Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
: 1
CATEDRA CHIRURGIE ORO-MAXILO-FACIALĂ ȘI IMPLANTOLOGIE DATA:
ORALĂ „ARSENIE GUȚAN”
Pag. 1/103
„NICOLAE TESTEMIŢANU”
FACULTATEA STOMATOLOGIE
ORALĂ „A.GUȚAN”
Chișinău 2019
REД.: 1
CATEDRA CHIRURGIE ORO-MAXILO-FACIALĂ ȘI IMPLANTOLOGIE DATA:
ORALĂ „ARSENIE GUȚAN”
Pag. 1/103
2. CS. Sinusul comunică cu cavitatea nazală printr-un orificiu oval care se deschide în.
a)Miatul nazal superior;
b)Miatul nazal mediu;
c)Miatul nazal inferior;
d)Prin celule etmoidale;
e)Rinofaringe.
3. CS. Unul din pereţii sinusului maxilar este traversat de pachetul vasculo-nervos
infraorbital:
a)Anterior;
b)Median;
c)Superior;
d)Lateral;
e) Posterior.
13. CS. Lichidul sinovial ce completează spaţiile articulaţiei este produs de:
a)Membrana sinovială;
b)Glandele salivare mici;
REД.: 1
CATEDRA CHIRURGIE ORO-MAXILO-FACIALĂ ȘI IMPLANTOLOGIE DATA:
ORALĂ „ARSENIE GUȚAN”
Pag. 1/103
15. CS. Unul din muşchii enumeraţi mai jos are două capete:
a)M. temporal;
b)M. maseterin;
c)M. pterigoidian lateral;
d)M. milohioidian,
e)M. digastric.
18. CS. Colectorii principali regionali ai limfei cît şi bariera principală sînt:
a)Capilarele limfatice;
b)Ductul limfatic;
c)Vena mare limfatică;
d)Vasele limfatice;
e)Ganglionii limfatici.
21. CS. Una din următoarele ramuri a n. trigemen conţine ramuri motorii:
a)N. maxilar;
b)N. oftalmic;
c)N. mandibular;
d)N. pterigopalatin;
e)N. lingual.
22. CS. Nervul mandibular este cea mai voluminoasă ramură a trigemenului şi iese din
craniu prin gaura:
a)Occipitală mare;
b)Rotundă;
c)Ovală;
d)Oftalmică;
e)Spinoasă.
23. CS. Nervul maxilar este senzitiv şi iese din craniu prin gaura:
a)Spinoasă;
b)Rotundă;
c)Oftalmică;
d)Ovală;
e)Occipitală.
28. CS. Din cele 12 perechi de nervi cranieni unul asigură senzaţiile de miros:
a)N. trigemen;
b)N. facial;
c)N. vag;
d)N. accesoriu;
e)N. olfactiv (tractul olfactic).
d)Consultările bibliografice;
e)Radiografia.
35. CS. Cel mai obişnuit mijloc fizic de sterilizare (şi mai des folosit) este:
a)Fierberea;
b)Iradierea;
c)Folosirea gazelor;
d)Căldura uscată şi umedă;
e)Flambarea.
38. CS. Autoclavarea (la 1400 C şi 2,2 atm) se efectuează timp de:
a)10-15 min;
b)15-20 min;
c)20-25 min;
d)30 min;
e)60 min.
REД.: 1
CATEDRA CHIRURGIE ORO-MAXILO-FACIALĂ ȘI IMPLANTOLOGIE DATA:
ORALĂ „ARSENIE GUȚAN”
Pag. 1/103
41. CS. Sterilizarea materialelor textile (salfete, plapume, tampoane, vată, etc.) se face
cu:
a)Aer ferbinte în poupinel;
b)Flambarea;
c)Vapori de formaldehidă;
d)Autoclavare în casolete;
e)Raze lazer.
43. CS. Metoda de anestezie utilizată cel mai des în stomatologie este:
a)Anestezia generală;
b)Anestezia locală;
c)Anestezia regională;
d)Anestezia loco-regională;
e)Metode intermediare.
46. CS. Anestezicile locale sînt distruse prin hidroliză de către esterazele plasmatice şi
hepatice, însă produsele de degradare sînt eliminate prin:
a)Transpiraţii;
b)Salivă;
c)Rinichi;
d)Cu masele fecale;
e)Respirație.
48. CS. În anestezia la tuberozitate pe cale orală, se pătrunde cu acul dea lungul
tuberozităţii, pînă la o profunzime de:
a)2-2,5 cm;
b)2,5-3,5 cm;
c)3,5-4 cm;
d)1-1,5 cm;
e)1,5-2,5 cm.
52. CS. Printre accidentele generale în practica stomatologică cel mai frecvent întîlnim:
a)Manifestări esterice;
b)Accidente alergice;
c)Lipotimia;
d)Sincopa;
e)Convulsiile.
54. CS. În care din următoarele tehnici de anestezie este mai mare riscul producerii unui
hematom:
a)Anestezia la gaura mentonieră;
b)Anestezia la tuberozitate;
c)Anestezia la gaura incisivă;
d)Anestezia la gaura infraorbitară;
e)Anestezia la gaura palatină.
55. CS. În care din următoarele tehici de anestezie este posibil ca accident pareza facială
tranzitorie:
a)Anestezia nervului auruculo-temporal;
b)Anestezia nervului maseterin pe cale endobucală;
c)Anestezia nervului infraorbitar pe cale endobucală;
d)Anestezia nervului alveolar infinferior pe cale endobucală;
e)Anestezia nervului mentonier pe cale cutanată.
58. CS. În care din următoarela tehnici de anestezie este mai mare riscul producerii unei
diplopii tranzitorii:
a)În anestezia tuberală;
b)În anestezia la gaura palatină;
c)În anestezia la gaura suborbitară;
d)În anestezia la gaura mentonieră;
e)În anestezia la gaura incisivală.
59. CS. Extracţia dentară în plin proces inflamator acut se poate efectua:
a)Dacă pacientul nu are febră;
b)Dacă procesul septic este localizat numai periradicular;
c)Imediat după prezentarea pacientului;
d)Dacă pacientul prezintă hipersialee;
e)Nu se poate efectua.
60. CS. Extracţia dentară este bine să fie efectuată la dolnavii cu infarct miocardic în
antecedente, după:
a)Cel puţin 15 zile de la inarct;
b)Cel puţin 30 zile de la inarct;
c)Cel puţin trei luni de la inarct;
d)Cel puţin şase luni de la infarct;
e)Cel puţin 6-8 ore de la infarct.
