Cuvinte pierdute ale limbii romane: ce insemnau fagadau, culesa sau boreasa in

vorbirea muntenilor de pe Valea Bistritei

Florin Jbanca,

In revista ,,Sezatoarea" (1893-1894), publicatie aparuta timp de 26 de ani la sfarsit de secol XIX si inceput de
secol XX, Arthur Gorovei prezinta o lista de cuvinte, mare parte disparute astazi din vorbirea populara a
satenilor din Neamt si Suceava.

Publicatia ,,Sezatoarea", o ,,revista pentru literatura si traditiuni populare", a fost fondata in anul 1892 de
academicianul Arthur Gorovei, folclorist si etnograf nascut in 1864 la Falticeni. Articolele semnate de invatatori
din localitati din Suceava si Neamt prezinta obiceiuri, traditii, cantece populare sau superstitii din aceasta
parte a tarii.

Sub titlul ,,O sama de cuvinte din muntii Sucevei", fondatorul revistei publica in numerele 2 si 3 (1893-1894) o
colectie de arhaisme de pe Valea Bistritei, zona locuita de munteni. ,,Taranul de la munte se deosebeste mult de
fratele sau de la camp, prin feliul lui de a trai si poate prin cugetare chiar, de aceea are si o sama de cuvinte
necunoscute in alte locuri", explica autorul.

Arthur Gorovei spune ca lista pe care o prezinta cititorilor a fost intocmita avand ca sursa muntii Sucevei. Din
zona Brosteni cuvintele au fost culese de invatatorul M. Lupescu, colaborator al revistei, in localitatile din zona
Dornei de Sevastian Mihailescu. O parte din cuvinte au fost adunate chiar de A. Gorovei in timpul sederii sale
intr-o iarna la Brosteni, respectiv in urma unei calatorii facute cu pluta, de la Dorna la Piatra Neamt, si o alteia
cu trasura, de la Dorna, la Brosteni si peste Stanisoara la Falticeni.

Cuvinte pierdute in ultimul secol

Cine ar ghici astazi ce inseamna cuvinte precum fagadau, culesa, bulugheni sau holircal Unele aveau legatura cu
ocupatii apuse (plutaritul), alte si-au gasit inlocuitori din valurile de neologisme care si-au lasat amprenta asupra
limbii romane. Alte cuvinte s-au pastrat totusi si in ziua de astazi, fiind incadrate in categoria regionalismelor
(ex: cioareci, hrapa, rapa sau bulz).

Ardau - Ardelean, roman din Ardeal

Bereznic - padurar

Boreasa - nevasta

Bulugheni, Piceuce - cartofi

Bulz - bot de cas

Cata - un bat lung, ca de 2, 1/2 metri cu un carlig la un capat, cu care se prind oile

Cioareci - itari

Ciupag - guler la camesa sau suman

Culesa - mamaliga

Culesariu - melesteu

Duhan - tutun (duhaneste tabac - fumeaza tutun)

Fagadau - crasma

Globit - amendat

Holirca, hurelca - rachiu

Hrapa - rapa, coasta prapastioasa

Inga - iaca

Naclad - un butuc pus in partea de la vale a focului si care-l tine sa nu se pravale, daca focul e facut pe o coasta
de deal

Oblicit - aflat, iscodit

Obreja - un loc asezat pe un deal

Podiree - dealuri
Simbra - tovarasie la arat

Smida - locul unde a ramas taietura de padure

Tohoarca - cojoc mare mitos ce poarta ciobanii iarna

Torocala - amestecatura

Zicalas - scripcar

,,Or mai fi inca multe cuvinte necunoscute de carturari si necuprinse in colectia de fata. De vom putea, le vom
culege si pe acele. Deocamdata cele ce urmeaza protesteaza cu energie contra celor cari se plang de saracia
limbei romanesti....pentru ca n-o cunosc ", noteaza autorul Arthur Gorovei.
Pe aceesi tema:

Cum tratau romanii insolatia acum 120 de ani. Boala, definita in ziar cu aplomb stiintific: ,,Soarele intra-
n cap cand omul il priveste prosteste drept in fata"

,,Merita" sau ,,se merita" sa vorbim corect romanesteo Topul celor mai frecvente greseli in ceea ce
priveste utilizarea verbelor in limba romana

Pleonasme des intalnite in limba romana