TIPURI DE SCRISORI FOLOSITE IN CORESPONDENTA

COMERCIALA

CEREREA DE OFERTA ESTE O SCRISOARE INITIALA EMISA

DE O FIRMA CU SCOPUL DE A PROCURA PRODUSE SAU DE A
OBTINE EXECUTAREA UNOR LUCRARI SAU PRESTARI DE
SERVICII.

MIJLOACELE DE INFORMARE PENTRU CEREREA DE OFERTA

SUNT:

- CALEA PUBLICITARA- CATALOAGE, PROSPECTE, ZIARE,

REVISTE, INTERNET;
- CALEA DISCUTIILOR INTRE PARTENERI;
- CALEA COMUNICARILOR TELEFONICE;
- CALEA SCRISORILOR

CEREREA DE OFERTA POATE FI:

- CERERE DE OFERTA CIRCULARA- BENEFICIARUL SE

ADRESEAZA MAI MULTOR OFERTANTI, IN VEDEREA
OBTINERII UNOR CONDITII MAI AVANTAJOASE;
- CERERE DE OFERTA GENERALA- BENEFICIARUL SE
ADRESEAZA UNUI SINGUR DESTINATAR, DAR FARA
OBIECT PRECIS;
- CERERE DE OFERTA SPECIALA- BENEFICIARUL SE
ADRESEAZA UNUI SINGUR DESTINATAR, CU OBIECT
PRECIS
 OFERTA ESTE SCRISOAREA DE INITIATIVA SAU DE
RASPUNS LA O CERERE DE OFERTA, PRIN CARE OFERTANTUL
FACE CUNOSCUT UNOR POTENTIALI CLIENTI CA PUNE LA
DISPOZITIA ACESTORA MARFURI SAU SERVICII IN ANUMITE
CONDITII.

TIPURI DE OFERTA:

A) DIN PUNCT DE VEDERE COMERCIAL:

- OFERTA NESOLICITATA- ESTE O SCRISOARE TRIMISA
DE OFERTANT DIN PROPRIE INITIATIVA SI SE
ADRESEAZA UNOR CLIENTI CUNOSCUTI SAU
NECUNOSCUTI;
- OFERTA SOLICITATA- ESTE RASPUNSUL LA O CERERE DE
OFERTA;
- OFERTA REPETATA- IN SITUATIA CAND ESTE
REINNOITA O MAI VECHE OFERTA SAU DE A TRANSMITE
O VARIANTA A ACESTEIA;
- OFERTA LA CONTRAOFERTA- SE PRACTICA ATUNCI CAND
CLIENTUL RASPUNDE LA O OFERTA ANTERIOARA
PRINTR-O CONTRAOFERTA, IN CARE EL ACCEPTA DOAR O
PARTE DIN MARFA OFERITA SAU DIN CONDITIILE
MENTIONATE
B) DIN PUNCT DE VEDERE JURIDIC:
- OFERTA FERMA- ESTE OFERTA ASUPRA CAREIA
VANZATORUL NU MAI POATE REVENI;
- OFERTA FARA CLAUZE SPECIALE;
- OFERTA CU TERMEN;
- OFERTA NECONDITIONATA
OFERTA TREBUIE SA CONTINA:

- ELEMENTE DE IDENTIFICARE A OFERTANTULUI;

- DENUMIREA EXACTA A PRODUSELOR;
- DESCRIEREA DETALIATA A MARFII;
- CALITATEA PRODUSELOR;
- GREUTATEA;
- VOLUMUL, PRETUL

ANULAREA OFERTEI POATE INTERVENI INTR-UNA DIN

URMATOARELE SITUATII:

- OFERTA ESTE REVOCATA INAINTE DE A AJUNGE LA

DESTINATAR;
- DESTINATARUL NU ACCEPTA UNUL SAU MAI MULTI
TERMENI AI OFERTEI;
- OFERTANTUL INTRA IN INCAPACITATE DE PLATA;
- DESTINATARUL NU SE EXPRIMA INAINTE DE EXPIRAREA
TERMENULUI DE ACCEPTARE

Pentru oferte nu exista reguli speciale in ceea ce priveste forma.

Trebuie formulate propozitii scurte si clare.