62. CS. Precizaţi în care din următoarele afecţiuni generale este contraindicată extracţia
dentară:
a)Cardiopatia ischemică dureroasă;
b)Hepatită cronică evolutivă;
c)Leucoza acută;
d)Hemofilia A;
e)Tonzilită.
REД.: 1
CATEDRA CHIRURGIE ORO-MAXILO-FACIALĂ ȘI IMPLANTOLOGIE DATA:
ORALĂ „ARSENIE GUȚAN”
Pag. 1/103
64. CS. Extracţia dentară se poate efectua fără riscuri dacă timpulde sîngerare este de:
a)1-4 min;
b)8-12 min;
c)20-30 min;
d)60 min;
e)Mai mult de 60 min.
65. CS. Pentru extracţia primului molar superior, la început, pentru luxaţia dintelui, se
fac mişcări de basculare în sens:
a)Palato-vestibular;
b)Vestibulo-oral;
c)Numai vestibular;
d)Vertical (tracţie în ax);
e)Numai palatinal.
66. CS. Pentru extracţia incisivilor şi caninilor de pe arcada superioară se folosesc cleştii:
a)În baionată;
b)În cioc;
c)Drepţi;
d)S - fără pinteni;
e)S - cu pinteni.
67. CS. Pentru extracţia primilor doi molari de pe arcada superioară se folosesc cleştii:
a)În cioc;
b)Drepţi;
c)În baionetă;
d)S - cu pinteni pe falca vestibulară;
e)În cioc cu pinteni pe ambele fălci.
68. CS. Pentru extraxia molatului trei de pe arcada superioară se folosesc cleştii:
a)Cioc îndoiţi pe lat;
b)Drepţi;
c)S - fără pinteni;
d)Cleşti pentru extracţia molarilor de minte superiori;
e)S - cu pinteni.
a)Cleşte drept;
b)Cleşte în cioc;
c)Cleşte în cioc cu doi pinteni pe ambele fălci;
d)Cleşte în baionetă;
e)Elevatorul Lecluse.
73. CS. Pentru extracţia cărui dinte de pe arcada superioară gura nu trebuie să fie larg
deschisă:
a)Incisivilor;
b)Caninilor;
c)Premolarilor;
d)Molarului de minte;
e)Primilor doi molari.
75. CS. În cursul extracţiei dentare, mişcările de rotaţie sînt permise la:
REД.: 1
CATEDRA CHIRURGIE ORO-MAXILO-FACIALĂ ȘI IMPLANTOLOGIE DATA:
ORALĂ „ARSENIE GUȚAN”
Pag. 1/103
a)Molarii de minte;
b)Molari în general;
c)Molari si premolari;
d)Monoradiculari cu rădăcini drepte;
e)Numai la dinţii maxilari.
76. CS. Extracţia dentară cu separarea rădăcinilor este indicată într-una din
următoarele situaţii:
a)Molarii care reprezintă stîlpi de punte;
b)Molarii cu rădăcini divergente;
c)Molari cu fracturi radiculare longitudinale;
d)Molarii cu carii proximale;
e)Molarii incluşi.
77. CS. În timpul extracţiei se produce fractura 1/3 apicale a rădăcinii. În această
situaţie, cea mai bună atitudine este:
a)Continuarea extracţiei după separarea rădăcinilor;
b)Finalizarea extracţiei prin alveolotomie;
c)Extirparea 1/3 apicale a rădăcinii prin rezecţie apicală;
d)Restul radicular fiind foarte mic poate fi lăsat pe loc, dar cu avertizarea pacientului;
e)Utilizarea unui H-file.
78. CS. După trei zile de la extracţie pacientul prezintă dureri vii iradiante spre ureche,
hipersalivaţie, congestia mucoasei din jurul alveolei, alveola prezintă un cheag murdar,
muguri cărnoşi care sîngerează la atingere, secreţii purulente din alveolă. Diagnosticul cel
mai probabil în această situaţie este:
a)Alveolită uscată;
b)Nevrită postanestezică;
c)Alveolită umedă;
d)Pericoronarită congestivă;
e)Pericoronarită supurată.
79. CS. Elementul primar prin care începe procesul de vindecare a unei plăgi
postextracţionale este:
a)Chiuretajul minuţios al fundului alveolar;
b)Apropierea marginilor gingiei;
c)Formarea cheagului endoalveolar;
d)Hemoragia pereţilor alveolei;
e)Aplicarea suturilor.
80. CS. Cea mai potrivită atitudine faţă de o plagă postextracţională este următoarea:
a)Spălătura locală cu apă oxigenată şi protejarea plăgii cu o compresă sterilă întrodusă
intraalveolar;
b)Spălătura intraalveolară cu o substanţă antiseptică şi aplicarea unui pansament cu Gelaspon şi
Trombină pentru accelerarea hemostazei;
c)Controlul plăgii alveolare, regularizarea ciocurilor osoase, strîngerea marginilor alveolei şi
REД.: 1
CATEDRA CHIRURGIE ORO-MAXILO-FACIALĂ ȘI IMPLANTOLOGIE DATA:
ORALĂ „ARSENIE GUȚAN”
Pag. 1/103
83. CS. Accidentele sinusale ale extracţiei dentare se pot produce la:
a)Toţi dinţii arcadei superioare;
b)Incisivii şi caninii superiori;
c)Premolarii şi molarii superiori;
d)Premolarii şi molarii inferiori;
e)Nu contează localizarea dintelui extras.
84. CS. În cazul unei fracturi de perete alveolar, cînd fragmentul osos rămîne ataşat de
periost, se va face:
a)Deperiostarea şi desprinderea fragmentului osos, apoi regularizarea marginilor osoase şi
sutura;
b)Repunerea fragmentului detaşat la loc şi sutura gingivomucoasei;
c)Sutura fragmentului la periostul existent şi pansament supraalveolar compresiv;
d)Îndepărtarea fragmentului numai cu electrocauterul;
e)Deperiostarea fragmentului şi electrocauterizarea periostului
87. CS. Nervul alveolar inferior adesea este lezat în timpul extracţiei dintelui:
a)Primului premolar;
b)Molarului de 6 ani;
c)Al doilea molar;
d)Molarului de minte;
e)Al doilea premolar.
