si

Ia
F
INFECTIILE TRACTULUI

UM
GENITAL INFERIOR FEMININ

ing
rn
lea
E-
Mecanismul de aparare

s i
Tractul genital feminin este o cale deschisa intre exterior si cavitatea

Ia
peritoneala.
Totusi anumite mecanisme de aparare actioneaza la toate nivelele pentru a

F
preveni urcarea infectiei.

UM
1. Vulva -Inchiderea vulvei prin apozitia labiilor
-Vulva este captusita dintr-un epiteliu scuamos keratinizat stratificat
-Secretia glandelor apocrine de la nivelul vulvei are caracter acid cu
proprietati fungicide

2. Vaginul
ing
-Peretele anterior si posterior a vaginului sunt intr-o apozitie stransa
-Reactia acida a secretiilor vaginale
rn
-Vaginul este captusit de un epiteliu stratificat scuamos

-Inchiderea canalului cervical de catre dopul mucos cervical

lea

3. Cervix
-Desprinderea lunara a endometrului in timpul menstruatiei
4. Uterul
E-

-Miscarea ciliara in tubele fallopiene spre cavitatea uterina

5. Trompele
Etiopatogenie si clasificarea infectiilor

i
tractului genital

s
Ia
Exista mai multe criterii de clasificare ale infectiilor tractului genital feminin:
1-Functie de regiunea anatomica:

F
-Infectii genitale joase: Vulvita, Vaginita, Cervicita
-Infectii genitale inalte: Boala inflamatorie pelvina cuprinzand uterul (endometritis,

UM
myometritis), trompele fallopiane (salpingitis, hydrosalpinx, pyosalpinx), ovarele
(oophoritis, chist sau abces tubo-ovarian), pelvic peritonits, parametritis (tesut celular
pelvian)
2-Functie de agentii etiologici:
Infectii bacteriene:
ing
- Boli transmise sexual (BTS) (gonococ, bacilul Ducrey, Treponema pallidum…)
- Alti germeni: stafilococ, streptococ, Haemophilus vaginalis, piocianic, Listeria
rn
monocitogenes,germeni intenstinali (enterococ, enterobacterii, colibacil, proteus),
germeni anaerobi (Clostridium perfringens) TBC genitala.
lea

Infectii parazitare: Trichomonas vaginalis, Toxoplasma gondii

Infectii fungice: Candida albicans
Infectii virale: herpetic, papilomavirus, Condiloma accuminata, limfogranulomatoza
E-

benigna (boala Nicholas-Favre)

Alti germeni: Chlamydia trachomatis
Etiopatogenie si clasificarea infectiilor

i
tractului genital

s
Ia
3- Functie de sursa de infectiie, pot fi:
- Infectii exogene – agentii patogeni patrund n organismul femeii in:
►sarcina, nastere, lehuzie (starii de anergie specifice sarcinii se asociaza

F
lipsa conditiilor de asepsie, travalii prelungite, traumatism obstetrical.

UM
►avortul terapeutic, spontan si mai ales provocat
►raporturile sexuale – modalitate de transmitere a BTS
►explorari sau manevre endouterine – histerosalpingografie,
histerescopie, chiuretaj biopsic, insuflatii utero-tubare,

ing
diatermocauterizari.
-Infectii endogene – germenii care se gasesc in mod normal la nivelul
aparatului genital in stare saprofita si care sub influenta unor factori
favorizanti devin patogeni.
rn
Caile de propagare a infectiei pot fi:
-calea limfatica
lea

-calea sanguina (TBC, pneumococ)

-calea directa , caniculara
E-

-calea prin contiguitate, de la nivelul aparatului digestiv

Flora vaginala normala

si
Vaginul este un ecosistem in care

Ia
epiteliul vaginal serveste ca un
habitat pentru flora microbiana,

F
compusa predominant de Gram +,
Gram -, anaerobi si facultativ

UM
anaerobi.
Flora normala vaginala consta in
speciile Lactobacillus acidophylus,
facultativ anaerobi. Acestia

ing
reprezinta peste 95% din numarul
bacteriilor in vagin producand
↓PH, H2O2 si bacteriocin care
rn
este un desinfectant natural care
actioneaza in mentinerea balantei
lea

normale ale microorganismelor in

vagin si limiteaza cresterea altor
bacterii patogene.Epiteliul vaginal
E-

normal produce
glicogen→necesar dezvoltarii
lactobaciliilor.
PH normal vaginal post menarcha si

s i
premenopauza este intre 3,8-4,2. La acest

Ia
PH cresterea germenilor patogeni de
obicei este inhibata.

F
UM
Dereglarea PH vaginal normal poate altera
flora vaginala ducand la o crestere de
patogeni.
ing
Factorii ce pot altera flora vaginala includ :
rn
produsii de igiena feminina, contraceptivii, medicatia intravaginala,
antibiotice, actul sexual, corpi strainii, stress, denutritie, Infectia HIV,
lea

BTS.
Hormonii pot influenta si ei flora microbiana. Scaderea estrogenului sau
E-

crestera progesteronului→ risc crescut de infectie.

Vulvovaginitele

s i
Ia
Vulvovaginita sau scurgerea vaginala este una dintre
motivele principale pentru femei a se adresa la medicul

F
obstetrician-ginecolog.

UM
Reprezinta una din cele mai frecvente afectiuni genitale
feminine care are drept cauza infectia, alergia sau boli
sistemice.
Diagnosticul:
ing
1- Anamneza minutioasa- APF,APP, tratamente anterioare (Ab,
anticonceptionale), activitate sexuala (numar parteneri, obiceiuri
rn
sexuale, masuri de igiena)
- Se va aprecia simptomatologia clinica ( senzatia de
lea

arsura, dispareunie, prurit) si caracterele secretiei

vaginale
E-
Examenul clinic:
- Modificarile organelor genitale externe,

s i
- Existenta si caracterul limfoadenopatiei inghinale.

Ia
- EVV va aprecia caracteristicile secretiei vaginale:
consistenta, vascozitate, culoare, miros.

F
- Se vor identifica leziuni traumatice, malformatii

UM
congenitale vaginale sau leziunile caracteristice ale
peretelui vaginal si leziunile cervicale
Examene de laborator:
-PH vaginal
ing
-Examenul microscopic al secretiei vaginale intr-o solutie
rn
salina si intr-o solutie cu hidroxid de potasiu (KOH)10%
-Examenul bacteriologic
lea

-Antibiograma.
Se vor exclude infectiile urinare si parazitozele intenstinale,
E-

prezenta diabetului, alte boli sexuale transmisibile.

Clasificarea vulvovaginitelor
A)Vulvovaginitele primare

s i
1- La fetite- factori favorizanti:

Ia
-igiena precara;
-utilizarea de sapun sau creme inadecvate;

F
-imbracaminte sintetica, stransa;

UM
Existenta lor trebuie sa ia in considerare prezenta de corpi straini sau
abuzul sexual, dar si parazitozele intenstinale(oxiuri).
2- In perioada reproductiva
1] Bacteriana : - Gonoccoc( vezi BTS)

ing
- Bacterial vaginosis
2] Virala : - Herpes genital ( vezi BTS)
- veruci genitale ( vezi BTS)
rn
3] Chlamydia : ( vezi BTS)
4] Fungi : Infectie candidozica
lea

5] Parasiti : Trichomonas vaginalis

Simptomele caracteristice sunt asociate cu dispareunie si disurie. Etiologia
este dificil de stabilit pe baza semnelor clinice. Evolutia poate fi
E-

ascendenta determinand boala infamatorie pelvina.

