
B. Profesiunea de farmacist poate fi exercitată în România şi de către farmacişti cetăţeni străini, cu condiţia
ca aceştia să aibă diplomă emisă de o instituţie de învăţământ din România.
C. Profesiunea de farmacist poate fi exercitată în România şi de către farmacişti cetăţeni străini, în condiţiile
prevăzute de Legea nr. 81/1997 şi pe bază de reciprocitate, stabilite prin convenţii la care România este
parte.
D. Profesiunea de farmacist poate fi exercitată în România şi de către farmacişti cetăţeni străini, în condiţiile
prevăzute de directivele Uniunii Europene.
E. Profesiunea de farmacist nu poate fi exercitată în România de către farmacişti cetăţeni străini.
(pag. Legea 81, art.4)
F1251011. Un farmacist este sancţionat cu vot de blam, de către Consiliul Judeţean al Colegiului
Farmaciştilor din România, din judeţul în care el profesează. Care este urmarea, prevăzută de lege, a
acestei sancţiuni?
A. Consiliul Judeţean al Colegiului Farmaciştilor din România nu poate aplica această sancţiune, deci ea nu
este valabilă.
B. Farmacistul sancţionat poate introduce contestaţie, împotriva acestei sancţiuni, la comisia deontologică
competentă, în termen de 30 de zile de la comunicarea sancţiunii.
C. Farmacistul sancţionat poate introduce contestaţie, împotriva acestei sancţiuni, la judecătoria în raza
căreia îşi desfăşoară activitatea, în termen de 30 de zile de la comunicarea sancţiunii.
D. Farmacistului sancţionat i se suspendă automat autorizaţia de liberă practică, de către Ministerul Sănătăţii.
E. Farmacistului sancţionat i se suspendă automat contractul individual de muncă, de către persoana juridică
cu care acesta l-a încheiat.
(pag. Legea 81 art.36,37)
F1251012. Unui farmacist i se suspendă calitatea de membru al Colegiului Farmaciştilor din România,
pe o durată de 6 luni, de către Consiliul Naţional al Colegiului Farmaciştilor din România. Care este
urmarea, prevăzută de lege, a acestei sancţiuni?
A. Farmacistului sancţionat i se retrage automat autorizaţia de liberă practică, de către Ministerul Sănătăţii.
B. Farmacistului sancţionat i se desface automat contractul individual de muncă, de către persoana juridică
C. Farmacistul sancţionat poate introduce contestaţie, împotriva acestei sancţiuni, la comisia deontologică
D. Farmacistul sancţionat poate introduce contestaţie, împotriva acestei sancţiuni, la judecătoria în raza
E. Farmacistul sancţionat poate introduce contestaţie, împotriva acestei sancţiuni, la Ministerul Sănătăţii, în
termen de 30 de zile de la comunicarea sancţiunii.
F1351013. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate?

A. farmaciile vor elibera substante stupefiante sub forma prelucrata sau neprelucrata
B. retetele ce contin produse stupefiante se retin in farmacia care a eliberat produsul
C. farmaciile vor tine lunar evidenta miscarii produselor si substantelor stupefiante
D. in registrul de copiere al retetelor, produsele si substantele stupefiante se vor sublinia cu creion albastru
E. farmaciile pot solicita mostre de produse sau substante stupefiante de la fabricile producatoare
(pag. art. 73, 82-84, 89)
F1351014. Care dintre urmatoarele afirmatii nu sunt adevarate cu privire la substantele toxice?
A. produsele si substantele toxice vor fi etichetate cu mentiunea "otrava"
B. nu este obligatorie etichetarea cu semnul "cap de mort"
C. pentru toxice in doze terapeutice (mici) ambalajul va purta mentiunea “Atentie”
D. produsele sub forma de specialitati farmaceutice vor avea o dunga albastra
E. produsele sub forma de specialitati farmaceutice vor prezenta mentiunea “se elibereaza numai pe baza de
prescriptie medicala”
(pag. anexa 2)
F1351015. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt corecte?

A. valabilitatea unei prescriptii ce cuprinde produse si substante stupefiante este de maxim 5 zile
B. valabilitatea unei prescriptii ce cuprinde produse si substante stupefiante este de maxim 7 zile
C. preparatele magistrale ce contin substante stupefiante trebuie ridicate de la farmacie in maxim 7 zile
D. in cazul depasirii dozei maxime pentru o singura data sau pentru 24 ore, la bolnavii spitalizati, medicul va
specifica "dupa sfat"

E. eliberarea produselor si substantelor stupefiante bolnavilor spitalizati se face pe baza inscrierii pe retete cu
timbru sec
(pag. art 61, 67)
F1351016. Eliberarea produselor si substantelor stupefiante, in farmaciile de circuit deschis, se face in

urmatoarele cazuri:
A. la solicitarea pacientului
B. pe reteta simpla
C. pe reteta cu timbru sec
D. la recomandarea farmacistului
E. pe condici de prescriptii medicale
(pag. art. 60)
F1451017. Codeina si sarurile sale se prescriu si se elibereaza in farmacii pe:

A. reteta obisnuita
B. reteta cu timbru sec
C. fara reteta
D. obligatoriu pe reteta compensata
E. obligatoriu pe reteta gratuita
(pag. L73 anexa 2 lista A)
F1451018. Mialgin fiole se poate prescrie si elibera:

A. la cerere, fara reteta
B. pe reteta obisnuita
D. pe reteta gratuita
E. pe reteta compensata
(pag. L73 art 60 + anexa 1 lista B)
F1451019. Orice sctivitate cu substante sau plante ce contin substante stupefiante sunt interzise fara:
A. autorizatia MSF si inregistrarea la Politie
B. autorizatia de la Politia Judeteana
C. autorizatia de la Primarie
D. autorizatia de la Inspectoratul Sanitar Judetean
E. autorizatia de la Casa Judetetana de Asigurari de Sanatate
(pag. L73 art 1)
F1451020. Pe un formular de reteta cu timbru sec se poate prescrie:

A. o singura prescriptie de produse sau substante stupefiante
B. doua prescriptii de produse sau substante stupefiante
C. trei prescriptii de produse sau substante stupefiante
D. patru prescriptii de produse sau substante stupefiante
E. cinci prescriptii de produse sau substante stupefiante
(pag. L73 art 60)
F1451021. Produsele si substantele stupefiante pot fi folosite in scop medical numai pe baza:
A. prescriptiei medicale speciale cu timbru sec sau pe condici medicale folosite in exclusivitate
B. prescriptiilor gratuite in dublu exemplar
C. prescriptiilor compensate in dublu exemplar
D. facturilor
E. notelor interne
(pag. L73 art 8)
F1451022. Produsele si substantele toxice folosite in scop medical sunt cuprinse in:
A. tabelul "VENENA" din FR X
B. tabelul "SEPARANDA" din FR X
C. tabelele "VENENA" si "SEPARANDA" din FR X
D. tabelul elaborat de Ministerul Sanatatii si Familiei
E. tabelul elaborat de Agentia Nationala a Medicamentului
(pag. D466 art 2)
F1451023. Tinctura Anticholerina se poate elibera in farmacii:

A. obligatoriu pe reteta obisnuita
B. obligatoriu pe reteta compensata
C. obligatoriu pe reteta gratuita
D. obligatoriu pe reteta cu timbru sec
E. la cerere, pana la 10 grame
(pag. L73 anexa 2 lista B)
F1451024. Valabilitatea prescriptiilor magistrale cu produse si substante stupefiante este de maxim:

A. 3 zile
B. 4 zile
C. 5 zile
D. 6 zile
E. 7 zile
(pag. L73 art 61)
F1551025. Autorizaţia pentru substanţe toxice este eliberată de:

A. Departamentul de toxice din cadrul Poliţiei judeţene
B. Direcţia Farmaceutică din cadrul Ministerului Sănătăţii
C. Colegiul Farmaciştilor
D. Inspectoratul judeţean de medicină preventivă şi poliţie sanitară
E. Inspecţia de farmacie
(pag. 3)
F1551026. Care dintre următoarele afirmaţii sunt incorecte:

A. stupefiantele sunt substanţe puternic active care pot determina toxicomanie
B. orice activitate cu stupefiante se desfăşoară numai pe baza unei autorizaţii eliberate de către Colegiul
Farmaciştilor
C. orice activitate cu stupefiante se desfăşoară numai pe baza unei autorizaţii eliberate de către Ministerul
Sănătăţii
D. stupefiantele sunt substanţe puternic active care pot determina dependenţă
E. legislaţia privind stupefiantele a fost elaborată în acord cu prevederile internaţionale la care a aderat şi
România
(pag. 4)
F1551027. Conform Legii 73/1969, privind regimul produselor şi substanţelor stupefiante, se pot
elibera la cerere, fără prescripţie medicală, următoarele preparate:
A. Sirupus Opii dilutus, până la 50 g
B. Opium pulveratum, până la 1.5 g
C. pulbere de opiu şi ipeca, până la 5 g
D. pulbere de opiu şi ipeca, până la 3 g
E. Tinctura anticholerina, până la 10 g
(pag. 1)
F1551028. Conform Legii 73/1969, se pot prescrie şi elibera pe formulare obişnuite (fără timbru sec),
care nu se reţin în farmacii, următoarele produse şi substanţe stupefiante:
A. Tinctura Opii, până la 1.5 g
B. Extractum Opii siccum, până la 1.5 g
C. Extractum Opii siccum, până la 3 g
D. Opium pulveratum, până la 3 g
E. Opium concentratum, până la 1.5 g
(pag. 1)
F1551029. Evidenţa produselor şi substanţelor stupefiante se ţine:

A. numai pentru produsele şi substanţele stupefiante derivate din opiu
B. pentru produsele şi substanţele stupefiante care se eliberează pe formulare obişnuite
C. într-un registru special, numerotat, sigilat şi vizat de către Direcţia judeţeană de Sănătate Publică,
respectiv a Municipiului Bucureşti
D. într-un registru special, numerotat, sigilat şi vizat de către Colegiul Farmaciştilor
E. pentru toate produsele şi substanţele stupefiante
(pag. 3)
F1551030. În cazul depăşirii dozelor maxime pentru o dată sau pentru 24 ore la produsele stupefiante
prescrise pe condici de prescripţii medicale, farmacistul din farmacia de spital:
A. eliberează produsele în dozele prescrise de medic, dacă acesta specifică pe prescripţie ,,sic volo”
B. nu eliberează produsele în dozele prescrise de medic, dacă acesta specifică pe prescripţie ,,sic volo”
C. eliberează un sfert din doza maximă admisă de Farmacopeea Română în vigoare, dacă nu poate lua
legătura cu medicul
D. eliberează jumătate din doza maximă admisă de Farmacopeea Română în vigoare, dacă nu poate lua
legătura cu medicul
E. refuză eliberarea produselor stupefiante
(pag. 4)
F1651031. Ce obligatii are medicul care prescrie si farmacistul care elibereaza produse sau substante
stupefiante, fata de persoanele care primesc astfel de produse?
A. Sa restituie cantitatile neconsumate .
B. Sa arunce cu mare atentie in tomberon.
C. Sa pastreze acasa in frigider.
D. Sa dea primariei locale.
E. Sa le arunce in chiuveta.
(pag. 3)
F1651032. Ce reglementeaza decretul nr.466/1979 ?

A. Regimul substantelor toxice si stupefiante.
B. Regimul produselor si substantelor toxice.
C. Cultivarea plantelor aromatice.
D. Fabricarea produselor homeopatice.
E. Exercitarea profesiei de farmacist.
(pag. 1)
F1651033. Cum se face prescrierea produselor si substantelor stupefiante de catre medici?

A. Pe baza de retete cu timbru sec.
B. Pe baza de retete compensate obisnute.
C. Fara reteta.
D. La cererea pacientilor.
E. Cu acordul medicului de familie.
(pag. 2)
F1651034. De cine se stabileste lista produselor si substantelor stupefiante?

A. Ministerul Sanatatii.
B. Inspectoratul General al Politiei.
C. Colegiul Farmacistilor din Romania.
D. Uniunea Europeana.
E. Banca Mondiala.
(pag. 1)
F1651035. Este permis consumul produselor stupefiante in anumite locuri precizate de lege?
A. In farmacii.
B. In spitale.
C. Nu este permis in nici un loc.
D. Da, este permis cu acordul Ministerului de Interne.
E. Da, este permis cu colaborarea Politiei Romane.
(pag. 1)
F1651036. In unitatile in care se desfasoara activitati cu produse sau substante stupefiante, controlul
desfasurat de reprezentantii Ministerului de Interne, va fii insotit de:
A. De un specialist(medic, farmacist,toxicolog)
B. De inspectori ai Oficiului pentru Protectia Consumatorilor(OPC).
C. De reprezentanti ai Colegiului Farmacistilor din Romania.
D. De pompieri.
E. De inspectori de la Garda Financiara.
(pag. 3)
F1651037. Unde se pot livra produse si substantele stupefiante provenite din import?
A. Oricarui depozit farmaceutic din Romani
B. Oricarei farmacii de circuit deschis.
C. Numai unitatilor autorizate de Ministerul Sanatatii sa primeasca astfel de produse.
D. Fabricilor de medicamente.
E. Intreprinderilor mici si mijlocii recent infiintate
(pag. 2)
F1651038. Care dintre urmatoarele substante medicamentoase este substanta toxica:

A. morfina hidroclorica
B. opium pulveratum
C. atropina si sarurile sale
D. Extractum Opii sicum
E. cocaina hidroclorica
(pag. 290, [11])
F1651039. Care dintre urmatoarele substante medicamentoase sunt pastrate la "Venenum":

A. phenobarbitalum
B. coffeinum
C. teophyllinum
D. teobromidum
E. anhidrida arsenioasa
(pag. 290, [11])
F1651040. Dozele produselor stupefiante care se elibereaza pe o singura prescriptie de uz veterinar nu

trebuie sa depaseasca:
A. doza maxima pe 24 ore

B. doza maxima pe 5 zile
C. se poate elibera doza maxima pe mai multe zile daca medicul veterinar mentioneaza "sic volo"
D. doza maxima pe 3 zile
E. doza terapeutica pe 3 zile
(pag. 48, [10])
F1651041. Evidenta formularelor vizate cu timbru sec se va tine de:

A. farmaciile spitalicesti
B. circumscriptia medicala din cartier
C. depozitele de medicamente
D. unitatile spitalicesti
E. directia sanitara judeteana într-un registru special de evidenta
(pag. 49, [10])
F1651042. Farmaciile vor elibera substantele stupefiante numai sub urmatoarele forme:
A. sub forma de substanta activa pura
B. sub forma de materie pura naturala
C. sub forma de materie pura sintetica si semisintetica
D. numai sub forma de preparate perorale
E. numai sub forma prelucrata (preparat magistral, produs galenic sau industrial)
(pag. 48, [10])
F1651043. Numerotarea formularelor cu timbru sec se face începând cu:

A. nr.1 timp de un an
B. nr.1 timp de 3 ani
C. nr.1 timp de 6 luni
D. nr.1 timp de 5 ani
E. nr.1 timp de 2 ani
(pag. 49, [10])
F2151044. Prescrierea si eliberarea medicamentelor cu continut toxic precizate in legislatia specifica,

se fac in urmatoarele conditii la nivelul farmaciilor:
A. pe formulare speciale cu timbru sec. Prescriptia se retine in farmacie;
B. pe formulare speciale cu timbru sec. Prescriptia nu se retine in farmacie;
C. pe formulare obisnuite de prescriptie care se retin in farmacia de circuit deschis, sau pe condici de
prescriptii medicale si condici de prescriptii la aparat, in farmacia cu circuit inchis;
D. pe formulare obisnuite de prescriere, atat in farmacia cu circuit deschis cat si in farmacia cu circuit inchis;
E. pe condici speciale cu timbru sec, in toate tipurile de farmacii.
(pag. (12))
F2151045. Cantitatea maxima de stupefiante ce se poate elibera din farmacia cu circuit deschis este:
A. doza maxima pentru 3 zile, conform cu Farmacopeea Romana in vigoare;
B. doza maxima pentru 7 zile, pe formulare speciale cu timbru sec;
C. doza maxima pentru 10 zile, pe baza formularului cu timbru sec;
D. doza maxima pentru 15 zile, pe baza formularului cu timbru sec;
E. doza maxima pentru 3 zile dată de Farmacopeea Romana in vigoare, pe formulare speciale cu timbru sec,
sau doza pentru 10-15 zile, pe baza formularului cu timbru sec, insotit de autorizatie.
(pag. (11))
F2151046. Autorizatiile pentru cantitati de stupefiante ce depasesc dozele pentru 3 zile, se obtin in
urmatoarele conditii:
A. de la Ministerul Sanatatii si sunt valabile 3 luni de la data emiterii lor;
B. de la Directiile de Sanatate Publica (DSP) judetene sau a municipiului Bucuresti si sunt valabile 3 luni de la
data emiterii lor;
C. de la Ministerul Sanatatii si sunt valabile 6 luni de la data emiterii lor;
D. de la DSP judetene sau a municipiului Bucuresti si sunt valabile 6 luni de la data emiterii lor;
E. de la DSP judetene sau a municipiului Bucuresti si sunt valabile 8 luni de la data emiterii lor.
(pag. (11))
F2151047. Importul ori exportul fara drept al drogurilor de risc, se pedepseste prin:
A. mustrare aspra cu retinere a 10% din salariu;
B. retragerea autorizatiei de import-export;
C. inchisoare de la 10 la 20 de ani si interzicerea unor drepturi;
D. amenda de 10.000.000 lei;
E. amenda de 12.000.000 lei.
(pag. (14;15))
F2151048. Drogurile ridicate în vederea confiscarii:

A. se comercializeaza prin reteaua farmaceutica de stat;
B. se distrug cu pastrarea obligatorie de contraprobe;
C. se depoziteaza in incaperi special amenajate, pe termen nelimitat;
D. se transforma in alte substante;
E. se reintroduc in circuit.
(pag. (14; 15))
F2151049. Coordonarea si centralizarea datelor care vizeaza drogurile se face de catre:

A. Parchetul de pe langa curtea Suprema de Justitie;
B. formatiunea centrala de reprimare a traficului ilicit de droguri din Inspectoratul General al Politiei;
C. Directia de Calcul si Statistica a Municipiului Bucuresti;
D. Inspectoratul General al Politiei;
E. Agentia Nationala a Medicamentului.
(pag. (15))
F2151050. Prescrierea şi eliberarea medicamentelor cu conţinut toxic precizate în legislaţia specifică,

se fac în următoarele condiţii la nivelul farmaciilor:
A. -pe formulare speciale cu timbru sec. Prescripţia se reţine în farmacie;
B. -pe formulare speciale cu timbru sec. Prescripţia nu se reţine în farmacie;
C. pe formulare obişnuite de prescriere care se reţin în farmacia cu circuit deschis, sau pe condici de
prescripţii medicale şi condici de prescripţii la aparat, în farmacia cu circuit închis;
D. pe formulare obişnuite de prescriere, atât în farmacia cu circuit deschis cât şi în farmacia cu circuit închis;
E. pe condici speciale cu timbru sec, în toate tipurile de farmacii.
(pag. 12)
F2151051. Cantitatea maximă de stupefiante ce se poate elibera din farmacia cu circuit deschis este:
A. doza maximă pentru 3 zile, conform cu Farmacopeea Română în vigoare;
B. doza maximă pentru 7 zile, pe formulare speciale cu timbru sec;
C. doza maximă pentru 10 zile, pe baza formularului cu timbru sec;
D. doza maximă pentru 15 zile, pe baza formularului cu timbru sec;
E. doza maximă pentru 3 zile dată de Farmacopeea Română în vigoare, pe formulare speciale cu timbru sec,
sau doza pentru 10-15 zile, pe baza formularului cu timbru sec, însoţit de autorizaţie.
(pag. 11)
F2151052. Autorizaţiile pentru cantităţi de stupefiante ce depăşesc dozele pentru 3 zile, se obţin în
următoarele condiţii:
A. de la Ministerul Sănătăţii şi sunt valabile 3 luni de la data emiterii lor ;
B. de la Direcţiile de Sănătate Publică (DSP) judeţene sau a municipiului Bucureşti şi sunt valabile 3 luni de la
data emiterii lor ;
C. de la Ministerul Sănătăţii şi sunt valabile 6 luni de la data emiterii lor ;
D. de la DSP judeţene sau a municipiului Bucureşti şi sunt valabile 6 luni de la data emiterii lor ;
E. de la DSP judeţene sau a municipiului Bucureşti şi sunt valabile 8 luni de la data emiterii lor.
(pag. 11)
F2151053. Prescripţiile medicale pentru stupefiante, pe formulare cu timbru sec, sunt valabile :
A. 3 zile de la data emiterii lor ;
B. 5 zile de la data emiterii lor ;
C. 7 zile de la data emiterii lor ;
D. 10 zile de la data emiterii lor ;
E. 15 zile de la data emiterii lor.
(pag. 11)
A. maxim 1 an;
B. maxim 6 luni;
C. maxim 3 luni;
D. maxim 2 luni;
E. maxim 1 lună.
(pag. Instr. 103/1970, art. 62)
A. maxim 1 lună;
C. maxim 7 zile;
D. maxim 5 zile;
E. maxim 3 zile.
(pag. Instr. 103/1970, art. 61)
F2251056. Valabilitatea unei prescripţii medicale cu produse şi substanţe toxice este de:
A. maxim 30 de zile;
B. maxim 20 de zile;
C. maxim 7 zile;
D. maxim 5 zile;
E. nu este precizată.
(pag. Decret 466/1979)
(pag. Instr. 103/1970, art. 67)

vizează:
A. anual, la Direcţia Generală Farmaceutică din Ministerul Sănătăţii;

(pag. Instr. 103/1970, art. 82)
(pag. Decret 466/1979, anexa 1 pct. 3)
F2351060. Eliberarea produselor si substantelor stupefiante, in farmaciile de circuit deschis, se face in

urmatoarele cazuri:
A. la solicitarea pacientului
B. pe reteta simpla
D. la recomandarea farmacistului
E. pe condici de prescriptii medicale
(pag. art. 60)
F2351061. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt corecte?

B. valabilitatea unei prescriptii ce cuprinde produse si substante stupefiante este de maxim 7 zile
C. preparatele magistrale ce contin substante stupefiante trebuie ridicate de la farmacie in maxim 7 zile
D. in cazul depasirii dozei maxime pentru o singura data sau pentru 24 ore, la bolnavii spitalizati, medicul va
E. eliberarea produselor si substantelor stupefiante bolnavilor spitalizati se face pe baza inscrierii pe retete cu
timbru sec
(pag. art 61, 67)
F2351062. Care dintre urmatoarele afirmatii nu sunt adevarate cu privire la substantele toxice?
A. produsele si substantele toxice vor fi etichetate cu mentiunea "otrava"
B. nu este obligatorie etichetarea cu semnul "cap de mort"
C. pentru toxice in doze terapeutice (mici) ambalajul va purta mentiunea “Atentie”
D. produsele sub forma de specialitati farmaceutice vor avea o dunga albastra
E. produsele sub forma de specialitati farmaceutice vor prezenta mentiunea “se elibereaza numai pe baza de
prescriptie medicala”
(pag. anexa 2 - art. 16, 18)
F2351063. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate?

A. farmaciile vor elibera substante stupefiante sub forma prelucrata sau neprelucrata
E. farmaciile pot solicita mostre de produse sau substante stupefiante de la fabricile producatoare
(pag. art. 73, 82-84, 89)
F2351064. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt adevarate cu privire la eliberarea produselor si
substantelor stupefiante la bolnavii spitalizati:
A. eliberarea se face pe retete
B. eliberarea se face pe condici destinate exclusiv acestui scop

C. nu se admite "sic volo" in cazul depasirii dozei pentru o data sau pentru 24 ore
D. nu este obligatorie restituirea produselor ce nu au fost folosite
E. prescrierea produselor se poate face in cazuri speciale pentru 72 ore
(pag. art. 67)
F2351065. Autorizatia de eliberare a unei cantitati de stupefiant necesara pe o perioada de 10 sau 15

zile este valabila:
A. 15 zile
B. 1 luna
C. 3 luni
D. 6 luni
E. 2 luni
(pag. art. 62)
F2551066. Autorizatia pentru cultivarea plantelor care contin substante toxice se elibereaza de:
A. Ministerul Agriculturii
B. Ministerul Sanatatii
C. Ministerul de Interne
D. Directia de Sanatate Publica
E. Inspectoratul Judetean de Politie
(pag. Decret- Art. 3)
F2551067. Prevederile Decretului 466/1979 se aplica urmatoarelor substante:

A. toxice si stupefiante
B. doar substantelor toxice
C. doar substantelor stupefiante
D. stupefiantelor si pesticidelor
E. anodine
(pag. Decret- Art.19)
F2551068. Care substante se excepteaza de la obligatia tinerii evidentei miscarii in farmacii ?

A. stricnina fiole
B. atropina si sarurile sale
C. stricnina si sarurile sale
D. anhidrida arsenioasa
E. acidul cianhidric
(pag. Decret-Anexa 1, art. 3)
F2551069. In registrul de copiere a prescriptiilor medicale, produsele si substantele toxice a caror

evidenta este obligatorie se vor sublinia:
A. cu creion colorat albastru
B. cu creion colorat rosu
C. cu orice creion colorat
D. este obligatorie sublinierea doar pentru substantele stupefiante
E. nu este necesara sublinierea, nefiind pevazuta de lege
(pag. Decret-anexa1, art. 6)
F2551070. La prescrierea produselor si substantelor toxice, medicul este obligat sa respecte

urmatoarele reguli, cu exceptia:
A. sa scrie denumirea completa a medicamentului
B. sa scrie cantitatea atat in cifre, cat si in litere
C. sa noteze pe prescriptia medicala "sic volo", daca doza prescrisa depaseste doza maxima admisa
D. sa indice modul de administrare, specificand "dupa aviz", sau "dupa sfat"

E. sa confirme prin parafa si semnatura eventualele corecturi
(pag. Decret- anexa 2, art. 29)
F2551071. Cantitatile de produse sau substante stupefiante ramase neconsumate de la bolnavii

decedati, se vor restitui:
A. medicului care a eliberat prescriptia medicala
B. in termen de 10 zile de la data decesului, unitatilor de unde au fost ridicate
C. in termen de 7 zile de la data decesului, la farmacia spitalului
D. nu este obligatorie restituirea, aceasta nefiind prevazuta de lege
E. dupa ce familia considera ca nu mai sunt necesare
(pag. Legea 73/1969, art.13)
F2651072. Este permis consumul produselor stupefiante in anumite locuri precizate de lege?
A. In farmacii.
B. In spitale.
C. Nu este permis in nici un loc.
D. Da, este permis cu acordul Ministerului de Interne.
E. Da, este permis cu colaborarea Politiei Romane.
(pag. 1)
F2651073. De cine se stabileste lista produselor si substantelor stupefiante?

B. Inspectoratul General al Politiei.
C. Colegiul Farmacistilor din Romania.
D. Uniunea Europeana.
E. Banca Mondiala.
(pag. 1)
F2651074. Cum se face prescrierea produselor si substantelor stupefiante de catre medici?

