Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
ACTIVITATEA 1:
Anexa nr. 1: Calendarul activităţilor;
Anexa nr. 2: Tabel de monitorizare a prezenţei elevilor;
Anexa nr. 3: Chestionar (test-retest) „Ce ştiu despre mine”;
Anexa nr. 4: Lectura suplimentară - Metafora „În căutarea diamantului interior”
Anexa nr. 5: Monitorizarea rezultatelor la testul „Ce ştiu despre mine”
Partea I „Temeri”: Desenăm la tablă 4 forme geometrice: cerc, triunghi, pătrat, hexagon.
Instrucţiuni: „Imaginează-ţi că ai posibilitatea să te transformi pentru câteva momente într-o formă
geometrică. Care este forma geometrică aleasă? În ce ţi-ar plăcea să te transformi?”
Itemi Itemi
Nr.
Nume şi prenume elev
crt.
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Total 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Total Obs.
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
15.
16.
17.
18.
19.
Scoala: .................................................. CHESTIONAR “Ce ştiu despre mine?” Rezultate obtinute
Itemi Itemi
Nr.
Nume şi prenume elev
crt. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Total 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Total Ob
s.
20.
21.
22.
23.
24.
25.
26.
27.
28.
29.
30.
31.
32.
33.
34.
35.
Total punctaj
Prof. Psiholog,
......................................................................
Anexa nr. 6: Centralizarea rezultatelor la testul „Ce ştiu despre mine” (pt. Evaluarea finală) –
format electronic
CENTRALIZAREA REZULTATELOR
Total elevi testaţi: ................
Fig. 1
Notă: Anexele 1 şi 2 pot fi scoase faţă – verso pentru economie de hârtie şi tăiate pe jumătate.
Anexa nr. 1: Fişa de lucru „Steaua respectului de sine”
Într-o primavara, gradinarul unui imparat i-a adus acestuia un trandafir minunat, pe care il cultivase
cu multa grija. Imparatul l-a luat in mana, incantat de frumusetea lui, dar, intepandu-se in spinii lui, l-a
scapat din mana. Furios, l-a certat pe gradinar: “Degeaba ai lucrat cu atata sarguinta, floarea ta nu este
perfecta. Vezi de lucreaza mai bine, altoieste-l, incearca sa obtii un trandafir fara spini, si vei fi bine
rasplatit.”
Gradinarul s-a intors in gradina lui, si dupa mai multe incercari, a reusit sa obtina ceea ce i se ceruse
Repede a dus trandafirul imparatului. Acesta l-a luat in mana si s-a bucurat cand a vazut cat de neteda ii era
tulpina, dar, cand l-a dus la nas pentru a se bucura de parfumul lui, a constatat cu surprindere ca nu avea nici
un miros. “Ce ai facut cu trandafirul?”, l-a intrebat imparatul, din nou furios, pe gradinar. “Nu mai are
parfumul minunat pe care i-l stiam.”
“Împărate”, a spus gradinarul, “orice lucru se schimba daca vrei sa-l altoiesti. Si nimic pe lumea asta nu este
fara cusur, arbori, flori, oameni. Astfel si acest trandafir, ori inteapa si are miros, ori nu-nteapa, dar ramane
fără niciun parfum.” (Ion Dafinoiu- “Elemente de psihoterapie integrativa”, ed. Polirom, 2000)
Anexa nr. 1: Handout „Mesaje asertive”
Anexa nr. 2 : Listă trăsături
Anexa nr. 3: Fişă de lucru „Fereastra lui Johari”
Pot să aleg:
1. Când cineva mă jigneşte, pot să-i răspund în acelaşi fel SAU pot să .........................................
................................................................................................................................................................. .
......................................................................................................................................................................
Când mă simt slab, pot să-i ameninţ şi să-i jignesc pe ceilalţi SAU sau pot să.........................
......................................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................................
Când mă simt neînţeles sau neîndreptăţit, pot să vorbesc despre asta cu ceilalţi, să le spun ceea ce m-a
deranjat, ceea ce simt şi ce aş vrea de fapt SAU pot să......................................................
