Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Intarzierea in Dezvoltarea Limbajului Si Terapia Specifica
Intarzierea in Dezvoltarea Limbajului Si Terapia Specifica
1
întârziere psiho-cognitivă ușoară dobândită, dificultăți de învățare (dislexo-
disgrafia)!!!
Însă în cazul în care nu a reuşit să îşi însuşească nici măcar cuvintele elementare şi
înţelegerea mesajelor limbajului, atunci ne putem gândi la tulburări de limbaj
patologice!
În literatura de specialitate sunt descrise 2 tipuri de tulburări de dezvoltare:
tulburarea limbajului expresiv (de exprimare) şi tulburarea mixtă a limbajului
receptiv şi expresiv (de înţelegere şi exprimare). Tulburarea mixtă a limbajului
receptiv şi expresiv este o problemă specifică dezvoltării limbajului la nivelul căruia
se manifestă perturbări semnificative de înţelegere şi producere a limbajului.
Există semne de alarmă care ne arată că dezvoltarea copilului este anormală:
0-2 ani:
- interes redus pentru mediu şi pentru cei care au grija de el;
- contact al ochilor şi zâmbet redus;
- absenţa răspunsului la sunete;
- absența gânguritului la sfârşitul primului an;
- eşecul în încercările de a merge la 15 luni;
- eşecul în a folosi mâinile pentru a manipula şi explora obiectele.
2-3 ani:
- interes redus faţă de alţi copii;
- folosire limitată a cuvintelor şi gesturilor pentru a-şi comunica nevoile;
- vorbirea repetitivă non-comunicativă sau ca un papagal;
- joc fără scop, foarte des repetat (exp. Se concentrează doar asupra unor părţi
ale unor obiecte, cum ar fi roţi, mânere, întoarcere obsesivă a paginilor unei
cărţi fără a încerca să recunoască şi să privească conţinutul).
3-5 ani:
- vorbire dificil de înţeles;
- joc puţin sau deloc imaginativ;
- interes redus în interacţiunile sociale;
- dificultăţi în alergat sau în păstrarea echilibrului;
2
- dificultăţi în folosirea creioanelor sau foarfecelor, în manipularea obiectelor
mici.
Pentru a elimina suspiciunile și diagnosticul patologic este foarte indicat a face cel
puțin 2 vizite la medicul specialist în neuropsihiatrie infantilă (prima vizită se va face
cât mai curând posibil- la 2/3 ani; iar cea de-a doua vizită, chiar dacă la prima vizită
NU s-a pus un diagnostic patologic, ci doar unul de întârziere în dezvoltarea
limbajului - după maxim 2 ani- la 4/5ani pentru a fi urmărită evoluția și dezvoltarea
limbajului copilului din această perioadă)!!!
La vizita medicală este importantă pentru medic observarea copilului, dar cea mai
importantă este descrierea cât mai amănunțite făcută de părinte (deorece timpul
necesar acordat observației, de obicei este mai mic, ideal ar fi o urmărire îndelungată
a copilului –cel puțin o săptămână și în diverse medii!)
Pentru o evaluare cât mai eficientă și pentru un diagnostic cât mai corect este
recomandat să faceți o listă de acasă cu TOT ceea ce vă deranjează și v-a pus semne
de întrebare, dar și filmulețe surprinzând copilul în acele momente care vă ridică
semnele de întrebare, și în momentele bune ale copilului- când dansează, când se
joacă în casă, afară/în parc cu copiii,în conversațiile cu adulții...etc!!!
La recomadarea medicului specialist, importante sunt și investigațiile neurologice
specifice (EEG/encefalograma)!!!
http://www.ted.com/talks/lang/ro/aditi_shankardass_a_second_opinion_on_learning_disorders.html
O dată cu apariția și diagnosticarea întârzierii în limbaj, se va începe cât mai
curând posibil terapia limbajului specifică, care va fi realizată/sub îndrumarea unui
logoped/psihopedagog!!!
Mai jos este prezentat un plan de terapiei specific acestei tulburări:
3
Planul de terapie pentru înţelegerea şi exprimarea limbajului, va urmări
dezvoltarea limbajului pe 3 niveluri :
I. Pronunţia
II. Formarea vocabularului
III. Formarea propoziţiilor şi frazelor
Într-o şedinţă de terapie care durează de regulă de la 1 oră până la 1h.30min/zi
(în funcție de caz) se vor atinge toate cele 3 niveluri, în funcţie de nivelul de
dezvoltare al fiecărui copil.
I. Pronunţia.
Pentru învăţarea pronunţiei sunetelor se va începe cu vocalele, apoi cu sunetele
cele mai uşor de pronunţat la cele grele şi se încheie cu grupurile consonantice.
Se va urmări ordinea sunetelor, în fucție de regiunea de articulare:
VOCALELE: A, E, I, O, U, Ă, Â.
PRIMA REGIUNE DE ARTICULARE:
- P, B, M
- F,V
A-II-A REGIUNE DE ARTICULARE:
- T, D, N
- L, R
- S, Z, Ţ
- Ş, J
- CE, CI, GE, GI
A-III-A REGIUNE DE ARTICULARE:
- C,G,H
- CHE, CHI, GHE, GHI
GRUPURILE DE VOCALE: OU, AI, EI, AE,EA,EU...etc
GRUPURILE CONSONANTICE: PR, BR, FR, VR, TR, DR, CR, GR, SC, ST, FL, CL, PL,
etc.
Mod de lucru:
-se depistează sunetele „problemă” și se lucrează, de obicei, în ordinea prezentată mai sus, astfel:
-se alătură câte o vocală sunetului -se formează silaba simplă (PA-PE-PI-PO-PU-PĂ-PÂ)- se
formează silaba dublă (PAPA-BABA...etc)- se formează cuvinte
4
monosilabice/bisilabice/polisilabice în poziție inițială/mediană/finală( PAT-APĂ-CAP)- se lucrează
cuvintele bisilabice și polisilabice după modelul anterior- se formează structuri simple/propoziții
simple (PE PAT, ÎN PAT, DUPĂ...PE PAT E O PATĂ...etc)- poezioare/rime simple (PIC-PIC-PIC,
M-A UDAT UN PIC)!
Fiecare silabă-cuvânt-propoziție se va emite de către copil de minim 3 ori consecutiv (exp: PA-PA-
PA, PAT-PAT-PAT, DUPĂ PAT-DUPĂ PAT-DUPĂ PAT...etc)
5
apoi locaţii din locuinţă (în baie, în dormitor, etc), din afara locuinţei (pe stradă, la
grădiniţă, la magazin, etc)- imagini: pas1 : ARATĂ (unde este) în baie! pas 2: UNDE ESTE
AICI?
-conceptele MARE/MIC, GROS/SUBȚIRE, LUNG/SCURT,
ÎMBRĂCAT/DEZBRĂCAT.....etc - se învaţă prin comparaţie, parcurgându-se mai multe
etape:
mai întâi se începe cu 2 obiecte de aceeaşi formă, culoare, textură cu alte 2 obiecte ce se
diferenţiază doar prin mărime, pentru a înţelege exact comparaţia mare-mic
(lung/subțire...etc) şi nu diferenţa de culoare, formă;
Cerințe: ARATĂ creionul mic,mare!- DĂ-MI creionul mic, creionul mare!- CUM ESTE creionul
acesta?
în a-II-a etapă se trece la două grupuri de obiecte- mari şi mici- de aceeaşi formă şi culoare
(exp: cercuri mari şi mici, mingi mari şi mici, etc)
Cerințe: Încercuiește obiectele mari sau Colorează obiectele mari și taie cu o linie pe cele mici
în a- III-a etapă se folosesc obiecte mari şi mici, care de data asta diferă ca formă, culoare,
grosime (exp: un cerc mic galben şi un pătrat mare roşu; o pisică şi un elefantant)
Cerințe: Colorează obiectele mici!
6
De preferat este să ne alcătuim noi întrebările pas cu pas și răspunsurile
anterior, apoi lucrăm povestea cu copilul pentru a-l putea îndruma în
răspunsuri clare și scurte!