88. CS. În mod normal timpul în care se formează chiagul în alveolă este de:
a)30-50 minute;
b)20-40 minute;
c)15-20 minute;
d)O oră;
e)50-60 minute.
91. CS. Complicaţiile septice postanestezice în fosa subtemporală apar în special după:
a)Anestezia plexală sau prin baraj;
b)Anestezia la gaura incisivă sau infraorbitară;
c)Anestezia la spina Spix sau la tuberozitate;
d)Anestezia la gaura mandibulară sau palatinală;
e)Anestezia topică.
92. CS. Planşeul bucal este împărţit de muşchiul milohioidian în două compartimente:
a)Posterior şi anterior;
b)Laterale;
c)Superior şi inferior;
d)Superior şi lateral;
REД.: 1
CATEDRA CHIRURGIE ORO-MAXILO-FACIALĂ ȘI IMPLANTOLOGIE DATA:
ORALĂ „ARSENIE GUȚAN”
Pag. 1/103
e)Inferior şi medial.
93. CS. Cea mai des întîlnită cauză a perforării fundului sinusului este:
a)Rezecţia de os la înlăturarea tumorilor;
b)Extracţia molarilor superiori;
c)Coma sifilitică;
d)Osteoradionecroză;
e)Trauma osului maxilar.
94. CS. Accidentele sinuzale ale extracţiei dentare se pot produce la:
a)Toţi dinţii arcadei superioare;
b)Incisivii şi caninii superiori;
c)Premolarii şi molarii superiori;
d)Premolarii şi molarii inferiori;
e)Nu contează localizarea dintelui extras.
98. CS. Prin ductul (canalul) Wharton se elimină saliva din glanda:
a)Parotidă;
b)Sublinguală;
c)Accesorii;
d)Submandibulară;
REД.: 1
CATEDRA CHIRURGIE ORO-MAXILO-FACIALĂ ȘI IMPLANTOLOGIE DATA:
ORALĂ „ARSENIE GUȚAN”
Pag. 1/103
e)Palatinală.
99. CS. Prin ductul (canalul) Bartholomini se elimină saliva din glanda:
a)Submandibulară;
b)Sublinguală;
c)Parotidă;
d)Accesorii;
e)Palatinală.
102. CS. În care din următoarela tehnici de anestezie este mai mare riscul de a se produce
lipsa temporală a vederii:
a)Anestezia la gaura palatină;
b)Anestezia la gaura suborbitară;
c)Anestezia tuberală;
d)Anestezia la gaura incisivă;
e)Anestezia nervului alveolar inferior.
105. CS. Care din substanţele anestezice enumerate mai jos fac parte din grupa derivaţilor
esterici:
a) procaina (Novocaina)
b) bupivacaina
c) epinefrina
d) articaina
e) mepivacaina
106. CS. Care este anestezia locală în care se obține anestezia dintelui, dar nu și a parților
moi:
a) anestezia topică
b) anestezia locală prin infiltratie
c) anestezia tronculară-periferică
d) anestezia bazală
e) anestezia intraligamentară
107. CS. Anestezia topică se poate folosi pentru anestezia nervului:
a) lingual, în șantul mandibulo —lingual , în dreptul molarului de minte
b) alveolar supero-anterior
c) mentonier
d) incisiv
e) alveolar inferior
109. CS.Care este teritoriul anesteziat obținut după anestezia nervului nazo-palatin:
a) cele două treimi posterioare ale fibromucoasei palatine
b) treimea anterioară a fibromucoasei palatine
c) gingia palatină din dreptul molarilor superiori
d) septul nazal , baza și aripa nasului
e) podeaua nazală și celulele etmoidale
e) anestezia intraligamentară
115. CS. Profunzimea de depunere a soluţiei anestezice pentru anestezia nervului alveolar
inferior la gaura mandibulară pe cale endoorală este:
a) 1,5-2 cm;
b) 2-2,5 cm;
c) 2-3 cm;
d) 2,5-3,5 cm;
e) 4-4,5 cm.
119. CS. Contraindicațiile relative generale ale extracției dentare pot fi:
a) boli cardiovasculare cu risc mediu
b) tratamente anticoagulante
c) tulburari urinare
d) colecistita
e) abcese perimandibulare
126. CS. După extracția unui dinte monoradicular, epitelizarea plăgii are loc în:
a) 10-12 zile
b) 12-16 zile
c) 16-18 zile
d) 20-22 zile
e) 24-30 zile
127. CS. După extracția unui dinte pluriradicular, epitelizarea plăgii are loc în:
a) 14-18 zile
b) 19-23 zile
c) 24-28 zile
d) 20-32 zile
e) 33-40 zile
128. CS. În cazul prezenței procesului inflamator în alveola unui dinte monoradicular
extras, epitelizarea durează mai mult cu:
a) 1 săptămînă
b) 2 săptămîni
c) 3 săptămîni
d) 4 săptămîni
e) Mai mult de 4 săptămîni
129. CS. În cazul prezentei procesului inflamator în alveola unui dinte pluriradicular
extras, epitelizarea durează mai mult cu:
a) 1 săptămînă
REД.: 1
CATEDRA CHIRURGIE ORO-MAXILO-FACIALĂ ȘI IMPLANTOLOGIE DATA:
ORALĂ „ARSENIE GUȚAN”
Pag. 1/103
b) 2 săptămîni
c) 3 săptămîni
d) 4 săptămîni
e) Mai mult de 4 săptămîni
130. CS. La a cîta zi după extracție, alveola se umple cu țesut granular de regenerare:
a) 3-4 zile
b) 7-8 zile
c) 2 saptamini
d) 3 saptamini
e) 4 saptamini
132. CS. La a cîta zi după extracție se determină histologic trabecule osteoide pe fundul și
pereții alveolei:
a) 1 săptămînă
b) 2 săptămîni
c) 3 săptămîni
d) 4 săptămîni
e) 5 săptămîni
133. CS. În ce termen după extracție are loc începerea formării țesutului osos spongios?
a) 14 zile
b) 21 zile
c) la finalul primei luni
d) la mijlocul lunii a doua
e) la finalul lunii a doua
a) 2-4 luni
b) 4-6 luni
c) 6-8 luni
d) 8-10 luni
e) 10-12 luni
140. CS. Contraindicații relative ale extracției dentare sunt următoarele cu excepția:
a) corticoterapie prelungită
b) extracțiile în leucemii cronice în fază compensate
c) leucemia acută
d) diabet zaharat
e) in primele 6 luni de la producerea unui infarct miocardic
REД.: 1
CATEDRA CHIRURGIE ORO-MAXILO-FACIALĂ ȘI IMPLANTOLOGIE DATA:
ORALĂ „ARSENIE GUȚAN”
Pag. 1/103
141. CS. Care afirmație este falsă cu privire la extracția propriu-zisă a dintelui:
a) se verifică dacă nu există gingie aderentă care se va rupe la îndepărtarea dintelui din
alveolă
b) se evită izbirea arcadei antagoniste în momentul în care dintele „scapă” din alveolă
c) gingia decolată în urma extracției dentare trebuie îndepărtată
d) marginile strivite, necrotice ale gingiei se îndepărtează
e) dintele extras se examinează dacă este întreg sau lipsesc fragmente din vârful rădăcinii
150. CS. În cazul anesteziei tronculare periferice se instalează blocarea cărui tip de
sensibilitate:
a) tactilă
b) dureroasă
c) temperatură
d) gustativă
e) secretorie
152. CM. Din punct de vedere al efectului anestezic al lidocainei (xilinei) sunt adevarate
urmatoarele afirmatii :
a) puterea anestezica este de 2 ori mai mare decat cea a procainei
b) instalarea anesteziei este mai lenta decat la procaina
c) instalarea anesteziei se face in circa 2-5 minute
d) durata anesteziei eficiente pentru actul terapeutic este lunga
e) toxicitatea lidocainei este de 2 ori mai mare fata de cea a procainei
REД.: 1
CATEDRA CHIRURGIE ORO-MAXILO-FACIALĂ ȘI IMPLANTOLOGIE DATA:
ORALĂ „ARSENIE GUȚAN”
Pag. 1/103
153. CM. Din punct de vedere al farmacocineticii si metabolismului lidocainei ( xilinei) sunt
adevarate urmatoarele afirmatii :
a) clorhidratul de lidocaina este partial absorbit dupa administrarea parenterala
b) clorhidratul de lidocaina este complet absorbit dupa administrarea parenterala
c) rata de absorbtie in fluxul sanguin a clorhidratului de lidocaina este dependenta in primul
rand de prezenta sau absenta agentului vasoconstictor
d) clorhidratul de lidocaina este metabolizat foarte lent
e) clorhidratul de lidocaina este metabolizat in proportie de aproximativ 90 % la nivel hepatic
155. CM. Printre reactiile adverse date de lidocaina ( xilina ) sau in caz de supradozaj se pot
intalni:
a) manifestari SNC
b) manifestari hepatice
c) manifestari renale
d) manifestari alergice
e) manifestari cardio-vascular
158. CM.Printre substantele anestezice locale folosite in mod curent in medicina dentara si
chirurgia oro-maxilo-faciala se numara :
a) adrenalina
b) articaina
c) prilocaina
d) cocaina
e) bupivacaina
159. CM.Adrenalina :
a) este o catecolamina
b) in literatura anglo-saxona este numita epinefrina
c) nu este un vasoconstrictor foarte eficient
d) se prezinta sub forma de sare hidrosolubila in concentratii de 1:50 000 pana la 1:200 000
e) se prezinta sub forma de sare liposolubila
160. CM.Noradrenalina :
a) este un analog sintetic al vasopresinei
b) are efecte similare cu cele ale adrenalinei
c) prezinta o serie de dezavantaje , unele generale , cum ar fi hipertensiunea arteriala marcata
d) prezinta o serie de dezavantaje in ceea ce priveste anestezia locala legate de o
vasoconstrictie mult mai redusa ls locul injectarii
e) in literatura anglo-saxona este numita si nor-epinefrina
162. CM.Felipresina :
a) Este un vasoconstictor local catecolaminic
b) este un vasoconstictor local non-catecolaminic , derivat de vasopresina
c) nu are efecte directe de tip adrenergic asupra miocardului , deci riscul folosirii ei la
pacientii cu afectiuni cardio-vasculare este semnificativ redus
d) are efect ocitocic fiind contraindicata la gravide
e) in literatura anglo-saxona se mai numeste epinefrina
165. CM.In medicina dentara si chirurgia oro-maxilo-faciala anestezia plexala este folosita
pentru:
a) extractii dentare
b) rezectii apicale
c) inserarea de implanturi dentare
d) detartraje
e) adaptarea unei coroane dentare la nivelul coletului
172. CM.Punctia anestezica pe cale orala in cazul anesteziei la „gaura infraorbitala" se practica
:
a. in fosa canina
b. in mucoasa mobila
c. deasupra si lateral de radacina incisivului lateral
d. deasupra si lateral de radacina caninului
e. in dreptul radacinii caninului
174. CM.Pe langa tehnica clasica de anestezie a nervului alveolar inferior (anestezia la spina
Spix) se mai descriu si urmatoarele tehnici alternative :
a. procedeul Hoffer
b. procedeul Escat
c. tehnica Veisbrem
d. tehnica D.Theodorescu
e. tehnica Gaw-Gates
175. CM.Teritoriul anesteziat prin anestezia nervului mentonier si a nervului incisiv (anestezia
la gaura mentoniera) cuprinde :
REД.: 1
CATEDRA CHIRURGIE ORO-MAXILO-FACIALĂ ȘI IMPLANTOLOGIE DATA:
ORALĂ „ARSENIE GUȚAN”
Pag. 1/103
b. tratamentele anticoagulante
c. gradul de distructie coronara
d. relatia cu structurile vecine
e. configuratia radacinilor
184. CM.Extractia cu clestele a molarului de minte inferior (mandibular) erupt pe arcada are
urmatoarele indicatii :
a. radacinile molarului de minte inferior sunt drepta - paralele sau usor
divergente
b) radacinile molarului de minte inferior sunt recurbate distal
c) prezenta molarilor 1 si 2 inferiori integri
d) integritatea coroanei dentare a molarului de minte inferior care sa permita
priza clestelui
e)distructia coronara masiva a molarului de minte inferior