A. Pe baza de retete cu timbru sec.
B. Pe baza de retete compensate obisnute.
C. Fara reteta.
D. La cererea pacientilor.
E. Cu acordul medicului de familie.
(pag. 2)
F2651075. Unde se pot livra produse si substantele stupefiante provenite din import?
A. Oricarui depozit farmaceutic din Romania.
B. Oricarei farmacii de circuit deschis.
C. Numai unitatilor autorizate de Ministerul Sanatatii sa primeasca astfel de produse.
D. Fabricilor de medicamente.
E. Intreprinderilor mici si mijlocii recent infiintate
(pag. 2)
F2651076. Ce obligatii are medicul care prescrie si farmacistul care elibereaza produse sau substante
stupefiante, fata de persoanele care primesc astfel de produse?
A. Sa restituie cantitatile neconsumate .
B. Sa arunce cu mare atentie in tomberon.
C. Sa pastreze acasa in frigider.
D. Sa dea primariei locale.
E. Sa le arunce in chiuveta.
(pag. 3)
F2651077. In unitatile in care se desfasoara activitati cu produse sau substante stupefiante, controlul
desfasurat de reprezentantii Ministerului de Interne, va fii insotit de:
A. De un specialist(medic, farmacist,toxicolog)
B. De inspectori ai Oficiului pentru Protectia Consumatorilor(OPC).
C. De reprezentanti ai Colegiului Farmacistilor din Romania.
D. De pompieri.
E. De inspectori de la Garda Financiara.
(pag. 3)
F2651078. Ce reglementeaza decretul nr.466/1979 ?

A. Regimul substantelor toxice si stupefiante.
B. Regimul produselor si substantelor toxice.
C. Cultivarea plantelor aromatice.
D. Fabricarea produselor homeopatice.
E. Exercitarea profesiei de farmacist.
(pag. 1)
C. atropină fiole;
ingrediente;
(pag. Decret anexa 1, art.3)
(pag. Instructiuni art. 82, 85 si anexa 12)
termen de 3 zile;
(pag. Instructiuni art. 61, 80)
C. Se casează.

volo”;
volo”;
vigoare;
(pag. Decret anexa 2 art. 29, 34, 35)


F1251088. Care din următoarele afirmaţii, referitoare la autorizaţia de liberă practică, sunt valabile:
A. este eliberată de Colegiul Farmaciştilor din România;
B. este eliberată de Ministerul Sănătăţii;
C. se acordă, la cerere, anual, farmaciştilor pensionari care doresc să profeseze în continuare în sectorul
privat, peste limitele de vârstă prevăzute de lege;
D. suspendarea sau retragerea autorizaţiei de liberă practică sunt decizii ale Colegiului Farmaciştilor din
România;
E. după un interval de 6 luni de la emiterea deciziei de suspendare a autorizaţiei de liberă practică,
farmacistul în cauză poate cere reexaminarea deciziei.
(pag. Legea 81 art.7,9,36,39)
F1251089. Care din următoarele atribuţii aparţin, conform Legii nr. 81/1997, Colegiului Farmaciştilor din
România:
A. elaborează, adoptă şi supraveghează aplicarea Codului de deontologie farmaceutică;
B. emite autorizaţia de liberă practică pentru farmacişti;
C. judecă abaterile de la normele de etică profesională;
D. apără demnitatea şi promovează drepturile şi interesele membrilor săi;
E. elaborează acte normative privind eliberarea medicamentelor către populaţie.
F1251090. Care din următoarele caracteristici aparţin, conform Legii nr. 81/1997, Colegiului
Farmaciştilor din România:
A. este organizaţie profesională;
B. este organizaţie guvernamentală;
C. este organizaţie neguvernamentală;
D. este organizaţie cu scop patrimonial;
E. este organizaţie fără scop patrimonial.
F1251091. Ce sancţiuni aplică membrilor Colegiului Farmaciştilor din România, care încalcă jurământul
depus, legile şi regulamentele specifice privind exercitarea profesiunii de farmacist, Consiliul Naţional
al Colegiului Farmaciştilor din România:
A. mustrare;
B. avertisment;
C. vot de blam;
D. suspendarea pe un interval de 6-12 luni a calităţii de membru al Colegiului Farmaciştilor din România;
E. retragerea calităţii de membru al Colegiului Farmaciştilor din România.
(pag. Legea 81 art.36)
F1251092. Conform Legii nr. 81/1997, exercitarea profesiunii de farmacist este incompatibilă cu:
A. difuzarea şi comercializarea altor produse în afara celor înregistrate şi aprobate de Ministerul Sănătăţii;
B. oricare profesiune sau ocupaţie de natură a aduce atingere demnităţii profesiunii de farmacist sau bunelor
moravuri;
C. îndeplinirea unei funcţii de conducere într-un sindicat profesional;
D. îndeplinirea unei funcţii de director sau director adjunct al unei societăţi comerciale farmaceutice înfiinţate
prin Hotărârea Guvernului nr. 15/1991, privind înfiinţarea societăţilor comerciale farmaceutice – S.A.;
E. exercitarea profesiunii de medic.
F1251093. Conform Legii nr. 81/1997, membrii Colegiului Farmaciştilor din România sunt obligaţi:
A. să participe la alegerea membrilor Consiliului Judeţean, respectiv ai Consiliului Naţional al Colegiului
Farmaciştilor din România;
B. să acorde cu promptitudine asistenţă farmaceutică de urgenţă;
C. să păstreze secretul profesiunii de farmacist potrivit legii;
D. să se preocupe de perfecţionarea calificării profesionale;
E. să favorizeze participarea unor terţe persoane la înfiinţarea de noi farmacii.
F1251094. Controlul şi supravegherea exercitării profesiunii de farmacist se realizează de către:

A. Agenţia Naţională a Medicamentului;
B. Colegiul Farmaciştilor din România;
C. Inspectoratul pentru Protecţia Muncii;
D. Ministerul Sănătăţii;
E. Casa Naţională de Asigurări de Sănătate.
F1251095. Practicarea profesiunii de farmacist de către o persoană care nu are această calitate:
A. se sancţionează de către Colegiul Farmaciştilor din România;
B. se sancţionează de către Ministerul Sănătăţii;
C. constituie infracţiune;
D. constituie contravenţie;
E. se pedepseşte conform legii penale.
F1251096. Un cetăţean român are dreptul să exercite profesiunea de farmacist în România dacă:
A. este licenţiat al unei instituţii de învăţământ universitar cu profil farmaceutic acreditată, din România ori din
străinătate, echivalată potrivit legii;
B. nu exercită profesiunea de medic;
C. este apt din punct de vedere medical, pentru exercitarea profesiunii;
D. a fost reabilitat în urma executării unei condamnări prin hotărâre judecătorească definitivă, pentru
săvârşirea cu intenţie a unei infracţiuni contra vieţii, în împrejurări legate de exercitarea profesiunii;
E. deţine autorizaţie de liberă practică.
(pag. Legea 81 art.1,4,6,7)
F1351097. Care din urmatoarele afirmatii nu sunt adevarate cu privire la substantele toxice?
A. retetele magistrale ce contin substante toxice se vor sublinia in registrul de copiere al retetelor cu creion
rosu
B. substantele toxice se elibereaza numai pe reteta cu timbru sec
C. produsele si substantele toxice folosite in farmacie se vor pastra in dulapuri speciale, prevazute cu semnul
“cap de mort”
D. daca doza prescrisa depaseste doza maxima admisa este necesara precizarea “sic volo”
E. este admis, spre deosebire de stupefiante, “dupa aviz” sau “dupa sfat”
(pag. anexa 1, 2)
F1351098. Care dintre urmatoarele afirmatii nu sunt adevarate conform Decretului 466/1979?
A. evidenta produselor si substantelor toxice folosite in farmacii se poate tine de catre un asistent de farmacie
B. prescriptiile medicale in care sunt recomandate substante toxice, indiferent de modalitatea de evidenta, nu
se retin in farmacie
C. in registrul de copiere al prescriptiilor medicale si in condicile de prescriere a medicamentelor si de aparat,
produsele si substantele toxice a caror evidenta este obligatorie se vor sublinia cu creion rosu
D. evidenta produselor si substantelor toxice folosite in farmacii se tine de catre un farmacist
E. produsele si substantele toxice folosite in farmacie se vor pastra in dulapuri speciale, prevazute cu
inscriptia Separanda sau Venena, dupa caz
(pag. anexa 1, 2)
F1351099. Care dintre urmatoarele afirmatii nu sunt corecte, referitor la autorizatia pentru desfasurarea
unei activitati cu produse sau substante stupefiante:
A. este eliberata de Ministerul Sanatatii
B. este eliberata de Directia Sanitara
C. este eliberata de Agentia Nationala a Medicamentului
D. cand activitatea unei unitati posesoare de autorizatie pentru fabricatia si conditionarea produselor si a
substantelor stupefiante inceteaza, autorizatia se depune la Ministerul Sanatatii in termen de 30 zile
E. cand activitatea unei unitati posesoare de autorizatie pentru fabricatia si conditionarea produselor si a
substantelor stupefiante inceteaza, autorizatia se depune la Directia Sanitara in termen de 30 zile
(pag. art. 14, 16)
F1351100. Care dintre urmatoarele afirmatii nu sunt corecte, referitor la fabricarea si conditionarea
produselor si substantelor stupefiante:
A. evidenta produselor se tine intr-un registru special, numerotat, parafat, vizat si sigilat de organele politiei
competente
B. contraprobele de materii prime, produse intermediare si produse finite continand substante stupefiante se
vor pastra timp de 2 ani
C. evidenta produselor necorespunzatoare nu este obligatorie
D. ambalajele care contin produse si substante stupefiante destinate exportului vor fi prevazute cu o eticheta
de culoare rosie-portocalie
E. ambalajele exterioare ale coletelor destinate expedierii vor purta o dunga rosie in diagonala
(pag. art. 36, 37, 38, 41)
F1351101. Conform Decretului 466/1979, care dintre urmatoarele substante sunt considerate toxice:
A. sulfat de atropina
B. heroina
C. codeina
D. cofeina
E. opiu
(pag. art.2)
F1351102. Doza maxima de stupefiant pentru 3 zile poate fi depasita in urmatoarele cazuri, conform
Legii 73/1969:
A. dureri provocate de neoplasm incurabil
B. colici biliare
C. arterita avansata in stadiul de gangrena
D. manevre ortopedice
E. cardiopatie decompensata cu dispnee nocturna
(pag. art.62)
F1351103. Eliberarea produselor si substantelor stupefiante bolnavilor tratati ambulatoriu se

desfasoara conform urmatoarelor reguli:
A. prescrierea medicamentelor se realizeaza pe formulare speciale, numerotate si vizate cu timbru sec
B. daca doza prescrisa depaseste doza admisa, reteta trebuie sa cuprinda precizarea "sic volo"
C. nu se admite "dupa aviz" sau "dupa sfat"
D. pe un formular se pot inscrie maxim 3 prescriptii de produse sau substante stupefiante
E. cantitatea maxima prescrisa nu trebuie sa depaseasca doza maxima pentru 3 zile
(pag. art. 60)
F1351104. Eliberarea produselor si substantelor stupefiante la bolnavii spitalizati se face conform

urmatoarelor reguli:
A. pe condici de prescriptii medicale destinate exclusiv acestui scop
B. nu se admite “sic volo” in cazul depasirii dozei pentru o data sau pentru 24 ore
C. nu se admite “dupa aviz” sau “dupa sfat”
D. prescrierea produselor se face pentru 24 ore si in cazuri speciale 48 ore
E. nu este obligatorie restituirea produselor ce au fost folosite
(pag. art. 67, 71)
F1351105. Evidenta produselor si substantelor toxice, in farmacii, in depozite de medicamente, se va

tine, indiferent de forma sub care se prezinta ( prescriptii magistrale, preparate galenice sau
specialitati) pentru:
A. anhidrida arsenioasa
B. anhidrida arsenica
C. efedrina
D. sublimat corosiv
E. morfina
(pag. anexa 1)
F1351106. Farmaciile de circuit deschis pot elibera produse si substante stupefiante in urmatoarele
conditii:
A. pe formulare cu timbru sec
B. maxim 3 produse /reteta
C. valabilitatea retetei este de 5 zile de la data emiterii
D. reteta cu timbru sec se retine in farmacie
E. se admite “sic volo”
(pag. art. 60, 61, 62)
F1351107. Regimul produselor si substantelor stupefiante in unitatile farmaceutice este reglementat

prin:
A. Legea 73/1969
B. Decretul 466/1979
C. Legea 81/1997
D. Ordinul 43/1980
E. Instructiunile nr. 103/1970 pentru executarea prevederilor Legii 73/1969
(pag. 10, 11, 13)
F1451108. Cantitatea de produs sau substanta stupefianta care se poate prescrie pe o reteta cu timbru
sec poate depasi doza maxima pentru trei zile in cazul urmatoarelor afectiuni:
A. astm bronsic
B. arterita obliteranta in stadiu de gangrena
C. cardiopatie decompensata cu dispnee nocturna
D. neoplasm incurabil
E. infarct miocardic
(pag. L73 art 62)
F1451109. Dintre obligatiile agentilor economici care desfasoara activitati cu produse si substante
toxice fac parte:

A. tinerea evidentei intrarii si livrarii acestor produse in registre speciale
B. manipularea acestora numai in incaperile sau locurile destinate acestui scop
C. ambalarea acestor produse impreuna cu cele inofensive
D. aplicarea masurilor de protectie a muncii in conformitate cu legislatia in vigoare si asigurarea instruirii
personalului in acest scop
E. inregistrarea miscarilor de produse continand aceste substante, dar care sunt conditionate si autorizate
pentru folosinta publica
(pag. D466 art 8)
F1551110. Autorizaţia pentru substanţe toxice nu poate fi eliberată de către:

A. Departamentul de toxice din cadrul Poliţiei judeţene
B. Direcţia Farmaceutică din Cadrul Ministerului Sănătăţii
C. Inspectoratul judeţean de medicină preventivă şi poliţie sanitară
D. Inspectoratul judeţean pentru protecţia muncii
E. Inspecţia de farmacie
(pag. 3)
F1551111. Care din produsele farmaceutice de mai jos sunt supuse regimului produselor toxice:
A. Atropină fiole
B. Colir cu pilocarpină
C. Mialgin fiole
D. Digoxin comprimate
E. Diazepam fiole
(pag. 2)
F1551112. Care dintre următoarele afirmaţii nu sunt corecte ?

A. personalul farmaceutic şi medical care a dovedit toxicomanie nu are dreptul să prescrie şi să manipuleze
produse stupefiante
B. personalul farmaceutic şi medical care a dovedit toxicomanie nu are dreptul să prescrie, dar poate
manipula produse stupefiante
C. autorizaţia pentru activitate cu stupefiante este eliberată de Colegiul Farmaciştilor
D. farmacistul poate elibera produse stupefiante, pe reţetă cu timbru sec, în cantitatea necesară pentru 5 zile
E. legislaţia asupra stupefiantelor nu este elaborată în acord cu prevederile internaţionale la care a aderat şi
România
(pag. 2, 4)
F1551113. Care dintre următoarele afirmaţii sunt corecte ?

A. evidenţa produselor toxice şi stupefiante este ţinută de către farmacist
B. substanţele toxice se păstrează în farmacie pe rafturile din oficină
C. substanţele toxice se păstrează în farmacie numai în dulapurile Separanda şi Venena
D. la eliberarea substanţelor toxice pe reţetă, se respectă indicaţia medicului privind dozele numai dacă
acesta menţionează ,,sic volo”
E. cultivarea plantelor toxice necesită autorizaţie din partea Ministerului Sănătăţii
(pag. 2)
F1551114. Conform Legii 73/1969, privind regimul produselor şi substanţelor stupefiante, nu se pot
elibera la cerere, fără prescripţie medicală, următoarele preparate:
A. Sirupus Opii dilutus, până la 50 g
B. Opium pulveratum, până la 1.5 g
C. ceaiurile medicinale care au în compoziţie Papaveris capita
D. pulbere de opiu şi ipeca, până la 3 g
E. Tinctura anticholerina, până la 10 g
(pag. 4)
F1551115. Dulapul Venena este obligatoriu:

A. în farmacia de spital
B. în farmacia particulară
C. nu este obligatoriu
D. în drogherie
E. în farmacia de spital şi farmacia particulară
(pag. 2)
F1551116. În cazul în care consideră că este necesară depăşirea dozelor zilnice la medicamentele cu
conţinut toxic sau stupefiant, medicul are obligaţia:
A. să menţioneze ,,sic volo” pe condicile de prescriere a medicamentelor stupefiante pentru bolnavii spitalizaţi
B. să menţioneze ,,sic volo” la prescrierea produsului Tinctura anticholerina în cantităţi de peste 10 g
C. să menţioneze ,,sic volo” la prescrierea medicamentelor toxice, pe formulare obişnuite care se reţin în
farmacie
D. nu are nici o obligaţie
E. să menţioneze ,,sic volo” pe autorizaţiile eliberate de Direcţia de Sănătate Publică
(pag. 3)
F1551117. În cazul pacienţilor nespitalizaţi, la prescrierea produselor şi substanţelor stupefiante

medicul este obligat:
A. să scrie denumirea completă a medicamentului
B. să posede formulare speciale pentru prescriere, numerotate şi vizate cu timbru sec
C. să scrie cantitatea numai în cifre
D. să scrie cantitatea numai în litere
E. să scrie cantitatea în cifre şi litere
(pag. 2)
F1551118. Privitor la substanţele toxice, care dintre afirmaţiile următoare sunt corecte ?
A. lista substanţelor toxice este stabilită de către Colegiul Farmaciştilor
B. lista substanţelor toxice este stabilită de către Ministerul Sănătăţii
C. produsele medicamentoase toxice sunt prevăzute în Farmacopeea Română, în tabelele Separanda şi
Venena
D. orice activitate cu substanţe toxice trebuie autorizată de Ministerul Sănătăţii
E. orice activitate cu substanţe toxice trebuie autorizată de Colegiul Farmaciştilor
(pag. 1, 4)
F1651119. Ce este interzis in Romania?

A. Producerea substantelor stupefiante.
B. Detinerea substantelor stupefiante.
C. Cultivarea in scop de prelucrare a plantelor ce contin produse stupefiante.
D. Cultivarea plantelor medicinale.
E. Fabricarea de medicamente alopate.
(pag. 1)
F1651120. Ce fel de evidenta trebuie sa pastreze organele sau organizatiile care desfasoara activitati
cu produse si substante stupefiante?
A. Zilnic
B. Cantitativa.
C. Lunara.
D. Dupa bunul plac al sefului de unitate.
E. Anuala.
(pag. 3)
F1651121. Ce se intelege prin producerea, detinerea sau orice alte activitati privind circulatia
produselor sau substantelor toxice?
A. Fabricare
B. Prepararea.
C. Experimentarea.
D. Depozitarea.
E. Inspectarea farmaciilor de circuit inchis.
(pag. 1)
F1651122. Cum se face depozitarea produselor si substantelor toxice?

A. In incaperi prevazute cu usi metalice.
B. In incaperi prevazute cu grile de fier la ferestre .
C. In incaperi prevazute cu instalatii de ventilatie.
D. In incaperi obisnuite.
E. In depozitul farmaciei.
(pag. 10)
F1651123. Cum se marcheaza terenurile pe care se cultiva plante ce contin substante toxice?
A. Cu semnul "Cap de mort".
B. Cu inscriptia "Plante toxice".
C. Fara nici o semnalizare.
D. Plante medicinale si aromatice.
E. Culturi de paioase.
(pag. 9)
F1651124. De cine se tine evidenta produselor si substantelor toxice in farmacii?

A. De un farmacist.
B. De asistentul de farmacie cu vechimea cea mai mare.
C. De medicul specialist.
D. De orice persoana care lucreaza in farmacie.
E. De un farmacist primar.
(pag. 8)
F1651125. In ce registre se tine evidenta produselor si substantelor toxice?

A. Registre numerotate si parafate.
B. Registre snuruite si sigilate.
C. Registru pentru retete magistrale.
D. Caietul de elaborari.
E. Registre fara regim special.
(pag. 8)
F1651126. Pentru care din urmatoarele substante toxice se tine evidenta stricta?
A. Anhidrida arsenioas
B. Atropina si sarurile sale.
C. Strichnina si sarurile sale.
D. Lactoza.
E. Camfor.
(pag. 8)
F1651127. Pentru fabricarea si conditionarea de produse si substante stupefiante este nevoie de:
A. Autorizatie eliberata de Ministerul Sanatatii.
B. Inregistrarea la organele teritoriale ale politiei.

C. Autorizatie de la Colegiul Farmacistilor din judetul in care functioneaza unitatea respectiva.
D. Acordul Oficiului pentru Protectia Consumatorilor(OPC).
E. Avizul Garzii Financiare.
(pag. 1)
F1651128. Unde sunt incluse produsele si substantele toxice folosite in scop medical?
A. In tabelele "Venena" , din Farmacopeea Romana in vigoare.
B. In dulapul cu substante farmaceutice.
C. In oficina.
D. In frigider.
E. In tabelele "Separanda", din Farmacopeea Romana in vigoare.
(pag. 1)
F1651129. Conform Legii nr. 73/1969 privind regimul produselor si substantelor stupefiante se pot
elibera la cerere fara prescriptie medicala urmatoarele:
A. Sirupus opii dilutus pâna la 50 g
B. Pulbere de opiu si ipeca pâna la 3,0 g
C. Opium pulveratum pâna la 1,5 g
D. Tinctura anticholerina pâna la 10 g
E. Ceaiurile medicinale în compozitia carora intra Papaveris capita
(pag. 74-75, [10])
F1651130. Cum se procedeaza în farmacie cu prescriptiile în care sunt prescrise substantele toxice ?
A. Se restituie bolnavului sau delegatului sau
B. Se retin si se pastreaza în farmacie
C. La cererea bolnavului i se poate elibera o copie
D. Repetarea elaborarii preparatului se poate face pe baza copiei
E. Repetarea elaborarii se poate efectua numai pe baza unei noi prescriptii
(pag. 290, [11])
F1651131. Depozitele de medicamente vor înainta Ministerului Sanatatii - Directia farmaceutica si a

aparaturii medicale, situatii anuale cuprinzând:
A. denumirea si cantitatile de produse toxice si stupefiante intrate în depozit
B. unitatile care au efectuat livrarea s-au intreprinderea producatoare
C. data la care intreprinderea producatoare a fabricat produsul stupefiant
D. unitatile carora li s-au livrat produse stupefiante
E. stocul existent la sfârsitul anului
(pag. 38, [10])
F1651132. Doza maxima pe 3 zile poate fi depasita în cazul urmatoarelor afectiuni:

A. colecistite acute dureroase
B. litiaza renala
C. neoplasm incurabil cu citostatice
D. arterita avansata în stadiu de gangrena
E. cardiopatie decompensata cu dispnee nocturna netratabila cu alte mijloace
(pag. 41, [10])
F1651133. Dupa prevederile articolului 7 din Legea nr. 73/1969 se pot prescrie si elibera pe formulare
obisnuite (fara timbru sec) care nu se tin în farmacii, urmatoarele produse toxice si substante
stupefiante:
A. Opium pulveratum pâna la 3,0g
B. Extractum opii siccum pâna la 1,5g
C. Sirupus opii pâna la 25g

D. Opium concentratum pâna la 1,5 g
E. Tinctura de opiu prevazuta în FR în vigoare pâna la 1,50 g
(pag. 74-75, [10])
F1651134. La prescrierea produselor si a substantelor stupefiante pentru bolnavii nespitalizati medicul

este obligat:
A. sa posede formular special pentru prescriere, numerotare si vizate cu timbru sec
B. sa scrie denumirea completa a medicamentului
C. sa scrie cantitatea în cifre si litere
D. sa precizeze modul de întrebuintare mentionând doza si intervalul de administrare
E. în caz de depasire a dozei pentru o data si pentru 24 ore sa mentioneze pe prescriptie "sic volo"
(pag. 39, [10])
F1651135. Numerotarea formularelor si aplicarea timbrului sec pe formularele solicitate de unitatile

sanitare se face conform Art. 74 care prevede:
A. masina speciala pentru aplicarea timbrului sec se obtine pe baza aprobarii Ministerului Sanatatii
B. masina se pastreaza la unitatea sanitara emitenta a prescriptiilor
C. se pastreaza la Directia Sanitara Judeteana, respectiv a Municipiului Bucuresti
D. numerotarea si aplicarea timbrului sec se face de contabilul Directiei Sanitare Judetene
E. se face de un farmacist sau un medic autorizat de directorul Directiei Sanitare Judetene
(pag. 49, [10])
F1651136. Prescriptia medicala care se poate elibera pe 10 sau 15 zile în cazul afectiunilor grave de la
Art. 62 din legea stupefiantelor, trebuie sa îndeplineasca urmatoarele forme legale:
A. sa cuprinda numele si prenumele bolnavului, numarul buletinului de identitate, adresa lui
B. diagnosticul
C. denumirea si cantitatea produsului stupefiant pentru o zi
D. atât prescriptia medicala cât si certificatul medical sa fie vizata de medicul director al spitalului
E. la mentiunea "sic volo" dozele maxime pot fi depasite
(pag. 41, [10])
F1651137. Valabilitatea prescriptiilor medicale cu produse stupefiante prescrise pentru bolnavi

nespitalizati si termenul de ridicare a acestor produse din farmacii sunt urmatoarele:
A. valabilitatea maximum 10 zile de la data prescrierii
B. valabilitatea 14 zile de la data prescrierii
C. valabilitatea maximum 7 zile de la data prescrierii
D. se pot elibera în termen de 12 zile de la farmacie
E. se pot elibera în termen de 5 zile de la farmacie
(pag. 40, [10])
F2151138. Substantele aflate sub control national sunt:

A. medicamentele ce se elibereaza din farmacie fara prescriptie medicala;
B. drogurile si precursorii;
C. substante auxiliare folosite la fabricarea comprimatelor;
D. substantele stupefiante;
E. toate substantele farmaceutice.
(pag. (11, 15))
F2151139. Produsele si substantele de mai jos au evidenta cantitativa in farmacie si sunt supuse
regimului stabilit prin Decretul 466/1979:
A. Sublimat corosiv;
B. Dipidolor, fiole;
C. Oxicianura de mercur;
D. Atropina, fiole;
E. Hidromorfon-Atropin, fiole.
(pag. (12))
F2151140. In cazul depasirii dozelor pentru o data sau pentru 24 de ore la prescrierea medicamentelor
cu continut toxic, iar medicul nu a mentionat "sic volo" pe prescriptie, farmacistul are urmatoarele
obligatii:
A. refuza executarea retetei si trimite bolnavul la medic pentru rescrierea retetei;
B. executa prescriptia respectand cantitatile prescrise de medic, responsabilitatea revenind medicului care a
prescris medicamentul;
C. ia legatura cu medicul pentru a clarifica situatia;
D. daca nu poate lua legatura cu medicul, sau in cazuri de urgente medicale, farmacistul va executa
prescriptia pe proprie raspundere, reducand dozele in limitele prevazute de Farmacopeea Romana in
vigoare;
E. informeaza ulterior medicul.
(pag. (12))
F2151141. Produsele si substantele de mai jos au evidenta cantitativa obligatorie in farmaciesi sunt
supuse regimului stabilit prin Legea nr.73/1969, cu completarile si modificarile ulterioare:
A. Mialgin, fiole;
B. Dipidolor, fiole;
C. Tinctura anticolerina;
D. Anhidrida arsenioasa;
E. Tinctura de opiu.
(pag. (11))
F2151142. Constituie infractiune urmatoarele activitati efectuate de o persoana, fara a avea acest drept:
A. producerea, detinerea sau orice operatie privind circulatia produselor ori substantelor toxice;
B. cultivarea în scop de prelucrare a plantelor care contin substante toxice;
C. experimentarea produselor sau substantelor toxice;
D. producerea si distributia substantelor stupefiante;
E. prepararea, vanzarea si cumpararea de produse cu continut puternic active.
(pag. (11, 12))
F2151143. Medicii care prescriu si farmacistii care elibereaza produse stupefiante vor solicita
persoanelor carora le înmaneaza, sa semneze ca au luat cunostinta:
A. ca nu au nici o obligatie;
B. de obligatia de a returna unitatii farmaceutice cantitatea de produse neconsumate de bolnav din diferite
motive;
C. că pot solicita oricand repetarea unei prescriptii cu stupefiante;
D. ca sunt obligati sa revina la farmacie dupa 7 zile;
E. sa confirme prin semnatura proprie ca au primit medicamentele.
(pag. (11))
F2151144. In farmacii, la primirea produselor si substantelor stupefiante se va efectua:

A. receptia cantitativa prin dozarea substantelor active;
B. reactii chimice de identificare;
C. receptia cantitativa numai greutatea;
D. receptia valorica;
E. receptia organoleptica.
(pag. (11))
F2151145. Care dintre situatiile de mai jos constituie circumstante agravante conform Legii 143/2000:
A. fapta a fost comisa de un cadru medical sau de o persoana care are atributii în lupta impotriva drogurilor;
B. drogurile sunt procurate pentru consum propriu;
C. drogurile au fost distribuite sau oferite unui minor sau unui bolnav psihic;
D. drogurile au fost amestecate cu alte substante care le-au marit pericolul;
E. persoana nu era in cunostinta de cauza cand oferea produsele respective.
(pag. (14))
F2151146. Produsele şi substanţele de mai jos au evidenţă cantitativă în farmacie şi sunt supuse
regimului stabilit prin Decretul 466/1979 :
A. Sublimat corosiv
B. Dipidolor, fiole ;
C. Oxicianura de mercur;
D. Atropina, fiole ;
E. Hidromorfon-Atropin, fiole.
(pag. 12)
F2151147. În cazul depăşirii dozelor pentru o dată sau pentru 24 de ore la prescrierea medicamentelor
cu conţinut toxic, iar medicul nu a menţionat ,,sic volo” pe prescripţie, farmacistul are următoarele
obligaţii :
A. refuză executarea reţetei şi trimite bolnavul la medic pentru rescrierea reţetei ;
B. execută prescripţia respectând cantităţile prescrise de medic, responsabilitarea revenind medicului care a
prescris medicamentul;
C. ia legătura cu medicul pentru a clarifica situaţia;
D. dacă nu poate lua legătura cu medicul, sau în cazuri de urgenţe medicale, farmacistul va executa
prescripţia pe proprie răspundere, reducând dozele în limitele prevăzute de Farmacopeea Română în
vigoare;
E. informează ulterior medicul;
(pag. 12)
F2151148. Produsele şi substanţele de mai jos au evidenţă cantitativă obligatorie în farmacie şi sunt
supuse regimului stabilit prin Legea nr.73/1969, cu completările şi modificările ulterioare :
A. Mialgin, fiole;
B. Dipidolor , fiole ;
C. Tinctura anticolerina ;
D. Anhidrida arsenioasă;
E. Tinctura de opiu.
(pag. 11)
(pag. Instr.103/1970 art. 67)
(pag. Instr. 103/1970 art. 82, 85 si anexa 12)
termen de 3 zile;
(pag. Instr. 103/1970 art. 61, 80)
C. atropină fiole;
ingrediente;
volo”;
volo”;
vigoare;
(pag. Decret 466/1979, anexa 2, pct. 29, 34, 35)

(pag. Instr. 103/1970, art. 62)

(pag. Instr. 103/1970, art. 72)
C. Se casează.
(pag. Instr. 103/1970, art. 71)

F2251158. La prepararea prescripţiilor magistrale conţinând substanţe toxice în doze terapeutice,

farmacistul are următoarele obligaţii:
A. să aplice pe prescripţie, după executare, ştampila farmaciei;
B. să aplice pe prescripţie, după executare, numărul şi data din registrul de copiere a reţetelor;
C. să semneze de executare;
D. să aplice pe ambalaj eticheta "cap de mort” şi menţiunea "otravă”;
E. să menţioneze pe ambalaj "atenţie”.
F2251159. În unităţile sanitare umane care nu au farmacii:

A. pot fi deţinute substanţe toxice ca atare;
B. pot fi deţinute substanţe toxice sub formă de medicamente condiţionate;
C. trebuie desemnat un medic sub a cărui răspundere se va face eliberarea toxicelor;
D. răspunderea folosirii medicamentelor care conţin toxice o are medicul desemnat cu eliberarea acestora;
E. răspunderea folosirii medicamentelor care conţin toxice o are medicul care prescrie tratamentul.
(pag. Decret 466/1970, anexa 2 pct.36, 37)
F2251160. În unităţile care desfăşoară activitate cu toxice, echipamentul şi ustensilele cu care se

manipulează acestea:
A. sunt destinate numai acestui scop;
B. sunt de unică folosinţă;
C. trebuie păstrate într-un loc anume fixat;
D. se spală şi se decontaminează separat;
E. trebuie spălate şi decontaminate sub controlul direct al celui care răspunde de manipularea toxicelor.
F2251161. Care din următoarele fapte sunt considerate contravenţii la regimul legal al toxicelor:
A. deţinerea fără drept a substanţelor toxice;
B. neînregistrarea la poliţie a unităţilor autorizate pentru activitatea cu toxice, în termen de 10 zile de la data
eliberării autorizaţiei;
C. transportul de plante care conţin toxice fără însoţitor instruit în acest scop;
D. transportul produselor şi substanţelor toxice cu vehiculele cu care se transportă persoane;
E. desfacerea toxicelor autorizate prin reţeaua comercială către populaţie.
(pag. Decret 466/1979, art. 15, 4, 11, 12)
F2251162. Care din următoarele fapte sunt considerate infracţiuni la regimul legal al toxicelor:
A. producerea fără drept a substanţelor toxice;
B. nemarcarea depozitelor de substanţe toxice cu semnul "cap de mort” şi inscripţia "otravă”;
C. cultivarea fără drept, în scop de prelucrare, a plantelor care conţin substanţe toxice;
D. transportul plantelor care conţin substanţe toxice fără ordin de transport de la producător la contractantul
de culturi;
E. neamenajarea locurilor de preparare a soluţiilor de substanţe toxice pentru a se evita pericolul de
intoxicare.
(pag. Decret 466/1979, art. 14)
F2251163. Constatarea contravenţiilor la regimul produselor şi substanţelor toxice se face de către:

A. inspectorii pentru protecţia muncii;
B. inspectorii sanitari;
C. personalul de specialitate din Ministerul Sănătăţii;
D. personalul de specialitate din Ministerul de Interne;
E. reprezentanţii Colegiului Farmaciştilor din România.
(pag. Decret 466/1979, art. 16)
F2251164. Controlul respectării dispoziţiilor legale privind activitatea cu stupefiante se efectuează de

către organele tehnice ale:
A. Colegiului Farmaciştilor din România;
B. Ministerului Sănătăţii;
C. Ministerului Afacerilor Interne;
D. Ministerului Mediului;
E. Ministerului Afacerilor Externe.
(pag. Instr. 103/1970, art. 105)
F2251165. Care din următoarele fapte sunt considerate infracţiuni la regimul legal al stupefiantelor:
A. neînregistrarea la poliţie a autorizaţiei pentru activitatea cu stupefiante;
B. neţinerea evidenţei zilnice a mişcării stupefiantelor în unităţile sanitare;
C. administrarea unui stupefiant unei alte persoane, fără indicaţie medicală;
D. experimentarea fără drept a produselor sau a substanţelor stupefiante;
E. deţinerea fără drept, în scop de prelucrare, a plantelor care conţin substanţe stupefiante.
(pag. Legea 73/1969, art. 16, 1, 3)
F2251166. Activităţile cu produse şi substanţe stupefiante sunt permise, prin derogare, în scop:
A. medical, uman sau veterinar;
B. comercial;
C. ştiinţific;
D. silvic;
E. industrial.
(pag. Instr. 103/1970, art. 3, 1)
F2251167. Responsabilul cu evidenţa produselor şi substanţelor stupefiante în unităţile de producţie

poate fi:
A. farmacist;
B. inginer;
C. chimist;
D. tehnician chimist;
E. medic.
(pag. Instr. 103/1970, art. 33)
F2251168. La nivelul intreprinderilor producătoare de substanţe şi produse stupefiante, depozitarea

materiilor prime care conţin substanţe stupefiante se face:
A. în încăperi zidite, cu gratii la ferestre şi cu uşi metalice;
B. în încăperi care pot să nu fie separate de secţiile de producţie;
C. în încăperi care se sigilează la sfârşitul programului de lucru;
D. în încăperi care se închid cu cheie în timpul programului de lucru;
E. după introducerea produselor în secţiile de depozitare în prezenţa responsabilului cu evidenţa
stupefiantelor.
(pag. Instr. 103/1970, art. 39)
F2251169. Ambalajul produselor şi substanţelor stupefiante trebuie să fie prevăzut cu:

A. o banderolă de garanţie confecţionată dintr-un material rezistent, pe care se scrie denumirea şi sediul
intreprinderii producătoare, care să garanteze că produsul este original;
B. o etichetă cu menţiunea "Otravă" şi semnul "Cap de mort";
C. sigiliul unităţii producătoare;
D. instrucţiuni pentru decontaminare în caz de deteriorare a ambalajului;
E. o dungă roşie în diagonală, în cazul specialităţilor farmaceutice.
(pag. Instr. 103/1970, art. 41)
F2251170. Prescrierea produselor şi substanţelor stupefiante pentru tratament ambulator:

A. se face, de regulă, pe formulare obişnuite;
B. se face pe formulare speciale, numerotate şi vizate cu timbru sec;
C. cantitatea prescrisă nu trebuie să depăşească doza maximă pe 3 zile;
D. nu se admite să se scrie "după aviz" sau "după sfat";
E. se admite să se scrie "sic volo", dacă medicul prescrie cantităţi mai mari de stupefiant decât doza maximă
pentru o dată sau pentru 24 h.
(pag. Instr. 103/1970, art. 60)
F2251171. Alegeţi afirmaţiile valabile privind prescripţiile de produse şi substanţe stupefiante:

A. prescripţiile de produse şi substanţe stupefiante reprezintă o medicaţie urgentă;
B. valabilitatea acestor prescripţii este de maxim 3 zile de la data emiterii lor;
C. valabilitatea acestor prescripţii este de maxim 7 zile de la data emiterii lor;
D. preparatele magistrale neridicate în termen de 5 zile nu se mai eliberează;
E. preparatele magistrale neridicate în termen de 5 zile se propun pentru a fi distruse.
(pag. Instr. 103/1970, art. 61)
F2251172. În legătură cu prescrierea şi eliberarea produselor şi substanţelor stupefiante pentru

bolnavii spitalizaţi, care din următoarele afirmaţii sunt valabile:
A. prescrierea se face pentru 24 de ore şi, în cazuri speciale, pentru 48 de ore;
B. medicul trebuie să specifice pe prescripţie "sic volo", în cazul depăşirii dozelor maxime pentru o dată sau
pentru 24 h;
C. nu se admite să se scrie pe prescripţie "după aviz" sau "după sfat";
D. eliberarea se face pe baza înscrierii în condici de prescripţii medicale sau condici de aparat destinate
exclusiv acestui scop;
E. eliberarea se face pe baza înscrierii în condici de prescripţii medicale sau condici de aparat obişnuite, dar
în care se subliniază stupefiantele cu roşu.
(pag. Instr. 103/1970, art. 67)
F2251173. Manipularea produselor şi substanţelor stupefiante în farmacii:

A. se poate face de către farmacişti;
B. se poate face de către asistenţi de farmacie;
C. se face cu ustensile destinate numai acestui scop;
D. se face cu ustensile care se păstrează sub cheie;
E. se face cu ustensile care se spală separat de celelalte ustensile din farmacie.
(pag. Instr. 103/1970, art. 78)
F2251174. Evidenţa mişcării produselor şi substanţelor stupefiante:

A. se ţine în farmaciile de toate categoriile;
B. se ţine în farmacii şi drogherii;
C. se ţine decadal;
D. se ţine zilnic;
E. se ţine într-un registru special, numerotat şi sigilat de direcţia sanitară judeţeană sau a municipiului
Bucureşti.
(pag. Instr. 103/1970, art. 82)
F2251175. Produsele şi substanţele stupefiante:

A. se subliniază cu creion roşu în condicile de prescripţii medicale;
B. se subliniază cu creion roşu în registrul pentru copierea reţetelor;
C. se distrug zilnic, dacă sunt degradate sau necorespunzătoare;
D. se distrug semestrial, dacă sunt degradate sau necorespunzătoare;
E. se trimit la poliţie pentru a fi distruse, dacă sunt degradate sau necorespunzătoare.
(pag. Instr. 103/1970, art. 83, 87)
F2251176. Codeina:
A. fiind stupefiant, se eliberează numai pe formulare cu timbru sec;
B. deşi este stupefiant, se poate elibera pe formulare obişnuite, care nu se reţin la farmacie;
C. se poate elibera pe formulare obişnuite, dacă este asociată cu alte ingrediente, în prescripţii magistrale;
D. se poate elibera pe formulare obişnuite până la cantitatea de 3 g;
E. se poate elibera pe formulare obişnuite până la cantitatea de 1,5 g.
(pag. Instr. 103/1970, Anexa 2)
F2251177. Care din următoarele specialităţi farmaceutice se supun prevederilor Legii nr. 73/1969,
privind regimul produselor şi substanţelor stupefiante:
A. Fentanyl fiole;
B. Fortral comprimate şi fiole;
C. Mialgin fiole;
D. Sintalgon comprimate şi fiole;
E. Efedrină comprimate şi fiole.
(pag. Instr. 103/1970, Anexa 1-B)
F2251178. Care din următoarele date se înscriu în registrul pentru evidenţa mişcării produselor şi
substanţelor stupefiante în farmacii:
A. numărul documentului de intrare a produsului sau substanţei stupefiante;
B. numărul documentului de ieşire a produsului sau substanţei stupefiante;
C. numărul autorizaţiei speciale a bolnavului;
D. numele şi prenumele persoanei care ridică produsul stupefiant, în ambulator;
E. numele sorei, în unităţile sanitare.
(pag. Instr. 103/1970, Anexa 12)
F2251179. În registrul pentru evidenţa produselor stupefiante în secţiile de fabricaţie sau de

condiţionare se înscriu zilnic:
A. cantităţile de materii prime primite de secţii;
B. calitatea materiilor prime primite de secţii (numărul buletinului de analiză la fiecare materie primă);
C. cantităţile de produse intermediare rezultate;
D. cantităţile de produse finite rezultate;
E. calitatea produselor finite (numărul buletinului de analiză la fiecare şarjă de fabricaţie).
(pag. Instr. 103/1970, art. 36)
F2251180. Transportul produselor şi substanţelor stupefiante:

A. se efectuează pe baza vizei aplicate pe actul însoţitor de responsabilul secţiei stupefiante;
B. se efectuează pe baza vizei poliţiei judeţene sau a municipiului Bucureşti, aplicată pe actul însoţitor;
C. se face cu mijloace de transport special destinate acestui scop;
D. se face în cutii sigilate la expediere;
E. necesită luarea unor măsuri de securitate pe parcurs (asigurarea integrităţii şi ajungerii la destinaţie).
(pag. Instr. 103/1970, art. 44, 53)
F2251181. Responsabilul cu păstrarea evidenţei produselor şi substanţelor toxice poate fi:

A. numai farmacist, în farmacii;
B. asistent de farmacie, în drogherii;
C. medic, în unităţile sanitare care nu au farmacie;
D. farmacist, chimist sau tehnician, în fabrici şi laboratoare;
E. numai farmacist, în fabrici şi laboratoare.
(pag. Decret 466/1979, Anexa 1- III, pct. 1, 2)
F2251182. Pentru care din următoarele substanţe toxice se ţine evidenţa în farmacii, depozite de
medicamente şi laboratoare:
A. anhidridă arsenioasă;
B. scopolamină;
C. oxicianură de mercur;
D. pilocarpină;
E. deslanozid.
(pag. Decret 466/1979, Anexa 1-III, pct. 3)
F2251183. Pentru care din următoarele substanţe toxice se ţine evidenţa în laboratoarele pentru
controlul medicamentelor:
A. sublimat corosiv;
B. sparteină;
C. oxicianură de mercur;
D. papaverină;
E. acid cianhidric.
F2251184. Care din următoarele produse şi substanţe toxice se exceptează de la obligaţia ţinerii
evienţei în farmacii, depozite de medicamente şi laboratoare:
A. oxicianură de mercur;
B. sublimat corosiv;
C. atropină fiole;
D. anhidridă arsenică;
F2251185. Se reţin şi se păstrează la farmacie, conform Decretului 466/1979:

A. prescripţiile medicale în care sunt prevăzute toxice a căror evidenţă este obligatorie;
B. prescripţiile medicale cu atropină fiole;
C. prescripţiile medicale cu pilocarpină;
D. prescripţiile medicale în care se prevăd formule magistrale care conţin substanţe toxice în doze
terapeutice, altele decât cele a căror evidenţă este obligatorie;
E. prescripţiile medicale cu stricnină fiole.
(pag. Decret 466/1979, Anexa 1-III, pct. 3, 4)
F2251186. În registrul pentru evidenţa mişcării produselor şi substanţelor toxice în unităţile

farmaceutice se înscriu:
A. denumirea toxicului;
B. numărul documentului de intrare sau ieşire;
C. numele şi prenumele medicului care a prescris toxicul;
D. numele şi prenumele bolnavului;
E. numele şi prenumele persoanei care ridică toxicul.
(pag. Decret 466/1979, Anexa 1 - II, III, pct. 5)
F2251187. Produsele şi substanţele toxice a căror evidenţă este obligatorie:

A. se eliberează din farmacia de spital pe bază de condici speciale;
B. se eliberează pentru tratamentul ambulator pe bază de formulare speciale cu timbru sec;
C. se subliniază cu albastru în condicile de prescripţii medicale şi de aparat;
D. se subliniază cu albastru în registrul pentru copierea reţetelor;
E. se înscriu într-un registru special, pentru evidenţa mişcării lor..
(pag. Decret 466/1979, Anexa 1-III, pct. 5, 6)
F2251188. Depozitarea produselor şi substanţelor toxice în fabrici şi depozite se face în încăperi:

A. prevăzute cu uşi metalice şi grile de fier la ferestre;
B. prevăzute cu instalaţie de ventilaţie;
C. prevăzute cu instalaţie frigorifică;
D. în care nu se pot depozita şi alte materiale;
E. în care se pot depozita şi stupefiante, în cazul unităţilor care desfăşoară activitate cu stupefiante.
(pag. Decret 466/1979, Anexa 2, pct. 8)
F2251189. Produsele şi substanţele toxice folosite în farmacii se păstrează:

A. conform prevederilor Farmacopeii Române în vigoare;
B. în dulapuri speciale fără geam;
C. sub cheie;
D. prevăzute cu semnul "cap de mort";
E. numai în recipiente sigilate de farmacistul responsabil.
F2251190. Ambalajul produselor şi substanţelor toxice conţine:

A. banderolă de garanţie;
B. măsuri de protecţie în caz de deteriorare a ambalajului;
C. menţiunea dacă ambalajul este sau nu recuperabil şi modul de neutralizare a acestuia;
D. dungă roşie în diagonală, pentru specialităţi farmaceutice;
E. menţiunea "se eliberează numai pe bază de prescripţie medicală", pentru specialităţi farmaceutice.

A. să completeze reţeta cu scris citeţ;
B. să indice amănunţit modul de întrebuinţare;

C. să confirme prin semnătură şi parafă eventualele corecturi;
D. să noteze pe reţetă "sic volo", dacă doza prescrisă depăşeşte doza maximă admisă;
E. să sublinieze toxicul cu albastru pe prescripţie.
F2251192. Prescrierea şi eliberarea medicamentelor care conţin toxice cu evidenţă cantitativă, pentru
bolnavii spitalizaţi, se face în următoarele condiţii:
A. pe bază de condici de prescripţii medicale şi de aparat, speciale pentru toxice;
B. în condici se înscrie denumirea completă a medicamentului şi cantitatea în cifre şi litere;
C. în condici se înscrie modul de întrebuinţare al medicamentului, cu menţionarea dozei şi a intervalului de
administrat;
D. este interzis a se scrie în condici "după aviz" sau "după sfat";
E. medicul este obligat să confirme prin semnătură şi arafă eventualele corecturi, pe toate exemplarele
condicii.
F2351193. Doza maxima de stupefiant pentru 3 zile poate fi depasita in urmatoarele cazuri, conform
Legii 73/1969:
A. dureri provocate de neoplasm incurabil
B. colici biliare
C. arterita avansata in stadiul de gangrena
D. manevre ortopedice
E. cardiopatie decompensata cu dispnee nocturna
(pag. art.62)
F2351194. Regimul produselor si substantelor stupefiante in unitatile farmaceutice este reglementat

prin:
A. Legea 73/1969
B. Decretul 466/1979
C. Legea 81/1997
D. Ordinul 43/1980
E. Instructiunile nr. 103/1970 pentru executarea prevederilor Legii 73/1969
(pag. bibliografie:11, 12, 14)
F2351195. Conform Decretului 466/1979, care dintre urmatoarele substante sunt considerate toxice:
A. sulfat de atropina
B. heroina
C. clorhidrat de cocaina
D. cofeina
E. opiu
(pag. art.2)
F2351196. Care dintre urmatoarele afirmatii nu sunt corecte, referitor la autorizatia pentru desfasurarea
unei activitati cu produse sau substante stupefiante:
A. este eliberata de Ministerul Sanatatii
B. este eliberata de Directia Sanitara
C. este eliberata de Agentia Nationala a Medicamentului
D. cand activitatea unei unitati posesoare de autorizatie pentru fabricatia si conditionarea produselor si a
substantelor stupefiante inceteaza, autorizatia se depune la Ministerul Sanatatii in termen de 30 zile
E. cand activitatea unei unitati posesoare de autorizatie pentru fabricatia si conditionarea produselor si a
substantelor stupefiante inceteaza, autorizatia se depune la Directia Sanitara in termen de 30 zile
(pag. art. 14, 16)
F2351197. Care dintre urmatoarele afirmatii nu sunt corecte, referitor la fabricarea si conditionarea
produselor si substantelor stupefiante:
A. evidenta produselor se tine intr-un registru special, numerotat, parafat, vizat si sigilat de organele politiei
competente
B. contraprobele de materii prime, produse intermediare si produse finite continand substante stupefiante se
vor pastra timp de 2 ani
C. evidenta produselor necorespunzatoare nu este obligatorie
D. ambalajele care contin produse si substante stupefiante destinate exportului vor fi prevazute cu o eticheta
de culoare rosie-portocalie
E. ambalajele exterioare ale coletelor destinate expedierii vor purta o dunga rosie in diagonala
(pag. art. 36, 37, 38, 41)
F2351198. Eliberarea produselor si substantelor stupefiante bolnavilor tratati ambulatoriu se

desfasoara conform urmatoarelor reguli:
A. prescrierea medicamentelor se realizeaza pe formulare speciale, numerotate si vizate cu timbru sec
B. daca doza prescrisa depaseste doza admisa, reteta trebuie sa cuprinda precizarea "sic volo"
C. nu se admite "dupa aviz" sau "dupa sfat"
D. pe un formular se pot inscrie maxim 3 prescriptii de produse sau substante stupefiante
E. cantitatea maxima prescrisa nu trebuie sa depaseasca doza maxima pentru 3 zile
(pag. art. 60)
F2351199. Care dintre urmatoarele afirmatii nu sunt adevarate conform Decretului 466/1979?
A. evidenta produselor si substantelor toxice folosite in farmacii se poate tine de catre un asistent de farmacie
B. prescriptiile medicale in care sunt recomandate substante toxice, indiferent de modalitatea de evidenta, nu
se retin in farmacie
C. in registrul de copiere al prescriptiilor medicale si in condicile de prescriere a medicamentelor si de aparat,
produsele si substantele toxice a caror evidenta este obligatorie se vor sublinia cu creion rosu
D. evidenta produselor si substantelor toxice folosite in farmacii se tine de catre un farmacist
E. produsele si substantele toxice folosite in farmacie se vor pastra in dulapuri speciale, prevazute cu
inscriptia Separanda sau Venena, dupa caz
(pag. anexa 1- art. 4,6, anexa 2 - art. 13)
F2351200. Evidenta produselor si substantelor toxice, in farmacii, in depozite de medicamente, se va

tine, indiferent de forma sub care se prezinta (prescriptii magistrale, preparate galenice sau
specialitati) pentru:
A. anhidrida arsenioasa
B. anhidrida arsenica
C. efedrina
D. sublimat corosiv
E. morfina
(pag. anexa 1 - art. 3)
F2351201. Care din urmatoarele afirmatii nu sunt adevarate cu privire la substantele toxice?
A. retetele magistrale ce contin substante toxice se vor sublinia in registrul de copiere al retetelor cu creion
rosu
B. substantele toxice se elibereaza numai pe reteta cu timbru sec
C. produsele si substantele toxice folosite in farmacie se vor pastra in dulapuri speciale, prevazute cu semnul
“cap de mort”
D. daca doza prescrisa depaseste doza maxima admisa este necesara precizarea “sic volo”
E. este admis, spre deosebire de stupefiante, “dupa aviz” sau “dupa sfat”
(pag. anexa 1 - art. 6, anexa 2 - art. 13, 29)
F2351202. Farmaciile de circuit deschis pot elibera produse si substante stupefiante in urmatoarele
conditii:
A. pe formulare cu timbru sec
B. maxim 3 produse /reteta

C. valabilitatea retetei este de 5 zile de la data emiterii
D. reteta cu timbru sec se retine in farmacie
E. se admite “sic volo”
(pag. art. 60, 61, 62)
F2351203. Eliberarea produselor si substantelor stupefiante la bolnavii spitalizati se face conform

urmatoarelor reguli:
A. pe condici de prescriptii medicale destinate exclusiv acestui scop
B. nu se admite “sic volo” in cazul depasirii dozei pentru o data sau pentru 24 ore
C. nu se admite “dupa aviz” sau “dupa sfat”
D. prescrierea produselor se face pentru 24 ore si in cazuri speciale 48 ore
E. pe reteta cu timbru sec
(pag. art. 67, 71)
F2351204. Care dintre urmatoarele enunturi nu sunt adevarate:

A. farmaciile vor elibera substante stupefiante sub forma prelucrata
E. in registrul de copiere al retetelor, produsele si substantele stupefiante se vor sublinia cu creion rosu
(pag. art. 73, 82, 83, 84)
F2351205. In cazul bolnavilor spitalizati, eliberarea medicamentelor care contin substante toxice se va
face tinand cont de urmatoarele reguli:
A. eliberarea se face pe baza de condici de prescriptii medicale
B. pe condica se noteza doar numele bolnavului
C. medicul confirma prin semnatura si parafa eventualele corecturi
D. este interzis a se scrie "dupa aviz" sau "dupa sfat"
E. medicamentele toxice specialitati neconsumate se restituie farmaciei
(pag. anexa 2, art. 31, 32)
F2351206. Care dintre urmatoarele afirmatii nu sunt corecte:

B. eliberarea produselor si substantelor stupefiante bolnavilor spitalizati se face pe baza inscrierii pe retete cu
timbru sec
C. valabilitatea unei prescriptii ce cuprinde produse si substante stupefiante este de maxim 5 zile
D. preparatele magistrale ce contin substante stupefiante trebuie ridicate de la farmacie in maxim 7 zile
E. in cazul depasirii dozei maxime pentru o singura data sau pentru 24 ore, la bolnavii spitalizati, medicul va
(pag. art. 61, 67)
F2551207. Evidenta miscarii produselor si substantelor toxice in farmacii se va tine pentru urmatoarele
substante:
A. atropina fiole
B. dionina si saruri
C. anhidrida arsenioasa
D. oxicianura de mercur
E. tinctura de opiu
(pag. Decret- anexa 1, art. 3)
F2551208. Se pot prescrie si elibera pe formulare obisnuite, in prescriptii magistrale:

A. dionina si saruri
B. codeina si saruri
C. pulbere Dover pana la 10 grame
D. sirop de opiu pana la 25 de grame
E. tinctura de opiu
(pag. Legea 73/1969-anexa 2)
F2551209. Se pot elibera, la cerere, fara prescriptie medicala:

A. tinctura de opiu, pana la 1,5 g
B. tinctura anticolerina, pana la 10 g
C. ceaiuri medicinale in compozitia carora intra capita papaveris
D. sirop de opiu diluat, pana la 25 de grame
E. sirop de opiu, pana la 25 de grame
(pag. Legea 73/1969- anexa 2)
F2551210. La primirea unei prescriptii cu medicamente toxice, farmacistul este obligat:

A. sa constate daca formularul este corect completat
B. daca dozele prescrise depasesc pe cele maxime admise, va lua legatura cu medicul
C. in cazuri urgente va executa precriptia asa cum doreste medicul,chiar daca dozele maxime admise sunt
depasite
D. pentru depasiri care nu au mentiunea "sic volo" prescriptia se va executa in limitele dozelor prevazute de
FR in vigoare
E. sa nu elibereze prescriptia daca nu este mentionat "dupa aviz", sau "dupa sfat"
(pag. Decret- anexa 2, art.34)
F2551211. La bolnavii spitalizati eliberarea produselor si substantelor stupefiante se realizeaza in

urmatoarele conditii:
A. prin inscriere in condici destinate exclusiv acestui scop
B. pe baza de formular cu timbru sec
C. in cazul depasirii dozei maxime admise medicul va specifica pe prescriptie "sic volo"
D. daca medicul nu a specificat pe prescriptie "sic volo", farmacistul va lua legatura cu medicul in vederea
obtinerii acestei specificatii
E. prescrierea se va face pentru maxim 3 zile
(pag. Legea 73/1969, art. 57)
F2551212. Produsele stupefiante de uz veterinar se elibereaza in urmatoarele conditii:

A. pe reteta cu timbru sec
B. pe reteta obisnuita care nu se retine in farmacie
C. numai sub forma prelucrata (preparat magistral)
D. in limita dozelor maxime pentru uz veterinar pentru 24 de ore
E. in limita dozelor maxime pentru uz veterinar pentru 3 zile
(pag. Legea 73/1969- art. 72)
F2551213. In cazul substantelor stupefiante, doza maxima pentru 3 zile poate fi depasita in urmatoarele
situatii:
A. la cererea pacientului, daca acesta are nevoie
B. pe baza unei autorizatii eliberate de Directia Sanitara, valabila 6 luni de la data eliberarii
C. la pacientii cu dureri provocate de neoplasm incurabil
D. la pacientii cu arterita avansata in stadiul de gangrena, cu dureri ce nu pot fi calmate prin alta medicatie
E. in criza de angina nocturna
(pag. Legea 73/1969- art.62)
F2551214. Urmatoarele afirmatii referitoare la eliberarea produselor si substantelor stupefiante sunt

adevarate, cu exceptia:
A. in cazul depasirii dozei maxime pentru 3 zile, se va elibera numai cantitatea corespunzatoare dozei
maxime pentru 3 zile
B. prescriptiile de produse si substante stupefiante vor fi eliberate, fara prioritate, in ordinea in care pacientii
au sosit in farmacie
C. valabilitatea prescriptiilor este de maximum 7 zile de la data emiterii lor
D. valabilitatea prescriptiilor este de maximum 5 zile de la data emiterii lor
E. preparatele magistrale neridicate in termen de 5 zile nu se mai elibereaza
(pag. Legea 73/1969- art. 61)
F2551215. Urmatoarele substante pot fi eliberate la cerere, fara prescriptie medicala:

A. sirop de opiu pana la 25 de grame
B. tinctura anticolerina pana la 50 de grame
C. tinctura anticolerina pana la 10 grame
D. siropul de opiu diluat
E. ceaiurile medicinale ce contin capete de mac
(pag. Legea 73/1969- anexa 2)
F2651216. Ce este interzis in Romania?