....................................................................................................................................................................
..............................................................................................................................................................
Notă: Anexele 2 si 3 trebuie să fie printate împreună
Anexa nr. 2: Lista de trăsături
Organizaţi în grupe de câte 3 elevi, alegeţi din lista dată în Anexa 2, 5 caractersitici considerate
foarte importante/pregnante pentru voi şi completaţi cadranele 1şi 2 ale Ferestrei lui Johari.
Scrieţi apoi pe câte un bileţel, numele celorlalţi doi colegi pe care trebuie să îi evaluaţi şi alegeţi din aceeaşi
listă câte 5 trăsături care îi caracterizează. După ce aţi terminat de notat, faceţi schimb de bileţele şi completaţi-vă în
Fereastra lui Johari şi cadranul 3 cu trăsăturile menţionate pentru voi în bileţelele lor, de către cei doi colegi.
EU
CUNOSCUT de mine NECUNOSCUT de mine
Eu ştiu, ceilalţi ştiu Eu nu ştiu, ceilalţi ştiu
Ai şansa de a pleca cu balonul într-o mare aventură. Ai alături de tine 10 cutii. Ca să te ridici, să porneşti
în marea aventură, trebuie doar să arunci o cutie. Doar aşa balonul va pluti deasupra tuturor ţărilor.
Aruncă o cutie!
Gata! Pluteşti! Vezi oamenii, casele, grădinile din ce în ce mai mici. Acum poţi să te gândeşti şi să răspunzi
lată câteva întrebări:
Ce era în cutia pe care ai aruncat-o? ………………………………………………………………
Ce simţi acum, când ştii că nu vei mai avea niciodată acel lucru
………………………………..……….. Priveliştea de la o înălţime atât de mare îţi taie răsuflarea. Această
senzaţie este de scurtă durată. Deodată, auzi la radio o voce agitată care îţi spune: “Te apropii de o zonă cu
vânturi foarte puternice. Pentru a putea merge mai departe în siguranţă, trebuie să te ridici deasupra
vânturilor. Pentru aceasta, trebuie să uşurezi balonul cu 6 kg. Aruncă 3 cutii!”
Ce era în cutiile pe care le-ai aruncat ……………………………………………………………..
Ce simţi acum, când ştii că nu vei mai avea niciodată acele
lucruri?…………………………………….
Dacă ai fi putut arunca doar două, ce cutie ai fi păstrat? De ce?…………………………………………
Auzi aceeaşi voce agitată la radio care îşi spune că trebuie să mai arunci 2 cutii. Doar aşa balonul va fi
suficient de uşor ca să poată trece repede prin zona cu furtună şi să nu te prăbuşeşti în ocean.
Ce cutii ai aruncat acum? …………………………………………………………………………….
Ce te-a făcut să alegi aceste două cutii? ………………………………………………………….
Verifici în grabă rezervorul cu aer cald. Surpriză!!! Acesta este aproape gol. Îţi dai seama că balonul
trebuie uşurat pentru a putea ateriza. Arunci o cutie! Nu e suficient!O arunci şi pe a doua!
Acum e bine! Balonul pluteşte şi tu te apropii de locul de aterizare. Oamenii, casele, grădinile devin tot
mai mari. Eşti acasă. Totul este cunoscut. E bine! Simţi o uşoară zdruncinătură. Gata! Ai ajuns! Eşti din
nou acasă! Ai călătorit în jurul lumii, de-a lungul întregului glob pământesc fără să ţi se întâmple nimic
rău! Observi că ţi-au mai rămas doar două cutii în colţul balonului.
Aceste ultime cutii au fost ALESELE sau au rămas din greşeală în urma unor alegeri făcute în
grabă? Numai tu cunoşti răspunsul.
Se poate ca în aceste cutii să fie cele mai importante alegeri ale
tale?…………………………………………
Anexa nr. 2: Metafora „Comoara din sufletul tău”
Închipuie-ţi că la naştere primim fiecare o cutiuţă a vieţii cu care ne putem juca. Înăuntru se află
piesele unui puzzle.