185. CM.Extractia cu elevatorul Lecluse a molarului de minte inferior are urmatoarele indicatii
:
a. radacinile molarului de minte inferior sunt drepte
b. radacinile molarului de minte inferior sunt recurbate distal
c. integritatea coroanei dentare a molarului de minte inferior care permite
realizarea parghiei cu elevatorul Lecluse
d) prezenta molarilor 1 si 2 integri,cu implantare favorabila
e)prezenta molarilor 1 si 2 integri,cu mobilitate de gradul II / III
190. CM.Intre accidentele datorate extractiei dentare se numara si leziunile dentare care pot fi :
a. fractura coronara a dintelui extras
b. fractura tuberozitatii maxilare
c. fractura corticalei linguale
d. luxatia dintelui vecin
e. luxatia ATM
e. utilizarea sindesmotoamelor
permanent
c) procese inflamatorii ale mucoasei linguale
d) prezenta pe arcada a dintelui temporar insotita de lipsa dintelui definitiv
la inspectie si palpare se poate constata vestibular sau oral o deformare de
consistenta dura care ar putea fi sediul dintelui inclus (deformatii osoase)
200. CM.Pentru stabilirea diagnosticului de incluzie dentara se folosesc mai multe tipuri de
investigatii radiologice printre care :
a. ortopantomografia
b. examenul radiologic cu film ocluzal
c. incidenta RIO
d. incidenta BELOT
e. radiografia de tip bite-wing
b. incluzia mezio-angulara
c. incluzia orizontala
d. incluzia verticala
e. incluzia disto-angulara
206. CM.Dupa natura tesutului acoperitor , incluziile molarilor de minte inferiori se pot
clasifica astfel :
a. incluzie in tesut moale („molar inclus submucos")
b. incluzie in tesut de granulatie
c. incluzie osoasa partiala
d. incluzie osoasa totala („molar total inclus")
e. incluzie osoasa orizontala
216. CM.Tipurile de incizie descrise pentru odontectomia molarului de minte inferior sunt :
a. incizia „in L"
b. incizia „plic"
c. incizia „in baioneta"
d. incizia verticala
e. incizia cu decolarea unui lambou „cu trei laturi"
218. CM.Printre tulburarile asociate eruptiei si / sau incluziei molarului de minte superior se
numara :
a. complicatii septice usoare
b. complicatii septice severe
c. complicatii nervoase
d. complicatii vasculare
e. complicatii chistice / tumorale
c. lamboul trapezoidal
d. lamboul „in L"
e. lamboul linear
231. CM.Dezavantajele lamboului intrasulcular triunghiular (sau „in L") in rezectia apicala
sunt:
a. ofera un acces favorabil pentru chirurgia parodontala
b. este indicat pentru dintii cu radacini scurte
c. decolarea lamboului este dificila la inceput,tractionarea este dificila
d. inciziile trebuie sa fie prelungi in cazul dintilor cu radacini lungi
e. interesarea prinincizie a festonului gingival poate duce la un deficit
fizionomic,in special in dreptul coroanelor protetice
232. CM.Dezavantajele lamboului gingival „in plic" realizat pentru abordul palatinal in rezectia
apicala sunt :
a. decolarea lamboului este dificila
b. tensiunea asupra lamboului este excesiva
c. accesul si vizibilitatea radacinilor sunt minime
d. concomitent se poate practica si gingivectomia
e. repozitionarea lamboului nu ridica probleme existand puncte de referinta
233. CM.Principiile generale privind incizia si crearea lambourilor in rezectia apicala cuprind :
a. incizia se va realiza print-o miscare ferma si continua
b. incizia poate sa intersecteze o cavitate osoasa deja existenta
c. inciziile verticale trebuie practicate de-a lungul eminentelor radiculare
d. incizia verticala nu se va extinde in mucoasa mobila
e. baza lamboului trebuie sa fie mai larga decat marginea sa libera
235. CM.Despre osteotomie in cadrul rezectiei apicale sunt adevarate urmatoarele afirmatii :
a. punctul initial de osteotomie se va practica la 2-3 mm mai spre cervical
decat lungimea estimata a radacinii
b) freza va fi tinuta in unghi de 45 de grade cu axul dintelui
c) se va perfora corticala pana in apropierea radacinii
d) freza va fi tinuta perpendicular pe axul dintelui
fereastra osoasa de acces nu trebuie largita pentru a obtine un bun abord
al leziunii periapicale
236. CM.Dificultati operatorii ale chiuretajului periapical in cadrul rezectiei apicale pot fi
a. aderenta tesutului patologic periapical la planul osos sau apexul dentar
b. aderenta tesutului patologic periapical de fibromucoasa palatina
c. aparitia unei comunicari oro-nazale sau oro-sinuzale
d. perforarea fibromucoasei palatine
e. perforarea camerei pulpare
axul dintelui,centrata
c) cavitatea realizata pentru obturatia retrograda trebuie sa aiba pereti
suficient de grosi si sa fie suficient de profunda pentru a retentiona
materialul de obturatie
d) prepararea cavitatii retrograde se face folosind freza con invers
prepararea cavitatii retrograde se face folosind freza sferica
240. CM.Materialul ideal pentru obturatia retrograda in cadrul rezectiei apicale ar trebui sa
indeplineasca simultan urmatoarele deziderate :
a. sa realizeze sigilarea tridimensionala a canalului radicular
b. sa nu influenteze cresterea microbiana
c. sa fie solubil
d. sa prezinte radioopacitate
e. sa stimuleze regenerarea tisulara periradiculara
invers
246. CM.In mod curent se folosesc urmatoarele tehnici chirurgicale de corectare a frenurilor
labiale :
a)frenectomia
b) frenoplastia in „Z"
c) frenoplastia in „Y"
d) frenoplastia cu palatoplastie
a. frenoplastia cu vestibuloplastie
247. CM.In mod curent se folosesc urmatoarele tehnici chirurgicale de corectare a frenurilor
linguale :
a. frenectomia
b. frenoplastia in „Z"
c. frenoplastia cu vestibuloplastie
d. frenotomia
e. frenoplastia „in plic"
256. CM.Despre alveoloplastia crestelor alveolare edentate sunt adevarate urmatoarele afirmatii
:
a. metoda este indicata in cazul unui proces alveolar edentat neregulat (cu
exostoze)
b) metoda este indicata in cazul unei creste alveolare ascutite (in „lama de
cutit")
c) are ca scop remodelarea suportului osos in vederea protezarii mobile
d) principalul avantaj al acestei tehnici este reducerea marcata a inaltimii
si/sau latimii crestei alveolare
incizia folosita se face pe versantul vestibular al crestei alveolare
257. CM.Despre rezectia modelanta a spinei nazale anterioare sunt adevarate urmatoarele
afirmatii :
a. spina nazala anterioara accentuata apare de obicei dupa o resorbtie
marcata a crestei alveolare in regiunea frontala inferioara
b) nu favorizeaza o imbunatatire a adaptarii marginale a protezelor totale
c) rezectia modelanta se poate efectua cu pensa ciupitoare de os
d) rezectia modelanta se poate efectua cu ajutorul instrumentarului rotativ
b. dupa sutura cu fire separate,se reaplica proteza rebazata
260. CM.Mecanismele patogene care stau la baza supuratiilor perimaxilare sau ale spatiilor
fasciale sunt :
a. calea transosoasa
b. calea submucoasa
c. calea mucoasa
d. calea directa
e. calea limfatica
b. anomalii dento-maxilare
c. complicatiile extractiei dentare
d. complicatiile anesteziei loco-regionale
e. sinuzita rinogena
afectate
c) inciziile cutanate sunt mici
d) drenajul supuratiei se practica preferabil cu tuburi fixate la tegument sau
mucoasa spalaturile antiseptice efectuate sunt unidirectionale
270. CM.Aspectele clinice ale supuratiei spatiului vestibular in faza subperiostala se refera la :
a. la palpare se deceleaza o zona de fluctuenta
b. apar dureri intense,continue
c. fibromucoasa corespunzatoare dintelui cauzal este congestionata si
edematiata
d) se deceleaza o tumefactie fara limite precise
tumefactia nu este dureroasa la palpare
b. celulita
c. tromboza sinusului cavernos
d. abcesul cerebral
e. meningita
e. tuberculoza
298. CM.La nivelul oaselor maxilare se descriu urmatoarele entitati patologice in cazul
infectiei cu sifilis :
a. sancrul sifilitic
b. sifiloamele
c. gomele
d. sifilidele
e. tuberculii
305. CM.Despre sinuzita maxilara de cauza dentara sunt adevarate urmatoarele afirmatii :
a. este cea mai frecventa afectiune sinuzala intalnita la sugari
b. este cea mai frecventa afectiune sinuzala rezultata in urma interactiunilor
patologice dintre structurile dento-parodontale invecinate si sinusul maxilar
c) este rara la copii si tineri
d) se intalneste de obicei la adulti
e) are o incidenta relativ scazuta in randul populatiei generale
308. CM.Semnele clinice ale sinuzitei maxilare cronice de cauza dentara sunt :
a. durere iradianta in zona sinusului afectat
b. obstructie nazala si tuse iritativa
c. stare generala alterata,inapetenta,curbatura
d. refluarea lichidelor pe nas (in comunicarile oro-sinuzale)
e. halena fetida
316. CM.Despre cura radicala a sinusului maxilar sunt adevarate urmatoarele afirmatii :
a. are ca scop indepartarea in totalitate a mucoasei sinusului maxilar
b. are ca scop indepartarea partiala a mucoasei sinuzale inflamate
c. in cazul sinuzitei maxilare cronice de origine dentara procedeul chirurgical
cel mai indicat este Caldwell-Luc
REД.: 1
CATEDRA CHIRURGIE ORO-MAXILO-FACIALĂ ȘI IMPLANTOLOGIE DATA:
ORALĂ „ARSENIE GUȚAN”
Pag. 1/103
mandibulare
b) poate determina o fractura directa a mandibulei
c) este caracteristica traumatismelor prin arme de foc
d) poate determina o fractura indirecta a mandibulei
e) produce cel mai frecvent fractura intracapsulara a capului condilului
mandibular
b. durere spontana
c. mobilitate anormala a fragmentelor osoase
d. modificari ale raporturilor de ocluzie
e. edemul partilor moi
357. CM.In plan vertical,zonele de maxima rezistenta ale masivului facial sunt reprezentate de
:
a. stalpul anterior (canin)
b. stalpul inferior (palatinal)
c. stalpul lateral (maxilo-malar)
d. stalpul posterior (pterigoidian)
e. stalpul superior (supraorbital)
369. CM.Semnele clinice ale fracturilor anterioare fara deplasare ale osului malar sunt :
a. asimetrie faciala prin infundarea reliefului malar
b. echimoza palpebrala „in monoclu"
c. discreta hipoestezie in teritoriul nervului infraorbital
d. exoftalmie sau enoftalmie
e. uneori epistaxis unilateral
370. CM.Semnele clinice ale fracturilor posterioare cu deplasare ale osului malar sunt :
a. infundarea reliefului osos al arcadei temporo-zigomatice cu perceperea
unei discontinuitati osoase „in treapta"
b) discreta echimoza in dreptul arcadei temporo-zigomatice
c) tulburari functionale oculare
d) tulburari de sensibilitate in teritoriul nervului infraorbital
e) limitarea miscarilor mandibulare
dentare
e) daca exista deplasare minima si se reuseste reducerea fracturii,se practica
tratamentul endodontic cu obturatia de canal si imobilizarea rigida a dintelui
pentru 2-3 luni
377. CM.Tratamentul avulsiei dentare prin replantarea dintelui la locul accidentului consta in :
a. inspectia dintelui pentru indepartarea detritusurilor
b. palparea dintelui pentru verificarea integritatii sale
c. irigarea dintelui cu ser fiziologic
d. introducerea imediata a dintelui in alveola
e. mentinerea unei presiuni semnificative asupra dintelui pana cand pacientul
ajunge in serviciul de specialitate
378. CM.Un dinte avulsionat poate fi adus in siguranta pana la un serviciu de specialitate in
vederea replantarii astfel :
a. mentinut in lapte
b. mentinut in apa potabila
c. mentinut in mediu uscat
d. mentinut in ser fiziologic
e. mentinut in solutie antiseptica
REД.: 1
CATEDRA CHIRURGIE ORO-MAXILO-FACIALĂ ȘI IMPLANTOLOGIE DATA:
ORALĂ „ARSENIE GUȚAN”
Pag. 1/103
382. CM.Hiperplazia :
a. se defineste ca o cavitate patologica cu continut lichidian