A. Producerea substantelor stupefiante.
B. Detinerea substantelor stupefiante.
C. Cultivarea in scop de prelucrare a plantelor ce contin produse stupefiante.
D. Cultivarea plantelor medicinale.
E. Fabricarea de medicamente alopate.
(pag. 1)
F2651217. Pentru fabricarea si conditionarea de produse si substante stupefiante este nevoie de:
A. Autorizatie eliberata de Ministerul Sanatatii.
B. Inregistrarea la organele teritoriale ale politiei.
C. Autorizatie de la Colegiul Farmacistilor din judetul in care functioneaza unitatea respectiva.
D. Acordul Oficiului pentru Protectia Consumatorilor(OPC).
E. Avizul Garzii Financiare.
(pag. 1)
F2651218. Ce fel de evidenta trebuie sa pastreze organele sau organizatiile care desfasoara activitati
cu produse si substante stupefiante?
A. Zilnica.
B. Cantitativa.
C. Lunara.
D. Dupa bunul plac al sefului de unitate.
E. Anuala.
(pag. 3)
F2651219. Ce se intelege prin producerea, detinerea sau orice alte activitati privind circulatia
produselor sau substantelor toxice?
A. Fabricarea.
B. Prepararea.
C. Experimentarea.
D. Depozitarea.
E. Inspectarea farmaciilor de circuit inchis.
(pag. 1)
F2651220. Unde sunt incluse produsele si substantele toxice folosite in scop medical?
A. In tabelele "Venena", din Farmacopeea Romana in vigoare.
B. In dulapul cu substante farmaceutice.

C. In oficina.
D. In frigider.
E. In tabelele "Separanda", din Farmacopeea Romana in vigoare.
(pag. 1)
F2651221. In ce registre se tine evidenta produselor si substantelor toxice?

A. Registre numerotate si parafate.
B. Registre snuruite si sigilate.
C. Registru pentru retete magistrale.
D. Caietul de elaborari.
E. Registre fara regim special.
(pag. 8)
F2651222. De cine se tine evidenta produselor si substantelor toxice in farmacii?

A. De un farmacist.
B. De asistentul de farmacie cu vechimea cea mai mare.
C. De medicul specialist.
D. De orice persoana care lucreaza in farmacie.
E. De un farmacist primar.
(pag. 8)
F2651223. Pentru care din urmatoarele substante toxice se tine evidenta stricta?
A. Anhidrida arsenioasa.
B. Atropina si sarurile sale.
C. Strichnina si sarurile sale.
D. Lactoza.
E. Camfor.
(pag. 8)
F2651224. Cum se marcheaza terenurile pe care se cultiva plante ce contin substante toxice?
A. Cu semnul "Cap de mort".
B. Cu inscriptia "Plante toxice".
C. Fara nici o semnalizare.
D. Plante medicinale si aromatice.
E. Culturi de paioase.
(pag. 9)
F2651225. Cum se face depozitarea produselor si substantelor toxice?

A. In incaperi prevazute cu usi metalice.
B. In incaperi prevazute cu grile de fier la ferestre .
C. In incaperi prevazute cu instalatii de ventilatie.
D. In incaperi obisnuite.
E. In depozitul farmaciei.
(pag. 10)
Tema nr. 52
Exercitarea profesiunii de farmacist.
BIBLIOGRAFIE:
13. Chimie farmaceutica: antiseptice, dezinfectante si chimioterapice generale - Ovidiu Oniga, Doina Ghizan,
Brindusa Tiperciuc, Ed. Accent, Cluj-Napoca, 1999
farmacist:
A. A.Nu poate exercita profesiunea de farmacist, farmacistul care a fost condamnat definitiv prin hotărâre
farmacist:
farmacist:
farmacistului.
farmacistului.
farmacistului.
farmacistului.
farmacistului.
farmacistului.




parte.

parte.

parte.
acestei sancţiuni?
este valabilă.

acestei sancţiuni?
este valabilă.
acestei sancţiuni?
este valabilă.

F1352019. Atributiile Consiliului national al Colegiului Farmacistilor din Romania sunt urmatoarele, cu
o exceptie:
A. elaboreaza Codul de deontologie farmaceutica
B. fixeaza cotizatia ce trebuie platita de fiecare farmacist
C. controleaza gestiunea consiliului judetean
D. elaboreaza statutul si Regulamentul de organizare si functionare al Colegiului Farmacistilor din Romania
E. solutioneaza in termen de 3 luni de la inregistrare, contestatiile impotriva deciziilor consiliilor judetene
(pag. art. 32)
F1352020. In executarea profesiunii, farmacistul nu trebuie sa dovedeasca fata de persoana care i se

adreseaza pentru procurarea de medicamente:
A. corectitudine
B. indiferenta
C. devotament
D. disponibilitate
E. respect
(pag. art.3)
F1352021. Precizati care dintre urmatoarele afirmatii nu reprezinta atributii ale Colegiului Farmacistilor
din Romania, conform Legii 81/1997:
A. apara independenta profesionala a farmacistului in exercitarea profesiunii
B. colaboreaza cu Ministerul invatamantului la formarea, specializarea si perfectionarea pregatirii profesionale
a farmacistilor
C. judeca abaterile de la normele de etica profesionala si deontologie farmaceutica
D. avizeaza eliberarea autorizatiilor de libera practica
E. asigura respectarea de catre farmacisti a obligatiilor ce le revin
(pag. art. 12)
F1452022. Profesiunea de farmacist este o profesiune:

A. liberala
B. de functionar public
C. de agent comercial
D. de medic
E. de fizioterapeut
(pag. L81 art 3(4))
F1552023. Autorizaţia de liberă practică:

A. este eliberată de Ministerul Educaţiei
B. este eliberată de Colegiul Farmaciştilor
C. poate fi suspendată sau retrasă numai de către Ministerul Educaţiei
D. se reînnoieşte anual, în cazul farmaciştilor pensionari, la cerere, care doresc să profeseze în continuare în
sectorul privat
E. poate fi suspendată sau retrasă numai de către Colegiul Farmaciştilor
(pag. 3)
F1552024. Care dintre următoarele afirmaţii sunt incorecte ?

A. exercitarea profesiunii de farmacist se face pe baza autorizaţiei de liberă practică eliberată de Colegiul
Farmaciştilor
B. exercitarea profesiunii de farmacist se face pe baza autorizaţiei de liberă practică eliberată de Ministerul
Sănătăţii
C. eliberarea medicamentelor din farmacie se face numai în prezenţa şi sub supravegherea farmacistului
D. eliberarea medicamentelor din farmacie nu se poate face în absenţa farmacistului
E. supravegherea şi controlul exercitării profesiei de farmacist se face numai de către Colegiul Farmaciştilor
(pag. 1-3)
F1552025. Care este suprafaţa minimă necesară funcţionării unei farmacii publice ?
A. 100 mp
B. 60 mp
C. 50 mp
D. 30 mp
E. 40 mp
(pag. 2)
F1552026. Practicarea profesiunii de farmacist de către o persoană care nu deţine această calitate:
A. nu constituie infracţiune
B. se pedepseşte conform legii penale
C. constituie contravenţie
D. se sancţionează de către Colegiul Farmaciştilor
E. se sancţionează de către Ministerul Sănătăţii
(pag. 3)
F1552027. Profesiunea de farmacist:

A. este o profesiune liberală
B. farmacistul este funcţionar public
C. este compatibilă cu profesiunea de medic
D. nu este o profesiune liberală
E. nu este incompatibilă cu profesiunea de medic
(pag. 1)
F1552028. Responsabilitatea pentru prepararea şi eliberarea medicamentelor din farmacie revine:

A. asistentului de farmacie
B. farmacistului
C. asistentului de farmacie care a eliberat, pentru eliberare
D. farmacistul răspunde doar de manipularea toxicelor şi stupefiantelor
E. asistentului de farmacie care a preparat, pentru preparare
(pag. 2)
F1652029. Care este organul suprem de conducere al Colegiului Farmacistilor din Romania?
B. Directia Generala Farmaceutica.
C. Adunarea Generala a Colegiului Farmacistilor din Romania.
D. Guvernul Romaniei.
E. Colegiul Farmacistilor din Bucuresti.
(pag. 3)
F1652030. Colegiul Farmacistilor din Romania este o organizatie neguvernamentala?

A. Este o organizatie a farmacistilor si care este in subordinea Ministerului Sanatatii.
B. Da.
C. Este o organizatie religioasa.
D. Este o organizatie guvernamentala.
E. Este un partid politic.
(pag. 2)
F1652031. Conform reglementarilor in vigoare, care este suprafata minima a unei farmacii de circuit
deschis?
A. 100 metri patrati.
B. 50 metri patrati.
C. 80 metri patrati.
D. 200 metri patrati.
E. 150 metri patrati.
(pag. 2)
F1652032. Cum se face eliberarea medicamentelor pe baza de prescriptie medicala, in farmacii?

A. Sub supravegherea farmacistului.
B. De catre asistentul de farmacie.
C. De catre femeia de serviciu sub atenta supraveghere a asistentului de farmacie.
D. De catre medicul de familie.
E. De orice persoana din farmacie.
(pag. 2)
F1652033. La absolvirea facultatii de farmacie, farmacistul trebuie sa depuna un juramint?

A. D
B. Nu este obligatoriu.
C. Nu este obligatoriu decit pentru farmacistii care lucreaza in mediul urban.
D. Este obligatoriu pentru farmacistii care vor profesa in strainatate.
E. Este la libera alegere a farmacistului.
(pag. 1)
F1652034. Pentru infiintarea unei farmacii este obligatoriu ca farmacistul diriginte sa fie membru al
Colegiului Farmacistilor din Romania?
A. Da, este obligatoriu.
C. Nu este obligatoriu in cazul infiintarii unei farmacii in mediu rural.
D. Nu este obligatoriu, dar calitatea de membru poate fi un avantaj.
E. Da, este obligatoriu pentru farmaciile din mediul urban.
(pag. 2)
F2152035. Controlul si supravegherea exercitarii profesiunii de farmacist, conform legii nr.81/1997 se
realizeaza de catre:
A. Comisii de specialitate ale Ministerului Sanatatii;
B. Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorului;
C. Colegiul Farmacistilor din Romania;
D. Ministerul Sanatatii;
E. Colegiul Farmacistilor din Romania si Ministerul Sanatatii, in conditiile legii.
(pag. (13) art.10)
F2152036. Controlul şi supravegherea exercitării profesiunii de farmacist, conform legii nr.81/1997 se

realizează de către:
A. Comisii de specialitate ale Ministerului Sănătăţii;
B. Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorului;
C. Colegiul Farmaciştilor din România;
E. Colegiul Farmaciştilor din România şi Ministerul Sănătăţii, în condiţiile legii.
(pag. 13, art.10)
F2252037. Care din următoarele afirmaţii implică interdicţia definitivă a exercitării profesiunii de
farmacist:
A. Nu poate exercita profesiunea de farmacist farmacistul care a fost condamnat definitiv prin hotărâre
B. Nu poate exercita profesiunea de farmacist farmacistul căruia i s-a aplicat pedeapsa interdicţiei de a
(pag. Legea 81/1997 art. 5,6)

prevăzute de lege şi pe bază de reciprocitate, stabilite prin convenţii la care România este parte.
(pag. Legea 81/1997 art. 4)
(pag. Legea 81/1997 art. 36,37)
acestei sancţiuni?
este valabilă.
(pag. Legea 81/1997 art. 36,37)
farmacistului.
farmacistului.

(pag. Legea 81/1997 art. 28)
F2252043. Ce instituţie decide suspendarea sau retragerea autorizaţiei de liberă practică a

farmacistului:
C. Ministerul Sănătăţii;
D. Casa Naţională de Asigurări de Sănătate;
E. Societatea de Ştiinţe Farmaceutice din România.
(pag. Legea 81/1997 art. 36)
F2252044. Soţul nefarmacist al unei farmaciste participă, săptămânal, la târgul organizat într-un sat,
unde vinde populaţiei medicamente din gestiunea farmaciei soţiei lui. Ce caracter are fapta soţului
farmacistei:
A. abatere de la Codul de etică şi deontologie farmaceutică;
B. abatere de la disciplina muncii;
C. instigare la săvârşirea unei infracţiuni;
D. infracţiune;
E. contravenţie.
(pag. Legea 81/1997 art.40)
F2252045. Un farmacist este condamnat definitiv prin hotărâre judecătorească, pentru săvârşirea cu
intenţie a unei infracţiuni contra vieţii, în împejurări legate de exercitarea profesiunii. După îndeplinirea
condiţiilor legale, el este reabilitat. În ce condiţii mai poate el exercita profesiunea de farmacist în
România, conform Legii nr. 81/1997 ?
A. Dacă obţine din nou diploma de licenţă în farmacie.
B. Dacă se înscrie din nou în Colegiul Farmaciştilor din România.
C. Dacă obţine o aprobare de la Ministerul Sănătăţii.
D. Dacă are un certificat medical corespunzător.
E. Nu mai poate exercita profesiunea de farmacist.
F2252046. Dreptul de decizie în activitatea de eliberare a medicamentelor îl are:

A. medicul care prescrie medicamentele respective;
B. farmacistul care eliberează medicamentele respective;
C. asistentul de farmacie care eliberează medicamentele respective;
D. patronul farmaciei în care se eliberează medicamentele;
E. pacientul căruia i se eliberează medicamentele.
F2352047. Precizati care dintre urmatoarele afirmatii nu reprezinta atributii ale Colegiului Farmacistilor
din Romania, conform Legii 81/1997:
A. apara independenta profesionala a farmacistului in exercitarea profesiunii
B. colaboreaza cu Ministerul Invatamantului la formarea, specializarea si perfectionarea pregatirii
profesionale a farmacistilor
C. judeca abaterile de la normele de etica profesionala si deontologie farmaceutica
D. avizeaza eliberarea autorizatiilor de libera practica
(pag. art. 12)
F2352048. In executarea profesiunii, farmacistul nu trebuie sa dovedeasca fata de persoana care i se

A. corectitudine
B. indiferenta
C. devotament
D. disponibilitate
E. respect
(pag. art.3)
o exceptie:
A. elaboreaza Codul de deontologie farmaceutica
B. fixeaza cotizatia ce trebuie platita de fiecare farmacist
C. controleaza gestiunea consiliului judetean
D. elaboreaza statutul si Regulamentul de organizare si functionare al Colegiului Farmacistilor din Romania
E. solutioneaza in termen de 3 luni de la inregistrare, contestatiile impotriva deciziilor consiliilor judetene
(pag. art. 32)
F2352050. Conform Legii 81/1997, membrii Colegiului farmacistilor din Romania nu sunt obligati:
A. sa avizeze eliberarea autorizatiei de libera practica
B. sa respecte reglementarile in vigoare referitoare la exercitarea profesiunii de farmacist
C. sa respecte si sa aplice regulile de buna practica farmaceutica

D. sa respecte Statutul Colegiului Farmacistilor din Romania
E. sa se preocupe de perfectionarea calificarii profesionale
(pag. art. 12, 14)
F2352051. Consiliul National al Colegiului Farmacistilor din Romania are urmatoarele atributii:
A. solutioneaza in termen de 3 luni de la inregistrare, contestatiile formulate impotriva deciziilor date de
consiliile judetene
B. solutioneaza in termen de 2 luni de la inregistrare, contestatiile formulate impotriva deciziilor date de
consiliile judetene
C. solutioneaza in termen de maxim 15 zile de la inregistrare, contestatiile formulate impotriva deciziilor date
de consiliile judetene
D. solutioneaza in termen de 30 zile de la inregistrare, contestatiile formulate impotriva deciziilor date de
consiliile judetene
E. solutioneaza in termen de maxim 10 zile de la inregistrare, contestatiile formulate impotriva deciziilor date
de consiliile judetene
(pag. art. 32)
F2352052. Conform Legii 81/1997, exercitarea profesiunii de farmacist se face pe baza autorizatiei de
libera practica, eliberata de Ministerul Sanatatii:
A. imediat dupa depunerea documentelor
B. in termen de o saptamana de la depunerea documentelor
C. in termen de 31 zile de la depunerea documentelor
D. in termen de 30 zile de la depunerea documentelor
E. in termen de 60 zile de la depunerea documentelor
(pag. art. 7)
F2552053. Exercitarea profesiunii de farmacist este autorizata de:

A. Colegiul Farmacistilor din Romania
B. Ministerul Sanatatii
C. Directia de Sanatate Publica
D. Casa Nationala de Asigurari de Sanatate
E. Ministerul Muncii si Protectiei Sociale
(pag. Legea 81/1997, art.1)
F2552054. Profesiunea de farmacist poate fi exercitata de catre cel care indeplineste urmatoarele
conditii, cu exceptia:
A. este cetatean roman cu domiciliul in Romania
B. este licentiat al unei institutii de invatamant universitar cu profil farmaceutic
C. exercita profesiunea de medic
D. este farmacist cetatean strain, in conditiile prevazute de lege
E. este apt din punct de vedere medical pentru exercitarea profesiunii
F2552055. Colegiul Farmacistilor din Romania are urmatoarele atributii, cu exceptia:

A. apara demnitatea si promoveaza drepturile si interesele membrilor sai
B. asigura respectarea de catre farmacisti a obligatiilor ce le revin
C. elaboreaza Codul de deontologie farmaceutica
D. elibereaza autorizatia de libera practica
E. acorda burse pentru specializarea in stiintele farmaceutice
(pag. Legea 81- art.12)
F2552056. Membrii Colegiului Farmacistilor din Romania au urmatoarele obligatii, cu exceptia:
A. sa respecte si sa aplice regulile de buna practica farmaceutica

B. sa acorde asistenta farmaceutica de urgenta, eliberand orice produs necesar pacientului
C. sa nu prejudicieze interesele bolnavului
D. sa pastreze secretul profesiunii de farmacist
E. sa respecte reglementarile in vigoare referitoare la exercitarea profesiunii de farmacist
F2552057. Profesiunea de farmacist este:

A. exercitata de orice cetatean roman, licentiat, indiferent de profil
B. compatibila cu profesiunea de medic
C. o profesiune liberala
D. o functie publica
E. exercitata de farmacistul caruia i s-a aplicat pedeapsa interdictiei de a exercita profesiunea, daca acesta a
depus contestatie in timp util
F2552058. Sanctiunile care pot fi aplicate de catre Colegiul Farmacistilor din Romania sunt
urmatoarele, cu exceptia:
A. mustrare
B. avertisment
C. vot de blam
D. retragerea calitatii de membru al Colegiului Farmacistilor din Romania
E. amenda contraventionala
F2652059. La absolvirea facultatii de farmacie, farmacistul trebuie sa depuna un juramint?

A. Da.
C. Nu este obligatoriu decit pentru farmacistii care lucreaza in mediul urban.
D. Este obligatoriu pentru farmacistii care vor profesa in strainatate.
E. Este la libera alegere a farmacistului.
(pag. pag.1)
F2652060. Cum se face eliberarea medicamentelor pe baza de prescriptie medicala, in farmacii?

A. Sub supravegherea farmacistului.
B. De catre asistentul de farmacie.
C. De catre femeia de serviciu sub atenta supraveghere a asistentului de farmacie.
D. De catre medicul de familie.
E. De orice persoana din farmacie.
(pag. pag.2)
F2652061. Colegiul Farmacistilor din Romania este o organizatie neguvernamentala?

A. Este o organizatie a farmacistilor si care este in subordinea Ministerului Sanatatii.
B. Da.
C. Este o organizatie religioasa.
D. Este o organizatie guvernamentala.
E. Este un partid politic
(pag. pag.2)
F2652062. Care este organul suprem de conducere al Colegiului Farmacistilor din Romania?
B. Directia Generala Farmaceutica.
C. Adunarea Generala a Colegiului Farmacistilor din Romania.

D. Guvernul Romaniei.
E. Colegiul Farmacistilor din Bucuresti.
(pag. pag.3)
F2652063. Conform reglementarilor in vigoare, care este suprafata minima a unei farmacii de circuit
deschis?
A. 100 metri patrati.
B. 50 metri patrati.
C. 80 metri patrati.
D. 200 metri patrati.
E. 150 metri patrati.
(pag. pag.2)
F2652064. Pentru infiintarea unei farmacii este obligatoriu ca farmacistul diriginte sa fie membru al
Colegiului Farmacistilor din Romania?
A. Da, este obligatoriu.
C. Nu este obligatoriu in cazul infiintarii unei farmacii in mediu rural.
D. Nu este obligatoriu, dar calitatea de membru poate fi un avantaj.
E. Da, este obligatoriu pentru farmaciile din mediul urban.
(pag. pag.2)
F2652065. Emulsia uleioasa conţine:

A. 10 părţi apă distilată
B. 7,5 părţi apă distilată
C. 5 părţi ulei de floarea-soarelui
D. 7,5 părţi gumă arabică
E. 10 părţi ulei de floarea-soarelui
(pag. 388)
F2652066. Pentru administrare internă se folosesc numai emulsii de:

A. apă în ulei
B. ulei/apă/ulei
C. ulei în apă
D. ulei de parafină
E. ulei de ricin
(pag. 387)
F2652067. Antioxidanţi solubili în ulei utilizaţi în emulsii:

A. acid ascorbic
B. clorhidrat de cisteină
C. metabisulfit de sodiu
D. butilhidroxitoluen
E. tioglicerol
(pag. 469)
F2652068. Emulsiile sunt sisteme disperse:

A. omogene
B. eterogene
C. grosiere
D. ultramicroeterogene
E. macroeterogene
(pag. 463)
F2652069. Săpunurile metalelor plurivalente vor forma emulsii:

A. U/A
B. A/U
C. emulsii instabile
D. microemulsii
E. emulsii mutiple
(pag. 464)
România;
(pag. Legea 81 art.7,9,36,39)
România;
(pag. Legea 81 art.7,9,36,39)
România;
(pag. Legea 81 art.7,9,36,39)
România:
România:
România:
A. mustrare;
B. avertisment;
C. vot de blam;

A. mustrare;
B. avertisment;
C. vot de blam;
A. mustrare;
B. avertisment;
C. vot de blam;
moravuri;
moravuri;
moravuri;




F1352097. Autorizatia de libera practica a profesiunii de farmacist:

A. este eliberata de Colegiul Farmacistilor din Romania
B. se acorda numai farmacistilor cu 5 ani vechime

C. este eliberata de Ministerul Sanatatii
D. se elibereaza in termen de 30 zile de la depunerea documentelor
E. se elibereaza fara cazier judiciar
(pag. art. 7)
F1352098. Care dintre urmatoarele sanctiuni se aplica de catre Consiliul judetean, respectiv al
municipiului Bucuresti pentru membrii lor:
A. mustrare
B. avertisment
C. vot de blam
D. suspendarea temporara (6-12 luni) a calitatii de membru al Colegiului Farmacistilor din Romania
E. retragerea calitatii de membru al Colegiului Farmacistilor din Romania
(pag. art. 36)
F1352099. Care dintre urmatoarele sanctiuni se aplica de catre Consiliul National al Colegiului
Farmacistilor din Romania
A. mustrare
B. avertisment
C. vot de blam
(pag. art.36)
F1352100. Comitetul director al Colegiului Farmacistilor din Romania:

A. asigura activitatea permanenta a Colegiului Farmacistilor din Romania
B. elaboreaza Codul de deontologie farmaceutica
C. este alcatuit dintr-un presedinte, 2 vicepresedinti si un secretar general, alesi de Consiliul National
D. este alcatuit dintr-un presedinte, 3 vicepresedinti si un secretar general, alesi de Consiliul National
E. este alcatuit dintr-un presedinte, 3 vicepresedinti si un secretar, general alesi de Adunarea generala
(pag. art. 34)
F1352101. Conducerea Colegiului Farmacistilor din Romania, la nivel national se exercita de catre:
A. adunarea generala
B. directiile sanitare judetene
C. consiliul national
D. rectori ai universitatilor de medicina si farmacie
E. comitetul director
(pag. art. 26)
F1352102. Conform Legii 81/1997, membrii Colegiului Farmacistilor din Romania sunt obligati:
A. sa respecte reglementarile in vigoare referitoare la exercitarea profesiunii de farmacist
B. sa respecte si sa aplice regulile de buna practica farmaceutica
D. sa pastreze secretul profesiunii de farmacist potrivit legii
E. sa avizeze eliberarea autorizatiei de libera practica
(pag. art. 14)
F1352103. Exercitarea profesiunii de farmacist este incompatibila cu:

A. respectarea demnitatii si personalitatii bolnavului
B. difuzarea si comercializarea altor produse in afara celor inregistrate si aprobate de Ministerul Sanatatii
C. profesiunea de medic
D. oricare profesiune sau ocupatie de natura a aduce atingere demnitatii profesiunii de farmacist sau bunelor
moravuri
E. respectarea normelor de etica si deontologie farmaceutica
(pag. art. 6)
F1352104. Exercitarea profesiunii de farmacist este un drept al oricarei persoane:

A. fizice
B. juridice
C. cetatean roman
D. posesoare a unei diplome de farmacist eliberata de o institutie de invatamant universitar cu profil
farmaceutic, acreditata, din Romania
E. posesoare a unei diplome de farmacist eliberata de o institutie de invatamant cu profil farmaceutic
acreditata, din strainatate, echivalenta, potrivit legii
(pag. art. 1)
F1352105. Impotriva caror sanctiuni se poate introduce contestatie la comisia deontologica

competenta,in termen de 30 zile de la comunicarea sanctiunii:
A. mustrare
B. avertisment
C. vot de blam
(pag. art. 37)
F1352106. Impotriva caror sanctiuni se poate introduce contestatie la judecatoria in raza careia isi
desfasoara activitatea farmacistul sanctionat,in termen de 30 zile de la comunicarea sanctiunii:
A. mustrare
B. avertisment
C. vot de blam
(pag. art. 37)

A. autorizata de Ministerul Sanatatii
B. autorizata de Directia Sanitara
C. avizata de Colegiul Farmacistilor din Romania
D. avizata de Directia Sanitara
E. autorizata si avizata de Colegiul Farmacistilor din Romania
(pag. art. 1)
F1352108. Profesiunea de farmacist poate fi exercitata de cel care indeplineste urmatoarele conditii:
A. este cetatean roman, cu domiciliul in Romania
B. este medic
C. este licentiat al unei institutii de invatamant universitar, cu profil farmaceutic, conform legii
D. este apt din punct de vedere medical
E. este licentiat al unei institutii de invatamant universitar
(pag. art. 4)
F1452109. Activitatile farmaceutice, conduse si supravegheate de farmacisti, privind produsele

farmaceutice din farmacii sunt urmatoarele:
A. preparare
B. eliberare
C. control
D. conservare
E. prescriere
(pag. L81 art 8)
F1452110. Autorizatia de libera practica a profesiunii de farmacist se acorda pe baza urmatoarelor acte:
A. diploma de invatamant universitar farmaceutic
B. certificat de cazier judiciar
C. certificat de sanatate
D. avizul Colegiului Farmacistilor din Romania
E. avizul Agentiei Nationale a Medicamentului
(pag. L81 art 7(2) lit a,b,c,d)
F1452111. Colegiul Farmacistilor din Romania are urmatoarele atributii:

A. apara demnitatea membrilor sai
B. apara onoarea profesionala
C. apara libertatea profesionala
D. apara independenta profesionala
E. apara proprietatea privata
(pag. L81 art 23 lit a)
F1452112. Colegiul Farmacistilor din Romania este o organizatie:

A. profesionala
B. neguvernamentala
C. cu personalitate juridica
D. apolitica
E. cu scop patrimonial
(pag. L81 art 11(1))
F1452113. Conform Legii 81/1997, exercitarea profesiunii de farmacist este incompatibila cu:
A. difuzarea si comercializarea altor produse in afara celor inregistrate si aprobate de Ministerul Sanatatii si
Familiei
B. calitatea de membru al unei institutii politice
C. profesia de medic
D. orice profesie sau ocupatie de natura a aduce atingere demnitatii profesiunii de farmacist sau bunelor
moravuri
E. celitatea de membru al Comitetului Director al Colegiului Farmacistilor din Romania
(pag. L81 art 6 lit a,b,c)
F1452114. Controlul si supravegherea exercitarii profesiunii de farmacist se realizeaza de catre:

A. Colegiul Farmacistilor din Romania
B. Ministerul Sanatatii si Familiei
C. Politie
D. Inspectoratul Teritorial de Munca
E. Inspectoratul Judetean de Protectie a Mediului
(pag. L81 art 10)
F1452115. In exercitarea profesiunii, farmacistul trebuie sa dovedeasca fata de persoana care i se

adreseaza pentru procurarea medicamentelor:
A. devotament
B. corectitudine
C. disponibilitate
D. respect
E. indatorare
(pag. L81 art 3)
F1452116. Profesia de farmacist poate fi exercitata, conform Legii 81/1997, de catre persoane care
indeplinesc urmatoarele conditii:
A. sunt cetateni romani cu domiciliul in Romania
B. sunt licentiati ai unei institutii universitare cu profil farmaceutic, in conditiile legii
C. nu se afla in vreunul din cazurile de nedemnitate prevazute de Legea 81/1997
D. sunt apti din punct de vedere medical pentru exeercitarea profesiunii
E. farmacistii condamnati definitiv prin hotarare judecatoreasca, dar au fost reabilitati, pentru savarsirea cu
intentie a unei infractiuni contra umanitatii sau vietii, in imprejurari legate de exercitarea profesiei de
faramcist
(pag. L.81 art. 4 lit. a,b,c,d)
F1452117. Profesiunea de farmacist are ca scop asigurarea sanatatii publice prin:

A. cercetarea medicamentelor
B. producerea medicamentelor
C. difuzarea medicamentelor
D. eliberarea medicamentelor
E. prescrierea medicamentelor
(pag. L81 art.2)
F1552118. Autorizaţia de funcţionare a unei farmacii:

A. este acordată de Ministerul Sănătăţii, cu avizul Colegiului Farmaciştilor
B. este acordată de Colegiul Farmaciştilor
C. poate fi retrasă de către Ministerul Sănătăţii
D. poate fi retrasă numai de către Colegiul Farmaciştilor
E. poate fi retrasă în cazul unor abateri de la etica şi deontologia profesională
(pag. 1-3)
F1552119. Calitatea medicamentelor preparate în farmacie depinde de:

A. prescripţiile medicale
B. orarul farmaciei
C. aprovizionarea cu substanţe medicamentoase
D. dotarea corespunzătoare a farmaciei
E. controlul calităţii preparatelor obţinute
(pag. 2)
F1552120. Care dintre afirmaţiile următoare sunt corecte ?

A. eliberarea medicamentelor din farmacie se face numai sub supravegherea farmacistului
B. farmacistul deţine întreaga răspundere în cadrul activităţii de preparare şi eliberare a medicamentelor
C. Colegiul Farmaciştilor are autonomie instituţională
D. membrii Colegiului Farmaciştilor trebuie să respecte şi să aplice Regulile de bună practică farmaceutică
E. Colegiul Farmaciştilor nu are autonomie instituţională
(pag. 2)
F1552121. Care dintre afirmaţiile următoare sunt corecte ?

A. autorizaţia de liberă practică este eliberată de Colegiul Farmaciştilor
B. autorizaţia de liberă practică este eliberată de Ministerul Sănătăţii
C. Colegiul Farmaciştilor are autonomie instituţională
D. Adunarea generală a Colegiului Farmaciştilor se întruneşte o dată la doi ani
E. membrii Colegiului Farmaciştilor trebuie să respecte şi să aplice Regulile de bună practică farmaceutică
(pag. 1-3)
F1552122. Exercitarea profesiunii de farmacist este supravegheată şi controlată de către:

A. Ministerul Sănătăţii
B. Colegiul Farmaciştilor
C. Casa Naţională de Asigurări de Sănătate
D. Agenţia Naţională a Medicamentului
E. Inspectoratul pentru Protecţia Muncii
(pag. 3)
F1552123. Exercitarea profesiunii de farmacist:

A. este autorizată de Ministerul Sănătăţii
B. este avizată de Colegiul Farmaciştilor
C. este autorizată de o direcţie specială din Ministerul Educaţiei
D. se face pe baza diplomei de farmacist, eliberată de o instituţie cu profil farmaceutic acreditată în România
E. nu are nevoie de avizul Colegiului Farmaciştilor
(pag. 1)
F1552124. La nivel naţional, conducerea Colegiului Farmaciştilor este asigurată de:

A. Consiliul Naţional
B. Adunarea Generală
C. Comisiile pe probleme
D. reprezentanţii Colegiilor judeţene
E. Comitetul Director
(pag. 2)
F1552125. Lucrările de specialitate obligatorii în farmacie:

A. reviste de specialitate
B. tratate de specialitate
C. Nomenclatorul produselor medicamentoase, în vigoare la acea dată
D. Farmacopeea Română, în vigoare la acea dată
E. actele normative cu specific farmaceutic, în vigoare la acea dată
(pag. 2)
A. are domiciliul în România
B. exercită şi profesiunea de medic
C. este apt din punct de vedere medical pentru exercitarea îndatoririlor profesionale
D. nu exercită profesiunea de medic
E. este licenţiat al unei instituţii de învăţământ superior cu profil farmaceutic acreditată, din România sau din
străinătate, echivalată conform legii
(pag. 3)
F1652127. Care este scopul profesiei de farmacist?

A. Asigurarea sanatatii publice.
B. Cercetarea medicamentelor.
C. Producerea medicamentelor.
D. Difuzarea medicamentelor.
E. Vinzarea alimentelor.
(pag. 1)
F1652128. Care sunt principalele atributii ale Colegiului Farmacistilor din Romania?
A. Promoveaza drepturile si interesele membrilor sai.
B. Elaboreaza Codul de deontologie farmaceutica.

C. Avizeaza eliberarea autorizatiei de libera practica.
D. Asigura salarizarea farmacistilor.
E. Asigura perfectionarea farmacistilor.
(pag. 2)
F1652129. Care sunt sanctiunile date de Colegiul Farmacistilor din Romania?

A. Mustrare.
B. Avertisment.
C. Vot de blam.
D. Retragerea calitatii de membru al Colegiului Farmacistilor din Romania.
E. Excluderea din Societatea de Stiinte Farmaceutice.
(pag. 5)
F1652130. Ce acte sunt necesare pentru obtinerea autorizatiei de libera pracica a profesiunii de
farmacist?
A. Diploma de farmacist
B. Certificat de cazier judiciar.
C. Certificat de sanatate.
D. Avizul Colegiului Farmacistilor.
E. Diploma de la ultimul curs postuniversitar.
(pag. 2)
F1652131. Ce intelegeti prin expresia ca profesiunea de farmacist este o profesie liberala?

A. Toti farmacistii trebuie sa fie membrii ai Partidului National Liberal.
B. Farmacistul nu este functionar public.
C. Farmacistul exercita o profesie de sine statatoare, cu un statut bine determinat.
D. Farmacistul este dependent de medic.
E. Farmacistul este liber sa faca orice doreste.
(pag. 1)
F1652132. Ce trebuie sa dovedeasca farmacistul in exercitarea profesiunii?

A. Corectitudine.
B. Disponibilitate fata de bolnavi.
C. Devotament fata de bolnavi.
D. Respect fata de bolnavi si colegi.
E. Relatii cu organele de control ale statului.
(pag. 1)
F1652133. Cine nu poate exercita profesiunea de farmacist in Romania?

A. Farmacistul care a fost condamnat definitiv prin hotarire judecatoreasc
B. Medicul.
C. Farmacistul caruia i s-a aplicat pedeapsa interdictiei de a exercita profesiunea.
D. Farmacistul absolvent al unei facultati de farmacie acreditata din Romania.
E. Farmacistul diriginte.
(pag. 1)
F1652134. Cu ce alte activitati este incompatibila exercitarea profesiei de farmacist?

A. Difuzarea si comercializarea altor produse cu exceptia celor inregistrate si aprobate de Ministerul Sanatatii.
B. Profesiunea de medic.
C. Orice profesiune sau ocupatie care atinge demnitatea profesiunii de farmacist.
D. Farmacist din mediul rural.
E. Farmacistul inspector din Ministerul Sanatatii.

(pag. 1)
F1652135. Pentru exercitarea profesiei de farmacist in Romania este nevoie de o diploma eliberata de o
institutie de invatamint universitar de profil farmaceutic din tara, sau sunt acceptate si diplomele
eliberate in strainatate, echivalate potrivit legii?
A. Nu sunt acceptate decit diplomele eliberate de facultatile de farmacie din Romani
B. Sunt acceptate si diplomele eliberate de facultatile de farmacie din strainatate, dupa echivalare potrivit legii.
C. Sunt acceptate diplomele eliberate de institutiile acreditate de invatamint universitar cu profil farmaceutic
sau cele din strainatate, echivalate potrivit legii.
D. Pentru a profesa in Romania, farmacistul trebuie sa posede o diploma eliberata de o institutie de
invatamint din tara.
E. Pentru a lucra in oficina, farmacistul nu are nevoie de diploma.
(pag. 1)
F2152136. Conform Legii nr. 498/2002, exercitarea profesiunii de farmacist este un drept:
A. al oricarei persoane fizice, cetatean roman sau cetatean al unui stat membru al Uniunii Europene;
B. al oricarei persoane fizice, posesoare a diplomei de farmacist;
C. al oricarei persoane fizice, posesoare a diplomei de farmacist, eliberata de o institutie de invatamant
universitar cu profil farmaceutic, acreditata;
D. nu este necesara acreditarea institutiei de invatamant care a eliberat diploma de farmacist
E. toate afirmatiile sunt corecte.
(pag. (16))
F2152137. Exercitarea profesiunii de farmacist se face:

A. in baza Autorizatiei de Libera Practica, eliberata de Ministerul Sanatatii;
B. in baza Autorizatiei de Libera Practica si cu avizul Colegiului Farmacistilor din Romania;
C. in baza diplomei de farmacist si Autorizatie de Libera Practica;
D. in baza diplomei de farmacist, a Autorizatiei de Libera Practica si cu avizul Colegiului Farmacistilor din
Romania;
E. in baza diplomei de farmacist si avzul colegilor din Romania.
(pag. (16))
F2152138. Profesiunea de farmacist poate fi exercitata de catre cel care indeplineste urmatoarele
conditii:
A. este posesor al diplomei de licentiat in farmacie;
B. este cetatean roman cu domiciliul stabil in Romania;
C. este cetatean strain cu domiciliul stabil in Romania;
D. are o vechime de activitate farmaceutica de cel putin 2 ani;
E. este apt, din punct de vedere medical, pentru exercitarea profesiunii.
(pag. (13) art.4)
F2152139. Colegiul Farmacistilor din Romania este recunoscut de:

A. Legea nr. 300/2002 privind regimul juridic al percusorilor folositi la fabricarea ilicita a drogurilor;
B. Legea nr. 100/2000 privind asistenta de sanatate publica;
C. Legea nr. 81/1997 privind exercitarea profesiunii de farmacist;
D. Legea nr. 498/2002pentru modificarea si completarea Legii nr.81/1997;
E. Legea nr.100/2000 si Legea nr.143/2000.
(pag. (13, 16))
F2152140. Farmacistii cetateni romani cu domiciliul in strainatate, care exercita profesiunea de

farmacist in Romania au urmatoarele drepturi si obligatii:
A. in activitatea de preparare si de eliberare a medicamentelor, avand deplina raspundere a acestora,
farmacistul are drept de decizie;
B. la absolvirea institutiei de invatamant, farmacistul va depune juramantul profesional;

C. nu au nici o obligatie;
D. sunt subordonati numai Ministerului de Externe;
E. au aceleasi drepturi si obligatii ca si farmacistii cetateni romani, membri ai Colegiului Farmacistilor din
Romania.
(pag. (16) art.3)
F2152141. Profesiunea de farmacist poate fi exercitată de către cel care îndeplineşte următoarele
condiţii:
A. este posesor al diplomei de licenţiat în farmacie;
B. este cetăţean român cu domiciliul stabil în România;
C. este cetăţean străin cu domiciliul stabil în România;
D. are o vechime în activitate farmaceutică de cel puţin 2 ani;
E. -este apt, din punct de vedere medical, pentru exercitarea profesiunii.
(pag. 13)
F2152142. Conform legii nr.81/1997, prepararea, eliberarea, controlul şi conservarea produselor şi

substanţelor farmaceutice din farmacii şi laboratoare sunt conduse şi supravegheate de către:
A. farmacişti, asistenţi de farmacie, studenţi în perioada stagiului, prin rotaţie;
B. de către farmacişti;
C. de către farmacişti şi asistenţi de farmacie;
D. de către farmacişti, asistenţi, studenţi în perioada stagiului de practică, sub supravegherea şi
responsabilitatea farmacistului;
E. asistenţii de farmacie şi studenţii nu au voie să prepare medicamente.
(pag. art.8, [10])
(pag. Legea 81/1997 art. 1,4,6,7)
(pag. Legea 81/1997 art. 40)

C. Societatea de Ştiinţe Farmaceutice din România;
(pag. Legea 81/1997 art. 10)

România;
(pag. Legea 81/1997 art. 7,9,36,39)
A. mustrare;
B. avertisment;
C. vot de blam;
(pag. Legea 81/1997 art. 36)
moravuri;
România:
(pag. Legea 81/1997 art. 12)
F2252150. Colegiului Farmaciştilor din România este o organizaţie:

A. profesională;
B. sindicală;
C. patronală;
D. neguvernamentală;
E. cu scop patrimonial.
(pag. Legea 81/1997 art. 11)
C. să păstreze secretul profesional;
(pag. Legea 81/1997 art. 14)
F2252152. Din ce categorie sunt infracţiunile care, săvârşite în împrejurări legate de exercitarea
profesiunii, pot conduce la interzicerea definitivă a exercitării profesiunii de farmacist:
A. infracţiuni contra vieţii;
B. infracţiuni contra patrimoniului;
C. infracţiuni în legătură cu serviciul;
D. infracţiuni contra umanităţii;
E. infracţiuni contra autorităţii.
F2252153. Ce sancţiuni poate aplica membrilor Colegiului Farmaciştilor din România, care încalcă
jurământul depus, legile şi regulamentele specifice privind exercitarea profesiunii de farmacist,
Consiliul Judeţean al Colegiului Farmaciştilor din România:
A. mustrare;
B. avertisment;
C. vot de blam;
D. amendă;
E. demitere.
(pag. Legea 81/1997 art. 36)
F2252154. Care din afirmaţiile de mai jos, referitoare la un farmacist care îndeplineşte o funcţie de
conducere în comitetul director al consiliului judeţean şi în consiliul naţional al Colegiului
Farmaciştilor din România, sunt valabile, conform Legii nr. 81/1997:
A. farmacistul devine obligatoriu angajatul Colegiului Farmaciştilor din România;
B. farmacistul îndeplineşte funcţiile respective în măsura în care are timp;
C. farmacistul nu poate îndeplini în acelaşi timp o funcţie în comitetul director al consiliului judeţean şi în
consiliul naţional, deci va trebui să renunţe la una dintre ele;
D. farmacistul poate cere suspendarea contractului său individual de muncă, pe perioada cât îndeplineşte
funcţia respectivă, cu menţinerea locului de muncă;
E. farmacistul beneficiază de vechime în muncă, perioada respectivă fiind astfel considerată.
(pag. Legea 81/1997 art. 20)
F2252155. Conform Legii nr. 81/1997, farmacistul are deplina răspundere pentru:
A. întocmirea documentelor pentru înfiinţarea unităţilor farmaceutice;
B. activitatea de preparare a medicamentelor;
C. activitatea de control a medicamentelor;
D. activitatea de eliberare a medicamentelor;
E. activitatea de administrare a medicamentelor.
F2252156. Dacă unui farmacist i se aplică pedeapsa interdicţiei de a exercita profesiunea o anumită
perioadă, durata interdicţiei se stabileşte prin:
A. hotărârea patronului său;
B. hotărârea conducerii spitalului, dacă farmacistul profesează în farmacie de spital;
C. hotărâre disciplinară;
D. hotărâre judecătorească definitivă;
E. hotărârea forului de conducere al sindicatului din care face parte farmacistul.
F2252157. Farmaciştii care au depăşit vârsta de 60 de ani femeile şi de 65 de ani bărbaţii, care nu au
titlul de doctor, pot profesa în continuare:
A. la cerere;
B. cu autorizaţie de liberă practică acordată anual;
C. în sectorul privat;
D. în sectorul public;
E. dacă au titlul de farmacist specialist sau primar.
F2252158. Care din urmatoarele activităţi se regăsesc între atribuţiile Consiliului Naţional al Colegiului
A. elaborează Codul de deontologie farmaceutică;
B. adoptă Codul de deontologie farmaceutică;
C. elaborează Regulamentul de organizare şi funcţionare a Colegiului Farmacisştilor din România;
D. adoptă Regulamentul de organizare şi funcţionare a Colegiului Farmacisştilor din România;
E. controlează gestiunea consiliului judeţean, respectiv al municipiului Bucureşti.
(pag. Legea 81/1997 art. 32)
F2252159. Care din următoarele afirmaţii sunt valabile, în legătură cu Comitetul director al Colegiului
A. Comitetul director al Colegiului Farmaciştilor din România este alcătuit din câte un reprezentant al fiecărui
judeţ, trei reprezentanţi ai municipiului Bucureşti şi câte un reprezentant al farmaciştilor din fiecare minister
care are reţea sanitară proprie.
B. Comitetul director al Colegiului Farmaciştilor din România este alcătuit dintr-un preşedinte, trei
vicepreşedinţi şi un secretar general.
C. Comitetul director al Colegiului Farmaciştilor din România fixează cotizaţia care trebuie plătită de către
fiacare farmacist.
D. Comitetul director al Colegiului Farmaciştilor din România asigură activitatea permanentă a acestuia.
E. Comitetul director al Colegiului Farmaciştilor din România adoptă Statutul Comitetul director al Colegiului
Farmaciştilor din România.
(pag. Legea 81/1997 art. 34)
F2252160. Funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean al Colegiului Farmaciştilor din România este
incompatibilă cu:
A. funcţia corespunzătoare dintr-un sindicat profesional;
B. calitatea de patron al unei societăţi comerciale farmaceutice;
C. funcţia de ministru al sănătăţii;
D. funcţia de director în Ministerul Sănătăţii;
E. calitatea de cadru didactic în învăţământul farmaceutic.
(pag. Legea 81/1997 art. 22)
F2252161. Consiliul judeţean al Colegiului Farmaciştilor din România se întruneşte:

A. la convocarea oricăruia dintre membri săi, în şedinţe ordinare, la interval de două luni;
B. la convocarea preşedintelui, în şedinţe ordinare, la interval de două luni;
C. la convocarea oricăruia dintre membri săi, în şedinţe extraordinare;
D. la solicitarea unei treimi din numărul membrilor săi, în şedinţe extraordinare;
E. la solicitarea oricărui farmacist, în şedinţe extraordinare.
(pag. Legea 81/1997 art. 24)
F2252162. Profesiunea de farmacist are ca scop asigurarea sănătăţii publice, prin:

A. cercetarea medicamentelor;
B. producerea medicamentelor;
C. eliberarea medicamentelor;
D. administrarea medicamentelor;
E. distrugerea medicamentelor expirate.
F2352163. Profesiunea de farmacist poate fi exercitata de cel care indeplineste urmatoarele conditii:
A. este cetatean roman, cu domiciliul in Romania

B. este medic
C. este licentiat al unei institutii de invatamant universitar, cu profil farmaceutic, conform legii
D. este apt din punct de vedere medical
E. este licentiat al unei institutii de invatamant universitar
(pag. art. 4)
F2352164. Autorizatia de libera practica a profesiunii de farmacist:

A. este eliberata de Colegiul Farmacistilor din Romania
B. se acorda numai farmacistilor cu 5 ani vechime
C. este eliberata de Ministerul Sanatatii
D. se elibereaza in termen de 30 zile de la depunerea documentelor
E. se elibereaza fara cazier judiciar
(pag. art. 7)
F2352165. Conducerea Colegiului Farmacistilor din Romania, la nivel national se exercita de catre:
B. directiile sanitare judetene
C. consiliul national
D. rectori ai universitatilor de medicina si farmacie
(pag. art. 26)
F2352166. Conform Legii 81/1997, membrii Colegiului Farmacistilor din Romania sunt obligati:
A. sa respecte reglementarile in vigoare referitoare la exercitarea profesiunii de farmacist
B. sa respecte si sa aplice regulile de buna practica farmaceutica
D. sa pastreze secretul profesiunii de farmacist potrivit legii
E. sa avizeze eliberarea autorizatiei de libera practica
(pag. art. 12, 14)
F2352167. Exercitarea profesiunii de farmacist este incompatibila cu:

A. respectarea demnitatii si personalitatii bolnavului
B. difuzarea si comercializarea altor produse in afara celor inregistrate si aprobate de Ministerul Sanatatii
C. profesiunea de medic
D. oricare profesiune sau ocupatie de natura a aduce atingere demnitatii profesiunii de farmacist sau bunelor
moravuri
E. respectarea normelor de etica si deontologie farmaceutica
(pag. art. 6)
F2352168. Care dintre urmatoarele sanctiuni se aplica de catre Consiliul National al Colegiului
A. mustrare
B. avertisment
C. vot de blam
(pag. art.36)
F2352169. Care dintre urmatoarele sanctiuni se aplica de catre Consiliul judetean, respectiv al
municipiului Bucuresti pentru membrii lor:
A. mustrare
B. avertisment
C. vot de blam
(pag. art. 36)
F2352170. Impotriva caror sanctiuni se poate introduce contestatie la comisia deontologica

competenta, in termen de 30 zile de la comunicarea sanctiunii:
A. mustrare
B. avertisment
C. vot de blam
(pag. art. 37)
F2352171. Impotriva caror sanctiuni se poate introduce contestatie la judecatoria in raza careia isi
desfasoara activitatea farmacistul sanctionat, in termen de 30 zile de la comunicarea sanctiunii:
A. mustrare
B. avertisment
C. vot de blam
(pag. art. 37)
F2352172. Exercitarea profesiunii de farmacist este un drept al oricarei persoane:

A. fizice
B. juridice
C. cetatean roman
D. posesoare a unei diplome de farmacist eliberata de o institutie de invatamant universitar cu profil
farmaceutic, acreditata, din Romania
E. posesoare a unei diplome de farmacist eliberata de o institutie de invatamant cu profil farmaceutic
acreditata, din strainatate, echivalenta, potrivit legii
(pag. art. 1)

A. autorizata de Ministerul Sanatatii
B. autorizata de Directia Sanitara
C. avizata de Colegiul Farmacistilor din Romania
D. avizata de Directia Sanitara
E. autorizata si avizata de Colegiul Farmacistilor din Romania
(pag. art. 1)
F2352174. Comitetul director al Colegiului Farmacistilor din Romania:

A. asigura activitatea permanenta a Colegiului Farmacistilor din Romania
B. elaboreaza Codul de deontologie farmaceutica
C. este alcatuit dintr-un presedinte, 2 vicepresedinti si un secretar general, alesi de Consiliul National
D. este alcatuit dintr-un presedinte, 3 vicepresedinti si un secretar general, alesi de Consiliul National
E. este alcatuit dintr-un presedinte, 3 vicepresedinti si un secretar, general alesi de Adunarea generala
(pag. art. 32, 34)
F2352175. Precizati care dintre urmatoarele afirmatii reprezinta atributii ale Colegiului Farmacistilor din
Romania, conform Legii 81/1997:
A. apara demnitatea si promoveaza drepturile si interesele membrilor lor
B. avizeaza eliberarea autorizatiei de libera practica
C. elaboreaza in colaborare cu Ministerul Invatamantului metodologia de acordare a gradului profesional si

tematica de concurs
D. colaboreaza cu Ministerul Invatamantului la formarea, specializarea si perfectionarea pregatirii
profesionale a farmacistilor
(pag. art. 12)
F2352176. In executarea profesiunii, farmacistul trebuie sa dovedeasca fata de persoana care i se