Fiecare dintre ele reprezintă un aspect al potenţialului nostru. Dacă le priveşti separat nu par să aibă
prea mare însemnătate. Dar dacă reuşeşti să o aşezi pe fiecare dintre ele la locul ei, vei obţine o imagine cu
ceea ce eşti şi ceea ce poţi deveni.
De cele mai multe ori aceste cutii rămân închise. Limitările impuse de mediul în care trăim şi opiniile
celor din jurul nostru sunt cele care primează şi au un important cuvânt de spus asupra cursului vieţii
noastre.
Nicidecum potenţialul cu care am fost înzestraţi. Motive pentru care se întâmplă aceasta sunt destule:
nu ne-a spus nimeni că ar trebui să facem altfel; avem prea multe lucruri importante de care trebuie să ne
ocupăm – trebuie să luăm note bune, trebuie să ne căutăm o slujbă bună, să ne creştem familia, să ne plătim
facturile; avem atât de multe distracţii – emisiunile TV, calculatorul şi internetul, ştirile, bârfele. A-ţi
întoarce privirea spre tine, a deschide cutiuţa şi a încerca să rezolvi acel puzzle nu pare deloc atractiv. E mult
mai uşor să alegem varianta de a lăsa pur şi simplu ca viaţa să se întâmple decât să intrăm în joc şi să ne
asumăm riscul de a pierde şi de a câştiga.
Dar viaţa nu este despre a pierde sau a câştiga. Este despre alegerea pe care o faci între a lăsa
cutia închisă şi a da câştig de cauză soartei sau de a încerca să rezolvi puzzle-ul şi a lucra cu propriul
potenţial pentru a vedea câte vise poţi transforma în realitate.
“Avem cu ce!”. Cu fiecare nouă zi din viaţa noastră vom avea ocazia să ne descoperim puţin câte puţin şi să
ne dezvoltăm în direcţia care ni se potriveşte.
Trebuie doar să fim dispuşi să răscolim prin lada cu zestre pentru a rezolva puzzle-ul. (Autor necunoscut)
Anexa nr. 1: Fişă de lucru „Rezolvă repede şi bine”
Anexa nr. 2: Chestionar „Stiluri de învăţare şi sociabilitate” (opţional)
Anexa nr. 3: Handout-uri cu strategii de învăţare
Anexa nr. 4: Test pentru evaluarea succesului în învăţare (preluat după Pavel Mureşan)
Anexa nr. 5: Lectură suplimentară „Reguli, legi, principii ale unei învăţări eficente”
Anexa nr. 1
Fişă de lucru „Rezolvă repede şi bine”
Nr. ITEMI DA = 1 NU = 0
crt.
1 Când descrieţi o petrecere sau vacanţa, vorbiţi şi despre culorile hainelor, sunete,
lumini, feţele persoanelor, etc.?
2 Preferaţi televizorul, revistele, în locul radioului pentru a vă ţine la curent cu datele
sportive?
3 La utilizarea calculatorului consideraţi imaginile vizuale utile? (bara de meniuri,
sublinieri colorate, etc.)
4 Dacă vi se spune ceva, vă amintiţi ce vi s-a spus fără a mai fi necesară repetarea
frazei?
5 Când recapitulaţi sau învăţaţi ceva nou, preferaţi explicaţiile verbale în locul unor
imagini ilustrative?
6 Reţineţi mai repede numele persoanei decât figura ei?
7 Vă place să desfaceţi o maşinuţă, o bicicletă, un obiect, în părţile componente şi să
le reparaţi?
8 Vă place să reuniţi părţile componente pe care le-aţi separat?
9 Vă place să mânuiţi, demonstrând ce aţi făcut şi să arătaţi acest lucru celorlalţi ?
10 Ai deseori idei noi, personale, apreciate de cei mari?
11 Crezi că visele au un rol în viaţa omului?
12 Înveţi mai repede o definiţie nouă folosind cuvintele tale în locul celor din manual?