b. reprezinta o proliferare dismorfica a tesutului din care deriva
c. este constituita dintr-o masa tisulara proliferativa,bine diferentiata
d. este intr-o oarecare masura autolimitanta
e. prezinta capacitate de crestere autonoma
391. CMDiagnosticul diferential al chistului dermoid situat sub planul muschiului milohioidian
se poate face cu :
REД.: 1
CATEDRA CHIRURGIE ORO-MAXILO-FACIALĂ ȘI IMPLANTOLOGIE DATA:
ORALĂ „ARSENIE GUȚAN”
Pag. 1/103
e. ranula suprahioidiana
417. CM.Botriomicomul :
a. este granulomul piogen localizat la nivelul mucoasei labiale,linguale sau
jugale
b) apare pe fondul unei iritatii acute
c) este in legatura cu un dinte care prezinta o carie subgingivala
d) apare pe fondul unei igiene orale deficitare
e) este legat de traumatizarea mucoasei in momentul contactului arcadelor
dentare (ex.:traumatisme acute ale mucoasei prin muscare in timpul
miscarilor functionale)
423. CM.Papilomul :
a. este o proliferare tumorala benigna a stratului spinos al epiteliului
b. cauza probabila a aparitiei sale este infectia cu virusul papiloma uman (HPV)
c. suprafata tumorii este neteda
d. se manifesta clinic ca o formatiune tumorala cu crestere exofitica, verucoasa sau
onopidiforma
e. nu prezinta prelungiri digitiforme
425. CM.Fibromul :
a. este o formatiune tumorala intalnita extrem de rar la nivelul mucoasei
REД.: 1
CATEDRA CHIRURGIE ORO-MAXILO-FACIALĂ ȘI IMPLANTOLOGIE DATA:
ORALĂ „ARSENIE GUȚAN”
Pag. 1/103
cavitatii orale
b) se manifesta clinic sub forma unor leziuni nodulare
c) prezinta o baza de implantare sesila sau pediculata
d) localizarea este variata la nivelul cavitatii orale,putand fi situat pe mucoasa
linguala,jugala,la nivelul buzelor,palatului,planseului bucal sau gingivo-
mucoasei procesului alveolar
e) nu se intalneste niciodata localizat la nivelul tegumentelor cervico-faciale
430. CM.Schwannomul :
a. se prezinta clinic sub forma unei mase nodulare fixate pe planurile
adiacente
b) se asociaza in mod tipic cu traiectul unui nerv
c) pentru localizarile endoosoase,manifestarea clinica este de parestezie sau
anestezie in teritoriul nervului din care provine
d) evolueaza prin crestere constanta
e) la nivelul cavitatii orale apare cel mai frecvent la nivelul limbii
431. CM.Hemangiomul :
REД.: 1
CATEDRA CHIRURGIE ORO-MAXILO-FACIALĂ ȘI IMPLANTOLOGIE DATA:
ORALĂ „ARSENIE GUȚAN”
Pag. 1/103
adiacenti
c) impinge pachetul vasculo-nervos alveolar inferior spre creasta alveolara
d) induce liza corticalelor osoase in zonele unde acestea sunt mai subtiri si
mai putin dense
e) radiologic,apare sub forma unei leziuni osoase radiotransparente
468. CM.Odontomul :
a. in stadiul matur este format din smalt si dentina,precum si din cantitati
variabile de pulpa si cement
b) prezinta doua forme anatomo-clinice
c) forma compusa este constituita sub forma unui conglomerat de smalt si
dentina,fara a avea configuratia unui dinte
d) forma compusa este mai frevent localizata in zona anterioara
e) forma complexa este mai frecvent localizata in zona molara
469. CM.Odontomul :
a. se poate dezvolta in locul unui dinte (aparenta anodontie)
b. poate fi in vecinatatea unor dinti erupti,inducand divergenta radacinilor
acestora
c) imaginea radiologica este de radiotransparenta
d) poate impiedica eruptia unui dinte,care ramane inclus intraosos
e) tratamentul este chirurgical si consta in excizia in totalitate
471. CM.Cementoblastomul :
a. ste o proliferare de tip hamartrom a cementoblastilor cu formarea unei colectii
dezorganizate de cement in jurul radacinii unui dinte
b. afecteaza mai frecvent dintii maxilari
c. se prezinta ca o aparenta expansiune volumetrica a radacinilor unui dinte (premolar sau
molar)
d. dintele implicat este mobil
e. radiologic se caracterizeaza prin prezenta unei radioopacitati marcate care inglobeaza
radacinile dintelui
473. CM.Osteomul :
a. are caracter solitar in marea majoritate a cazurilor
b. la nivelul oaselor maxilare localizarea predilecta este la nivelul tuberozitatii
maxilare
c) se poate localiza la nivelul condilului mandibular
d) se poate localiza la nivelul sinusului frontal
e) poate fi periostal si/sau endostal
474. CM.Osteoblastomul :
a. este o tumora osoasa cu o incidenta crescuta
b. apare mai frecvent la mandibula,in zona posterioara
c. se manifesta clinic printr-o discreta deformare osoasa
d. consistenta este fluctuenta
e. radiologic se prezinta sub forma unei radiotransparente rotunde,bine
delimitate,care prezinta focare multiple de radioopacitate
483. CM.Condromul :
a. este o tumora benigna alcatuita din cartilaj hialin matur
b. este frecvent intalnit in teritoriul oro-maxilo-facial
c. este frecvent intalnit la nivelul premaxilei,septului nazal,condilului
mandibular si corpului mandibulei
d) are o evolutie rapida,agresiva
e) radiologic are aspectul unei radiotransparente uniloculare cu o zona
centrala de radioopacitate
487. CM.Cherubismul :
a. este o afectiune rara,cu caracter familial,autozomal dominant
b. se manifesta clinic inca de la nastere
c. pacientii prezinta multiple leziuni cu celule gigante ale maxilarului
d. leziunile cu celule gigante ale maxilarului sunt unilaterale
e. da aspect facial „bucalat"
b. agentii infectiosi
c. deficitul imunitar
d. factorii nutritionali
e. virusul herpes simplex
492. CM.Semnele obiective in cadrul anamnezei unui pacient cu tumora maligna oro-maxilo-
faciala pot fi :
a. leziuni ale buzei sau tegumentelor cervico-faciale fara tendinta de
vindecare
b) senzatie persistenta de corp strain in cavitatea orala sau orofarnge
c) deformari ale contururilor cervico-faciale
d) hemoragii minore persistente fara cauza evidenta la nivelul cavitatii orale