A. respect
B. devotament
C. indiferenta
D. corectitudine
E. disponibilitate
(pag. art. 3)
F2552177. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la practicarea profesiunii de farmacist sunt
adevarate ?
A. exercitarea profesiunii de farmacist se face pe baza autorizatiei de libera practica eliberata de Colegiul
B. in farmacii, eliberarea medicamentelor, pe baza de prescriptie medicala, se face numai sub
supravegherea farmacistului
C. farmacistii care au dreptul la pensie pentru munca depusa si limita de varsta, pot fi mentinuti, la cerere, in
activitatea profesionala, cu avizul Colegiului Farmacistilor din Romania, pana la varsta de 65 de ani
femeile si 70 de ani barbatii
D. controlul si supravegherea exercitarii profesiunii de farmacist se realizeaza de catre Colegiul Farmacistilor
din Romania si de catre Ministerul Sanatatii, in conditiile legii
E. in farmaciile de spital farmacistul elibereaza medicamente numai pentru sectiile spitalului
(pag. Legea 81- art. 7-10)
F2552178. Forurile de conducere ale Colegiului Farmacistilor din Romania, la nivel judetean sau al
municipiului Bucuresti sunt:
B. consiliul judetean, respectiv al municipiului Bucuresti
C. Ministerul Sanatatii
D. Guvernul Romaniei
F2552179. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la sanctiunile aplicate farmacistilor, sunt
adevarate ?
A. sanctiunile de mustrare si avertisment se aplica de catre consiliul judetean, respectiv al municipiului
Bucuresti, pentru membrii lor
B. sanctiunea de vot de blam se aplica de catre Consiliul national al Colegiului Farmacistilor din Romania
C. impotriva sanctiunilor de mustrare, avertisment si vot de blam se poate introduce contestatie la comisia
deontologica competenta, in termen de 30 de zile de la comunicarea sanctiunii
D. impotriva sanctiunii de suspendare temporara a calitatii de membru al Colegiului Farmacistilor din
Romania se poate introduce contestatie la judecatoria in raza careia isi desfasoara activitatea farmacistul
sanctionat, in termen de 30 de zile de la comunicarea sanctiunii
E. dupa un interval de 4 luni de la emiterea deciziei de suspendare a autorizatiei de libera practica
farmaceutica, farmacistul in cauza poate cere reexaminarea deciziei
F2552180. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la Colegiul Farmacistilor din Romania sunt
adevarate ?
A. este o organizatie profesionala, neguvernamentala, cu personalitate juridica, apolitica si fara scop
patrimonial
B. reprezinta interesele profesiunii de farmacist
C. are autonomie institutionala
D. cuprinde toti farmacistii, cetateni romani, domiciliati in Romania, autorizati sa practice profesiunea de
farmacist
E. elibereaza autorizatia de libera practica farmaceutica
F2552181. Referitor la forurile de conducere ale Colegiului Farmacistilor din Romania, sunt adevarate
urmatoarele afirmatii:
A. la nivel judetean comitetul director este format din presedinte, doi vicepresedinti si un secretar
B. la nivel judetean comitetul director este format din presedinte, trei vicepresedinti si un secretar
C. functiile de presedinte, vicepresedinte si secretar sunt incompatibile cu functia de ministru in Ministerul
Sanatatii
D. membrii comitetului director nu fac parte din consiliul judetean
E. consiliul judetean sau al municipiului Bucuresti are un numar de membri proportional cu numarul
farmacistilor inscrisi in evidenta
exceptia:
A. elaboreaza Codul de deontologie farmaceutica, statutul, precum si Regulamentul de organizare si
functionare a Colegiului Farmacistilor din Romania, in termen de 6 luni de la constituirea consiliului national
B. fixeaza cotizatia care trebuie platita de catre fiecare farmacist consiliului judetean sau al municipiului
Bucuresti
C. cerceteaza si sanctioneaza penal membrii Colegiului Farmacistilor din Romania care au incalcat legile si
regulamentele specifice
D. elibereaza autorizatia de libera practica farmaceutica, pentru toti membrii Colegiului Farmacistilor din
Romania
E. pedepseste, conform legii, o persoana care exercita profesiunea de farmacist dar nu indeplineste aceasta
calitate
(pag. Legea 81- art. 32)
F2552183. Practicarea profesiunii de farmacist de catre o persoana care nu are aceasta calitate:
A. constituie infractiune
B. constituie contraventie
C. se pedepseste conform legii civile
D. se pedepseste conform legii penale
E. se pedepseste cu amenda contraventionala
(pag. Legea 81- art. 40)
F2552184. Urmatoarele afirmatii referitoare la farmacisti sunt adevarate, cu exceptia:

A. farmacistii care au dreptul la pensie pentru munca depusa si limita de varsta, potrivit legii, pot fi mentinuti,
la cerere, in activitatea profesionala, cu avizul Colegiului Farmacistilor din Romania, pana la varsta de 60
de ani femeile si 65 de ani barbatii
B. farmacistii pensionari nu pot fi membri ai Colegiului Farmacistilor din Romania
C. farmacistii care au depasit varsta de 75 de ani pot profesa in continuare, la cerere, cu autorizatie de libera
practica acordata anual, in conditiile legii, numai in sectorul privat
D. farmacistii care au depasit varsta de 70 de ani pot profesa in continuare, la cerere, cu autorizatie de libera
practica acordata anual, in conditiile legii, in orice sector
E. activitatea farmacistilor care au doctoratul poate fi prelungita pana la varsta de 65 de ani femeile si de 70
de ani barbatii
(pag. Legea 81- art. 9,13)
F2552185. Care dintre urmatoarele afirmatii, referitoare la organizarea si functionarea Colegiului
Farmacistilor din Romania, sunt adevarate ?

A. contractul individual de munca al persoanei care exercita o functie de conducere in comitetul director al
consiliului judetean, respectiv al municipiului Bucuresti, se suspenda, la cererea persoanei in cauza, pe
perioada cat indeplineste functia respectiva, cu mentinerea locului de munca
B. contractul individual de munca al persoanei care exercita o fonctie de conducere in comitetul director al
Consiliului national al Colegiului Farmacistilor din Romania se suspenda, la cererea persoanei in cauza, pe
perioada cat indeplineste functia respectiva, fara ca locul de munca sa fie mentinut
C. consiliul judetean, respectiv al municipiului Bucuresti, are un numar de membri proportional cu numarul
farmacistilor inscrisi in evidenta, alesi de adunarea generala
D. adunarea generala alege comitetul director
E. consiliul judetean sau al municipiului Bucuresti, dupa caz, are un numar de 3- 11 membri supleanti, alesi
de adunarea generala
F2652186. Care este scopul profesiei de farmacist?

A. Asigurarea sanatatii publice.
B. Cercetarea medicamentelor.
C. Producerea medicamentelor.
D. Difuzarea medicamentelor.
E. Vinzarea alimentelor.
(pag. pag.1)
F2652187. Ce intelegeti prin expresia ca profesiunea de farmacist este o profesie liberala?

A. Toti farmacistii trebuie sa fie membrii ai Partidului National Liberal.
B. Farmacistul nu este functionar public.
C. Farmacistul exercita o profesie de sine statatoare, cu un statut bine determinat.
D. Farmacistul este dependent de medic.
E. Farmacistul este liber sa faca orice doreste.
(pag. pag.1)
F2652188. Ce trebuie sa dovedeasca farmacistul in exercitarea profesiunii?

A. Corectitudine.
B. Disponibilitate fata de bolnavi.
C. Devotament fata de bolnavi.
D. Respect fata de bolnavi si colegi.
E. Relatii cu organele de control ale statului.
(pag. pag.1)
F2652189. Cine nu poate exercita profesiunea de farmacist in Romania?

A. Farmacistul care a fost condamnat definitiv prin hotarire judecatoreasca.
B. Medicul.
C. Farmacistul caruia i s-a aplicat pedeapsa interdictiei de a exercita profesiunea.
D. Farmacistul absolvent al unei facultati de farmacie acreditata din Romania.
E. Farmacistul diriginte.
(pag. pag.1)
F2652190. Cu ce alte activitati este incompatibila exercitarea profesiei de farmacist?

A. Difuzarea si comercializarea altor produse cu exceptia celor inregistrate si aprobate de Ministerul Sanatatii.
B. Profesiunea de medic.
C. Orice profesiune sau ocupatie care atinge demnitatea profesiunii de farmacist.
D. Farmacist din mediul rural.
E. Farmacistul inspector din Ministerul Sanatatii.
(pag. pag.1)
F2652191. Ce acte sunt necesare pentru obtinerea autorizatiei de libera pracica a profesiunii de
farmacist?
A. Diploma de farmacist
B. Certificat de cazier judiciar.
C. Certificat de sanatate.
D. Avizul Colegiului Farmacistilor.
E. Diploma de la ultimul curs postuniversitar.
(pag. pag.2)
F2652192. Care sunt principalele atributii ale Colegiului Farmacistilor din Romania?
A. Promoveaza drepturile si interesele membrilor sai.
B. Elaboreaza Codul de deontologie farmaceutica.
C. Avizeaza eliberarea autorizatiei de libera practica.
D. Asigura salarizarea farmacistilor.
E. Asigura perfectionarea farmacistilor.
(pag. pag.2)
F2652193. Care sunt sanctiunile date de Colegiul Farmacistilor din Romania?

A. Mustrare.
B. Avertisment.
C. Vot de blam.
D. Retragerea calitatii de membru al Colegiului Farmacistilor din Romania.
E. Excluderea din Societatea de Stiinte Farmaceutice.
(pag. pag.5)
F2652194. Pentru exercitarea profesiei de farmacist in Romania este nevoie de o diploma eliberata de o
institutie de invatamint universitar de profil farmaceutic din tara, sau sunt acceptate si diplomele
eliberate in strainatate, echivalate potrivit legii?
A. Nu sunt acceptate decit diplomele eliberate de facultatile de farmacie din Romania.
B. Sunt acceptate si diplomele eliberate de facultatile de farmacie din strainatate, dupa echivalare potrivit legii.
C. Sunt acceptate diplomele eliberate de institutiile acreditate de invatamint universitar cu profil farmaceutic
sau cele din strainatate, echivalate potrivit legii.
D. Pentru a profesa in Romania, farmacistul trebuie sa posede o diploma eliberata de o institutie de
invatamint din tara.
E. Pentru a lucra in oficina, farmacistul nu are nevoie de diploma.
(pag. pag.1)
F2652195. Emulsiile multiple reprezintă sisteme de administrare cu acţiune prelungită prin

administrare:
A. intravenoasă
B. intramusculară
C. subcutană
D. orală
E. parenterală
(pag. 463-464)
F2652196. Factorii care influenţează stabilitatea emulsiilor:

A. tipul emulsiei
B. tensiunea interfacială
C. gradul de hidratare
D. sarcina electrică
E. tipul emulgatorului
(pag. 465)
F2652197. După FR X conservarea emulsiilor se realizează:

A. în recipiente bine închise
B. la rece
C. ferit de lumină
D. la temperatura de 8-15° C
E. la temperatura camerei
(pag. 388)
F2652198. Alegerea emulgatorului depinde de:

A. tipul de emulsie dorit
B. natura substanţei medicamentoase care trebuie emulsionat
C. prezenţa unor electroliţi
D. diametrul picăturilor fazei dispersate
E. calea de administrare
(pag. 466)
F2652199. Omogenizarea emulsiilor la nivel industrial se realizeză cu:

A. mori coloidale
B. ultrasunete
C. omogenizatoare cu supapă
D. agitatoare mecanice
E. amestecătoare
(pag. 471-472)
F2652200. Tipul emulsiei poate fi determinat:

A. prin evaluarea diametrului mediu al particulelor
B. cu ajutorul numărătorului Coulter
C. prin păstrare în cilindri gradaţi
D. prin diluare
E. conductometric
(pag. 474)
F2652201. Fenomene reversibile care se manifestă la instabilitatea emulsiilor:

A. sedimentare
B. ecremare
C. floculare
D. coalescenţa
E. dezemulsionarea
(pag. 466)
F2652202. În compoziţia linimentelor intră:

A. săpunuri
B. substanţe cu acţiune analgezică
C. substanţe cu acţiune emolientă
D. substanţe cu acţiune revulsivă
E. substanţe cu acţiune laxativă
(pag. 387)
F2652203. După teoria liu Bankroft, emulgatorul emulsionează:

A. faza în care se dizolvă
B. faza în care nu se dizolvă

C. faza internă
D. faza externă
E. ambele faze
(pag. 464)
Tema nr. 53
Aplicatiile spectrofotometriei in IR la identificarea si dozarea medicamentelor
BIBLIOGRAFIE:
6. Analiza si controlul medicamentelor – Marius Bojita, Liviu Roman, Robert Sandulescu, Radu Oprean – Ed.
Intelcredo, Cluj, vol. 1 si 2, 2002
F1253001. Pentru determinările cantitative în IR se alege:

A. banda de absorbţie caracteristică pentru fiecare compus
B. oricare din benzile din spectru
C. întotdeauna banda caracteristică grupării >C=O
D. întotdeauna banda caracteristică grupării -C-O-
E. întotdeauna prima bandă din spectru
(pag. 356)
F1253002. Referitor la identificarea unei substanţe cu ajutorul unei substanţe de referinţă, care din
următoarele afirmaţii nu este corectă?
A. ambele substanţe se pregătesc în acelaşi mod
B. înregistrarea spectrelor în IR se face în aceleaşi condiţii experimentale
C. nu este necesară efectuarea spectrelor în IR în aceleaşi condiţii experimentale
D. maximele de absorbţie ale celor două substanţe trebuie să corespundă ca poziţie şi intensitate
E. dacă apar abateri privind poziţia maximelor, se aduc cele două substanţe în aceeaşi stare de cristalizare şi
se refac spectrele
(pag. 363)
F1253003. Care dintre afirmaţiile referitoare la reprezentarea grafică a unui spectru IR este corectă?
A. pe abscisă se reprezintă transmitanţa în procente
B. pe abscisă se reprezintă numarul de undă in cm-1
C. pe abscisă se indică numerele de undă in ordine crescătoare
D. pe abscisă se reprezintă valoarea temperaturii la care se face determinarea
E. nici una din afirmaţiile de mai sus nu este corectă
(pag. 358; 1038)
F1353004. Care dintre urmatoarele metode pot da spectre considerate ca o “amprenta” a moleculei:
A. spectroscopia UV
B. spectroscopia VIS
C. spectroscopia de masa
D. spectroscopia IR
E. gaz-cromatografia
(pag. 354)
F1353005. Care dintre urmnatoarele afirmatii nu sunt adevarate, referitor la solventii utilizati in IR:
A. trebuie sa fie complet transparenti
B. se poate utiliza apa
C. se poate utiliza tetraclorura de carbon
D. se poate utiliza sulfura de carbon
E. trebuie sa fie anhidri
(pag. 356)
F1353006. IR apropiat se intinde pe intervalul:

A. 0.8 – 2.5 μm
B. 0.8 – 25 μm
C. 2.5 – 50 μm
D. 25 - 50 μm
E. 50 - 1000 μm
(pag. 353)
F1353007. Pentru obtinerea de probe solide in IR, prin pastilare, se utilizeaza:

A. bromura de sodiu
B. clorura de sodiu
C. fluorura de calciu
D. bromura de potasiu
E. bromura de cesiu
(pag. 362)
F1353008. Regiunea spectrala IR apropiat a lungimilor de unda scurte (750-1100 cm-1) utilizeaza
detectori cu:
A. sulfura de plumb
B. galiu
C. siliciu
D. arsen
E. germaniu
(pag. 356)
F1353009. Sursa de radiatii IR este:

A. lampa de argon
B. lampa de xenon
C. lampa Nernst
D. lampa de hidrogen
E. lumina alba
(pag. 357)
F1453010. Ce probă se utilizează pentru controlul rezoluţiei unui spectrofotometru destinat domeniului
spectral infraroşu (IR) ?
A. film de polistiren cu grosimea de 0,05 mm ;
B. teflon în formă de film subţire, având grosimea de 0,05 mm ;
C. policorură de vinil în formă de film cu grosimea de 0,1 mm ;
D. film de hidroxietil-celuloză (HEC) la grosime mai mică decât 0,1 mm ;
E. film de polivinil-acetat cu grosime standardizată de 0,05 mm.
(pag. 363-364, [6] vol. II ;1034, [9])
F1453011. Condiţia apariţiei " benzilor de combinaţie " în spectrele de absorbţie înregistrate în
domeniul infraroşu (IR) este . . .
A. simetria avansată a moleculelor probei ;
B. simetria redusă a moleculelor probei ;
C. excitarea simultană a două vibraţii moleculare normale diferite ;
D. coincidenţa frecvenţei unei vibraţii a moleculei probei analizate cu frecvenţa unei vibraţii normale a
moleculelor solventului utilizat ;
E. coincidenţa frecvenţei unei vibraţii a moleculei probei analizate cu prima armonică superioară a altei
vibraţii normale a moleculelor solventului.
(pag. 356, [6] vol. II)
F1453012. Condiţia necesară şi suficientă ca o substanţă organică să prezinte absorbţie în domeniul

infraroşu (IR) este ca . . .
A. structura moleculelor substantei să conţină cel puţin 3 atomi ;
B. structura moleculelor substanţei să conţină ce puţin 2 atomi de hidrogen ;
C. dipolmomentul electric al moleculelor substanţei să sufere modificaţii în timpul vibraţiei ;
D. moleculele substanţei să aibe cel puţin o legătură "pi" ;
E. moleculele substanţei să aibă structură suficient de simetrică încât să nu posede dipolmoment electric
permanent.
(pag. 354, [6] vol. II)
F1453013. Domeniul spectral denumit “ regiune de amprentă “ din spectrul infraroşu mijlociu (IR) este
cuprins între limitele . . .
A. 0,8 – 2,0 micrometri (12500 – 5000 cm-1) ;
B. 2,5 – 25 micrometri (4000 – 400 cm-1) ;
C. 2,0 – 5,0 micrometri (5000 – 2000 cm-1) ;
D. 7,7 – 15,4 micrometri (1300 – 650 cm-1) ;
E. 4,0 – 7,7 micrometri (2500 – 1300 cm-1)
(pag. 355, [6] vol. II)
F1453014. Precizaţi care din următoarele substanţe, gazoase la 25 oC, este transparentă (fără benzi de
absorbţie) în domeniul spectral asociat cu vibraţii moleculare.
A. dioxid de sulf (H2S) ;
B. halotan (2-brom-2-clor-1,1,1-trifluoretan , BrClHC-CF3) ;
C. clor (Cl2) ;
D. dioxid de carbon (CO2) ;
E. protoxid de azot (N2O).
(pag. 356, [6] vol. II)
F1453015. Regiunea spectrală din domeniul infraroşu (IR) care oferă cele mai multe informaţii analitice
structurale, inclusiv posibilităţi de detecţie şi de identificare, este cuprinsă între limitele . . .
A. 0,8 – 2,5 micrometri (12500 – 4000 cm-1) ;
B. 2,5 – 25 micrometri (4000 – 400 cm-1) ;
C. 25 – 50 micrometri (400 – 200 cm-1) ;
D. 50 – 250 micrometri (200 – 40 cm-1) ;
E. 250 – 333 micrometri (40 – 30 cm-1)
(pag. 353, [6] vol. II)
F1553016. Care dintre următoarele afirmaţii cu privire la radiaţiile IR sunt adevărate?

A. au lungimi de undă mici;
B. au energii mari;
C. produc tranzacţii electronice;
D. produc tranzacţii de vibraţie;
E. nu produc tranzacţii de rotaţie.
(pag. 354)
F1553017. Care dintre următoarele lungimi de undă corespund regiunii spectrale Infraroşu îndepărtat?
A. 100 micrometri;
B. 100 milimetri;
C. 100 nanometri;
D. 100 centimetri;
E. 100 metri.
(pag. 353)
F1553018. Care dintre următoarele molecule pot absorbi în IR?

A. molecula de clor;
B. molecula de oxigen;
C. molecula de hidrogen;
D. molecula de bioxid de carbon;
E. molecula de azot.
(pag. 354)
F1553019. Metoda prin relexie difuză se utilizează prntru obţinerea spectrelor IR ale:
A. substanţelor solide;
B. substanţelor lichide;
C. substanţelor gazoase;
D. suspensiilor;
E. vaporilor.
(pag. 365)
F1553020. Spectrometria Raman se poate utiliza pentru măsurători cantitative în cazul:

A. solidelor;
B. lichidelor;
C. gazelor;
D. plasmei;
E. vaporilor saturaţi.
(pag. 379)
F1553021. Sursa de radiaţii IR este constituită din:

A. lampă cu vapori de mercur;
B. bec electric;
C. ceramică;
D. crom;
E. lampă cu halogeni.
(pag. 357)
F1553022. Transformarea radiaţiei luminoase emise de sursa de radiaţii IR într-un fascicul aproape
monocromatic se realizează cu ajutorul:
A. cuvelor;
B. monocromatorul;
C. amplificatorului;
D. detectorului;
E. înregistratorului.
(pag. 357)
F1653023. Ce reprezinta spectrul IR al unei substante?

A. Tranzitii ce au loc sub actiunea unor radiatii cu lungimi de unda inferioare spectrului vizibil
B. Tranzitii ce au loc sub actiunea unor radiatii cu lungimi de unda superioare undelor radio
C. Spectrul corespunzator miscarii de translatie si rotatie ale atomilor (vibratii)
D. Spectrul corespunzator miscarii de translatie si rotatie ale electronilor
E. Spectrul corespunzator trecerii electronilor din starea de energie fundamentala in stare excitata
(pag. 353-356)
F1653024. Numarul de unda folosit in domeniul IR este o marime direct proportionala cu:
A. Intensitatea luminii transmise
B. Intensitatea luminii incidente
C. Transmitanta substantei de analizat

D. Lungimea de unda
E. Frecventa
(pag. 1038, [FR X])
F1653025. Puterea de rezolutie a unui spectrofotometru in IR se realizeaza inregistrand spectrul IR al:

A. Unei probe de analizat in nujol
B. Unui film de polistiren
C. Unei probe de analizat pastilata in bromura de potasiu
D. Unei probe de analizat pastilata in clorura de sodiu
E. Unei probe de analizat dizolvata in sulfura de carbon
(pag. 363-364)
F1653026. Radiatiile IR produc urmatoarele tranzitii:

A. Electronice
B. De rotatie pura
C. De rotatie si electronice
D. De vibratie si rotatie
E. De vibratie si electronice
(pag. 354)
F1653027. Referitor la spectrometria in IR sunt corecte afirmatiile:

A. Vibratiile de valenta (intindere) simetrice si asimetrice au o frecventa mai mare decat vibratiile de
deformare ale acelorasi grupe de atomi
B. Vibratiile de valenta (intindere) simetrice si asimetrice au o frecventa mai mica decat vibratiile de
deformare ale acelorasi grupe de atomi
C. Picurile de absorbtie in IR sunt mai putin ascutite decat cele din spectrele UV-VIS
D. Molecula de dioxid de carbon nu absoarbe in IR
E. Moleculele de azot, oxigen, clor sunt active in IR
(pag. 354-355)
F1653028. Unitatea de masura a numarului de unda se exprima de obicei in:

A. Inversul centimetrului
B. Metru
C. Centimetru
D. Hertz
E. Micrometru
(pag. 1038, [FR X])
F2153029. In cazul spectrelor IR pentru gaze:

A. se folosesc cuve in care gazul este amestecat in diferite proportii cu aerul
B. se folosesc cuve cu apa in care este barbotat gazul
C. se trece gazul timp de 15 minute peste o pastila de KCl anhidru
D. se foloseste o cuva din care s - a evacuat aerul si se introduce gazul la presiunea potrivita
E. nu se pot obtine spectre in IR pentru gaze
(pag. 363)
F2253030. Precizati care dintre afirmatiile urmatoare este corecta:

A. pentru identificarea unei substante este bine sa se compare spectrul ei IR cu un "spectru standard similar"
(de referinta)
B. benzile de absorbtie ale diverselor grupari de atomi sunt aceleasi indiferent de vecinatatea altor grupe
prezente in molecula
C. picurile de absorbtie in UV-VIS sunt mai ascutite decat cele IR, identificarea facandu-se mai usor in primul
caz
D. benzile de absorbtie in IR sunt identice pentru compusii cu structura apropiata (din aceeasi clasa
terapeutica)
E. spectrele obtinute in regiunea spectrala IR apropiat sunt considerate "amprente" si servesc la identificarea
substantelor analizate
(pag. 355)
F2253031. Referitor la reprezentarea grafica a unui spectru IR, care dintre afirmatiile urmatoare sunt
corecte?
A. pe abscisa se reprezinta transmitanta in procente
B. pe abscisa se reprezinta numarul de unda in cm-1
C. pe abscisa se indica numerele de unda in ordine crescatoare
D. pe abscisa se reprezinta absorbanta in cm-1
E. pe abscisa se reprezinta temperatura la care se face determinarea
(pag. 1038)
F2253032. Pentru determinarile cantitative in IR se alege:

A. banda de absorbtie caracteristica pentru fiecare compus
B. oricare din benzile din spectru
C. intotdeauna banda caracteristica gruparii >C=O
D. intotdeauna banda caracteristica gruparii -OH
E. intotdeauna prima banda din spectru
(pag. 356)
F2253033. Care dintre urmatoarele enunturi este corect?