Astfel de formulare sau pagini-model pot contine urmatoarele:

- Titlul-oferta;
- Numarul clientului/numarul ofertei;
- Adresa client/adresa destinatar;
- Formula de adresare;
- O introducere general valabila-pentru oferta solicitata- ”ne
bucuram de interesul dumneavoastra pentru produsele noastre”
- Descrierea generala a obiectului;
 - Indicatii precise despre conditiile de livrare, de plata, regulile
de comert pe care le avem in vedere;
- Multumiri pentru solicitarea de oferta, ca incheiere;
- Semnatura;
- Un formular care sa poata fi completat de destinatar cu titlul
de comanda

Comanda

In urma analizei ofertei, cumparatorul transmite ofertantului comanda

de marfuri sau servicii, sau dupa incheierea contractului, de regula prin:

- Formular de comanda tip;

- Scrisoare de comanda inregstrata sau comandata;
- Ambele, in acest caz scrisoare avand ca scop precizarea
anumitor detalii ale comenzii sau ale unor instructiuni ale
cumparatorului;
- Returnarea ofertei sau a facturii proforma contrasemnata de
cumparator;
- Telex sau fax

Confirmarea comenzii trebuie:

- Sa se transmita imediat ce se primeste comanda;

- Sa exprime multumiri pentru comanda;
- Sa specifice data sau/si numarul comenzii;
- Sa repete elementele esentiale ale comenzii, pentru a evita
orice neintelegere;
- Sa asigure cumparatorul de respectarea tuturor indicatiilor
sale cu privire la derularea comenzii si sa specifice data
expedierii
Contractul este un acord de vointa intre doua sau mai multe persoane,
stabilit in conditii legale.

Acordul produce efecte juridice, constand in drepturi si obligatii

contractuale ale partilor.

Pentru ca un contract sa fie valabil si sa poata produce efecte juridice,

el trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

- Capacitatea partilor de a contracta;

- Consimtamantul valabil al partilor ce se obliga;
- Un obiect determinat;
- O cauza licita

Contractele stabilite intre parti prin liber consimtamant sunt:

1. Dupa forma:
- Formale
- Neformale
2. Dupa modul de exprimare al consimtamantului:
- Scrise
- Nescrise
3. Dupa modul de participare a contractantilor la incheierea
intelegerii:
- Conventii in care partile se afla in contract nemijlocit
- Conventii in care acordul intervine prin corespondenta

Structura unui contarct cuprinde:

- Identitatea partilor contractante- se mentioneaza numele

societatilor contractante, sediile si alte elemente care sa
inlature orice posibilitate de confuzie, nr. de inmatriculare la
 Registrul Comertului. Se consemneaza numele persoanelor care
reprezinta societatea si calitatea lor de reprezentanti legali
sau imputerniciti;
- Obiectul contractului- trebuie descris in detalii tehnice si
calitative, cantitative, pret, astefel incat sa nu ramana loc
pentru detalii nelamurite;
- Durata contractului- este importanta atunci cand el se refera
la o relatie curenta, permanenta sau periodica;
- Obligatiile ofertantului;
- Obligatiile cumparatorului: sa achite pretul marfii cumparate la
data, locul si in conditiile prevazute in contract, in caz contrar,
vanzatorul poate pretinde taxa de depozitare;
- Modalitati de plata;
- Conditii de livrare;
- Clauza penala;
- Prevederi diverse;
- Dispozitii finale;
- Anexe;
- Data si semnaturile

Reclamatia

O scrisoare de reclamatie trebuie:

- Sa fie inaintata imediat ce a aparut situatia de reclamat;

- Sa prezinte politicos, clar si concis situatia de reclamat, dand
date si informatii precise cu privire la marfa reclamata;
- Sa ceara in mod ferm, dar politicos sa se cerceteze problema
cu atentie si sa se solutioneze reclamatia conform prevederilor
contractuale si uzantelor comerciale;
 - Sa prezinte pretentia reclamantului si sa propuna cai de
solutionare a reclamatiei, putand chiar indica sanctiunile
propriu-zise;
- Sa exprime increderea ca reclamatia se va rezolva in mod
satisfacator;
- Sa exprime aprecierea fata de serviciile oferite de partener
pana la ivirea situatiei de reclamat;
- Sa fie scrisa pe un ton impersonal si constructiv, sa evite tonul
acuzator, tinand seama ca partenerul este cointeresat in
salvarea contractului;
- Sa indice baza legala a reclamatiei;
- Sa indice documentul pe care se fundamenteaza reclamatia;
- Sa indice termenele de executare a repararii prejudiciilor sau
plata despagubirilor;
- Sa indice contul emitentului, pentru primirea contravalorii
despagubirii sau a diferentelor de pret

Raspunsul la reclamatie trebuie sa fie prompt si redactat pe un ton cat

mai calm si politicos.