e) epistaxis minor bilateral
493. CM. Zonele orale de maxim risc in aparitia tumorilor maligne oro-maxilo-faciale sunt :
a. buza
b. planseul bucal
c. tuberozitatea maxilara
d. palatul dur
e. marginile laterale ale limbii
494. CM. Leziunile cu potential de malignizare ale mucoasei cavitatii orale sunt :
a. lichenul plan
b. leucoplazia
c. disfagia sideropenica (Sd. Plummer-Vinson)
d. eritroplazia
e. glosita sifilitica
495. CM.Leucoplazia :
a. este definita ca fiind o pata sau placard alb,care nu poate fi indepartata prin stergere,mai
mare de 5 mmcare nu poate fi incadrata in nici o alta entitate patologica
b. este o afectiune a mucoasei orale cu etiologie incerta
c. se manifesta clinic sub forma de placarde leucoplazice alternand cu peterosii de
eritroplazie
d. reprezinta expresia clinica a displaziei mucoasei,de diferite grade
e. se pot identifica uneori si focare de carcinom in situ
a. este definita clinic ca fiind o pata rosie,cu aspect catifelat,care nu poate fi indepartata prin
stergere si care nu poate fi incadrata in nici o alta entitate patologica
b. poate fi omogena,nodulara sau verucoasa proliferativa
c. se mai numeste boala Bowen
d. este expresia clinica a displaziei de diferite grade,cu zone de displazie de gradul III pe care
se grefeaza multiple focare de neoplazie intraepiteliala (carcinom in situ)
e. se manifesta clinic sub forma de placarde leucoplazice alternand cu pete rosii de
eritroplazie
498. CM.Eritroplazia:
a. se mai numeste boala Bowen
b. este definita clinic ca fiind o pata rosie cu aspect catifelat care nu poate fi indepartata prin
stergere si care nu poate fi incadrata in nici o alta entitate patologica
c. se prezinta clinic rareori izolata, cel mai frecvent fiind asociata cu leucoplazia
d. este o leziune cu potential de malignizare
e. are caracter reversibil
501. CM.Forma infiltrativ, nodulara de debut a tumorilor maligne orale se caracterizeaza prin:
a. suprafata leziunii este brazdata de santuri cu aspect ulcerativ-fisural
b. este caracteristica tumorilor maligne orale cu debut la nivelul glandelor salivare mici
c. prezenta unui nodul ce se dezvolta la nivelul submucoasei
d. formatiunea nodulara prezinta limite precise in profunzime
e. mucoasa aacoperitoare prezinta ulceratii de la debutul afectiunii
502. CM.In perioada de stare, caracteristica pentru tumorile maligne ale partilor moi orale, este:
a. indurarea bazei leziunii
b. edemul
c. infiltrarea difuza
d. fixarea formatiunii
e. intreruperea continuitatii osoase
REД.: 1
CATEDRA CHIRURGIE ORO-MAXILO-FACIALĂ ȘI IMPLANTOLOGIE DATA:
ORALĂ „ARSENIE GUȚAN”
Pag. 1/103
506. CM.Semnele clinice ale tumorilor maligne ale oaselor maxilare, sunt:
a. epistaxis bilateral
b. durere
c. tumefactie
d. echimoze in fundurile de sant vestibulare
e. semne dentare
507. CM.Pentru tumorile maligne ale mandibulei se intalnesc urmatoarele semne indirecte
(asociate):
a. modificare acuitatii vizuale
b. hipoestezia sau anestezia in teritoriul de inervatie a nervului alveolar
c. nestezia in teritoriul nervului infraorbital (senzatie de obraz de carton)
d. trismus
e. tulburari functionale in masticatie, deglutitie si fonatie
509. CM.Forma superficiala de debut a unei tumori maligne de buza se caracterizeaza prin:
REД.: 1
CATEDRA CHIRURGIE ORO-MAXILO-FACIALĂ ȘI IMPLANTOLOGIE DATA:
ORALĂ „ARSENIE GUȚAN”
Pag. 1/103
c. metode imagistice
d. metode antroplogice
e. markeri tumorali, flow-citometrina
520. CM.Metodele imagistice folosite pentru diagnosticarea unei tumori maligne oro-maxilo-
faciale sunt:
a. examenul radiologic uzual
b. tomografia computerizata
c. rezonanata magnetica
d. flow-citometria
e. metode imagistice ultrasonice
535. CM.Cragmentele:
a. sunt zgomote articulare caracteristice asemanatoare celor produse de strangerea in mana a
unui bulgare de zapada
b. sunt zgomote intraarticulare de scurta durata
c. apar in timpul miscarilor de deschidere sau inchidere, propulsie sau lateralitate
d. sunt unice
e. semnaleaza alterarea relatiei normale disc-condil
d. hipermobilitate articulara
e. specifice sunt crepitatiile care insotesc miscarile articulare
552. CM.Principiile de tratament ale afectiunilor articulare degenerative de tip artrozic cuprind:
a. artroscopia
b. terapia ocluzala
c. antiinflamatoare nesteroidiene
d. antibioterapie
e. fizioterapie
560. CM.Despre plagile glandelor salivare si canalelor de excretie ale acestora sunt adevarate
urmatoarele afirmatii :
a. patologia traumatica afecteaza in special glanda parotida
b. hemoragia poate fi externa sau poate determina un hematom progresiv intraparotidian
c. in cazul sectionarii traumatice a trunchiului sau ramurilor nervului facial se indica
neuroplastia imediata
d. intreruperea continuitatii canalului Stenon necesita fie sutura fie repozitionarea trans-jugala
a segmentului posterior
e. in lipsa unui tratament imediat , sechelele cele mai frecvente sunt hemipareza nervului
facial si fistula cervicala
563. CM.Sialolitiaza glandei submandibulare se manifesta clinic prin triada salivara care
cuprinde :
a. colica salivara
b. calculul salivar intraglandular
c. periwhartonita
d. abcesul salivar
e. „tumora salivara"
592. CM.Avantajele utilizarii placutei palatinale in cazurile clinice cu despicaturi largi sunt :
a. usureaza alimentatia prin facilitarea succiunii
b. ghideaza cresterea segmentelor maxilare care tind sa se uneasca pe liniamediana
c. impiedica interpozitionarea limbii in despicatura
d. se asociaza cu folosirea suzetei care stimuleaza succiunea
e. elimina folosirea suzetei care reprezinta un factor negativ in modelul de crestere a
segmentelor maxilare aflate pe linia mediana