A. un spectru IR se obtine prin reprezentarea grafica a absorbantei in functie de transmitanta
B. numarul de unda este o marime caractersitica spectrofotometriei IR
C. unitatea de masura a numarului de unda este nm
D. spectrofotometrele IR sunt astfel construite incat sa se obtina lumina monocromatica in intervalul 200nm
la 400nm
E. benzile de absorbtie caracteristice in IR pentru o substanta nu pot fi folosite decat pentru identificarea ei
(pag. 1038)
F2253034. Referitor la pregatirea probelor in spectrofotometria IR, care dintre afirmatiile de mai jos
este corecta?
A. spectrele IR se pot obtine doar pentru substantele aflate in stare solida
B. substantele lichide se prelucrează ca atare sau dupa o prealabila dizolvare
C. substantele gazoase se pastileaza cu KBr
D. substantele solide se dizolva in apa bidistilata
E. substantele solide se prelucreaza numai sub forma de solutie
(pag. 362)
F2253035. Referitor la radiatiile IR, selectati enuntul incorect:

A. pot produce tranzitii de vibratie si de rotatie
B. pentru ca o molecula sa poata absorbi radiatii in IR este necesara modificarea dipolmomentului sau
C. pot produce tranzitii electronice
D. moleculele de N2, O2 si Cl2 nu absorb radiatii in IR
E. molecula de dioxid de carbon, poate avea un dipolmoment indus de excitatia de vibratie determinata de
absorbtia radiatiilor in IR
(pag. 354)
F2253036. Referitor la spectrometria IR cu transformare Fourier este incorect enuntul:

A. se bazeaza pe o operatie matematica ce permite trecerea de la un domeniu de masurare la altul
B. aduce avantajul unei cresteri importante a sensibilitatii

C. aduce o imbunatatire apreciabila a rezolutiei si a vitezei de achizitie a rezultatelor
D. se noteaza uzual FTIR
E. dezavantajul FTIR este acela ca exista lumina parazita, iar lungimile de unda sunt calculate cu o precizie
mai mica
(pag. 366 - 369)
F2353037. Piesa principala a interferometrului este:

A. dispozitivul optic
B. sursa IR
C. oglinda mobila
D. oglinda colimator
E. detectorul
(pag. 368)
F2353038. Care dintre urmatoarele metode pot da spectre considerate ca o “amprenta” a moleculei:
A. spectroscopia UV
B. spectroscopia VIS
C. spectroscopia de masa
D. spectroscopia IR
E. gaz-cromatografia
(pag. 354)
F2353039. Regiunea spectrala IR apropiat a lungimilor de unda scurte (750-1100 cm-1) utilizeaza
detectori cu:
A. sulfura de plumb
B. galiu
C. siliciu
D. arsen
E. germaniu
(pag. 356)
F2353040. Sursa de radiatii IR este:

A. lampa de argon
B. lampa de xenon
C. ac Nernst
D. lampa de hidrogen
E. lumina alba
(pag. 357)
F2353041. Care dintre urmnatoarele afirmatii nu sunt adevarate, referitor la solventii utilizati in IR:
A. trebuie sa fie complet transparenti
B. se poate utiliza apa
C. se poate utiliza tetraclorura de carbon
D. se poate utiliza sulfura de carbon
E. trebuie sa fie anhidri
(pag. 356)
F2353042. Pentru obtinerea de probe solide in IR, prin pastilare, se utilizeaza:

A. bromura de sodiu
B. clorura de sodiu
C. fluorura de calciu
E. bromura de cesiu
(pag. 362)
F2553043. Domeniul spectral IR apropiat este:

A. mai sărac în informaţi specifice decât cel mediu
B. mai bogat în informaţi specifice decât cel mediu
C. este egal cu cel mediu
D. este mai des utilizat
E. este mai puţin utilizat
(pag. 365)
F2553044. Spectrele obţinute în regiunea specteală IR medie sunt:

A. incomplete
B. nespecifice
C. unice şi complete
D. duble
E. simple
(pag. 363)
F2553045. Pentru identificarea unei substanţe se compară spectrul IR al acesteia cu:

A. spectre similare combinate
B. spectrul standard similar
C. spectrle electronice
D. spectre diferite
E. spectre simple
(pag. 365)
F2553046. Solvenţii utilizaţi în spectrifotometria în IR trebuie să fie:

A. apa
B. complet incolori şi anhidrii
C. opalescenţi
D. bayici opallescenţi
E. acizi opalescenţi
(pag. 356)
F2553047. Probele solide în spectrofotometria în IR se aplică sub formă de:

A. pastă, comprimat de KBr, topitură
B. soluţie limpede
C. pulbere
D. comprimate KI
E. comprimate NaBr
(pag. 357)
F2553048. Deţi ficare tip de grupare funcţională absoarbe la lungimi de undă caracteristice, valoarea
constantei de forţă "k" variază pentru acelaşi tip de legătură:
A. puţin
B. mult
C. deloc
D. regulat
E. neregulat
(pag. 357)
F2553049. În cadrul spectrometriei în IR, deşi ficare tip de grupare funcţională absoarbe la lungimi de
undă caracteristice, valoarea constantei de forţă "k" variază:
A. mult pentru acelaşi tip de legătură
B. puţin pentru acelaşi tip de legătură
C. nu variază
D. în mod normal
E. în mod exagerat
(pag. 359)
F2553050. Măsurătorile prin transrelexie în IR se pot utiliza pentru :

A. înregistrarea spectrelor lichidelor diluate sau nu
B. înregistrarea spectrelor substanţelor gazoase
C. înregistrarea spectrelor compuşilor polimorfi
D. înregistrarea spectrelor substanţelor amorfe
E. înregistrarea spectrelor izotopilor
(pag. 366)
F2553051. Hidrocarburile saturate au spectre de absorbţie în IR :

A. complexe
B. complicate
C. suprapuse
D. simple
E. cu picuri foarte multe
(pag. 358)
F2553052. În cazul hidrocarburilor saturate, spectrele IR nu prezintă:

A. picuri rare
B. interferenţe
C. spaţii înguste
D. picuri puţine
E. benzi specifice legăturilor simple
(pag. 358)
F2553053. Regiunea spectrlă IR îndepărtat corespunde lungimii de undă:

A. 0,001 - 10 nm
B. 10 - 200 nm
C. 0,1 - 100 cm
D. 400 - 750 nm
E. 50 - 1000 μm
(pag. 353)
F2553054. Regiunea spectrală IR apropiat corespunde lungimii de undă :

A. 0,1 - 100 cm
B. 1 - 1000 mm
C. 50 - 1000 μm
D. 200 - 400 nm
E. 0,75 - 2,5 μm
(pag. 535)
F2553055. Pentru ca o moleculă să poată absorbii radiaţii IR este necesară modificarea :

A. structurii
B. lungimii de undă
C. temperaturii
D. presiunii
E. dipolmomentului său
(pag. 354)
F2653056. FR X, controlează mărimea particulelor dintr-o masă de suspensie care conţine aproximativ:
A. 10 mg substanţă activă suspendată
B. 100 mg substanţă activă suspendată
C. 10 g substanţă activă suspendată
D. 5 g substanţă activă suspendată
E. 25 g substanţă activă suspendată
(pag. 893)
F2653057. Volumul de sedimentare a suspensiilor are valori între:

A. 0-10
B. 1-10
C. 0-1
D. 1-100
E. 0-100
(pag. 478)
F2653058. La suspensii odată cu creºterea concentraţiei fazei solide, viteza de sedimentare:

A. creºte
B. scade
C. nu este influenţată
D. creºte linear
E. creºte numai peste o anumită concentraţie
(pag. 477)
F2653059. Agenţi tensioactivi neionici folosiţi la obţinerea suspensiilor floculate:

A. Tween
B. Laurilsufat de sodiu
C. Săpunuri alcaline
D. Săpunuri metalice
E. Carboximetilceluloză sodică
(pag. 479)
F2653060. Tehnica prin care se obţin particule cu un grad avansat de dispersie la prepararea
suspensiilor defloculate se numeºte:
A. pulverizare
B. mărunţire
C. radere
D. micronizare
E. măcinare
(pag. 479)
F2653061. Intensitatea radiaţiei IR în spectrofotometria IR cu transformare Fourier variază cu:

A. pH-ul mediului
B. temperatura şi lungimea de undă
C. presiunea
D. forţa ionică a mediului
E. concentraţia analitului
(pag. 369 vol.2)
F2653062. Spectrul de absorbţie în IR se obţine grafic prin reprezentarea:

A. transmitanţei în procente în funcţie de numărul de undă
B. transmitanţei în procente în funcţie de lungimea de undă
C. absorbanţei în funcţie de lungimea de undă
D. transmitanţei în procente în funcţie de concentraţia analitului
E. absorbanţei în funcţie de concentraţia analitului
(pag. 1038 FR X)
F2653063. Numărul diferit de benzi de absorbţie între două spectre IR ce corespund unor structuri
chimice identice, înregistrate în aceleaşi condiţii, se datorează:
A. concentraţiei diferite a probelor
B. simetriei moleculelor
C. enantiomeriei
D. polimorfismului
E. zgomotului de fond al spectrofotomerului IR
(pag. 354, 365 vol.2)
F2653064. Numărul de undă folosit în domeniul spectral IR este:

A. raportul între intensitatea radiaţiei incidente şi a radiaţiei transmise
B. o mărime direct proporţională cu transmitanţa
C. o mărime proporţională cu frecvenţa
D. o mărime direct proporţională cu lungimea de undă
E. o mărime a cărei unitate de măsură este centrimetrul
(pag. 1038 FR X)
F1253065. Benzile de absorbţie în IR:

A. sunt caracteristice pentru fiecare substanţă
B. pot fi folosite pentru identificare
C. pot caracteriza doar substanţe medicamentoase cu OH fenolic
D. cu ajutorul lor se pot identifica doar anumite structuri generale ce prezintă acelaşi tip de legături
E. pot fi folosite pentru dozare
(pag. 1029)
F1253066. Care din următoarele afirmaţii referitoare la radiaţiile IR sunt corecte?

A. au lungimi de undă relativ mari şi energii mici
B. produc tranziţii electronice
C. produc numai tranziţii de vibraţie
D. produc tranziţii de vibraţie
E. produc tranziţii de rotaţie
(pag. 354)
F1253067. Domeniul spectral IR este următorul:

A. 200-400 nanometri
B. 200-600 nanometri
C. 400-800 nanometri
D. 750-1000 nanometri
E. 0.75-1.00 micrometri
(pag. 353)
F1253068. În IR substanţele cu structuri necunoscute se identifică astfel:

A. pe baza benzilor din spectru caracteristice pentru diferitele grupări funcţionale
B. prezintă un maxim de absorbţie datorat structurii în ansamblu
C. prezintă un minim de absorbţie datorat structurii în ansamblu
D. nu se pot identifica substanţe necunoscute pe această cale
E. compararea spectrului IR al substanţei necunoscute cu spectrul IR al substanţei presupuse
(pag. 358-361)
F1253069. În spectrometria IR cei mai utilizaţi diluanţi (solizi, lichizi) ai probelor sunt:
A. KBr
B. parafină lichidă
C. apă
D. tetraclorură de carbon
E. nujol
(pag. 356; 362-363)
F1253070. Înregistrarea spectrelor IR se poate face prin transmisie sau reflexie. Referitor la cele două
metode sunt corecte afirmaţiile:
A. metoda prin transmisie se utilizează de obicei pentru probe lichide
B. metoda prin reflexie se utilizeză pentru substanţe solide
C. în cazul probelor lichide pot să apară modificări datorate temperaturii
D. înregistrarea spectrelor pentru probele solide nu este influenţată de dimensiunile particulelor
E. nici o afirmaţie nu este corectă
(pag. 365)
F1253071. Pentru ca o moleculă să poată absorbi în IR, ea trebuie să îndeplinească următoarele

condiţii:
A. să aibă o structură de dipol
B. să fie perfect simetrice şi să nu prezinte dipolmoment
C. perioada de vibraţie trebuie să fie în fază cu perioada de oscilaţie a radiaţiei IR incidente
D. cantitatea de energie a radiaţiei IR trebuie să fie permisă de restricţiile cuantice, pentru a fi posibilă
absorbţia acestei energii de către o moleculă
E. să fie perfect transparentă în IR
(pag. 354-355)
F1253072. Pentru dozările în IR, în cuve de KBr, probele pot fi sub formă de:
A. soluţii apoase
B. soluţii alcoolice
C. solvenţi organici
D. disulfură de carbon
E. solvenţi care conţin 25% apă
(pag. 356)
F1253073. Pentru identificarea unei substanţe medicamentoase în IR:

A. probele se pregătesc numai în topitură
B. probele se pregătesc numai dispersate în KBr
C. probele se pregătesc în soluţie, suspensie sau stare solidă
D. se alege o bandă caracteristic din spectru
E. întotdeauna se alege aceeaşi bandă pentru orice substanţă
(pag. 356; 362-363)
F1253074. Referitor la analiza în domeniul IR apropiat sunt corecte afirmaţiile:

A. este o tehnică utilă pentru identificarea substanţelor organice în special
B. spectrele IR depind de polimorfismul substanţelor
C. spectrele IR depind de balanţa hidrofil-lipofilă a moleculei
D. spectrele IR depind solvenţii reziduali (de sinteză, prelucrare, purificare)
E. poate fi aplicată tuturor substanţelor chimice
(pag. 365)
F1253075. Referitor la spectrometria IR sunt corecte următoarele afirmaţii:

A. spectrele obţinute în regiunea spectrală IR medie pot fi considerate ca "amprente" ale substanţelor
analizate
B. spectrele obţinute în regiunea spectrală IR medie nu pot fi utilizate la identificarea substanţelor
medicamentoase
C. pentru identificarea unei substanţe se compară spectrul ei IR cu un spectru similar efectuat pe o substanţă
de referinţă
D. picurile de absorbţie sunt mai largi decât cele din spectrele electronice (UV-VIS)
E. picurile de absorbţie sunt mai ascuţite decât cele din spectrele electronice (UV-VIS), uşurând identificarea
substanţelor analizate
(pag. 355)
F1253076. Un spectru IR se poate realiza pentru probe în:

A. topitură
B. soluţie
C. gaz
D. emulsie
E. pastile
(pag. 362;1029-1030)
F1353077. Caracteristicile spectroscopiei IR cu transformare Fourier:

A. sensibilitate crescuta
B. rezolutie scazuta
C. viteza de achizitie a rezultatelor crescuta
D. nu exista lumina parazita
E. lungimea de unda este calculata cu precizie mica
(pag. 369)
F1353078. Care dintre urmatoarele afirmatii nu sunt corecte privitor la spectroscopia IR:
A. vibratiile de valenta au o frecventa mai mica decat vibratiile de deformare ale acelorasi grupe de atomi
B. picurile din spectrele electronice UV-VIS sunt mai ascutite decat cele de absorbtie in IR
C. spectrele obtinute in regiunea spectrala IR medie sunt complete si unice
D. picurile de absorbtie au intensitatea invers proportionala cu concentratia fiecarei specii chimice analizate
E. regiunea spectrala de amprenta este cuprinsa intre 6 μm – 15 μm
(pag. 355)
F1353079. Care dintre urmatoarele molecule pot absorbi in IR:

A. oxigen
B. azot
C. bioxid de carbon
D. cloretena
E. clor
(pag. 354)
F1353080. Intensitatea radiatiei in spectrometria IR cu transformare Fourier depinde de:
A. temperatura
B. pH
C. concentratie
D. lungimea de unda
E. presiune
(pag. 369)
F1353081. Metodele prin reflexie difuza:

A. se utilizeaza pentru probe de lichide diluate
B. se utilizeaza pentru probe de lichide concentrate
C. se utilizeaza pentru probe solide
D. utilizeaza o sonda cu fibra optica
E. tine cont de granulometria probei
(pag. 365)
F1353082. Pentru ca o molecula sa poata absorbi in IR trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

A. sa aiba structura de dipol
B. perioada de vibratie trebuie sa fie in opozitie de faza cu perioada de oscilatie a radiatiei IR incidente
C. sa poata dobandi o structura de dipol prin excitatie cu radiatii IR
D. cantitatea de energie a radiatiei IR trebuie sa fie permisa de restrictiile cuantice
E. sa fie perfect simetrica
(pag. 354)
F1353083. Pentru verificarea zgomotului de fond al spectrofotometrului IR se utilizeaza ca etaloane:

A. polistirenul
B. patratele de ceramica alba reflectante
C. rasini termoplastice reflectante
D. oxizii pamanturilor rare
E. rasini schimbatoare de ioni
(pag. 366)
F1353084. Principiul spectroscopiei IR cu transformare Fourier cuprinde:

A. proba este supusa luminii infrarosii monocromatice
B. se masoara energia fiecarei radiatii absorbite de proba
C. se obtine un spectru dependent de frecventa
D. se utilizeaza pentru determinari cantitative folosind cantitati foarte mari de proba
E. se obtine un spectru dependent de numarul de unda
(pag. 367)
F1353085. Radiatiile IR:

A. au lungimi de unda mai mari
B. au lungimi de unda mai mici
C. implica energii mai mici
D. pot produce tranzitii electronice
E. pot produce tranzitii de vibratie
(pag. 354)
F1453086. Pecizaţi care din substanţele listate mai jos nu prezintă nici o bandă de absorbţie în
regiunea spectrală infraroşie cuprinsă între 3600 – 2700 cm-1.
A. acid acetilsalicilic (C9H8O4);
B. cloranil (C6O2Cl4);
C. sulfură de carbon (CS2);
D. nicotinamida (C6H6N2O);
E. fenazona (C11H12N2O).
(pag. 258-259, [6] vol. II)
F1453087. Spectrele de absorbţie în domeniul infraroşu (IR) ale două substanţe cu formule moleculare
identice (izomeri) sunt înregistrate în formă de comprimat de bromură de potasiu (KBr) la acelaşi
regim de lucru al spectrofotometrului. Cele două spectre prezintă totuşi număr diferit de benzi de
absorbţie. Diferenţa dintre cele două spectre se pot datora faptului că . . .
A. la cele două înregistrări au fost incluse cantităţi diferite de probă în comprimatul de bromură de potasiu ;
B. aceeaşi substanţă chimică în cele două probe au avut forme de cristalizare diferite (polimorfism) ;
C. moleculele celor două probe prezentau chiralitate (asimetrie moleculară) iar cele două probe conţineau
enantiomeri diferiţi ai structurii moleculare ;
D. comprimatele de bromură de potasu, în care au fost incluse probele, au fost executate la presiuni diferite ;
E. cele două probe conţineau molecule izomere cu tipuri de legături chimice diferite şi grad de simetrie diferit.
(pag. 363 ; 365, [6] vol. II)
F1453088. Termenul de "nujol", utilizat în practica spectrofotometriei de absorbţie în domeniul

infraroşu (IR) se referă la . . .
A. o tehnică de pregătire a probei în vederea înregistrării spectrului IR ;
B. o tehnică de analiză cantitativă a unei componente dintr-o probă complexă pe baza unei benzi de
absorbţie caracteristică a componentei de interes ;
C. fenomenul de modificare progresivă a liniei de bază (linia din spectru IR corespunzătoare transmisiei de
100 %) în timpul înregistrării spectrului de absorbţie ;
D. dedublarea benzilor de absorbţie datorită efectului izotopic ;
E. includerea probei în ulei de parafină obţinând o suspensie.
(pag. 356, [6] vol. II)
F1553089. Care dintre următoarele afirmaţii cu privire la radiaţiile IR sunt reale:

A. au lungimi de undă mari;
B. au lungimi de undă mici;
C. au energii mari;
D. au energii mici;
E. produc tranzacţii electronice.
(pag. 354)
F1553090. Care dintre următoarele categorii de vibraţii aparţin vibraţiilor unghiulare de deformare?
A. vibraţii de întindere;
B. vibraţii de forfecare;
C. vibraţii de balansare;
D. vibraţii de torsiune;
E. vibraţii de rotaţie în plan.
(pag. 354)
F1553091. Care dintre următoarele substanţe se pot utiliza pentru confecţionarea surselor de radiaţii în
FTIR?
A. oxizi de zirconiu şi lantanide;
B. sulfura de carbon;
C. carbura de siliciu;
D. clorura de etil;
E. vaporii de mercur.
(pag. 369)
F1553092. Care dintre următorii solvenţi pot fi folosiţi în obţinerea spectrelor IR?
A. acetat de plumb;
B. nujol;
C. tetraclorura de carbon;
D. sulfura de carbon;
E. azotatul de argint
(pag. 356)
F1553093. Controlul spectrometrului IR constă în verificarea:

A. lămpii cu vapori de mercur;
B. scalei lungimilor de undă;
C. repetabilităţii lungimilor de undă;
D. repetabilităţii răspunsului;
E. zgomotului de fond al spectrometrului.
(pag. 366)
F1553094. Cuvele utilizate în spectrometria IR pot fi confecţionate din:

A. cuarţ;
B. NaCl;
C. NaBr;
D. KBr;
E. CsBr.
(pag. 357)
F1553095. În general, pentru înregistrarea spectrelor IR se utilizează un spectrometru cu:

A. un fascicul;
B. două fascicule;
C. trei fascicule;
D. patru fascicule;
E. cinci fascicule.
(pag. 357)
F1553096. Pentru trasarea spectrelor IR ale gazelor, se utilizează uneori un gaz vector care poate fi:
A. vapori de apă;
B. neon;
C. bioxid de carbon;
D. argon;
E. oxid de azot.
(pag. 363)
F1553097. Pentru trasarea spectrelor IR, în domeniul 4000 - 600 1/cm, proba se:
A. introduce în aparat în stare brută;
B. introduce în aparat după divizare;
C. suspendă în nujol;
D. pastileză în bromură de potasiu;
E. se dizolvă în apă.
(pag. 357)
F1653098. Alegeti afirmatiile corecte cu privire la domeniul spectral IR:

A. Domeniul spectral IR de interes analitic este cuprins intre 2,5 - 15 micrometri (4000 cm-1 - 650 cm-1)
B. Pentru analizele structurale intereseaza IR indepartat
C. Domeniul IR apropiat este utilizat pentru determinari calitative
D. Domeniul IR apropiat este utilizat pentru determinari cantitative
E. Domeniul IR indepartat este utilizat in cercetare
(pag. 353)
F1653099. Alegeti afirmatiile corecte cu privire la inregistrarea spectrelor in IR apropiat:

A. Spectrul IR se inregistreaza prin metoda prin transmisie in cazul probelor solide, dupa dizolvare
B. Spectrul IR se inregistreaza prin metoda prin transmisie in cazul probelor lichide
C. Spectrul IR se inregistreaza prin metoda reflexiei difuze in cazul probelor lichide
D. Spectrul IR se inregistreaza prin metoda reflexiei difuze in cazul probelor solide
E. Transreflexia este o metoda de inregistrare a spectrului IR atat pentru probe lichide cat si pentru cele solide
(pag. 365-366)
F1653100. Care din substantele enumerate mai jos pot fi utilizate ca solventi in IR?
A. Metanolul
B. Benzenul
C. Tetraclorura de carbon perfect uscata
D. Apa
E. Sulfura de carbon perfect uscata
(pag. 356)
F1653101. Cu privire la aplicatiile spectrofotometriei in IR in controlul medicamentelor care din

afirmatiile de mai jos sunt corecte?
A. Se utilizeaza in special pentru determinarea cantitativa
B. Este o metoda sigura de identificare a substantelor organice
C. Constituie un criteriu de puritate a unei substante
D. Este o metoda importanta de cercetare a structurii substantelor
E. Este utilizata mai ales pentru identificarea substantelor organice, inclusiv medicamentoase, dupa
distrugerea integritatii moleculelor
(pag. 356-382)
F1653102. Pentru ca o molecula sa absoarba in IR este necesar:

A. Sa aiba o structura de dipol sau sa o poata dobandi prin excitatie cu radiatii IR
B. Cantitatea de energie a radiatiilor IR sa fie permisa de restrictiile cuantice
C. Prezenta in molecula a unui carbon asimetric
D. Perioada de vibratie sa fie in faza cu perioada de oscilatie a radiatiei IR incidente
E. Prezenta in molecula a unor grupari cromofore
(pag. 354)
F1653103. Printre componentele unui spectrofotometru de absorbtie in IR se numara:

A. Camera de ionizare
B. Dispozitiv port-cuva
C. Monocromator
D. Amplificator/detector
E. Sursa de radiatii IR
(pag. 357)
F1653104. Probele supuse determinarilor in IR se pregatesc sub forma de:

A. Solutii in solventi transparenti si perfect anhidri
B. Suspensii in nujol
C. Solutii in metanol sau etanol
D. Dispersii (sub forma de comprimate) in bromura de potasiu
E. Pelicule
(pag. 356-362)
F1653105. Spectrele in IR depind de o serie de insusiri ale substantelor printre care se numara:
A. Polimorfismul
B. Marimea particulelor
C. Solventii reziduali
D. Umiditatea
E. Indicele de aciditate
(pag. 365)
F1653106. Un spectru in IR al unei substante reprezinta:

A. O proprietate chimica
B. O proprietate fizica
C. O proprietate fizica ce permite stabilirea structurii substantei
D. O proprietate ce permite stabilirea identitatii si puritatii unei substante
E. O "amprenta" a acesteia
(pag. 354-355)
F2153107. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate:

A. radiatiile IR au lungimi de unda mai mari si implicit energii mai mici
B. radiatiile IR au lungimi de unda mai mici si implicit energii mai mari
C. radiatiile IR nu pot produce tranzitii electronice
D. radiatiile IR pot produce tranzitii electronice
E. radiatiile IR pot produce tranzitii de vibratie si de rotatie
(pag. 354)
F2153108. Domeniul spectral in IR este urmatorul

A. 10 - 200 nm
B. 200 - 400 nm
C. 2,5 - 50 microni
D. 50 - 1000 microni
E. 0,75 - 2,5 microni
(pag. 353)
F2153109. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate:

A. moleculele de azot, oxigen, clor, perfect simetrice nu potavea un dipolmoment si deci nu absorb in IR
B. moleculele de azot, oxigen, clor, perfect simetrice pot avea un dipolmoment si deci absorb in IR
C. apa absoarbe puternic in IR
D. molecula de dioxid de carbon (desi simetrica) poate avea un dipolmoment, indus de excitarea de vibratie
determinata de absorbtia in IR
E. spectrofotometria in IR este utilizata mai ales pentru identificare si mai putin pentru dozare
(pag. 354,355,356)
F2153110. Referitor la domeniul spectral in IR:

A. este intre 0,75microni si 1000 microni
B. este intre 1000 si 0 1/cm
C. este intre 200 si 400 nm
D. nu este intre 0,1 si 100 nm
E. are frecventa mai mare decat razele X fiind extrem de toxic
(pag. 353)
F2153111. Referitor la rediatiile in IR:

A. au lungimi de unda mai mari si pot produce tranzitii electronice
B. au lungimi de unda mai mici si nu pot produce tranzitii electronice
C. au lungimi de unda mai mari si energii mai mici
D. au lungimi de unda mai mari si nu pot produce tranzitii electronice

E. nu pot produce tranzitii de vibratie si de rotatie
(pag. 354)
F2153112. Referitor la spectrele IR sunt corecte afirmatiile:

A. picurile obtinute sunt late si rotunde
B. picurile obtinute sunt ascutite si inguste
C. spectrele din zona IR medie sunt incomplete si uneori lipsesc cu desavarsire
D. spectrele din zona IR medie sunt complete si unice fiind considerate amprente ale substantelor
E. pentru identificarea unei substante este nevoie sa se analizeze spectrul portiunii specifice fiecarui atom din
molecula
(pag. 355)
F2153113. La obtinerea spectrelor in IR solventul:

A. nu implica probleme deosebite
B. alegerea lui este o problema majora deoarece trebuie sa fie anhidru
C. trebuie sa fie pur, cu molecula simpla si opac
D. apa nu absoarbe in IR si se foloseste foarte des
E. cel mai des se folosesc CCl4 si CS2 perfect uscate
(pag. 356)
F2153114. In cazul spectrelor in IR pentru lichide:

A. se realizeaza o pelicula care se mentine intre 2 placi
B. se aduce lichidul intr - o cuva din sticla obisnuita
C. se aduce lichidul intr - o cuva speciala transparenta la radiatiile IR
D. nu se pot realiza in IR spectre pentru lichide
E. se pot realiza in IR spectre pentru lichide doar daca acestea sunt amestecate cu apa
(pag. 362)
F2153115. In cazul spectrelor pentru solide:

A. nu se pot realiza spectre IR pentru solide
B. nu se pot realiza spectre IR pentru solide decat daca substanta este solubila in apa si da o solutie limpede
C. se pot obtine spectre IR daca solidul se poate dizolva intr - un lichid convenabil
D. se pot obtine spectre IR daca solidul se poate dispersa intr - un solid convenabil
E. se pot obtine spectre IR daca solidul poate fi transformat intr - o pelicula intre 2 placi transparente pentru
raze IR
(pag. 362)
F2153116. Care afirmatii sunt incorecte:

A. analitul nu se identifica cu o substanta de referinta
B. analitul si substanta de referinta trebuie sa fie cercetate concomitent si in conditii identice
C. pentru analit si substanta de referinta se accepta abateri ale maximelor de absorbtie ca intensitate dar nu
ca pozitie
D. daca apar deosebiri majore se schimba substanta de referinta cu o alta substanta de referinta de la alta
firma
E. daca apar abateri se aduc analitul si substanta de referinta in acceasi stare de cristalizare
(pag. 363)
F2153117. La inregistrarea spectrelor in IR - apropiat se foloseste:

A. metoda prin transmisie
B. metoda prin transpunere
C. metoda prin reflexie - refractie
D. metoda prin refractie difuza
E. metoda prin reflexie difuza

(pag. 365)
F2153118. In cazul unei determinari spectrofotometrice in IR se au in vedere:

A. verificarea lungimii de unda (400 - 600 nm)
B. repetabilitatea lungimilor de unda
C. repetabilitatea raspunsului pentru etaloanele de dilutie in apa pura spectral
D. zgomotul de fond al spectrofotometrului folosind un etalon de refractie
E. zgomotul de fond al spectrofotometrului
(pag. 366)
F2153119. Identificarea substantelor cu structuri necunoscute, prin spectrofotometria in IR, se poate

face prin:
A. atribuirea benzilor diferitelor grupari functionale
B. compararea intensitatii si frecventei picurilor obtinute
C. compararea spectrului substantei de determinat cu datele de referinta existente in bibliotecile de spectre
D. compararea timpilor de retentie obtinuti
E. compararea spectrului substantei de determinat cu cel al substantei de referinta obtinut in aceleasi conditii
(pag. 358)
F2153120. Probele de substante solide utilizate in determinarile IR se pot pregati:

A. in solutie
B. in suspensie
C. in emulsie
D. in stare gazoasa
E. in topitura
(pag. 362)
F2253121. Referitor la radiatiile IR sunt corecte afirmatiile:

A. au in general lungimi de unda mari si energii mici
B. pot produce tranzitii electronice
C. pot produce tranzitii de vibratie
D. pot produce tranzitii de rotatie
E. nu pot produce tranzitii de rotatie
(pag. 354)
F2253122. Care dintre afirmatiile urmatoare sunt incorecte?