Raspunsul la reclamatie trebuie:

- Sa prezinte scuze pentru neplacerea cauzata partenerului, sa

exprime regretul pentru care a generat reclamatia;
- Sa prezinte o scurta explicatie in legatura cu aparitia cauzei
reclamatiei si sa solicite timp pentru studierea reclamatiei,
atunci cand este cazul;
- Sa prezinte modalitatea sau caile de solutionare a reclamatiei,
sa specifice compensatia oferita;
 - Sa se incheie cu o expresie de bunavointa si de incredere in
posibilitatea restabilirii bunelor relatii cu partenerul

Refuzul de acceptare a reclamatiei trebuie:

- Sa cuprinda motivele pe care se intemeiaza refuzul, motive

bazate pe fapte verificabile, pe documente, pe dispozitii legale
in vigoare;
- Sa aiba un stil moderat si politicos;
- Sa exprime in incheiere regretul si dorinta de a continua si in
viitor bunele relatii

Avizul de insotire a marfii este un act cu caracter contabil, dar

prezinta si elemente de corespondenta, el fiind totodata si un raspuns
la nota de comanda.

Forma avizului de insotire a marfii este tipizata si cuprinde datele

de identificare fiscala atat ale furnizorului, cat si le beneficiarului,
datele defalcate pe pret unitar si cantitati ale marfii, semnatura
delegatului si a primitorului.

Scrisoarea de garantie bancara reprezinta unul dintre cele mai

uzitate elemente ale corespondentei comerciale si are caracter juridic
de acoperire a eventualelor creante intre creditor si debitor.

INVITATIILE

Invitatiile privesc in special coctailurile, dejunurile, receptiile,

conferintele sau alte evenimente organizate de firme sau institutii.
 Structura unei invitatii cuprinde urmatoarele elemente:

- Denumirea si sigla firmei;

- Numele si, eventual, functia celui care lanseaza invitatia;
- Formularea invitatiei;
- Evenimentul prorpiu-zis(genul de petrecere);
- Scopul evenimentului;
- Data, ora;
- Locul;
- Instructiuni speciale;
- Unde se poate raspunde

STILUL JURIDICO-ADMINISTRATIV

- Este instrumentul de comunicare folosit in sfera autoritatilor

publice, in domeniul administrativ,economic, juridic, diplomatic
- Este un stil nonartistic a carui functie este informativa

Compunerei specifice:

 Cerere;
 Raspuns la cerere;
 Decizie;
 Ordin;
 Stenograma;
 Proces verbal;
 Raport;
 Documentele legislative;
  Corespondenta oficiala;
 CV;
 Declaratie de avere

Discursuri specifice:

 Pledoarie;
 Discurs;
 Dezbatere;
 Interventie;
 Alocutiune;
 Interviu de angajare

Particularitatile compunerilor/ discursurilor care apartin stilului

juridico-administrativ:

a) Particularitati generale:
- Respecta normele limbii romane literare;
- Evidentiaza toate trasaturile generale ale stilului
b) Particularitati lexicale:
- Folosirea limbajului de specialitate;
- Nefolosirea arhaismelor, regionalismelor, a elementelor de
argou;
- Folosirea cliseelor lingvistice a unor formule/sintagme
stereotipe
c) Particularitati morfologice:
- Preponderenta substantivelor si a verbelor;
- Folosirea structurii morfologice impersonale;
- Folosirea persoanei a III-a in locul persoanei I( in cerere);
- Folosirea unor clisee;
 - Folosirea unor adverbe si locutiuni adverbiale specifice(
obligatoriu, incompatibil, interzis, permis, in mod necesar);
- Folosirea unor prepozitii si locutiuni prepozitionale( cu privire
la, referitor la, conform, in decurs de , in vederea, in calitate
de );
d) Particularitati sintactice:
- Predomina prepozitiile principale care se caracterizeaza prin
formalitate, tipare sintactice consacrate si raporturi de
coordonare

COMUNICAREA reprezinta un schimb de informatii intre un emitator

si un receptor, folosindu-se un anumit cod si un anumit canal.

Modele ale comunicarii:

 Emitator activ-receptor pasiv- se desfasoara o comunicare

unidirectionala, este accentuata capacitatea de a transmite un
mesaj de emitator si este subliniata importanta ascultarii ca
proces comunicational activ dezvoltat de catre receptor;
 Emitator pasiv-receptor activ- este modelul in care individul
practica educatia permanenta si isi dezvolta strategii active de
dezvoltare si automanageriere a carierei;
 Emitator activ-receptor pasiv- in cadrul acestui model se atinge
un maxim de eficienta comunicationala;
 Emitator pasiv-receptor pasiv
Principiile comunicarii:

- Este imposibila;
- Este un proces ireversibil;
- Este un proces continuu;
- Reprezinta un ansamblu de factori verbali, nonverbali si
ambientali, factori ce pot intra in armonie sau in conflict,
generand mesaje contradictorii;
- Este simetrica sau complementara;
- Implica o dimensiune informationala si o dimensiune relationala

Functiile comunicarii limbajului:

a) Functia emotiva- vizeaza direct emitatorul, raportandu-se la

exprimarea directa a sentimentelor acestuia vis-a-vis de un
anumit eveniment;
b) Functia conativa- defineste modul in care limbajul este
folosit pentru a-l determina pe receptor sa aiba un anumit
comportament;
c) Functia poetica- vizeaza mesajul;
d) Functia referentiala- caracterizeaza contextul;
e) Functia fatica- delimiteaza aria de dezvoltare relationala a
comunicarii;
f) Functia metalingvistica- se refera la actiunea de verificare a
utilizarii aceluiasi cod

Teorii ale comunicarii:

 Teoria matematica- propune un model comunicational, liniar si

relativ simplu;
  Teoria cibernetica- dezvolta un model general al comunicarii,
folosind o abordare sistemica, bazandu-se pe interrelationarea
tuturor elemetelor comunicarii;
 Teoria structurala- face distinctie intre limba si limbaj

Coordonatele comunicarii:

Intrebarea ”de ce?”- vizeaza finalitatea comunicarii pentru a

transmite informatii, pentru a influenta sau convinge sau simpla
conversatie;
Intrebarea ”cine?”- ofera informatii asupra receptorului;
Intrebarile ”unde?” si ”cand?”- fixeaza contextul sau conditiile
spatio-temporale in care are loc comunicarea;
Intrebarea ”cum?”- dezvaluie identitatea emitatorului, stilul si
modul de a fi al acestuia;
Intrebarea ”ce?”- vizeaza autoreflexivitatea interlocutorului,
avandu-se in vedere efectul dorit de catre emitator de la
receptor

Elementele comunicarii:

A) Emitatorul- reprezinta un individ care poseda o informatie mai

bine structurata decat receptorul, are o anumita motivatie de a
lansa un mesaj

La nivelul emitatorului exista 5 puteri sau baze de influenta

manifestate asupra receptorului:

- Puterea recompensatoare- consta in abilitatea emitatorului de

a rasplati receptorul;
 - Puterea coercitiva- il determina pe receptor sa considere ca va
fi penalizat daca nu are in vedere emitatorul mesajului;
- Puterea referentiala- presupune ca emitatorul reprezinta un
model pentru receptor, iar acesta ii imprumuta atitudinea si
valorile in virtuea acestui lucru;
- Puterea legitima- se bazeaza pe acordul ambelor parti, unul
dintre protagonistii comunicarii are dreptul sa pretinda
ascultare de la celalalt;
- Puterea expertului- consta in atribuirea unor cunostinte
superioare intr-un anumit domeniu emitatorului cu impact
asupra structurii cognitive a receptorului
B) Receptorul – este un individ caruia i se adreseaza mesajul sau
intra in posesia acestuia intamplator; primeste mesajul in mod
constient
C) Mesajul- cuprinde un ansamblu de informatii transmise de
emitator catre receptor
D) Canalul de comunicare- este calea care permite difuzarea
mesajului
E) Contextul comunicarii- reprezinta cadrul fizic-temporar si socio-
cultural in care se produce comunicarea

Dimensiuni ale contextului:

Dimensiunea fizica- cuprinde elementele din mediul inconjurator;

Dimensiunea temporala- include timpul istoric si timpul fizic;
Dimensiunea psiho-sociala- include rolurile participantilor
F) Codul- sistemul de comunicare bazat pe semne lingvistice comune
emitatorului si receptorului(gesturi, pozitii ale corpului, expresii
ale fetei)
PARTICULARITATILE CORESPONDENTEI OFICIALE

1. Particularitati lexicale:
- Se aleg din vocabularul general numai cuvintele si expresiile
adecvate scrisorii respective, evitandu-se arhaismele,
regionalismele, elementele de argou;
- Pentru a se respescta proprietatea termenilor trebuie
acordata o atentie deosebita paronimelor, cuvintelor
polisemnatice si neologismelor.

Ex. de terminologie de specialitate: antet, adresa, adeverinta, alineat,

clasare, dosar, mandat, parafa, procura, procesare, rezolutie

2. Particularitati morfologice( parti de vorbire si categoriile lor

gramaticale):

Modalitati de obiectivare a mesajului:

- Structuri pozitive: ”este certificat faptul ca...”

- Structuri reflexive-impersonale: ”se remarca/se obliga sa...”
- Structuri reflexiv-pasive: ”cazul s-a deschis/sedinta s-a inchis
3. Particularitati sintactice
- Propozitiile si frazele sunt relativ lungi
- Predomina raportul de coordonare prin juxtapunere
- In ciuda lungimii enuntului, acesta trebuie sa fie clar
- Respecta topica limbii literare:
Subiect+predicat
Substantiv+adjectiv
 Verb+adverb

Procesul verbal este un document oficial in care se inregistreaza o

constatare sau se consemneaza pe scurt desfasurarea unei
sedinte(participanti, puncte pe ordinea de zi, hotarari)

Tipuri de procese verbale:

- De constatare;
- De predare-primire;
- De consemnare a unei sedinte

Procesul verbal de constatare se intocmeste de una sau mai multe

persoane imputernicite de un organ al statului din cadrul organelor
centrale sau locale de specialitate ale administratiei publice. Acestea
pot aplica sanctiuni administrative, in baza proceselor verbale
incheiate.

De regula, procesele verbale sunt tipizate si au urmatoarea

structura:

- Antetul institutiei;
- Titlul si obiectul procesului verbal;
- Nr. de ordine si data;
- Numele si calitatea persoanei sau persoanelor care au facut
constatarea, cu indicarea actului de imputernicire respectiv;
- Consemnarea detaliata a faptelor, cu enumerarea pe care se
intemeiaza;
- Propuneri de sanctionare a vinovatilor;
 - Mentionarea numarului de exemplare in care a fost procesul
verbal si destinatia fiecarui exemplar;
- Semnaturile persoanelor care l-au intocmit

Procesul verbal de predare-primire a unei gestiuni se incheie in urma

transmiterii drepturilor si obligatiilor referitoare la gestiune de la cel
care preda la cel care primeste.

Elementele obligatorii sunt:

- Unitatea in cadrul careia se petrece predarea-primirea;

- Titlul ”proces verbal de predare-primire”, urmat de ”incheiat
astazi...”, ”pentru predarea gestiunii”;
- Temeiul in baza caruia se face operatiunea: ordin, decizie;
- Numele si calitatea persoanelor care participa la operatiunea
de predare-primire;
- Lista completa a bunurilor care fac obiectul predarii-primirii;
- Semnaturile precedate de cuvintele: ”am predat”, ”am primit”,
”am asistat”

Procesul verbal de consemnare a unei sedinte se intocmeste de

catre secretarul sedintei sau de o alta persoana insarcinate cu
redactarea lui.

Principalele elemente pe care trebuie sa le cuprinda acest tip de

proces verbal:

- Antetul documentului;
- Denumirea documentului;
- Data;
- Mentiuni prealabile;
- Subiectul sedintei;
 - Consemnari;
- Semnatura celui care a intocmit procesul verbal

Ca variante ale procesului verbal sunt: protocolul si minuta.

Protocolul este un act in care se consemneaza discutiile sau

intelegerile intervenite intre subunitati ale aceleiasi unitati, intre
persoane fizice si juridice, antrenate in rezolvarea diverselor probleme.

Minuta este un document care consemneaza anumite intelegeri

intervenite intre cel putin doua parti, asemanandu-se cu procesul
verbal.