13 Când citeşti o poveste, îţi imaginezi scenele descrise în text?
14 Preferi să memorezi o demonstraţie la geometrie în locul a 5 numere de telefon?
15 Îţi place să povesteşti ce vezi la televizor prietenilor, colegilor sau părinţilor?
16 Îţi place să povesteşţi o carte, un film fără multe amănunte?
17 Îţi place să descrii în scrisori şi nu la telefon, cum petreci vacanţa, ce faci, vizita la
rude, etc ?
18 Când înveţi cuvinte noi, simţi nevoia să le asociezi cu altele deja cunoscute ?
19 Simţi simpatie pentru majoritatea colegilor de clasă?
20 Te simţi si te consideri simpatizat de majoritatea acestor colegi?
21 Te obişnuieşti uşor cu prezenţa persoanelor străine?
22 Preferi conversaţiile directe,” faţă în faţă” cu persoanele cunoscute?
23 Înveţi bine pentru a fi iubit şi lăudat de părinţi, profesori şi colegi?
24 Eşti fericit mai ales dacă eşti iubit de cei apropiaţi?
25 Este necesar să te simţi vinovat când greşeşti?
26 Este anormală o persoană care la meci huiduie, loveşte pe ceilalţi, iar acasă este
grijulie?
27 Când primeşti o sarcină, preferi s-o rezolvi împreună cu un coleg şi nu singur?
Anexa nr. 2.a. FOAIE DE RĂSPUNS
Chestionar “Stiluri de învăţare şi sociabilitate”
Nume şi prenume…………………………………….. Clasa…………… Data……………………
Citiţi cu atenţie afirmaţiile date şi acordaţi pentru fiecare răspuns “DA” câte 1 punct în dreptul itemului din
foaia de răspuns.
Veţi cunoaşte propriul stil de învăţare şi veţi putea interveni pentru a avea rezultate mai bune.
Aflaţi care este stilul personal de învăţare, acordându-vă câte 1 punct pentru fiecare răspuns “DA”, la fiecare
dintre cele 27 de afirmaţii, apoi scrieţi în partea de jos a coloanei totalul obţinut:
Punctajul obţinut
( vizual) 1. ……. 10 ……. 19 …….
(vizual ) 2. ……. 11 ……. 20 …….
( vizual) 3. ……. 12 ……. 21 …….
(auditiv) 4. ……. 13 ……. 22 …….
( auditiv) 5. ……. 14 ……. 23 …….
(auditiv) 6. ……. 15 ……. 24 …….
( motoriu) 7. ……. 16 ……. 25 …….
( motoriu) 8. ……. 17 ……. 26 …….
( motoriu) 9. ……. 18 ……. 27 …….
Învăţare perceptivă Total Învăţare cognitivă Sociabilitate pronunţată:
răspunsuri încercuite: Total răspunsuri încercuite:…….. 7-9 răspunsuri încercuite
Vizual: ……….. Sociabilitate medie:
Auditiv: ……….. 4 – 6 răspunsuri încercuite
Motoriu: ……….... Sociabilitate redusă:
2-3 răspunsuri încercuite
Perceptiv: …………… puncte Cognitiv: ………… puncte Sociabilitate: …………puncte
(vizual+auditiv+motoriu)
Încercuiţi cifra corespunzătoare numărului total de puncte obţinute la fiecare stil de învăţare şi realizaţi
graficul.
Exemplu:
9 9 9
8 8 8
7 7 7
6 6 6
5 5 5
4 4 4
3 3 3
2 2 2
1 1 1
0 0 0
Perceptiv Cognitiv Sociabilitate
Cea mai înaltă curbă de la primele două coloane din grafic arată stilul vostru de învăţare preferat, iar
coloana din dreapta, gradul de socializare, de integrare în colectiv, de acceptare reciprocă a colectivului.
Dacă curba are o evoluţie aproximativ egală, însemna că utilizaţi ambele stilurile de învăţare.
Curba ascendentă la ultimul grafic vă arată gradul de adaptare la cerinţele grupului- clasa de elevi.
Interpretarea rezultatelor la
Chestionarul “STILURI DE ÎNVĂŢARE”
Handout 1
Grupa 1: Rezumatul- o schemă extinsă
Citiţi cu atenţie descrierea metodei de învăţare din fişa primită şi prezentaţi-o apoi pe scurt, în faţa colegilor.
Specificaţi în ce domenii, la ce materii o puteţi utiliza.
Rezumatul este varianta extinsă a unei scheme. Este o tehnică foarte eficientă de organizare, dar şi de
recapitulare a materiei.
Când faci un rezumat trebuie să alegi cele mai importante idei din text, să le elaborezi şi să găseşti exemple
bune care susţin aceste idei.
A avea un bun rezumat este o bază excelentă pentru a integra în minte noile cunoştinţe.
Poţi face rezumatul oral sau în scris, în funcţie de preferinţele tale sau de scopul învăţării. În general, scrisul
te ajută să aprofundezi înţelegerea şi vei avea şanse mai mari să ţii minte noile informaţii.
Atenţie la următoarele aspecte:
- Creează legături între informaţii
- Împarte materialul de învăţat în unităţi logice – subteme, idei, clasificări ş.a.
- Citeşte fiecare unitate o dată pentru familiarizare;
- Citeşte a doua oară materialul pentru înţelegere în profunzime.
- Urmează consolidarea finală a celor citite şi presupune răsfoirea materialului în deplină cunoştinţă
de cauză.
- Extrage ideile principale, apoi detaliile importante;
- Subliniază ideile cu o altă culoare. E bine să faci comentarii, adnotări sau note, pe măsură ce
parcurgi tema, astfel încât să realizezi o citire cât mai activă;
- Redare liberă;
Handout 2
Grupa 2: Harta mentală
Citiţi cu atenţie descrierea metodei de învăţare din fişa primită şi prezentaţi-o apoi pe scurt, în faţa colegilor.
Specificaţi în ce domenii, la ce materii o puteţi utiliza.
Handout 3
Grupa 3: Acronimul
Citiţi cu atenţie descrierea metodei de învăţare din fişa primită şi prezentaţi-o apoi pe scurt, în faţa colegilor.
Specificaţi în ce domenii, la ce materii o puteţi utiliza.
Un acronim este un cuvânt inventat, format din primele litere ale unei secvenţe de cuvinte pe care trebuie să
o memorezi. Ele au în vedere gruparea iniţialelor cuvintelor de memorat pentru a se forma cuvinte cu sens.
De exemplu, VANA PS CAPI poate reprezenta acronimul de la verb, adjectiv, numeral, articol, pronume,
substantiv, conjuncţie, adverb, prepoziţie şi interjecţie (ultimile patru sunt părţi neflexibile). Mai jos sunt
enumerate câteva exemple de acronime cunoscute:
ABBA – Numele acestei trupe suedeze de muzică pop din anii '70 este format din
primele litere ale prenumelor membrilor grupului: Agnetha, Bjorn, Benny, and Anni-Frida.
ROGVAIV – Roşu, Orange, Galben, Verde, Albastru, Indigo, Violet – culorile spectrului
vizibil
Ş.A.M.D. – şi aşa mai departe – folosit în textele literare
Handout 4
Grupa 4: Metoda RICAR
Citiţi cu atenţie descrierea metodei de învăţare din fişa primită şi prezentaţi-o apoi pe scurt, în faţa colegilor.
Specificaţi în ce domenii, la ce materii o puteţi utiliza.
O metodă simplă şi eficientă de acumulare de informaţii este aşa numita
metodă RICAR :
R- Răsfoire generală- presupune o primă lectură a lecţiei, fără pretenţia
de a reţine neapărat ceva, vizualizarea datelor şi a schemelor (dacă
există);
I- Întrebări- cel ce învaţă îşi pune întrebări despre tema pe care o
studiază;
C- Citire activă- să găsească răspunsurile la întrebări, să facă corelări, să
diferenţieze informaţiile principale de cele secundare;
A- Amintire - are ca scop memorarea, se iau notiţe, se fac scheme;
R- Recapitulare – se redau informaţile;
Handout 5
Grupa 5: Metoda LOCI
Citiţi cu atenţie descrierea metodei de învăţare din fişa primită şi prezentaţi-o apoi pe scurt, în faţa colegilor.
Specificaţi în ce domenii, la ce materii o puteţi utiliza.
Imaginează- ţi un loc familiar, cum ar fi casa ta. Imaginează-ţi-l aşa cum e în realitate, cu multe detalii.
“Pune” fiecare idee sau cuvânt sau număr pe care trebuie să îl memorezi într-un loc, cum ar fi canapeaua,
biroul, scaunul, fotoliul etc. Fii imaginativ și distrează-te.
Legăturile ciudate între un anumit loc și o anumită idee te ajută să memorezi mai ușor.
Anexa nr. 4.
TEST PENTRU EVALUAREA SUCCESULUI ÎN ÎNVĂŢARE
(preluat după Pavel Mureşan)
Examinaţi cu atenţie fiecare întrebare şi răspundeţi sincer cu DA sau NU. Scrieţi răspunsurile pe linia din
stânga numărului întrebării.
------- 1. Vă faceţi un orar pentru ce veţi învăţa în fiecare zi?
------- 2. Dacă este aşa, de obicei vă ţineţi de el, îl respectaţi?
------- 3. Învăţaţi, de obicei, în acelaşi loc?
------- 4. Vă vine greu să vă apucaţi de învăţat?
------- 5. Vă terminaţi la timp temele?
------- 6. Vă străduiţi să luaţi parte la discuţiile din clasă?
------- 7. Dacă întâmpinaţi dificultăţi în învăţare, discutaţi, de obicei, cu profesorul?
------- 8. Încercaţi vreodată să vă analizaţi munca numai pentru a vă da seama unde s-ar
putea să aveţi dificultăţi?
------- 9. Obişnuiţi să citiţi un capitol, făcând o trecere preliminară în revistă, în locul unei citiri amănunţite?
------- 10. Treceţi deseori peste tabele şi grafice atunci când daţi de ele într-un text?
------- 11. Când citiţi şi întâlniţi un cuvânt pe care nu-l cunoaşteţi, îl căutaţi în dicţionar?
------- 12. Sunteţi de părere că memorarea constituie cel mai important factor pentru cei care învaţă?
------- 13. Vă luaţi notiţe într-o formă prescurtată (scheme, simboluri, cuvinte cheie), în loc de text
continuu?
------- 14. În clasă, luaţi notiţe atât de repede cât puteţi să scrieţi?
------- 15. Păstraţi la un loc notiţele referitoare la o disciplină?
------- 16. Folosiţi intenţionat (vă preocupaţi) cunoştinţele dobândite la o disciplină pentru a vă ajuta la
înţelegerea şi învăţarea altei discipline?
------- 17. Când trebuie să învăţaţi ceva, căutaţi să realizaţi acest lucru într-o singură şedinţă de lucru?
------- 18. Vă vine greu să vă exprimaţi părerile în scris?
------- 19. Dacă daţi un test sau o lucrare neanunţată înainte, primiţi o notă mică?
------- 20. Staţi până târziu să învăţaţi în noaptea de dinaintea unei teze/lucrări/examen?
Anexa 4.a. Interpretarea rezultatelor
TEST PENTRU EVALUAREA SUCCESULUI ÎN ÎNVĂŢARE
Pentru fiecare răspuns concordant cu tabelul de mai jos, se acordă 1 punct. Pentru răspunsul
contrar se acordă 0 puncte. Cu cât totalul este mai mare, cu atât învăţarea este mai eficientă. În cazul în
care se înregistrează un scor mic, se recomandă schimbarea stilului de învăţare.