3-Postmenopauza: Vaginita atrofica →

si
Ia
Consecinta a scaderii concentratiilor de
estrogeni.

F
UM
B) Vulvovaginitele secundare:
1-Conditi urinare: ex. fistula vezicovaginala
ing
2- Conditii rectale: ex. fistula rectovaginala
3- Secretie cervicala infectata
rn
4- Iritatie mecanica: ex. produs de instrumentar
lea

neadecvat
5- Iritatie chimica: ex. Droguri, medicamente,
E-

dusuri.
 Clasificarea etiologica a vaginitelor

s i
A- Vulvovaginita candidozica.

Ia
1) Agentul etiologic → Candida albicans, este prezenta
in mod normal la nivelul intenstinului si regiunii

F
perianale.
→Candida tropicalis (90%)

UM
→Torulopsis glabrata (specii non albicans)
Factori favorizanti:

ing
- Metode contraceptive (contraceptie orala sau spermicide
vaginale care modifica PH)
- Antibiotice (in special cele cu spectrul larg)
rn
- Diabetul zaharat nediagnosticat sau dezechilibrat;
lea

- Status imunologic compromis

- Imbracaminte stransa, colanti, costum de baie
E-

- sarcina: dubleaza incidenta vaginitei candidozice.

2) Diagnostic:

i
-Leucoree alba, groasa, branzoasa,

s
aderenta de peretii vaginali cu

Ia
prurit intens
-Regiunea vulvara eritemato-
edematoasa

F
-Simptomatologia se accentueaza

UM
premenstrual si dupa contact
sexual.
-In cazul infectiilor cu Candida
tropicalis sau Torulopsis

ing
glabrata, simptomatologia este
dominata de iritatie iar secretia
este alb-cenusie.
-Examenul microscopic al secretiei Coloratie gram a secretiei
rn
vaginale sin solutie salina (KOH) vaginale aratand Candida
10%precizeaza diagnosticul
albicans, celule epiteliale si
lea

pentru identificarea miceliilor.

-Cultura este necesara in caz de multi bacini gram negativ
infectie recurenta.
E-
3) Tratamentul este local si general.
Tratamentul local:
-Modificarea PH vaginal prin irigatiicu solutii de bicarbonat de sodiu sau

i
borat de potasiu.

s
-Antibioticele se administreaza intravaginal sub forma de comprimate

Ia
vaginale, ovule, crema, in schema cu durata de 1, 3, 7 sau 14
zile.

F
a) Tratament de 1 zi:
-clotrimazol 1 cp vag=500mg/zi cu aplicator

UM
-tioconazol 6,5%,unguent 5g/zi cu aplicator.
b) Tratament de 3 zile:
-clotrimazol 1 cp vag=100mgx2/zi, 3 zile

ing
-Miconazol 1 cp vag=200mg/zi, 3 zile
-terconazol 0,8% crema cu aplicator 5g/zi, 3 zile
c) Tratament de 7 zile:
rn
-clotrimazol 1%crema-5g/zi cu aplicator, 7 zile
-clotrimazol 1 cp vaginal=100mg/zi, 7 zile
lea

-miconazol 2%crema-5g/zi cu aplicator, 7 zile

-miconazol 1 cp vag=100mg, 7 zile
-terconazol0,4%crema-5g/zi cu aplicator, 7 zile
E-

-nistatin 1 cp vag/zi, 14 zile care se poate utiliza in sarcina

Tratamentul general:

s i
Fluconazol (Diflucan) 1cp=50mg sau 150mg; doza unica

Ia
de 150mg p.o in caz de candidoza vaginala
necomplicata.

F
Ketoconazol (Nizoral) 1cp=200mgx2/zi, 5 zile, apoi

UM
tratament de intretinere 6 luni 100-200mg/zi, in cazul
candidozelor cronice si recurente
In cazul unei infectii fungice recurente se suspicioneaza:
-Antibioterapie cronica,
ing
-Infectie cu Candida tropicalis si Torulopsis glabatra;
-Transmiterea sexuala de la partener;
rn
-Infectie HIV
lea

-Corticoterapie
-Diabet zaharat
E-

ESTE OBLIGATORIU TRATAMENTUL PARTENERULUI!

 B) Vulvovaginita cu Trichomonas
vaginalis

si
1) Agentul etiologic→ protozoar

Ia
mobil care afecteaza epiteliul
vaginal, glandele Skene,
glandele Bartholin si uretra.

F
Trichomoniaza este o boala
sexuala transmisibila 70-80%

UM
din partenerii pacientei
afectate fiind infectati.
Diagnostic:
-Leucoree abundenta, galbena,
spumoasa , cu miros de
mucegai. ing
-Femeile pot prezenta prurit,
rn
dispareunie, sau tulb.
urinare(disurie, polakiurie)
lea

-In 25- 50% din cazuri boala este

asimptomatica.
-Hiperemie locala, edem, cu mici
zone congestive punctiforme-
E-

clasic aspect de col zmeuriu.►

 s i
-PH vaginal este > 4,5

Ia
-Examenul secretiei in solutie salina releva numeroase

F
leucocite si protozoarul flagelat foarte mobil
-Amestecul secretiei vaginale cu o solutie KOH 10% ►

UM
miros de “peste stricat”.
-Frotiu Babes-Papanicolau este pozitiv in 65% din cazuri

ing
dar trebuie confirmat prin examen microscopic.
-Teste cu Ac monoclonali ELISA sau marcati cu
rn
fluorosceina (costuri ridicate)
-Pacientele infectate trebuie investigate si pentru alte
lea

BTS.
E-
Tratament:
-Profilaxia→respectarea regulilor de igiena sexuala si

i
genitala. Ambii parteneri trebuie tratati.

s
Tratamentul local:

Ia
- spalaturi vaginale cu solutii antiseptice si administrarea de

F
1 cp Metronidazol timp de 10 zile sau unguent 5g/zi cu
aplicator x2/zi, 10 zile.

UM
Ambii parteneri trebuie tratati, activitatea sexuala poate fi
normala.
Tratament general:
ing
-Metronidazol 2g/zi (Flagyl) (1cp=500mg) doza unica sau
500 mg x2/zi, 7 zile, sau 250mg x3/zi, 7 zile.
rn
-Tinidazol (Fasigyn) este un medicament care a dat
rezultate superioare. Se administreaza in doza unica
lea

ambiilor parteneri 4 cp de 500 mg.

Contraindicat in primul trimestru si in sarcina.
E-
C) Vaginoza bacteriana.
Cea mai frecventa forma de infectie vaginala in SUA, reprezinta 40-50% din

i
cazurile de vaginita.

s
Etiologie:► Suprapopulare cu o varietate de specii bacteriene (Bacteroides,

Ia
Peptostreptococcus, Gardnerella vaginalis, Mycoplasma hominis).
Diagnostic: Criteriile AMSEL
1-Leucoreea este cenusie, fluida, cu miros fetid.

F
2-Prezenta mirosului de “peste stricat” la aplicarea solutiei KOH 10% pe o

UM
picatura de secretie vaginala.
3-PH vaginal > 4,5
4-Prezenta unor celule caracteristice la examenul microscopic, “clue cells”
(celule vaginale acoperite cu bacterii mici)
 Tratament :
ing
1. Tratamentul general(oral)
1) Metronidazol: doza unica 2g/zi sau 500mg, x2/zi, 5 zile sau 250mg x3/zi,
7 zile
rn
2) Clindamycin: 300mg x2/zi, 7 zile
Clindamicina poate fi utilizata in timpul sarcinii dar metronidazolul trebuie evitat
lea

in primele 3 luni de gestatie.

2. Tratamentul local
1) Metronidazole gel 0,75% intravaginal x2/zi, 5 zile sau,
2) Clindamycin crema 2% intravaginal cu aplicator x2/zi, 5-7 zile
E-
 i
D) Vulvovaginita chlamidiana.

s
Etiologie: Chlamidiile sunt

Ia
microorganisme de 250-500
mm, imobile, sferice, situate ca
plan de desvoltare intre virusi

F
si ricketsii si bacterii gram

UM
negative.
Sunt cele mai raspandite BTS
(42%) din totalul
vulvovaginitelor.
Exista 3 tipuri de
ing
chlamidii:1.C.trachomatis; 2.
C.psittaci; 3. C.pneumoniae.
Celule infectate cu Chlamydia
trachomatis
rn
Chlamydia trachomatis este un
patogen strict intracelular,
lea

inglobat de celulele epiteliale

prin pinocitoza.
E-
Tipurile A, B, C determina trachomul.
Tipurile D-K la femei determina:

s i
-cervicite- numai 30% sunt simptomatice
-uretrite

Ia
-bartholonite
-salpingite- sunt frecvent asimptomatice si pot determina infertilitate

F
sau sarcini ectopice

UM
-endometrite
-perihepatite( Sdr. Fitz-Hugh-Curtis)- dureri in hipocondrul drept, febra,
greata si varsaturi
-conjunctivite cronice foliculare- asociate in 50% din cazuri cu infectii
genitale.
La barbati:
ing
-uretrite- incubatia este de 7-21 zile si sunt persistente
rn
-proctite- mai ales la homosexuali
-epididimite
lea

-conjunctivite cronice foliculare- asociate in 50% din cazuri cu infectii

genitale.
Tipul L – determina Limfogranulomatoza veneriana.
E-
Diagnostic.
-Formele asimptomatice reprezinta 1/3 din cazuri, si sunt descoperite

i
intamplator sau ca urmare a uretritei partenerului.

s
-In formele simptomatice pacienta poate prezenta leucoree purulenta,

Ia
metroragii, disurie, dureri pelvine.
-EVD cu palparea abdominala si VSH normal exclud salpingita si

F
perihepatita.
-Diagnosticul bacteriologic este confirmat prin inoculare de material

UM
exudativ si celular, recoltat din leziuni pe medii celulare in maxim
48 h.
-Imunofluorescenta utilizand Ac monoclonali sau prin tehnici
imunoenzimatice.
Tratament:
ing
-BTS►depistarea si tratarea subietiilor contacti; depistarea si a altor BTS (mai
ales sifilisul- prin reactii serologice); interzicerea contactelor sexuale pe
rn
perioada tratamentului.
-Cicline 10-21 zile asigura o vindecare de 90-95% din cazuri.
lea

→Tetraciclina 2g/zi;
→Doxiciclina 100mg-2cp/zi;
→Lymecilina (Minocina) 100mg- 2 cp/zi;
E-

→Eritromicina 2g/zi intr-o priza sau 2, in special la femeile gravide.

→Quinolone.
Vaginita atrofica

i
Etiologie:

s
-Apare la femeile cu o carenta marcata de

Ia
estrogeni(menopauza, castrare)
-Epiteliul vaginal devine subtire, cantitatea
de glicogen scade , PH devine alcalin.
-Mucoasa vaginala prezinta numeroase

F
zone hemoragice iar structurile vulvare
devin atrofice.

UM
Diagnosticul:
Examenul clinic general→semne de
hipoestrogenism.
Local→ acuza leucoree, prurit, senzatie de
arsura, dispareunie

PH >4,5 ing
→EVV identifica leziuni atrofice.

Examen microscopic → nu se identifica

rn
infectie.
Examenul citologic al celulelor recoltate
din 1/3 superioara a vaginului:
lea

Celule parabazale + celule

intermediare cu celule
epiteliale scuamoase imature
(parabazale) si cu absenta
E-

scuamelor mature superficiale.

Tratament:

si
Aplicare pe termen lung a unor preparate

Ia
locale de estrogeni.

F
Cremele cu continut de estrogeni se

UM
administreaza initial zilnic ( 2 saptamani)
apoi 1-2 ori pe saptamana.

ing
Includerea de corticoizi are efecte benefice.
Tratamentul de substitutie hormonala.
rn
lea
E-
 F) Vulvovaginita cu Herpes simplex
1)Etiologie.

i
Virusul Herpes Simplex tip 2 este cel mai frecvent implicat.

s
Transmiterea se face prin contact direct cu o persoana ce prezinta o leziune

Ia
activa tegumentara sau mucoasa.
Perioada de incubatie este de 2-7 zile.
Debutul poate fi precedat de aparitia mialgii, cefaleei, dureri si prurit la nivelul

F
regiunilor unde se vor dezvolta leziunile veziculare.

UM
Debutul este zgomotos, frecvent la fetele tinere. Apar pe mucoasa vaginala
tumefiata buchete de vezicule care se rup rapid lasand locul unor eroziuni
policiclice cu aspect aftoid ce se pot extinde pe peretii vaginului, pe col si in
regiunea perianala. Leziunile herpetice se insotesc de adenopatie si uneori
te tulburari urinare. Leziunea primara poate persista intre 3-6 saptamani.

ing
Recurentele sunt mai frecvente in primul an, dar de durata mai scurta si mai
putin severe.
2) Diagnosticul.
Stabilit prin prezenta leziunilor vulvovaginale specifice.
rn
Cultura virala stabileste diagnosticul in 90% din cazuri, cand sunt prezente
vezicule si doar in 30% din cazuri cand sunt prezente cruste.
lea

Studiile citologice si tehnicile de imunfluorescenta sunt mai putin sensibile.

Polimerase chain reaction (PCR) – este cea mai sensibila metoda, ea permite
evidentierea AND viral si totodata diferentiaza diferitele tipuri de virusuri.
E-

Serologia poate fi utila in caz de primoinfectie herpetica, prin masurarea titrului

anticorpilor intre prima si a doua prelevare, la interval de 15 zile cand se
constata o crestere a acestora de cel putin 3 ori.
Tratamentul:
Tratamentul sistemic precoce scurteaza
: evolutia bolii si amelioreaza

si
simptomatologia fara a influenta insa
recurentele.

Ia
OMS recomanda la ora actuala pentru
primoinfectia herpetica:
-Aciclovir 200mg x 5/zi, 7-10 zile

F
-Famciclovir 250mg x 3 /zi , 7-10 zile

UM
-Valaciclovir 500mg x 2/zi, 7-10 zile
Tratamentul episodic al recurentelor
utilizeaza Aciclovir, 200 mg oral x 5/zi ,
5 zile
Sau Valaciclovir 500mg x 2/zi , sau

ing
Famciclovir 125 mg x 2/ zi, 5 zile.
La pacientii cu peste 6 recurente/ an se
indica tratament supresiv, care reduce
rn
frecventa acestora cu 75%, putandu-se
administra Aciclovir400 mg x2/zi,
Famciclovir 250 mg x2/zi sau
lea

Valaciclovir 500mg/zi timp de peste un

an. In aceste cazuri poate fi necesara si
instituireaunui tratament
imunomodulator. (Isoprinosin, Imunovir,
E-

etc).
Tratamentul local: Bai locale si crème
anestezice.
G) Vaginita traumatica.

i
Apare ca urmare a unor injurii mecanice prin corpi

s
straini sau chimice (deodorante, lubrefiante,

Ia
medicatie locala vaginala). Tratamentul este
eficient dupa indepartarea agentilor cauzali.

F
H) Distrofii vulvare

UM
Reprezinta modificari ale tegumentului vulvar ce
apar in special in postmenopauza.
Simptomatologia este dominata : de prurit, arsura
ing
locala, iar la examenul local se constata leziuni
hiperplazice, atrofice sau mixte.
rn
Examenul histopatologic confirma forma clinica.
Tratamentul consta in : aplicatii locale de unguente
lea

care contin steroizi, estrogeni, progesteron, vitamine (A,

E) aplicate timp de 6-8 saptamani.
E-
I) Abcesul glandei Batholin.
Bartholinita reprezinta localizarea

i
infectiei la nivelul glandei

s
Bartholin ► glanda pereche a

Ia
carei secretie realizeaza
umidificarea regiunii
vulvovaginale.

F
Germenii cei mai frecvent incriminatii
sunt: Neisseria gonorrhea,

UM
diverse tipuri de stafilococi,
streptococi, bacterii Gram
negative, Chlamydia
trachomatis,
Incidenta cea mai mare este intre 20-
29 ani.
Diagnostic. ing
Pacienta cu factori predispozanti
rn
pentru BTS remarca durere,
edem la nivelul 1/3 inferioare
a unei labii mari, dispareunie,
lea

febra, aparitia unei formatiuni

tumorale, sensibile, cu
fenomene inflamatorii locale
si adenopatie regionala.
E-
Formatiunea devine fluctuenta si poate fistuliza.

i
Se recomanda examene de laborator care sa identifice

s
BTS, examenul secretiei vaginalepentru cultura si

Ia
antibiograma.

F
Biopsia se impune in caz de infectie trenanta, rebela la

UM
tratament, varsta >40 ani.
Tratament:
Antibioterapie conform sensibilitatii germenilor implicati,

ing
incizie si drenaj sub anestezie i.v dupa colectare.
In unele situatii canalul excretor al glandei se obstrueaza,
rn
constatandu-se aparitia unei formatiuni tumorale = chist
al glandei Bartholin. Tratamentul consta in excizia
lea

camasii chistului +/- drenaj.

E-
Boli sexuale transmisibile (BTS)

s i
In prezent se considera BTS, infectiile a caror mod de transimitere este
exclusiv, in principal, sau posibil sexual. BTS cu transmitere

Ia
sexuala sunt: Sifilisul, sancrul moale, gonoreea, infectiile cu
Chlamydia, Ureoplasma urealiticum, gardnerella vaginalis,
micoplasme, trichomoniaza iar BTS in principal sau posibil cu

F
transmitere sexuala: infectia cu papiloma virus, herpesul genital,

UM
hepatita tip B sau , candidoza, molluscum contagiosum (poxvirus).
Un element comun important al BTS la femeie este latenta clinica cu 2
consecinte: contagiozitatea marcanta si extensia (tacuta) a infectiei
ce va determina complicatii acute si mai ales sterilitate.

ing
Prezentam clasificarea BTS functie de agentul patogen.
A) BTS bacteriene
1- Infectia gonococica.
rn
Este determinata de un diplococ Gram negativ – Neisseria Gonorrheae
cu tropism pentru epiteliul columnar. Incidenta maxima 15-29 ani,
transmiterea se face prin contact sexual de la barbat la femeie si
lea

dupa o singura expunere.

Factori de risc: a)varsta tanara, b)debut precoce al vietii sexuale,
c)parteneri sexuali multipli, d)lipsa contraceptiei de bariera.
E-

Timpul de incubatie este 3-5 zile.

Diagnostic:
Multe femei sunt asimtomatice iar 40%dintre femei prezinta

s i
primele simptome la sfarsitul menstruatiei: leucoree

Ia
purulenta, dureri in etajul inferior al abdomenului, febra,
anorexie, caracteristica BIP acute, fenomene urinare

F
determinate de uretrita, bartholinita.

UM
Rar simptomatologie clinica de artrita, faringita acuta,
perihepatita, endocardita, septicemie.
La barbati: uretrita, prostatita, epididimita, iar la nou nascut
– conjunctivita consecutiva infectiei materne.
Paraclinic: ing
-culturi din secretia endocervicala sau uretrala in mediul
rn
Thayer-Martin incubat in concentratii scazute de oxigen.
lea

-colorarea gram a secretiilor cervicale – diplococi gram –

-testul Gonozyne – test imunologic pentru identificarea
antigenelor gonococice.
E-
Tratamentul curativ:
a) Pentru formele simple:

s i
Ceftriaxone 500 mg i.m (se poate utiliza si in

Ia
sarcina)

F
Ofloxacin 400 mg p.o

UM
Amoxicilina 3g sau Ampicilina 3,5gr p.o + 1 g
probenecid p.o
Doxiciclina 100 mg x2/zi, 7 zile
ing
Spectinomicina 2 g i.m
b) Pentru formele diseminate:
rn
Spitalizare si antibiotice cu spectru larg sau
lea

Penicilina i.v 10-20 mil UI/zi, 4-5 zile, apor

tratament cu Ampicilina p.o 2g/zi, 4 zile.
E-

Partenerul sexual trebuie evaluat si tratat.

2) Infectia cu Haemophylus ducreyi

si
Ia
Epidemiologie:- bacil imobil
gram negativ, anaerob.

F
Traumatismul favorizeaza

UM
patrunderea bacteriei la
nivelul tesuturilor
vulvare.
ing
Timpil de incubatie 3-5 zile.
Se asociaza cu sifilis,
rn
infectia herpetica, HIV.
Infectia este mai frecventa
lea

in regiunile tropicale si
subtropicale
E-
 2) Infectia cu Haemophylus ducreyi

i
Diagnosticul:

s
Ia
-prezenta unei ulceratii cu baza
necrotica acoperita de exudat
inconjurata de un halou rosu,

F
dureroasa. Adenopatia

UM
regionala inflamatorie poate
uneori fistuliza.
Agentul patogen poate fi identificat
prin coloratie gram din exudatul
ing
din sancru sau din aspiratul din
ganglionii inflamati.
Tratamentul:
rn
Ceftriaxona 250mg i.m ;
lea

Azithromicina 1 g p.o;
Eritromicina 500mg x 4/zi, 7
zile; Augmentin 500/125 mg
E-

x3/zi, 7 zile; Ciprofloxacin 500

mg x 2/zi, 3 zile.
 3)Granulomatoza inghinala
Epidemiologie:- agentul etiologic este un

i s
bacil Gram negativ –
Calymmatobacterium granulomatis- care

Ia
se desvolta intracelular formand vacuole
cu 20-30 bacterii. Frecventa infectiei este

F
crescuta la tropice, timpul de incubatie
fiind de 1-2 sapt. Partenerii sexuali sunt

UM
infectati in 10-50% din cazuri.
Diagnostic:
Ulceratii nedureroase, neregulate cu
baza congestionata. Tesutul de

ing
granulatie determina ulterior cicatrici.
Adenopatia inghinala si abcese
supurative se constata frecvent. Leziunile
devin ulterior hipertrofice cu constituirea
rn
de fistule in organele vecine:vagin, vezica
urinara, rect.
lea

Coloratia gram evidentiaza celule cu

incluzii chistice, intracitoplasmatice cu
bacili = corpii Donovan. Biopsia tisulara
E-

confirma diagnosticul.
3)Granulomatoza inghinala

si
Tratament:

Ia
Tetraciclina 500mg x
4/zi 3-6 saptamani;

F
UM
Doxiciclina 100mg x2/zi
3-6 saptamani;
Eritromicina 500mg x
4/zi, 7 zile; Biseptol
1cp x 2/zi ,2-3
saptamani
ing
rn
lea

Eficienta tratamentului
trebuie constatata in
cel putin 7 zile.
E-
4) Vaginoza bacteriana (vezi

s i
Vulvovaginitele)

Ia
B) BTS prin spirochete

F
Epidemiologie: - sifilisul este determinat de Treponema

UM
pallidum si reprezinta o boala venerica cu transmitere
sexuala sau intrauterina (sifilis congenital). Incubatia
este de 10-90 zile.

ing
Diagnostic:
1) Sifilis primar – se constata prezenta unor ulceratii
nedureroase, cu baza dura ( sancru dur) la nivelul vulvei,
rn
vaginului, colului uterin.- Adenopatia inghinala este
constatata frecvent. –Leziunile se vindeca fara tratament
lea

in 2-6 sapt. Testele serologice se pozitiveaza la 4-6 sapt.

dupa expunere sau la 1-2 sapt dupa aparitia sancrului.
E-
2) Sifilis secundar- La pacientii netratati la 6 saptamani pana la 6
luni de la aparitia sancrului dur, ca urmare a diseminarii

i
hematogene se constata: febra, astenie, eritem vasculo-papulos al

s
palmelor si plantelor, limfadenopatie generalizata, iar la nivel vulvar

Ia
leziuni specifice (condiloma plata)

3) Sifilis tertiar si latent apare la 33% din cazurile netratate.

F
-Perioada de latenta este de 2-20 ani.

UM
-leziuni organice multiple: atrofie optica,tabes, anevrism aortic,
insuficienta aortica, gome la nivelul pielii sau oaselor.
-Examinarea in camp intunecat a probelor proaspete→evidentierea
spirochetelor.
Testele serologice.
ing
a)Testele pentru anticorpi nespecifici tip reagina:
-RPR; VDRL;
rn
b)Teste specifice pentru anticorpi antitreponema (raman pozitive toata
viata)
lea

-FTA-ABS (testul absorbtiei anticorpilor antitreponema)

-MHA-TP (testul de microhemaglutinare pentru anticorpi anti
Treponema pallidum);
E-
Tratament

i
Vor fi tratate pacientele:

s
-cu proba pozitiva la testul in camp intunecat,

Ia
-cu test FTA-ABS pozitiv,
-istoric de contact sexual cu o persoana cu sifilis confirmat sau o crestere in
dinamica x 4 a anticorpilor in dinamica.

F
-Important tratamentul partenerilor sexuali.

UM
a) Stadiul primar, secundar sau latent initial (< 1 an):
Benzatinpenicilina G (Moldamin) 2,4 mil. UI/zi, doza unica
Doxiciclina 100mg x2/zi p.o sau Tetraciclina 500mg x4/zi, 2 saptamani la
pacientele negravide cu alergie la penicilina.

ing
Eritromicina 2g/zi, 2 sapt
b) Stadiul tardiv al bolii, tertiar tardiv sau cu durata necunoscuta:
Benzatinpenicilina G (Moldamin) 2,4 mil. UI/sapt, 3 sapt
Doxiciclina 100mg x2/zi p.o sau Tetraciclina 500mg x4/zi, 4 saptamani la
rn
pacientele negravide cu alergie la penicilina.
Eritromicina 2g/zi, 4 sapt
lea

c) Neurosifilis diagnosticat pe baza ex.LCR:

Pen. G 12-24 mil UI. Iv la 4 ore, 10-14 zile.
d)Gravidele alergice la penicilina trebuie sa beneficieze de o sensibilizare la
E-

penicilina.
Urmarire:RPR sau VDRL la 3 luni timp de 1 an.
C) BTS prin chlamydia.

s i
Chlamydia trachomatis serotipirile D-K.

Ia
Este un parazit intracelular si parcurge 2 stadii:
1-infectios; 2-reproductiv.

F
-Diagnosticul este dificil, majoritatea femeilor fiind

UM
asimptomatice.
Cel mai frecvent se constata: cervicita mucopurulenta,
fenomene runare cu urocultura negativa, simptome clinice de endometrita,
BIP.
Testele utilizate sunt:
-PCR;
-ELISA;
ing
rn
-Testul Ac marcati cu fluorosceina;
- Culturile pe medii celulare McCoy;
lea

-Frotiul Babes-Papanicolau
Screenig se recomanda sa se faca la toate femeile inainte de avort si
in timpul sarcinii
E-
TRATAMENT

i
1)Tratamentul formelor necomplicate:

s
Doxiciclina 100mg x2/zi p.o, 7 zile

Ia
Azithromicina 1g p.o doza unica, este permisa in sarcina
Amoxicilina 500mg x3/zi p.o, 7 zile

F
Eritromicina 500mg x4/zi p.o, 7 zile, permisa in sarcina.

UM
2)Tratamentul formelor complicate (vezi BIP)

Important – tratamentul partenerilor sexuali!!

Chlamydia trachomatis serotipurile L1,L2,L3.→ determina
ing
limfogranulomatoza veneriana.
-Infectia se constata in special in zonele tropicale iar incubatia este de 3-21
rn
zile.
Diagnostic:- stadiul primar -leziuni veziculo-papuloase la niv.regiunii vulvare,
lea

care dispar in general la 7 zile.

-Stadiul secundar:- debut dupa 2-4 sapt, cu adenopatii inghinale ce pot fistuliza
insotite de febra, astenie, mialgii, artralgii.
E-

-Stadiul tertiar:-La homosexuali→proctite complicate cu fistule

Chlamydia trachomatis serotipurile L1,L2,L3.→ determina
limfogranulomatoza veneriana.

s i
-Infectia se constata in special in zonele tropicale iar incubatia este de 3-21

Ia
zile.
Diagnostic:- stadiul primar -leziuni veziculo-papuloase la niv.regiunii vulvare,

F
care dispar in general la 7 zile.
-Stadiul secundar:- debut dupa 2-4 sapt, cu adenopatii inghinale ce pot fistuliza

UM
insotite de febra, astenie, mialgii, artralgii.
-Stadiul tertiar:-La homosexuali→proctite complicate cu fistule
Diagnosticul se stabileste prin: - Cultura sau dozarea anticorpilor monoclonali.

Tratamentul : ing
Titrul fixarii complementului > 1/64 denota infectie activa.

Doxiciclina 100 mg x 2/zi p.o , 21 zile

rn
Eritromicina 500 mg x4/zi p.o, 21 zile.
lea

Tratament chirurgical in cazul complicatiilor din stadiul tertiar.

E-
D) BTS virale

s i
1) Sindromul de imunodeficienta dobandita

Ia
(SIDA)
→Determinata de un virus ARN din familia Retroviridae. Celulele tinta pentru

F
HIV apartin sistemului imunitar: Ly T CD4 (helper), monocite, macrofage

UM
Diagnostic: Infectia Hiv parcurge mai multe etape:
1-Primoinfectia- apare la 15-20 zile dupa contaminare si este urmata de
seroconversia HIV.
2-Faza de infectie cronica asimptomatica

ing
3-Sindromul de limfadenopatie cronica generalizata
4-Forme minore ale infectiei cronice HIV
5-Sida.
rn
Diagnosticul de laborator:
a)serologic. 2 teste ELISA
lea

b)Virusologic
c)Alte teste nespecifice: Nr Ly T CD4; cresterea alfa2 microglobulinei;
hipergamaglobulinemie; VSH crescut; leucopenie, limfopenie, anemie,
E-

trombocitopenie; anergie tuberculoasa; explorare radiologica pulmonara;

teste pentru identificarea infectiilor oportuniste si a neoplaziilor.
Tratament

i
→Profilactic: Depistarea precoce a infectiei si recomandarea

s
Ia
testelor HIV la persoanele cu risc sau cu tablou clinico-biologic
sugestiv

F
→Curativ: exista 3 clase de medicamente antiretrovirale:

UM
-1- inhibitori nucleozidici ai reverstranscriptazei. (Zidovudina, Lamivudina, etc)
-2-inhibitori non-nucleozidici ai reverstranscriptazei (Nevirapina, Delavirdina,
etc)

ing
-3-inhibitori de proteaza. (Indinavir, Nelfinavir, Ritonavir)
Zidovudina (AZT) 500-600 mg/zi a fost recomandata la femeile
asimptomatice cu numar de Ly CD4< 300, sau la pacientii simptomatici cu
rn
numar de limfocite < 500.
lea
E-
2) Infectia cu papilomavirus (HPV)

s i
-HPV este un virus ADN dublu catenar ce determina leziuni genitale.

Ia
-Subtipurile 16, 18 au potential oncogen crescut, altele potential oncogen
redus.
-La nivelul aceleasi leziuni, frecvent coexista mai multe subtipuri.

F
-Calea predominanta de transmitere este prin contact sexual, dar se poate

UM
transmite in timpul nasterii vaginale la nounascut.
-Incubatia este intre 6 sapt- 18 luni, cu o medie de 3 luni.
Diagnostic: Examenul clinic: - formatiuni carnoase, pediculate rosii- vii,
care conflueaza in mase moi, asemanatoare unor creste de

ing
cocos.(papiloame acuminate). La femei sunt localizate cel mai
frecvent in vestibulul vaginal, col uterin si peroneu, dezvoltarea lor
fiind favorizata de sarcina si deficite imune.
rn
-Biopsia – confirma diagnosticul (koilocitoza, acantoza, atipii nucleare
variabile)
lea

-Testul Babes- Papanicolau → celula patognomonica : KOILOCITUL

-Colposcopia- evidentiaza leziuni latente sau leziuni precanceroase.
-Examene virusologice (imunofluorescenta, imunoperoxidaza, hibridare
E-

moleculara), permit identificarea tipului de HPV incriminat.

Tratament

i
In functie de aspectul clinic si localizare

s
OMS recomanda:

Ia
-Podofilotoxina 0,5% 2x/zi 3 zile
consecutiv/sapt timp de 4 saptamani.
-Podofilina 10-25% aplicata strict pe
leziuni, dupa 1-4 ore se spala atent ,

F
repetandu-se saptamanal.
-Acid tricloracetic 80-90% strict pe leziuni,

UM
urmat de pudra cu talc pentru a
indeparta surplusul. (saptamanal)
-Crioterapia – repetata la 1-2 sapt.
-Excizie chirurgicala, electrocoagulare cu
laser CO2

ing
-In localizarile vaginale se recurge la
crioterapie cu azot lichid, podofilina 10-
25% sau acid bi si tricloracetic 80-90%
-Localizarile pe exocol: Crioterapie si
rn
Laser CO2.
-Leziuni precanceroase legate de HPV:
crioterapie; vaporizare cu laser;
lea

tratament chirurgical al leziunilor

vulvare sau vaginale; excizia leziunilor
cu ajutorul electrodului cu ansa(LEEP)
-Leziunile perianale: Aplicatii de podofilina,
E-

acid tricloracetic, crioterapie sau LEEP

 3) Infectia cu virusul herpes simplex (vezi vulvovaginitele)

i
4) Moluscum contagiosum

s
Ia
Determinat de un poxvirus AND dublucatenar.
Perioada de incubatie: este de cateva saptamani.

F
Diagnostic: La nivelul regiunii genitale dar si pe alte

UM
regiuni ale pielii se constata niste papule perlate
emisferice ombilicate, de culoare tegumentului.Au
dimensiuni cat o gamalie de ac pana la un bob de

ing
mazare. Exprimarea lor face sa se elimine un continut
albicios, caracteristic, ca un sambure, format de celule
epidermice.
rn
Confirmarea diagnosticului se face histopatologic.
lea

La coloratia Wright: se constata intracitoplasmatic corpusculii

de moluscum.
E-

Tratamentul consta in: excizie locala, crioterapie,

electrocauterizare sau vaporizare cu laser.
E) BTS prin protozoare

i
1. Trichomonas vaginalis (vezi vulvovaginitele)

s
F) BTS determinate de ectoparazitoze.

Ia
1. Pediculoza pubiana.

F
Ftirius pubis este o insecta care are tropism pentru regiunile cu par. Isi
depune oule (lindini) la baza foliculilor pilosi, din care se dezvolta

UM
nimfe in 7 zile, apoi adulti. Durata de viata a acestei insecte este
de 30 zile.
Diagnosticul: Prurit vulvar intens, secundar unei sensibilizari alergice si

ing
de identificarea parazitului.
Tratamentul: Aplicare de solutie de Lindan 1% pe aria infectiei timp de
4 min, apoi spalare cu crema 1% permethrin, aplicata 10 min,
rn
apoi spalare abundenta cu apa.
lea
E-
2. Scabia.

s i
Sarcoptes scabiei, o capusa de 0,4 mm lungime, care are nevoie de un
contact permanent cu pielea umana pentru a putea supravietui.

Ia
Femela sapa un tunel in forma de “S” la nivelul epidermului in care
isi depune ouale.

F
Diagnosticul: Prurit nocturn intens, localizat la nivelul mainilor, sani,

UM
fese, piept.
In zona leziunilor de grataj se identifica leziuni papuloase si veziculare.
Cu o lupa se pot identifica tunelele, iar ex.microscopic al produsului
de raclaj, identifica capuse adulte, oua, granule de fecale.
ing
Tratament: - la toti membrii familiei, impune o igiena corecta a hainelor,
locuintei
rn
-Permethrin crema 5% aplicata de la gat in jos si spalata dupa 8-14
ore.
lea

-Lindex solutie 1% aplicata de la gat in jos si spalata dupa 8 ore.

La gravide si lehuze:
E-

Lotiune cu crotamiton 10%, crema cu sulf 6% si crema cu permetrina

5%
Cervicitele.

s i
Ia
Afectiuni inflamatorii ale colului uterin.
Sunt descrise doua entitati:1) exocervicita si 2) Endocervicita

F
Frecvent , cervicitele coexista cu patologia inflamatorie a frmatiunilor
anatomice din vecinatate: exocervicita se asociaza cu vaginita, iar

UM
endocervicita cu endometrita.
Cervicitele sunt clasificate clinic in acute si cronice, dar multe forme
sunt asimptomatice.
Dupa circumstantele etiologice, cervicitele pot fi clasificate in :inflamatii

ing
prin BTS, de cauza obstreticala sau iatrogene.
Dupa varsta si activitate hormonala se disting cervicite la fetite,
prepubertare, postmaritale, ale femeii de varsta reproductiva activa
rn
sexual si cervicite atrofice postmenopauzale.
Elementul inflamator este obligatoriu pentru definirea cervicitei.
lea

Diferentierea cervicitei cronice de leziunile distrofice sau displazice ale

colului cu care frecvent coexista si in a caror geneza poate fi
implicata, este foarte importanta.
E-
Etiopatogenie
Agentii patogeni infectoisi implicati in etiologia cervicitelor au fost

i
enumerati la capitolul vulvo-vaginitelor.

s
Factorii favorizanti:

Ia
-rapoartele sexuale infectante sau ca factor traumatic.
-manevre abortive, prin traumatizarea directa a epiteliului cervical, a

F
canalului endocervical si prin infectie.
-nasteri: rupturile colului favorizeaza aparitia ectopiei mucoasei

UM
cervicale. Epiteliul unistratificat cilindric eversat al ectopiilor este
mult mai fragil fata de agresiunile traumatice si infectioase.
-menstruatia, sangele menstrual reprezinta un mediu de dezvoltare
favorabil pentru microbi.

ing
-prolapsul genital, in urma transformarii cavitatii vaginale virtuale intr-o
cavitate reala si favorizarea ascensiunii germenilor.
-carentele hormonale► prin tr-o insuficienta dezvoltare a structurii
rn
cervicale.
-agresiunile chimice: antiseptice concentrate utilizate pentru irigatii
lea

vaginale si fizice.
-metode contraceptive bazate pe substante chimice sau procedee
mecanice.
E-

-igiena defectuoasa.
Cervicitele acute

i
Sunt produse de catre germenii ce determina infectii acute vaginale

s
sau endometriale.

Ia
Simptomatologia:
-leucoree si mult mai rar senzatie de usturime locala, disurie,

F
dispareunie. Pacientele acuza o senzatie neplacuta de umiditate si
lenjeria intima este frecvent impregnata.

UM
Dupa traumatismele cervicale (toaleta, relatii sexuale) sau in formele
eroziva, leucoreea poate fi sanghuinolenta.
-durerea, este prezenta doar cand se asociaza cu salpingita sau cu BIP
si se poate asocia cu dispareunia.
-sterilitatea
ing
-colul este edematiat, rosu-violaceu. Prin orificiul extern usor
intredeschis se scurge o secretie muco-purulenta. Ulceratiile sunt
rn
multiple si superficiale iar scurgerile capata un caracter
sanghinolent.
lea

-Din punct de vedere anatomo-patologic sunt descrise:

→cervicite acute eritematoase, purulenta, fibrinoasa, ulcero-necrotica,
membranoasa, gangrenoasa.
E-
In cadrul cervicitelor acute nespecifice sunt descrise:
-cervicita postmaritala (excese sexuale+ lipsa unei igiene

i
corespunzatoare)

s
Ia
-cervicita acuta puerperala. (Insoteste endometritele post-
abortum si postpartum). In infectiile cu streptococ secretia
este fibrinopurulenta iar in infectiile cu anaerobi, inflamatia

F
colului imbaca un aspect gangrenos sau emfizematos.

UM
Forme clinice:
-cervicita gonococica:►cea mai frecventa localizare a
infectiei gonococice la femeia adulta.►Leucoreea este
abundenta, purulenta, galben-verzui.► Local se constata
ing
congestie, edem si friabilitatea mucoasei exocervicale.►
Microscopia evidentiaza diplococi gram negativi dispusi in
gramezi in interiorul polinuclearelor.
rn
►In formele cronice este necesara cultura pe mediu
lea

Thayler-Martin, care detecteaza gonococul in 90-93% din

cazuri.
►Recent a fost introdusa si tehnica de identificare prin
E-

anticorpi monoclonali fluorescenti.

- cervicita cu Gardnerella vaginalis apare in

i
cazul vaginozei bacteriene descrisa in capitolul

s
vulvovaginitelor.

Ia
- cervicita herpetica (HSV tip 2)

F
►Veziculele au continut clar, se exulcereaza in

UM
scurt timp.
►Citologia pune in evidenta celulele epiteliale
marite de volum, cu nuclei voluminosi sau
multipli. Intranuclear sunt prezente incluziuni
virale. ing
►Colposcopia evidentiaza hiperemia intensa a
rn
mucoasei si prezenta foliculilor limfoizi
lea

hipertrofiati in corion.
►Diagnosticul se pune prin cultivarea pe
fibroblaste umane; teste serologice.( care pun in
E-

evidenta Ac monoclonali fluorescenti)

- cervicita cu papilomavirus. Tipurile 6 si 11
►Papilomavirusul determina aparitia

s i
condiloamelor acuminate localizate la nivel

Ia
vulvar, perianal sau pe exocol.
►Examenul citologic evidentiaza celule

F
UM
scuamoase epiteliale marite, multinucleate si cu
un halou perinuclear care dau aspectul de celule
“balonate”
ing
- cervicita difterica, complicatie a anginei
difterice, este o vulvo-vaginita pseudo-
rn
membranoasa cu interesarea concomitenta a
lea

colului.►Ulceratiile: in harta geografica” sunt

acoperite cu false membrane alb-cenusii,
E-

formate din fibrina care acopera un fond ulcerat.

- cervicita cu Chlamydia trachomatis.- este cea
mai frecventa localizare a infectiei la femeie fiind

s i
adesea asociata cu uretrita.

Ia
►Clinic este frecvent asimptomatica sau se
manifesta prin leucoree necaracteristica. Local

F
se constata scurgeri muco-purulente cervicale,

UM
eritem, edem, friabilitatea mucoasei mai ales in
zonele de ectopie sau ectropion.►Colul poate fi
hiperemic, edematiat.
ing
►Unii autori considera posibil diagnosticul prin
studiul frotiului Babes-Papanicolau.
rn
►Confirmarea diagnosticului se face prin
lea

insamantari pe medii speciale, tisulare dar si

prin anticorpi monoclonali, tehnici ELISA sau
E-

metode serologice. (vezi BTS).

- cervicita acuta tricomoniazica. ►Exocolul este
edematiat, hiperemiat. Sunt prezente eroziuni

s i
superficiale si mici zone de necroza. ►Mucoasa

Ia
poate prezenta un aspect granulat, pichetat.
►Prin badijonarea cu acid acetic ies in evidenta

F
UM
multiple puncte albe usor reliefate, diseminate
pe intreaga mucoasa a exocolului.► Pentru
siguranta diagnosticului pot fi facute culturi pe
ing
mediul Diamond.
- cervicita acuta candidozica, se asociaza unei
rn
vaginite candidozice.
lea

►Punerea in evidenta a Candidei albicans se face

prin ex. microscopic. Utila mai este si cultivarea
E-

me mediu Saboraud sau Nickerson.

 Cervicitele cronice.

i
Inflamatii cronice ale colului uterin, survin de regula in urma cronicizarii

s
cervicitelor acute.

Ia
-Functie de modificarile la nivelul epiteliului pavimentos, a interesarii
grandelor cervicale si a corionului se disting:
→cervicita eritematoasa- colul are o culoare rosu intensa, in timp ce

F
traiectele vasculare devin vizibile.

UM
→cervicita eroziva (ulcerata)- ulceratiile sunt periorificiale, mai mult sau mai
putin intense, intereseaza una sau ambele buze ale colului. Marginile
leziunilor sunt conturate net, printr-un lizereu albicios. Fundul lor este
usor neregulat, acoperit cu secretie muco-purulenta si sangereaza la
atingere.

ing
→cervicita granulara- pe suprafata mucoasei apar granulatii de culoare
rosie ca urmare a fenomenelor de hipertrofie a corionului.
→cervicita chistica- multitudine de chisturi glandulare ce se formeaza in
rn
urma inflamatiei si obstructiei canalelor excretorii ale glandelor
endocervicale.
lea

→cervicita hipertrofica- colul marit de volum, neregulat si dur, datorita

proceselor hiperplazice inflamatorii ce intereseaza tes. conjunctiv al
corionului.
E-

→cervicita scleroasa- stadiul evolutiv final al cervicitelor cronice.

Clinic:
►Leucoree, mai mult sau mai putin abundenta, gleroasa, ce pateaza lenjeria.

i
Este iritanta sau insotita de prurit. (Candida sau Trichomonas)

s
►Durerea , apare cand sunt interesate parametrele sau cand coexista infectii

Ia
genitale inalte. Este profunda, surda, se accentueaza in timpul rapoartelor
sexuale si in perioadele menstruale.
►Pierderile sanghinolente, reduse, se pot suprapune leucoreei si sunt apanajul

F
cervicitelor erozive. Apar in urma traumatismelor locale. (Contanct sexual,
irigatii)

UM
►Sterilitatea, poate recunoaste drept cauza imediata cervicita cronica.
Secretiile endocervicale purulente, abundente, sunt complet impenetrabile
pentru spermatozoizi. Alteori se datoreaza leziunilor asociate endometriale
si mai ales salpingiene.
►Examenul cu valve: pune in evidenta leucoreea, eroziunile periorificiale,

ing
chisturile Naboth, si eventualele modificari de forma ale colului uterin.
►Tuseul vaginal: permite aprecierea formei, dimensiunilor si consistentei
colului.
rn
Paraclinic:
►Examenul bacteriologic permite stabilirea etiologiei si precizarea sensibilitatii
lea

germenilor microbieni.
►Examenul citologic: utila ca metoda de screening a neoplasmului de col
uterin
E-
►Testul Lahm – Schiller. Badijonarea colului cu
solutie Lugol.

i
►Testul Hinselmann- Badijonarea colului cu

s
Ia
solutie de acid acetic 3%.
►Examenul colposcopic- Permite excluderea

F
leziunilor distrofice sau displazice.

UM
►Studiul mucusului cervical
Diagnosticul pozitiv al unei endocervicite
este considerat cand in prezenta sau absenta
ing
semnelor subiective se constata la EVV o
scurgere purulenta din canalul cervical si cand
un frotiu endocervical colorat Gram identifica
rn
peste 10 leucocite/ camp microscopic x 1000.
lea

Examenul bacteriologic sau parazitologic,

eventual insamantari pe medii de cultura,
completate de antibiograma sunt esentiale.
E-
 Diagnosticul diferential va fi facut cu:

i
- leziunile distrofice, displazice si neoplasmul de

s
Ia
col uterin cu ajutorul colposcopiei, citologiei si la
nevoie a biopsiei.

F
- leziunile inflamatorii specifice ale colului: luetice,

UM
tuberculoase, actinomicozice.
Evolutia este lenta. ●Propagarea spre

ing
parametre, endometru, sau salpinge complica
evolutia.● Interrelatia cervicita cronica- leziuni
distrofice este certa→ inflamatia antreneaza in
rn
mod frecvent indepartarea epiteliului exocervical
lea

periorificial. ●Stenoza cervicala determina

sterilitate. ●Infectii cronice ale tractului urinar
E-

inferior si superior.
Tratamentul
a) Tratamentul antiinfectios general:

s i
►Tratamentul antibiotic este obligatoriu in infectia

Ia
gonococica.
Gonococul este sensibil la: peniciline, alte

F
antibiotice B-lactam rezistente, tetracicline,

UM
kanamicina.
→Tratamentul clasic : Pen G4,8 mil UI.im.
Precedata de probenecid 1 gr cu 30 min
inainte.
ing
Doxiciclina 100 mgx2- in prima zi apoi 100 mg/zi
rn
timp de 10 zile
Antimicotice pentru prevenirea micozelor vaginale.
lea

→Diatermocoagularea sau cauterizarea cu laser a

grandelor din zonele de ectopie.
E-
Tratamentul
►Tratamentul cervicitei cu Chlamydia trachomatis:

s i
Doxiciclina 100mgx2/zi in prima zi apoi 100 mg/zi, 10-21

Ia
zile.
Antimicotice pentru prevenirea micozelor vaginale.

F
Metronidazolul si Micostatinul vor fi administrate oral in

UM
infestarile parazitare cu trichomonas respectiv
candida.
►Tratamentul cervicitei cu Gardnerella:

ing
Metronidazol 500mgx 2 /zi, 7 zile; in caz de recidiva se
poate adm. Ampicilina 500mg x4/zi oral, Augmentin
rn
3cp/zi oral, sau cefalexin 500mg x 4/zi timp de 7 zile.
►Tratamentul cervicitei herpetice:
lea

Acyclovir local ca unguent sau oral.

►Tratamentul cervicitei cu papilomavirus: 5-fluorouracil.
E-
-Tratamentul cervicitelor cronice produse de flora banala:,
tratamentul antibiotic nu vizeaza afectiunea inflamatorie cronica

i
a colului uterin, ci se adreseaza leziunilor salpingiene sau

s
parametriale concomitente, aflate in stadiul acut.

Ia
b)Tratamentul local- vezi vaginitele cronice; precede
diatermocoagularea

F
c)Diatermocoagularea- tratamentul electiv al formelor erozive,

UM
ulcero-vegetante sau chistice.
d)Nitrarea prin badijonarecu nitrat de argint 5%
e)Crioterapia- distruge tesutul prin inghetare

ing
f)Terapia cu laser- vaporizarea celulelor fara existenta unei
necroze tisulare.
g)Excizia cu ansa diatermica- indeparteaza zona transformata si
rn
realizeaza biopsia.
Toate aceste metode au ca scop distrugerea tesutului infectat,
lea

urmata de proliferare fibroblastica si de reepitelizare

i)Conizatia si amputatia colului uterin- rezervate cervicitelor
E-

hipertrofice, in prezenta unor leziuni ulcero-vegetante extinse

sau daca sunt prezente leziunile distroficesau displazice
 Bibliografie

s i
1) Onofriescu M. Ginecologie - Curs pentru studenti si rezidenti de obstetrica si

Ia
ginecologie - Editura Vasiliana-98, 2002, ISBN 973-8148-38-3
2) Curtis, Michele G.; Overholt, Shelley; Hopkins, Michael P. Title: Glass' Office

F
Gynecology, 6th Edition, Copyright ©2006 Lippincott Williams & Wilkins
3) Dr. Mohammed EL-Shafei , Lower genital tract Infection.

UM
4) Stuart, C ; Ash, M; Gynaecology by Ten Teachers 18th Edition. 2006
Edward Arnold (Publishers) Ltd.
5) Sebastian F ; VAGINITIS Differential Diagnosis and Management. Copyright
©2004,The Parthenon Publishing Group

ing
6) Ion.T. Dermatovenerologie clinica. Editia a II-a. Copyright 2002. Editura
medicala Universitara Craiova.
rn
7) http://www.virtual.unal.edu.co/cursos/medicina/59327/lecciones/cap2/cap2-
116.htm
lea

8) http://www.2womenshealth.com/31-Disorders-Of-The-Vulva/31-03-
Herpes.htm
9) http://health.cd-writer.com/c1/p4672/images/acuminata_condiloma.html
E-

10)http://depts.washington.edu/nnptc/online_training/std_handbook/gallery/inde
x.html