Incheierea este un act oficial, intocmit de un colectiv de lucru, in

care se consemneaza hotararile finale luate in cadrul unei sedinte, cu
ocazia unei constatari.

Referatul este documentul in care sunt prezentate aspecte

concrete, dar si aprecieri in legatura cu o anumita problema, precum si
propuneri de modificare a situatiei existente.

Raportul poate fi utilizat si in exteriorul autoritatii publice

respective pe cale ierarhica, de la nivel inferior spre nivelul superior.

CORESPONDENTA JURIDICA

Tipuri de scrisori specifice domeniului juridic:

 Cererea de actionare in justitie se formuleaza de reclamant si se
inainteaza organului de justitie, in vederea recuperarii unor drepturi ce
i se cuvin din relatiile contractuale cu alti agenti economici, din
imputatii sau din alte operatii.

Cererea de actionare trebuie sa cuprinda urmatoarele:

Date de identificare ale reclamantului si ale paratului;

Solicitarea de a rezolva litigiul in favoarea reclamantului;
Valoarea litigiului;
Motivele pentru actionarea in justitie;
Mentiuni din care sa rezulte ca au fost epuizate toate
posibilitatile de rezolvare a diferendului prin intelegere intre
parti.

Citatia reprezinta invitatia oficiala scrisa, prin care persoanele fizice

sau juridice sunt chemate sa se infatiseze la o anumita data in fata unei
instante judecatoresti sau a altei autoritati.

Se prezinta sub forma unui formular tipizat si cuprinde urmatoarele

elemente:

- Autoritatea emitenta;
- Titlul ”CITATIE”;
- Destinatarul si datele de identificare unde urmeaza a se
indeplini procedura;
- Se precizeaza obiectul citatiei, este datata, semnata si
stampilata

Notificarea are rol de instiintare facuta formal, utilizeaza atat in

relatiile comerciale, cat si in cele juridice.
Notificarea se redacteaza in mai multe exemplare si cuprinde:

- Datele celui care notifica;

- Numele/titlul corespondentei;
- Datele celor notificati;
- Elementul de continut al notificarii;
- Numarul de exemplare;
- Efectele ce deriva din prezenta notificare pentru cei in cauza;
- Semnatura celui care notifica;
- Autoritatea care a auentificat sau legalizat notificarea

Corespondenta diplomatica

Tipuri de corespondenta diplomatica:

Nota verbala se foloseste intre o misiune diplomatica si Ministerul

Afacerilor Externe sau intre Ministerele de Externe ale celor doua
state.

Nota semnata este documentul diplomatic solemn care se adreseaza de

catre Ministerul Afacerilor Externe sefului misiunii diplomatice sau
invers.

Scrisoarea personala se foloseste intre ambasador si ministerul

afacerilor externe si nu angajeaza statele. Este mai putin protocolara
si are caracter personal.

Nota colectiva este modalitatea prin care mai multi reprezentanti ai

statelor acreditante se adreseaza unui guvern si se trimite ministerului
afacerilor externe.

Aide-memoire este documentul diplomatic care rezuma aspecte ale

relatiilor dintre state si expune consecintele juridice ale unor fapte.
Memorandum-ul este un aide-memoire mai complet, care, spre
deosebire de acesta, prezinta si o istorie a problemei aparute si
justifica politica urmata de statul acreditant fata de problema in cauza.

Rapoartele diplomatice privesc informarea ministerului de externe de

catre misiunile diplomatice cu privire la indeplinirea instructiunilor
primite.

Scrisoarea de acreditare este prezentata de reprezentantul misiunii

diplomatice presedintelui tarii unde a fost acreditat.

Cererile oficiale si personale

Cererea este o scrisoarea de initiativa, prin care se solicita un drept

legal. Cererea poate fi adresata atat de persoane juridice, cat si de
persoane fizice, distingand in functie de aceasta cererea oficiala si
cererea personala.

Cererea oficiala este scrisoarea prin care o institutie solicita altei

institutii un drept ce i se cuvine si de care depinde rezolvarea unor
activitati.

Ex: cererea de aprobare si autorizatii, cereea de avizare, de remitere

de acte, chemarea in judecata sau de executare silita, cererea de
arbitrare.

Cererea personala este o scrisoare prin care o persoana fizica, in

calitate de cetatean sau salariat, solicita organizatiei unde lucreaza sau
institutiilor publice anumite drepturi prevazute de lege.