Răspunsurile celor care au succes în activitatea de învăţare:
1. Da 6. Da 11. Da 16. Da
2. Da 7. Da 12. Nu 17. Nu
3. Da 8. Da 13. Da 18. Nu
4. Nu 9. Da 14. Nu 19. Nu
5. Da 10. Nu 15. Da 20. Nu
Anexa nr. 5
Lectură suplimentară “Reguli, principii şi legi ale unei învăţări eficiente” (adaptat după Ani Răducu,
Şcoala diriginţilor, 2006)
regula stabilirii scopurilor învăţării – scopurile să fie clare, precise, realiste;
regula paşilor mici şi al efectelor mari –învăţarea intensivă produce oboseală intelectuală, stres,
surmenaj;
regula respectării pauzelor de refacere a potenţialului intelectual – după 40-50 de minute de concentrare
a atenţiei este necesară întreruperea activităţii pentru o pauză de 5-10 minute;
regula profunzimii înţelegerii şi al activismului intelectual – se reţin mai bine relaţiile, deosebirile,
aspectele contradictorii decât uniformităţile, elementele repetitive;
regula varietăţii – alternarea cunoştinţelor din domenii variate şi cu grade diferite de dificultate;
regula respectării unui program constant şi eficient de învăţare – performanţele cele mai mari în
asimilarea cunoştinţelor se înregistrează dimineaţa, între orele 9-11 şi după-amiaza, între orele 17-21;
regula respectării cromaticii ambientale – albul permite o mai bună concentrare, roşul generează activism
mintal ş abundenţă ascociativă, galbenul este un calmant şi întreţine starea de vigilenţă, verdele
facilitează imaginaţia, albastru determină inhibiţia şi încetinirea ritmului activităţii etc. ;
regula invăţării conversaţionale – învăţarea în grup, bazată pe dialoguri şi interogaţii inteligente,
stimulează creativitatea, schimbul de experienţă, dezvoltarea aptitudinilor psihosociale ( comunicare,
cooperare etc.);
regula fondului afectiv adecvat – cea mai ineficientă stare este cea de indiferenţă, iar cea mai eficientă
este starea afectivă pozitivă (mulţumire, plăcere, bună dispoziţie, etc.);
regula filtrării personale a cunoştinţelor – introducerea în text a unor semnificaţii personale;
regula repetării eficiente a cunoştinţelor – uitarea este masivă în primele două zile de la învăţare, fiind
astfel necesară repetarea materialului în ziua a treia; de asemenea, repetarea trebuie să fie încărcată de
semnificaţii, să fie realizată cu cuvinte proprii, să fie eşalonată în timp ( conţinutul să nu fie repetat tot
odată, ci pe fragmente, între care să intervină pauze scurte);
regula învăţării pentru sine şi nu pentru alţii, pentru o anumită dată când se ia o notă, se dă un examen
etc. – învăţarea pentru o anumită dată condiţionează uitarea după trecerea acelei date;
regula asigurării unor condiţii ergonomice proprice învăţării eficiente – să se studieze în pozitia şezând
pe scaun, să se evite zgomotele, lumina, de preferinţă naturală, să bată din partea stângă spate,
alimentaţia să fie variata, bogată în proteine, uşoară, să se evite folosirea alcoolului, a tutunului, a cafelei,
drogurilor.
Gândiţi pozitiv, când vă apucaţi de învăţat! Gândiţi că veţi reuşi şi acest lucru are mai multe şanse să
devină realitate!
ANEXE
Anexa 1 : Studiu de caz “Ana are astăzi test”
Citiţi cu atenţie următorul caz:
Ana are teză* la română vineri, exact peste o săptămână (*pentru elevii din clasele III-IV înlocuim
cu cuvântul “lucrare”). E timp destul să recapituleze toată materia şi a convenit cu Maria să meargă la un
film sâmbăta, dacă se apucă de învăţat duminica e perfect. Ana s-a trezit duminica mai târziu, tocmai când
începea serialul ei preferat şi l-a urmărit cu plăcere, apoi a ajutat-o pe mama sa cu masa de prânz, în final şi-
a spus că dacă luni se apucă de treabă încă de dimineaţă va recupera. Maria în schimb şi-a făcut un program
de învăţat pe zile, nu şi-a pus mai mult de două ore pentru duminica şi în rest nu mai mult de trei. Şi-a
început ziua cu cele două ore de învăţat după care s-a relaxat la televizor. Luni, Ana şi-a dat seama că nu
poate începe de dimineaţă, avea o lucrare de control la matematică. Ziua a trecut repede, iar seara şi-a dat
seama că trebuie să citească ceva şi pentru teză, a luat cartea, dar Maria a sunat-o să se întâlnească. Ana s-a
bucurat, căci nu avea chef de studiu. Marţi Ana aproape a uitat de teză, dar trebuia neapărat să meargă cu
Maria la balet, şi-a luat costumul şi a sunat-o pe Maria care surpriză, i-a spus că nu vine căci nu e terminat
ce-şi programase pentru Marţi. Ana s-a cam supărat că se duce singură la balet. Miercuri seara Ana s-a trezit
că mai are foarte puţin timp, practic nu mai are cum sa termine de învăţat. A sunat-o pe Maria panicată să i
se plângă, să găsească împreună o soluţie. Însă Maria foarte mirată i-a zis ca ea terminase toata materia,
chiar mai avea timp să treacă o dată prin tot căci nu a fost aşa mult cum crezuseră la început. Ar fi vrut să o
cheme în oraş, dar aşa, o sa vină să o ajute la învăţat. Ana a închis telefonul şi a rămas privind înspăimântată
manualul gros din faţa sa şi gândind: “Oare Maria nu a învăţat din aceeaşi carte...?”
Anexa 2: Metoda „Pălăriile gânditoare”
Bileţele
Se taie pentru fiecare grupă câte o variantă.
Citiţi cu atenţie afirmaţiile de mai jos și încercuiţi în casetă cifra corespunzătoare variantei alese:
Nr. Item Foarte Puţin Mediu Mult Foarte
crt. puţin mult
1. Ştiu care sunt punctele mele tari (calităţile), dar şi cele slabe 1 2 3 4 5
(defectele).
2. Obişnuiesc să îmi planific timpul şi să stabilesc o ordine a 1 2 3 4 5
priorităţilor.
3. Înţeleg lecţiile predate din clasă. 1 2 3 4 5
4. Învăţ şi înţeleg mai bine un material dacă mă ajut de scheme, 1 2 3 4 5
figuri, sinteze.
5. Sunt mulţumit de rezultatele şcolare obţinute până în prezent. 1 2 3 4 5
6. Alături de prietenii mei reuşesc să îmi susţin ideile şi să mă 1 2 3 4 5
simt apreciat.
7. Relaţia pe care o am cu prietenii, familia, profesorii, este 1 2 3 4 5
conform aşteptărilor mele.
8. Ştiu ce doresc să realizez în viaţă. 1 2 3 4 5
9. Notele luate în ultimele două săptămâni mi-au adus satisfacţii. 1 2 3 4 5
10. În ultimele două săptămâni am reuşit să depăşesc orice 1 2 3 4 5
neînţelegere cu cei apropiaţi (părinţi, colegi, profesori).
TOTAL
TOTAL GENERAL
Anexa nr. 4: Chestionar de evaluare a activităţii şi proiectului
1. Consideraţi utile informaţiile prezentate la activităţi de consiliere la care aţi participat? da nu
2. Aţi aflat lucruri noi pe parcursul acestui proiect? da nu
3. În ce măsură a contribuit acest proiect la dezvoltarea relaţiei de grup şi a unor calităţi personale?
4. Ce activitate din cadrul acestui proiect v-a plăcut cel mai mult?
4. Ce activitate din cadrul acestui proiect v-a plăcut cel mai mult?
Şcoala ………………………………………………………………………………………………………….
Director, Coordonator,
Prof. ..................................... Prof. psih. ..........................
Data ……………
Şcoala ………………………………………………………………………………………………………….
Director, Coordonator,
Prof. ..................................... Prof. psih. ................................
Data ……………
Şcoala ……………………………………………………………………………………………….…………………….
Director, Coordonator,
Prof. ..................................... Prof. psih. ................................
Data ………….………