A. moleculele care prezinta dipolmoment nu absorb radiatii IR
B. absorb in IR moleculele care au o structura de dipol
C. absorb in IR moleculele care pot dobandi o structura de dipol prin excitatii cu radiatii IR
D. numai moleculele perfect simetrice pot sa absoarba in IR
E. spectrele obtinute in regiunea spectrala IR medie sunt complete si unice, de aceea ele pot fi considerate
ca "amprente" ale substantelor analizate
(pag. 354-355)
F2253123. Benzile de absorbtie in IR:

A. sunt caracteristice pentru fiecare substanta
B. se pot utiliza pentru identificarea substantelor medicamentoase
C. se pot utiliza numai pentru dozarea substantelor medicamentoase
D. se pot utiliza atat pentru identificarea cat si pentru dozarea substantelor medicamentoase
E. permit numai identificarea unor structuri generale care prezinta acelasi tip de legaturi in molecula
(pag. 355-356)
F2253124. Referitor la domeniul spectral infrarosu, IR, care din urmatoarele afimatii sunt corecte?
A. se intinde de la 780 nanometri pana la 300 micrometri
B. pentru determinarile analitice se utilizeaza tot domeniul spectral IR
C. se imparte in 3 regiuni spectrale si anume: IR apropiat, IR mediu si IR indepartat
D. se imparte in 3 regiuni spectrale: ultarviolet, vizibil si infrarosu
E. se intinde de la 100 nanometri pana la 100 cm
(pag. 353)
F2253125. Referitor la utilizarea spectroscopiei in IR, sunt corecte afirmatiile:

A. este utilizata in special pentru identificarea substantelor medicamentoase organice
B. se utilizeaza la identificarea substantelor anorganice
C. se utilizeaza in special pentru dozarea substantelor medicamentoase
D. se utilizeaza mai putin pentru dozarea substantelor medicamentoase
E. toate substantele medicamentoase pot fi identificate si dozate prin metode spectroscopice in IR
(pag. 354)
F2253126. Care dintre urmatoarele elemente intra in componenta unui spectrofotometru IR?
A. monocromator
B. cuve de cuart
C. sursa de radiatii
D. detector termic
E. detector refractometric
(pag. 357)
F2253127. Referitor la solventii utilizati in spectrofometria IR, care dintre afirmatiile urmatoare sunt
corecte?
A. pot fi utilizati orice solventi de puritate analitica
B. se utilizeaza solventi perfect anhidri
C. pot contine un maxim de 10% apa
D. se utilizeaza solventi transparenti in domeniul IR
E. probele se dizolva in metanol
(pag. 356)
F2253128. Care dintre urmatorii diluanti pot fi utilizati in spectrofotometria IR?

A. tetraclorura de carbon
B. metanol de puritate analitică
C. disulfura de carbon
E. apa pentru preparate injectabile
(pag. 356)
F2253129. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la prelucrarea probelor in spectrofotometria IR

sunt incorecte?
A. probele solide se dizolva in solventi transparenti pentru IR
B. probele solide se disperseaza in parafina lichida sau nujol
C. probele solide se prelucreaza cu celuloza microcristalina sub forma de pastile
D. probele gazoase se dilueaza cu nujol
E. probele solide se prelucrează cu KBr sub formă de pastile
(pag. 362-363)
F2253130. Selectati enunturile corecte referitoare la domeniul spectral infrarosu:

A. este un domeniu mai larg decat cel UV-VIS
B. pentru analizele structurale intereseaza numai regiunea IR apropiat

C. din punct de vedere analitic intereseaza regiunea IR - medie
D. domeniul IR indepartat este utilizat mai ales in cercetare
E. regiunea IR apropiat este cea mai bogata in informatii analitice
(pag. 353)
F2253131. Referitor la spectrometria in IR sunt corecte enunturile:

A. spectrul IR poate fi considerat o "amprenta" a moleculei studiate
B. radiatiile IR au energii mari si implicit lungimi de unda mici
C. este utilizata pentru identificarea substantelor organice medicamentoase
D. este o metoda utilizata mai putin pentru determinari cantitative
E. este o metoda care distruge integritatea moleculelor
(pag. 354)
F2253132. Selectati enunturile incorecte referitoare la obtinerea spectrelor IR:

A. solventii utilizati trebuie sa fie complet transparenti in IR
B. solventii utilizati trebuie sa fie anhidri
C. spectrele IR se inregistreaza cu ajutorul unui spectrofotometru cu patru fascicule (doua pentru proba si
doua pentru referinta)
D. sursa de radiatii in IR este un "ac Nernst" de ceramica
E. cuvele de cuart sunt transparente la radiatiile IR
(pag. 356)
F2253133. Spectrometria de difuzie Raman:

A. ofera aceleasi informatii ca si spectrometria IR-mediu
B. utilizeaza o sursa de lumina monocromatica mai intensa
C. pentru analize Raman poate fi utilizat un spectrofotometru FTIR
D. spectrele Raman sunt mai bogate in benzi decat cele IR
E. se pot studia probe aduse in solutie apoasa
(pag. 373 - 375)
F2353134. Hidrocarburile saturate au:

A. spectre de absorbtie in IR simple
B. spectre de absorbtie in IR complexe
C. picurile spectrelor in IR putine si rare
D. picurile spectrelor in IR dese
E. legaturi simple C-C si C-H
(pag. 358)
F2353135. Pregatirea probei pentru inregistrarea spectrelor IR prin reflexie multipla necesita:
A. dizolvarea substantei intr-un solvent potrivit, intr-o concentratie adecvata, ce se introduce intr-o cuva
transparenta la raze IR
B. depunerea substantei solide pe o placa de clorura de sodiu
C. dizolvarea substantei intr-un solvent potrivit si evaporarea pe o placa de bromoiodura de taliu
D. triturarea substantei cu bromura de potasiu sau clorura de potasiu fin pulverizate si uscate
E. depunerea substantei solide pe o placa de bromoiodura de taliu astfel incat sa se asigure un contact
omogen cu placa
(pag. 363)
F2353136. Surse luminoase in FTIR:

A. bara de carbura de siliciu
B. filament gros
C. lampa de deuteriu
D. bastonas scobit, confectionat dintr-un amestec de oxizi de zirconiu si lantanide

E. lampa de hidrogen
(pag. 369)
F2353137. Metoda prin transmisie in IR are urmatoarele caracteristici:

A. se utilizeaza pentru probe lichide
B. se poate lucra si prin imersia unei sonde de fibra optica
C. proba se introduce intr-o cuva transparenta pentru radiatii din regiunea IR apropiat
D. proba se introduce intr-o cuva transparenta pentru radiatii din regiunea IR indepartat
E. cuva cu proba se introduce intr-un reflector metalic sau din oxid de titan care nu dau spectre in IR apropiat
(pag. 365-366)
F2353138. Care dintre urmatoarele substante se pot identifica conform FR X prin spectroscopie IR:
A. oxid de zinc
B. rifampicina
C. bicarbonat de sodiu
D. clorura de sodiu
E. clorhidrat de propranolol
(pag. 668, 676, 799, 828, 972)
F2353139. Radiatiile IR:

A. au lungimi de unda mai mari
B. au lungimi de unda mai mici
C. au energii mai mici
D. pot produce tranzitii electronice
E. pot produce tranzitii de vibratie
(pag. 354)
F2353140. Care dintre urmatoarele molecule pot absorbi in IR:

A. oxigen
B. azot
C. bioxid de carbon
D. cloretena
E. clor
(pag. 354)
F2353141. Care dintre urmatoarele afirmatii nu sunt corecte privitor la spectroscopia IR:
A. vibratiile de valenta au o frecventa mai mica decat vibratiile de deformare ale acelorasi grupe de atomi
B. picurile din spectrele electronice UV-VIS sunt mai ascutite decat cele de absorbtie in IR
C. spectrele obtinute in regiunea spectrala IR medie sunt complete si unice
D. picurile de absorbtie au intensitatea invers proportionala cu concentratia fiecarei specii chimice analizate
E. regiunea spectrala de amprenta este cuprinsa intre 6 μm – 15 μm
(pag. 355 - 356)
F2353142. Principiul spectroscopiei IR cu transformare Fourier cuprinde:

A. proba este supusa luminii infrarosii monocromatice
B. se masoara energia fiecarei radiatii absorbite de proba
C. se obtine un spectru dependent de frecventa
D. se utilizeaza pentru determinari cantitative folosind cantitati foarte mari de proba
E. se obtine un spectru dependent de numarul de unda
(pag. 367)
F2353143. Caracteristicile spectroscopiei IR cu transformare Fourier:

A. sensibilitate crescuta
B. rezolutie scazuta
C. viteza de achizitie a rezultatelor crescuta
D. nu exista lumina parazita
E. lungimea de unda este calculata cu precizie mica
(pag. 369)
F2353144. Pentru ca o molecula sa poata absorbi in IR trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

A. sa aiba structura de dipol
B. perioada de vibratie trebuie sa fie in opozitie de faza cu perioada de oscilatie a radiatiei IR incidente
C. sa poata dobandi o structura de dipol prin excitatie cu radiatii IR
D. cantitatea de energie a radiatiei IR trebuie sa fie permisa de restrictiile cuantice
E. sa fie perfect simetrica
(pag. 354 - 355)
F2353145. Metodele prin reflexie difuza:

A. se utilizeaza pentru probe de lichide diluate
B. se utilizeaza pentru probe de lichide concentrate
C. se utilizeaza pentru probe solide
D. utilizeaza o sonda cu fibra optica
E. tine cont de granulometria probei
(pag. 365)
F2353146. Pentru verificarea zgomotului de fond al spectrofotometrului IR se utilizeaza ca etaloane:

A. polistirenul
B. patratele de ceramica alba reflectante
C. rasini termoplastice reflectante
D. oxizii pamanturilor rare
E. rasini schimbatoare de ioni
(pag. 366)
F2353147. Intensitatea radiatiei in spectrometria IR cu transformare Fourier depinde de:

A. temperatura
B. pH
C. concentratie
D. lungimea de unda
E. presiune
(pag. 369)
F2553148. Dacă doi compuşi identici prezintă în spectrele lor în IR diferenţe ale poziţiei şi intensităţii
relative a benzilor, farmacopeea recomandă:
A. recristalizarea ambilor compuşi din solvent
B. repetare determinării pe probe în stare solidă
C. dizolvarea probelor în acelaşi solvent şi efectuarea spectrelor în aceleaşi condiţii
D. schimbarea metodei de determinare
E. aplicarea aceleiaşi metode
(pag. 363)
F2553149. Care din următoarele substanţe medicamentoase se identifică prin spectrofotometrie în IR:
A. hidrocortizonul
B. hidrocortizonul acetat
C. hidrocortizonul hemisuccinat
D. dextranul 70
E. simvastatina
(pag. 371)
F2553150. Identificarea omologilor aceleaşi clase prin spectrofotometrie în IR se poate realiza pentru:
A. barbiturice
B. sulfamide
C. peniciline
D. fenotiazine
E. antidepresive triciclice
(pag. 371)
F2553151. Determinările cantitative în IR au la bază măsurarea următoarelor valori:

A. energia radiaţiei incidente ( Io)
B. energia transmisă ( I )
C. variaţia frecvenţei radiaţiei
D. variaţia intensităţii radiaţiei
E. energia absorbită
(pag. 356)
F2553152. Metoda de determinare cantitativă prin spectrofotometie în IR se caracterizează prin

specificitate în:
A. identificarea speciilor moleculare
B. identificarea izomerilor şi stereoizomerilor
C. identificarea polimorfilor
D. identificarea omologilor aceleiaşi clase
E. stabilirea echilibrului ceto-enolic
(pag. 360)
F2553153. Spectrofotometria în IR se utilizează pentru determinarea cantitativă a:

A. penicilinelor de semisinteză
B. gradului de impurificare a unui polimorf activ cu unul inactiv
C. ciclofasamidei din comprimate
D. acidului nicotinic
E. acidului ascorbic
(pag. 356)
F2553154. Radiaţiile IR se caracterizează prin faptul că :

A. au lungimi de undă mai mari
B. au energii mai mici
C. nu pot produce tranziţii electronice
D. pot produce tranziţii de vibraţie
E. nu pot produce tranziţii d rotaţie
(pag. 353)
F2553155. Absorbţiile în IR sunt caracteristice pentru :

A. unele grupări funcţionale
B. legături
C. unităţi structurale
D. comportarea moleculară vibraţională
E. tipuri de reacţii
(pag. 354)
F2553156. În determinările calitativeşi cantitative prin spectrofotometrie în IR trebuie să se verifice:

A. scala lungimilor de undă
B. repetabilitatea lungimilor de undă
C. repetabilitatea răspunsului
D. zgomotul de fond al spectrofotometrului IR
E. puterea de distincţie
(pag. 358)
F2553157. Care din următoarele structuri preyintă moduri de vibraţie în IR :

A. -CH2
B. tripla legătură a carboului
C. -C=O
D. esteri
E. hidrocarburi aromatice
(pag. 359)
F2553158. Care din următoarele structuri nu prezintă moduri de vibraţie în IR:

A. esterii
B. hidrocarburile aromatice
C. legătura triplă dintre carbon şi azot
D. C=O
E. CONH2
(pag. 359)
F2553159. Există o corelaţie între :

A. poziţia maximelor de absorbţie şi structură
B. prezentarea unor grupări funcţionale organice în moleculele substanţelor analizate şi poziţia maximelor
C. prezenţa impurităţilor
D. grosimea stratului ce trebuie străbătut de radiaţie
E. culoarea probelor şi etaloanelor
(pag. 359)
F2553160. Pentru identificarea analitului cu jutorul unei substanţe de referinţă se pregătesc

A. ambele substanţe în acelaşi mod
B. se înregistrează spectrele IR între 4000 şi 670 cm-1
C. ambele probe diferit
D. se înregistrează spectrele IR între 1000 şi 550 cm-1
E. ambele probe în aceeaşi cuvă
(pag. 363)
F2553161. Pentru obţinerea probelor sub formă de pastile se:

A. triturează 1-2 mg analit cu 300-400 mg KBr
B. triturează 1-2 mg analit cu 300-400 mg KCl
C. triturează 5 mg analit cu 100 mg KI
D. comprimă 10 mg analit
E. comprimă 1 mg analit cu 100 mg NaCl
(pag. 362)
F2553162. Grupa funcţională C=O ce produce vibraţii în IR poate face parte din structuri de :
A. aldehide
B. cetone
C. acizi carboxilici alifatici
D. acizi carboxilici aromatici
E. esteri
(pag. 359)
F2553163. Grupa funcţională OH ce produce vibraţii în IR poate face parte di structuri ca :

A. alcooli
B. fenoli
C. acizi
D. esteri
E. alchene
(pag. 359)
F2553164. Pentru obţinerea pastei aplicată ca probă în spectrometria IR se:

A. triturează 5 - 10 mg din analit cu o cantitate minimă de parafină lichidă
B. triturează 5 - 10 mg din analit cu o cantitate minimă dintr-un alt lichid
C. triturează 8 mg din analit cu o cantitate minimă de parafină lichidă
D. triturează 1 mg substanţă de analizat cu 1 ml alcool
E. amestecă omogen 0,5 mg amalit cu 1 ml H2O
(pag. 362)
F2653165. F.R.X. prevede sterilitate în cazul suspensiilor:

A. aplicate pe plăgi
B. de uz intern
C. aplicate pe arsuri
D. defloculate
E. aplicate pe pielea sugarilor
(pag. 893)
F2653166. Suspensiile sunt sisteme disperse:

A. ultramicroeterogene
B. eterogene
C. instabile
D. stabile
E. omogene
(pag. 475)
F2653167. La prepararea suspensiilor, obţinerea particulelor prin metoda condensării sau precipitării
se poate realiza prin:
A. procedeul dispersării
B. precipitare cu un solvent organic
C. precipitare prin modificarea pH-ului
D. precipitare prin dubla descompunere
E. precipitare cu agenţi tensioactivi
(pag. 476)
F2653168. Caracteristicile unei suspensii defloculate:

A. viteză de sedimentare mare
B. sedimentul se formează încet
C. viteză de sedimentare mică
D. sedimentul se formează rapid
E. sedimentul se redispersează uºor

(pag. 476-477)
F2653169. Ecuaţia lui Stokes se referă la suspensii:

A. diluate
B. cu particule considerate sferice
C. concentrate
D. floculate
E. de uz extern
(pag. 477)
F2653170. Factorii care influenţează stabilitatea suspensiilor:

A. vâscozitatea mediului de dispersie
B. substanţa activă încorporată
C. dimensiunea particulelor
D. sarcina electrică a particulelor
E. indicele de refracţie a suspensiei
(pag. 477)
F2653171. Creºterea vâscozităţii mediului de dispersie a suspensiilor:

A. creºte viteza de sedimentare
B. încetineºte viteza de sedimentare
C. contribuie la îmbunătăţirea calităţii suspensiei
D. contribuie la scăderea calităţii suspensiei
E. reduce dimensiunea particulelor
(pag. 477)
F2653172. Metode de obţinere a suspensiilor floculate:

A. prin controlul sarcinii electrice a particulelor
B. prin utilizarea substanţelor tensioactive
C. cu ajutorul polimerilor hidrofili
D. prin metoda gumei uscate
E. prin condensare
(pag. 478-479)
F2653173. Controlul suspensiilor urmăreºte determinarea:

A. mărimii particulelor
B. vâscozităţii
C. tensiunii superficiale
D. capacităţii de hidratare
E. vitezei de sedimentare
(pag. 480)
F2653174. Inregistrarea spectrelor in IR in cazul probelor solide necesită dispersarea acestora intr-un
lichid sau solid de tipul:
A. clorură de potasiu sau bromură de potasiu
B. parafină lichidă
C. fluorură de calciu
D. clorură de sodiu
E. policlorură de vinil
(pag. 362-363 vol.2 ;1039)
F2653175. Radiaţiile IR se caracterizează prin:

A. producerea de tranziţii electronice
B. lungimi de undă mici, energii mari
C. lungimi de undă relativ mari şi energii mici
D. producerea de tranziţii de vibraţie şi rotaţie
E. frecvenţe mici şi energii mari
(pag. 291, 354 vol.2)
F2653176. În controlul medicamentelor spectrometria în IR se aplică:

A. exclusiv în determinările cantitative
B. ca metodă de identificare a substanţelor organice
C. la determinarea purităţii unei substanţe
D. în cercetarea structurii substanţelor
E. în identificarea substantelor medicamentoase după distrugerea integrităţii structurale a acestora
(pag. 356-382 vol.2)
F2653177. Spectrul în IR al unei substanţe constituie:

A. o proprietate ce permite stabilirea identităţii şi purităţii acesteia
B. o proprietate chimică
C. o proprietate ce permite stabilirea structurii
D. o proprietate exclusivă a substanţelor perfect simetrice
E. o "amprentă" a acesteia
(pag. 354-356 vol.2)
F2653178. Spectrul IR înregistrat pentru o substanţă de analizat poate fi utilizat la identificarea acesteia
prin compararea cu spectrul IR al substanţei de referinţă înregistrat în aceleaşi condiţii. FR X utilizează
această metodă de identificare pentru următoarele substanţe medicamentoase:
A. piracetam
B. polividonă
C. fenacetină
D. riboflavină
E. metamizol sodic
(pag. 626,740,766, 775, 825 FR X)
F2653179. Care din următoarele afirmaţii referitoare la spectrometria în IR sunt false:

A. spectrele obţinute în regiunea spectrală IR mediu pot fi considerate ca "amprente" ale substanţei analizate
B. picurile de absorbţie în IR sunt mai ascuţite decât cele din spectrele electronice (UV-VIS)
C. pentru ca o moleculă să absoarbă în IR este necesară prezenţa în structura ei a unei grupări cromofore
D. numărul de undă folosit în domeniul IR este o mărime direct proporţională cu lungimea de undă
E. pentru ca o moleculă să poată absorbi radiaţii IR este necesară modificarea dipolmomentului său
(pag. 290-291, 354-355 vol.2)
F2653180. În cazul aplicării spectrometriei IR în controlul medicamentelor:

A. soluţiile de analiţi în solvenţi organici trebuie să fie perfect anhidre
B. substanţele de analizat se introduc în cuve de sticlă sau NaBr, NaCl, KBr etc.
C. pentru determinările cantitative se ţine seama de faptul că picurile de absorbţie caracteristice pentru
fiecare compus, apar la anumite lungimi de undă şi au o intensitate proporţională cu concentraţia speciei
analizate
D. este necesară distrugerea integrităţii moleculelor
E. FR X nu face referiri la utilizarea spectrometriei IR în controlul medicamentelor
(pag. 1038 FR X)
F2653181. Radiaţiile IR pot produce:
A. tranziţii de vibraţie de întindere, simetrice şi asimetrice

B. exclusiv tranziţii de rotaţie
C. vibraţii unghiulare de deformare
D. tranziţii electronice
E. vibraţii de rotaţie în plan
(pag. 354 vol.2)
F2653182. La controlul funcţionării unui spectrofotometru IR trebuie să se verifice:

A. repetabilitatea lungimilor de undă pentru aparatele cu filtre
B. scala lungimilor de undă
C. exclusiv repetabilitatea răspunsului
D. zgomotul de fond
E. puterea de rezoluţie a spectrofotometrului
(pag. 363, 366 vol.2)
F2653183. Care dintre următoarele însuşiri ale substanţelor influenţează analiza prin spectrometrie IR:
A. solvenţii reziduali
B. solubilitatea în apă
C. punctul de topire în cazul substanţelor solide
D. gradul de rotaţie a planului luminii polarizate
E. polimorfismul
(pag. 365 vol.2)
F2653184. În cazul utilizării metodei prin reflexie difuză în înregistrarea spectrelor IR ale substanţelor
solide trebuie să se ţină seama de:
A. granulometria probei
B. stabilitatea chimică a probei
C. sursa de radiaţii utilizată
D. gradul de hidratare sau solvatare a probei
E. detectorul utilizat
(pag. 365 vol.2)

Rezidentiat 2004 1380 PROFIL FARMACIE - I PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Rezidentiat 2004 1380 PROFIL FARMACIE - I PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

1380 Rezidentiat 2004 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU

F1247002. Comportamentul la dizolvare, conform prevederilor farmacopeei, a supozitoarelor vaginale

F1247003. Cum sunt incluse in farmacopee supozitoarele vaginale:

F1247005. Supozitoarele cu glicerol oficinale suntdestinate tratamentului local:alegeti varianta corecta

(pag. 891, [FR X]; 544, [7])

F1447008. Excipientii grasi folositi la prepararea supozitoarelor vaginale sunt:

F1547009. Masa gelatinoasă:

F1547010. Ovulele nu se folosesc pentru:

F1547011. Supozitoarele uretrale au formă:

F1547012. Supozitoarele uretrale au lungimea:

F1547013. Supozitoarele vaginale preparate prin modelare manuală au formă:

F1547014. Untul de cacao:

F1647018. Dintre bazele de supozitoare vaginale, sunt hidrosolubile urmatoarele:

F2147022. Globulele care au masa de 2 - 4 g se prepara din:

F2147025. Conform FR X, următoarele afirmaţii referitoare la prepararea supozitoarelor sunt valabile,

F2147026. Supozitoarele vaginale preparate cu masa gelatinoasă au masa de:

F2147027. Masa gelatinoasă folosită la prepararea supozitoarelor vaginale se obţine din

F2147028. Conform FR X, supozitoarele vaginale preparate cu unt de cacao sau cu grăsimi

F2147030. Conservarea supozitoarelor vaginale se face:

B. în recipiente închise etanş, la loc răcoros

F2247031. Supozitoarele vaginale, sunt incluse in farmacopee in

F2247032. Caracteristici fizice ale supozitoarelor vaginale, conform prevederilor oficinale

F2247033. Supozitoarele cu glicerol oficinale sunt

F2247034. Comportamentul la dizolvare , conform prevederilor farmacopeei, a supozitoarelor vaginale

F2547036. In terapeutica ovulele se folosesc pentru urmatoarele efecte cu exceptia:

F2547037. Forma supozitoarelor uretrale este :

F2547038. Afirmatiii corecte referitoare la masa gelatinoasa:

F2547039. Referitor la untul de cacao este adevarat ca:

F2547040. Lungimea supozitoarelor uretrale este de:

F2647041. Tratamentul de sterilizare-depirogenare a recipientelor se face cu ajutorul căldurii uscate la:

F2647042. Operatia de spalare a dopurilor de cauciuc se incheie cu sterilizarea:

F2647043. Izotonizarea este obligatorie la:

F2647044. Dintre perfuziile pentru restabilirea echilibrului acido-bazic, sunt oficinalizate în FR X:

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU

F1247047. Aspectul supozitoarelor vaginale, conform prevederilor oficinale la Controlul Aspectului

F1247049. La prepararea prin topire-turnare a supozitoarelor vaginale pentru a evita pierderile de

F1247050. Particularitati ale supozitoarelor vaginale in functie de excipientul folosit la preparare,

F1247052. Procedeul topirii si turnarii pentru obtinerea supozitoarelor vaginale:precizati variantele

F1247053. Supozitoarele uretrale se pot prepara

F1347055. Comprimatele vaginale se caracterizeaza prin:

F1347056. Determinarile pentru controlul supozitoarelor cu masa gelatinoasa sunt:

F1347057. Excipientii utilizati pentru prepararea supozitoarelor vaginale sunt:

F1347058. Masa gelatinoasa se prepara cu:

F1447062. Excipientii folositi pentru prepararea supozitoarelor uretrale sunt:

F1447064. Supozitoarele vaginale au forma:

F1547065. Conform FR X controlul calităţii supozitoarelor prevede determinarea:

F1547066. Lactoza folosită la obţinerea ovulelor:

F1547069. pH-ul normal al secreţiei vaginale este:

F1547070. Referitor la ovule:

F1547071. Substanţele auxiliare folosite la prepararea supozitoarelor, conform FR X, sunt:

F1547072. Tratamentul local al infecţiilor vaginale se efectuează cu:

F1547073. Untul de cacao:

(pag. 543, [7])

F1647074. Conform FR X; metodele de preparare a supozitoarelor uretrale sunt:

F1647075. Dupa FR X supozitoarele vaginale au urmatoarele forme si dimensiuni:

F1647076. Dupa FR X supozitoarele vaginale si uretrale mai au urmatoarele denumiri (sinonime):

F1647077. Dupa FR X, supozitoarele uretrale au urmatoarele forme si dimensiuni:

F1647078. În FR X sunt oficinalizate urmatoarele procedee de preparare a supozitoarelor vaginale:

F1647080. Supozitoarele uretrale pot contine medicamente cu urmatoarele actiuni, urmarindu-se

F1647081. Tratamentul local al afectiunilor vaginale se realizeaza cu urmatoarele forme farmaceutice:

F2147083. Tratamentul local al afectiunilor vaginale se efectueaza cu:

F2147085. Supozitoarele uretrale: